Sunteți pe pagina 1din 20

1

CUPRINS


ARGUMENT.2
CAP.I. TRADUCTOARE. GENERALITI, PERFORMANE, CLASIFICARE 3
CAP. II TRADUCTOARE PENTRU MRIMI GEOMETRICE8
CAP. III N.T.S.M. SPECIFICE 18
BIBLIOGRAFIE.20










2



ARGUMENT

Electronica si automatizrile cuvinte cu rezonan vast in lume - joac un rol de frunte i
ca ramur industrial se situeaz prioritar in domeniile de vrf ale dezvoltrii, ntrunind sufragii
unanime privind investiiile materiale si pregtirea profesional.
In viaa de zi cu zi fiecare persoan utilizeaz aparatura audio-video, aparate electrocasnice i
multe alte tipuri de aparate fr de care viaa fiecruia dintre noi nu ar mai avea farmec. Fiecare
dintre aceste produse prezint in componena lor elemente de circuit electronice cu un grad de
dificultate mai mic sau mai mare.
Electrotehnica, electronica si automatizrile, sunt domenii in cretere continu, cretere in
ara noastr mai ales in industria constructoare de maini, de exemplu calculatoarele de bord sau
roboi industriali sunt dou argumente foarte bune pentru care merit s fi electronist si bine
neles. Meseria de electronist necesit mult rbdare si mult devotament si asta pentru c mereu
apare ceva nou, inovator, piesele vechi sunt devansate de tehnologie in fiecare an.
Conducerea unui proces presupune informaii ct mai corecte si ct mai complete asupra
parametrilor mrimilor fizice care caracterizeaz acel proces.
In cazul unui proces neautomatizat, condus manual de un operator, mrimile fizice care
nu sunt accesibile simurilor umane sunt msurate, dup cum s-a vzut, cu aparate de msurat. Pe
baza indicaiilor lor, operatorul uman supravegheaz procesul si ia decizii corespunztoare.
In cazul unui proces automatizat, conducerea sistemului se face fr intervenia omului,
pe baza informaiilor culese din proces cu ajutorul traductoarelor. Privite din acest punct de
vedere, traductoarele pot fi definite ca dispozitive care stabilesc o corespondenta intre mrimea
fizica de msurat si o mrime electrica cu un domeniu de variaie calibrat, apta de a fi recepionat
si prelucrata de echipamentele de conducere a procesului (regulatoare, calculatoare de proces etc.).
Traductoarele sunt elemente tipice nglobate in sistemele de automatizare.
Ele pot aprea si in alte domenii - cercetare, analize de laborator - fiind incluse in lanuri
de msurare complexe, care sunt conduse automat.
3



CAP I. TRADUCTOARE. GENERALITI, PERFORMANE,
CLASIFICARE

Dispozitivul de automatizare cuprinde o serie de elemente specifice ca: traductoare, elemente
de execuie, regulatoare, elemente auxiliare (amplificatoare, circuite de msur, convertoare, etc.).
Traductoarele, cunoscute frecvent sub numele de elemente de msur sunt destinate pentru
msurarea mrimilor conduse i a unor mrimi semnificative pe baza crora se pune n eviden
echilibrul proceselor. Prin intermediul lor, vom obine informaiile necesare conducerii automate a
proceselor n circuit nchis, fiind montate de regul pe bucla de reacie.
Traductoarele sunt elemente din structura sistemelor automate care au rolul de a msura
valorile parametrului reglat i de a converti acest parametru (mrime) ntr-o mrime fizic ce este
compatibil cu mrimea de intrare n elementul urmtor al sistemului. Traductoarele se compun
din elementul sensibil i elementul traductor , conform figurii 1.


Elementul sensibil efectueaz operaia de msurare propriu-zis, iar elementul traductor
asigur transformarea semnalului ntr-un alt semnal, n general electric sau pneumatic, unificat,
semnal ce e preteaz pentru transmiterea la distan.
Performanele traductoarelor pot fi apreciate pe baza urmtoarelor caracteristici:
- Sensibilitatea reprezint limita raportului dintre variaia infinit mic a mrimii de ieire i
cea de intrare, cnd ultima tinde spre zero, adic:

i
e
i

0
lim

ES TB
i (t) e
(t)
M
Fig. 1
4


Este necesar ca aceast sensibilitate s fie constant pe tot domeniul de msur, adic
elementul s fie liniar, n caz contrar sensibilitatea putndu-se defini n jurul oricrui punct de
funcionare. n mod normal, elementele de msurat prezint un anumit prag de sensibilitate,
adic o valoare limit i sub care nu mai apare o mrime msurabil la ieire.
- Precizia se definete ca valoarea relativ a erorii exprimat n procente:
%
e
e
P


- Liniaritatea se refer la aspectul caracteristicii statice a elementelor i, aceast
caracteristic nu trebuie s prezinte curburi i histerezis pe tot domeniul de variaie al mrimilor de
intrare i ieire.
- Comportarea dinamic. Aceast caracteristic se refer la capacitatea elementului de a
reproduce ct mai exact i fr ntrziere variaiile mrimii msurate. Se apreciaz pe baza funciei
de transfer a elementului, adic pe baza constantelor de timp ce intervin sau, uneori pe baza benzii
de trecere
-Reproductibilitate, reprezint proprietatea elementelor de a-i menine neschimbate
caracteristicile statice i dinamice pe o perioad ct mai lung de timp, n anumite condiii de
mediu admisibile.
-Timpul de rspuns reprezint intervalul de timp n care un semnal aplicat la intrare se va
resimi la ieirea elementului. Acest timp poate fi orict de mic, dar niciodat nul, putnd fi
asimilat cu ineria.
-Gradul de finee se caracterizeaz prin cantitatea de energie absorbit de traductor din
mediul de msur, recomandndu-se s fie ct mai mic pentru a nu influena desfurarea
procesului. Alegerea traductorului se va face n funcie de parametrul reglat, n funcie de mediul
de msur, n funcie de tipul semnalului: continuu, electric sau neelectric, discontinuu, .a.
Privite sub aspectul tipului de semnale, Traductoarele pot fi analogice sau pot fi numerice
(cifrice).
Caracteristici constructive
Indicatorii acestor caracteristice vizeaz modul in care traductoarele i pstreaz
caracteristicile funcionale sub aciunea mrimilor de influen.
Principalele caracteristici constructive sunt:
- robusteea - consta in limitarea la maxim a restriciilor impuse traductoarelor privind condiiile de
5

ocuri, vibraii, variaii mari de temperatur, umiditate, presiune, ageni nocivi chimici sau
biologici, ale parametrilor sursei de alimentare;
- capacitatea de suprancrcare definete proprietatea unui traductor de a suporta valori ale mrimii
de msurat care depesc limita superioara a domeniului, fr ca prin aceasta sa rezulte modificri
ale performantelor funcionale (liniaritate, sensibilitate, precizie) sau deteriorri constructive. i se
asociaz un timp, efectele distructive depinznd si de durat. Pe timp scurt se numete oc, pe timp
mai lung, suprasarcin;
- protecia climatic este constituit din ansamblul de msuri care se iau in cadrul calculelor de
dimensionare si alegere a materialelor, pieselor si componentelor in proiectarea formei si detaliilor
constructive, in special ale carcasei, in stabilirea acoperirii suprafeelor si a tehnologiei de execuie
pentru a se asigura ca aciunea complex a factorilor climatici pe o anumit durat s nu influeneze
nefavorabil asupra proprietilor funcionale;
- protecia contra exploziilor cuprinde msurile specifice aplicate in construcia si montarea
traductoarelor - electrice si electronice in special - in scopul de a evita aprinderea atmosferei
explozive exterioare de ctre acestea in diverse regimuri de funcionare;
- protecia anticoroziv const in evitarea corodrii suprafeelor de contact ale traductoarelor la
venirea in contact cu diverse tipuri de fluide (acizi, baze, sruri) cu aciune coroziva;
- gradele normale de protecie sunt msuri stabilite prin normative standardizate prin care se asigur
o serie de protecii specifice utilajelor electrice, precum: protecia persoanelor contra atingerii
prilor interioare aflate sub tensiune, protecia contra ptrunderii corpurilor strine solide, a apei,
contra deteriorrilor mecanice. Sunt simbolizate prin literele IP urmate de dou sau trei cifre. Pentru
traductoarele electrice protejate suplimentar contra intemperiilor se intercaleaz litera W intre IP si
cifrele care urmeaz.

Efectele ocurilor si vibraiilor mecanice. Asigurarea mpotriva lor

Jocurile si vibraiile au efecte in special asupra rigiditii structurilor mecanice, mecanismelor
de cuplare si organelor de fixare.
Pot fi influenate si contactele electrice si se pot produce ruperi ale conductoarelor.
Daca vibraiile au frecven variabil, exist pericolul atingerii frecvenei proprii de rezonan
a structurilor mecanice. Jocurile pot produce deteriorri mecanice, degradri ale prilor
electronice (smulgeri, deplasri ale plachetelor, circuitelor etc.).
6

Msurile care se iau pentru asigurarea traductoarelor mpotriva acestor efecte constau in
rigidizarea corespunztoare a pieselor componente si subansamblurilor, alegerea unor jocuri
optime pentru piesele mobile, reducerea momentelor de inerie si calibrarea corect a pieselor
aflate in rotaie, prevederea de elemente amortizoare, miniaturizarea. Se prevd probe de ncercare
la ocuri si vibraii, cu anumite frecvente, pe diferite durate.
Pentru fiecare tip de traductor se specifica gama de vibraii - ca frecven si amplitudine - la
care rezist.
Fiabilitatea traductoarelor

Proprietatea ca traductoarele s funcioneze in limitele parametrilor lor, fr defectare,
un timp ct mai ndelungat, definete in sens larg fiabilitatea.
Posibilitatea de prevenire, depistare si nlturare a defeciunilor asigur proprietatea de
reparabilitate. Proprietatea ca dup reparaii traductorul sa-si reia capacitatea de funcionare
se numete restabilire.
Drept msur a fiabilitii - cantitativ - se consider probabilitatea funcionrii fr
defeciuni in decursul unui interval timp, in condiii date.

Principii generale de alegere a traductoarelor

Este o problem tehnico-economic. Principalii factori care definesc eficiena economic a
utilizrii traductorului sunt:
- eficacitatea operaional - msur a modului in care acesta satisface cerinele impuse de aplicaia
creia ii este destinat
- caracteristici funcionale, statice, dinamice etc.;
- condiiile de instalare si ale mediului;
- realizarea constructiv;
- durata de funcionare;
- condiiile de verificare si atestare a performanelor.
Componenta eficacitii care vizeaz registrul de performane iniiale, capabile s asigure
cantitativ si calitativ desfurarea optim a procesului tehnologic poart numele de capabilitate.
Componenta care are in vedere aspectul dinamic, evoluia in timp a capabilitii in condiiile
prevzute poart numele de disponibilitate.
7

Costurile totale de utilizare nsumeaz cheltuielile de:
- achiziie;
- verificare si instalare;
- intretinere pentru meninerea eficacitii operaionale.


Clasificarea traductoarelor este o problem destul de dificil, deoarece varietatea
acestora este multipl. Una din variantele de clasificare, n funcie de mrimea de intrare i
cea de ieire, este prezentat schematic n figura 2.


Un alt mod de clasificare, poate fi fcut n raport de mrimea de natur neelectric pe cale
electric. n acest caz vom avea:
a. Traductoare pentru mrimi geometrice: rezistive, inductive, capacitive i numerice de
deplasare; cu radiaii; de proximitate.
Electric
Frecven
Faz
Curent
Tensiune
Traductor
Neelectric Parametrice Generator
Deplasare
Vitez
Acceleraie
Presiune
Nivel
Debit
Temperatur
Rezistive Inducie
Piezoelectric
Termoelectric
pH-metric
Efect Hall
.a.
Inductiv Capacitive
Reostatic
Termorezis-tiv
Termometric
Tensometric
Electrolitice
Fotoemisiv
De nalt
i joas
frecven
cu s, d,
variabil
Fig. 2
i e
8

b. Traductoare pentru mrimi cinematice: de vitez; de acceleraie; de ocuri i vibraii;
giroscopice.
c. Traductoare pentru mrimi mecanice: elastice (traciune, compresie, ndoire, cuplu);
tensometrice rezistive; cu coard vibrant; magnetostrictive; de for; de cuplu.
d. Traductoare pentru mrimi tehnologice: presiune, debite, nivel, temperatur.
e. Alte traductoare: integrate, etc.
n cadrul lucrrii vor fi prezentate doar traductoarele cele mai uzuale, cu referiri la principiul
lor de funcionare, prezentarea schematic a acestora, variante constructive posibil de realizat, fr
a insista prea mult asupra aspectului matematic al acestora.



CAP. II. TRADUCTOARE PENTRU MRIMI GEOMETRICE
Traductoarele mecanice de captare pot fi realizate n mai multe variante, adic:
palpator, prghie, consol, cuplaj indirect; acestea fiind prezentate n figura 3 (a, b, c, d).

II 1. Traductoare de deplasare
Pentru msurarea deplasrilor se utilizeaz o serie de traductoare cum ar fi: traductoarele
rezistive (poteniometrice), inductive, capacitive, selsinele, traductoare piezoelectrice, cu radiaii,
numerice, de proximitate, .a.

Fig.3
9

Traductoare rezistive
Dup cum se cunoate, variaia rezistenei e dat de:
S
l
R
unde: rezistivitatea electric; l lungimea conductorului; S seciunea conductorului.
Modificnd lungimea conductorului, practic se va modifica rezistena electric R.
Pentru msurarea deplasrilor liniare se utilizeaz cu precdere poteniometrul liniar, figura 4.
care se realizeaz prin bobinarea pe un suport izolant a unui fir rezistiv pe care se deplaseaz un
cursor ce e susinut de o pist decontact. Rezistena de ieire a poteniometrului se modific
proporional cu deplasarea cursorului.

Fig. 4
Numai n cazul n care tensiunea de alimentare este stabilizat i valoarea curentului ce strbate
poteniometrul este redus, traductorul reproduce corect caracteristicile.
Pentru deplasri unghiulare se utilizeaz un poteniometru de form circular, obinut prin
bobinarea pe un suport izolant circular a unui fir rezistiv peste care alunec un cursor, conform
figurii 5.

Fig.5
10

Traductoare inductive
Funcionarea traductoarelor induc-tive are la
baz variaia geometriei circuitului (cuplajului)
magnetic n funcie de msurnd, care se traduce ntr-o
variaie de inductivitate proprie sau mutual. Pentru
cazul deplasrilor liniare mici (< 2 mm), uzual se
folosesc traductoare inductive cu ntrefier variabil (cu
armtur mobil). Una din aceste variante este
prezentat n figura 6.
Funcionarea traductorului prezentat se bazeaz pe principiul variaiei cuplajului magnetic
ntre primarul i secundarul celor dou transformatoare identice la deplasarea miezului magnetic.
Se recomand ca pentru o bun reproductibilitate tensiunea de alimentare primar s fie
alternativ stabilizat, iar tensiunea secundar s fie redresat i stabilizat.
nfurrile primare ale celor dou transformatoare se leag n serie adiional, iar cele
secundare n opoziie, astfel c, n poziia central a miezului magnetic, tensiunea de ieire este nul
Comparativ cu traductoarele inductive cu armtur mobil, din cauza circuitului magnetic redus
acestea au un factor de calitate sczut, de ordinul unitilor. Cu toate acestea, traductoarele inductive
cu miez mobil sunt preferate deoarece prezint o serie de avantaje ca:
- domeniul de msurare poate fi de ordinul centimetrilor;
- prezint o reproductibilitate i rezoluie ridicat;
- sunt insensibile la deplasrile radiale i au frecri reduse;
- prezint posibilitatea proteciei la medii corozive, presiuni i temperaturi ridicate, .a
Traductoare capacitive
Funcioneaz pe principiul modificrii capacitii unui condensator atunci cnd variaz fie
distana dintre armturile lui, fie dimensiunile armturilor, fie constanta dielectric a mediului dintre
ele conform relaiei:
d
S
C
Pentru deplasri mici, se utilizeaz traductoare capacitive la care se modific distana
dintre armturi (figura 7), armtura 1 fiind suspendat elastic i se poate deplasa paralel cu ea
nsi sub aciunea forei F (deplasrii).

Fig. 6.
11


Fig. 7.
Armtura 2 este fix i izolat electric fa de suport, cu meniunea c exist i
variante de traductoare capacitive la care se modific dielectricul (acesta nu n sensul c se
modific poziia dielectricului fa de cele dou armturi), precizm c toate traductoarele
capacitive funcioneaz n curent alternativ la frecvena de cel puin 1 kHz.
Traductoarele capacitive prezint o foarte bun sensibilitate fiind utilizate frecvent pentru
msurri de deplasri rapide.
Datorit faptului c n mare msur capacitatea traductorului depinde de dimensiunile
geometrice ale armturilor care pot varia cu temperatura mediului, ducnd la erori importante,
pentru nlturarea acestui inconvenient armturile se confecioneaz dintr-un material special
numit invar. De asemenea se utilizeaz i prin montarea n punte a dou traductoare identice,
numai unul dintre acetia fiind acionat de mrimea neelectric msurat sau controlat
Traductoare piezoelectrice
Sunt traductoarele generatoare ce funcioneaz pe principiul piezoelectric (magnetostrictiv).
Acest fenomen const n apariia de sarcini electrice pe feele unui cristal special n momentul n care
asupra acestuia se exercit fore (presiuni) mecanice, fenomen descoperit de fraii curie la sfritul
secolului trecut.
Iniial, fenomenul a fost observat la cristalele de cuar (SiO
2
) dar, proprietile pizoelectrice
mai prezint i alte cristale ca: turmalina, oxidul de zinc, niobatul de litiu, titanul de bariu, plumb i
zirconiu, .a.
n ultima perioad se utilizeaz cu precdere titanatul
de bariu care este un material ceramic cu aspectul porelanului,
rezistent la solicitri mecanice i termice care are un
randament ridicat n funcionare.
Traductorul este alctuit din unul din cristalele amintite,
prelucrat n mod special (figura 8), pe feele cruia se depune

Zon
metalizat
Fig. 8
12

un strat subire de argint coloidal cu scopul de a culege sarcinile electrice formate cnd elementul
piezoelectric se supune unor deformaii mecanice.
Au avantajul unei inerii reduse, sunt fiabile, nu necesit surse de alimentare, n schimb
necesit amplificatoare deoarece tensiunea generat este foarte mic. Au dezavantajul unui pre
relativ ridicat.

II.2. Traductoare cu radiaii
Aceste tipuri de traductoare pot fi folosite la msurarea distanelor sau deplasrilor de regul
liniare, bazndu-se pe proprietatea de propagare a radiaiilor n
timp i interaciunea acestora cu mediile n care se propag.
Aceste radiaii pot fi: optice, acustice, electromagnetice sau
nucleare.
Traductoarele cele mai des utilizate sunt traductoare
acustice cu ultrasunete ce funcioneaz pe principiul efectului
piezoelectric sau magnetostrictiv, cele dou variante fiind
reversibile, putnd fi folosite att la emisia radiaiilor acustice-
ultrasonore, ct i la recepia acestora.
Traductorul piezoelectric cu ultrasunete, dup schema principial din figura 9, se compune
din carcas metalic 1, n interiorul creia se monteaz pastila piezoelectric 2 (materiale cristaline
cuar sau materiale amorfe titanatul de bariu, titanatul de zirconiu) pe care sunt plasate dou
armturi metalice 3. Placa izolatoare 4 protejeaz traductorul de mediul de contact, putnd avea i
rolul de transformator acustic prin adaptarea impedanei acustice a traductorului la mediul de
propagare. Prin alimentarea traductorului cu o tensiune alternativ ntre conductorul 5 i carcas, sub
aciunea cmpului electric alternativ creat, prin efect piezoelectric, pastila se va deforma.
Pentru obinerea unui rspuns rapid, n spaiul 6 din interiorul carcasei se introduce un
material cu impedan acustic mare (deobicei pulbere de titan n liant solidificat) cu rolul de
amortizor mecanic cu precizarea c amortizarea se poate face i electric, prin montarea unei
rezistene electrice de valoare mare n paralel cu traductorul.
1
2
3
Fig. 3.15.

Fig. 9
4
5
6
3
2
1
13


II.3. Traductoare pentru mrimi cinematice
n cadrul acestui paragraf vom ncerca s redm principiul de funcionare al unor traductoare
frecvent utilizate pentru msurarea vitezei liniare i de rotaie, acceleraiilor, precum i a
traductoarelor de tip selsin, acestea din urm putnd fi utilizate att pentru msurarea i transmiterea
la distan a unor poziii unghiulare, ct i pentru funcionarea n regim de urmrire a rotirii unui
organ greu accesibil.
II.3.1. Traductoare de vitez
Pentru msurarea vitezelor liniare n general se aplic metoda direct prin determinarea
distanei ntr-un anumit interval de timp
sau, cronometrarea timpului de parcurgere
a unei anumite distane. Pentru msurarea
vitezelor liniare traductorul de tip motor
liniar prezentat schematic n figura 10.
Constructiv, este asemntor cu traductorul
inductiv diferenial cu miez mobil dar,
miezul se nlocuiete cu un magnet
permanent 1,iar bornele (nfurrile) 2 se leag nseriate, astfel c efectele se vor nsuma.
Tahogeneratoarele, sunt traductoare de turaie (generatoare de curent continuu sau alternativ)
care genereaz un semnal de tensiune proporional cu viteza unghiular.
Tahogeneratoarele de curent continuu sunt minigeneratoare de curent continuu cu
excitaie constant, n mod obinuit fiind realizate dintr-un magnet permanent.
Tahogeneratoarele de curent alternativ, sunt minigeneratoare sincrone monofazate, rotorul
acestora fiind n mod obinuit un magnet permanent. Tensiunea generat de acestea este redresat i
filtrat, de obicei cu blocuri de cuadripoli de care va trebui s inem cont la exprimarea funciilor de
transfer, filtrele fiind n general cuadripoli de tipul trece jos.
Pentru cazul n care puterea (cuplul) transmis este redus se poate utiliza i traductorul
realizat pe principiul motorului bifazat. La acest traductor, una din nfurrile statorice se
alimenteaz n curent alternativ, axul rotorului fiind antrenat de dispozitivul a crui vitez se
msoar. Prezint o sensibilitate de circa 1 mV/rot/min, caracteristica static este liniar pe un



1
U
2
Fig. 10
x
14

domeniu de turaii larg (0 18.500 rot/min) iar, folosind construcii speciale se pot msura turaii
pn la 30.000 rot/min, fiind realizate la frecvene de 50 Hz sau 500 Hz.
II.3.2. Traductoare de acceleraie
n tehnica de msurare a acceleraiilor se pot utiliza accelerometre: piezoelectrice (de
compresie, de forfecare, de forfecare, cu lam n consol); piezorezistive (cu amplificator mecanic,
cu timbre tensometrice, cu fibre optice) i cu reacie, acestea urmnd a fi prezentate foarte sumar n
cele ce urmeaz.
Accelerometre piezoelectrice
Sensibilitatea acestor traductoare poate fi exprimat prin:
- sensibilitatea de sarcin
- sensibilitatea de tensiune

Traductoarele piezoelectrice sunt
robuste, preiau undele longitudinale, au o
frecven de rezonan ridicat, dar, prezint i
o sensibilitate transversal ceea ce face ca
sensibilitatea total s varieze n funcie de
unghiul de orientare ntre o valoare maxim i minim. Pentru reducerea influenei
sensibilitii transversale, pe traductor se marcheaz direcia pe care aceasta este minim,
fiind necesar respectarea acesteia la montare.
Accelerometre piezorezistive
Funcioneaz pe principiul modificrii rezistenei sub aciunea unei deformaii a unor timbre
tensometrice. Principial, un astfel de accelerometru se realizeaz (figura 12.) din masa seismic 1,
suspendat de lama elastic 2 ncastrat n
suportul 3, deformaia acesteia fiind msurat
cu timbrele tensometrice 4.
Deoarece banda de frecvene ncepe de la zero,
la msurare pot s apar derive termice,
modulului de elasticitate i amortizrii.iar

Fig. 11.

4
2
1
Fig. 12
3
15

modificarea temperaturii duce la variaia modulului de elastcitate i a amortizrii.
Aceste accelerometre se utilizeaz ca traductoare de joas frecven precum i la msurarea
acceleraiilor constante (n cazul vehiculelor), la frecvene n banda 0 1000 Hz cu domeniul de
msurare (1 500) g.
Fa de accelerometrele piezoelectrice, cele piezorezistive prezint avantajul unei impedane
echivalente redus, sunt mai puin sensibile la influenele exterioare, banda de frecvene ncepe de la
zero, dar sunt mai puin sensibile deoarece n circuitele de msurare s-ar putea s apar deriv de zero
de natur termic sau mecanic.

II.4 Traductoare integrate

Progresul cel mai semnificativ in domeniul traductoarelor il reprezint realizarea lor sub form
integrat, prin nglobarea ntr-o unitate constructiv miniaturizat, similara circuitelor integrate pe
scar larg, att a elementului sensibil, ct si a adaptorului, inclusiv elemente de calcul, liniarizare,
compensare termic, etc. Cuplarea intre elementul sensibil si adaptor, care la traductoarele uzuale
ridic probleme, in acest caz a disprut. Actualmente se fabric in mod curent traductoare integrate
de presiune, fore, acceleraie, de temperatur, cu performane ridicate si la dimensiuni si greuti
reduse considerabil fa de traductoarele clasice.
Traductoarele pot fi definite deci ca dispozitive care realizeaz conversia unor mrimi
fizice (temperatura, deplasare, presiune, for etc.) in alte mrimi fizice, cel mai adesea
electrice, sau a unor mrimi electrice in alte mrimi electrice, in scopul msurrii
parametrilor acelor mrimi si informrii, respectiv lurii unor decizii in consecin.
II.5 Traductoare numerice

Elementul sensibil propriu-zis il constituie un disc codat, iar prelucrarea informaiei este specific
modului de codare. Deosebim:
- discuri codate absolut, la care se obine in orice moment informaia de poziie in raport cu un
punct de referin;
- discuri incrementale, care ofer o succesiune de impulsuri in raport cu ultima poziie atins,
fiecare impuls constituind un increment de deplasare.
16


II.5.1. Traductoare numerice absolute. La acestea se mparte domeniul de msurare intr-un
numr de cuante elementare, a cror mrime determina rezoluia, se alege codul de exprimare a
valorilor cuantificate, se nscrie pe disc respectivul cod, care va permite citirea poziiei unui cursor
fa de disc. Exist:
a) Discuri absolute cu contact. Pistele concentrice sunt codificate si formeaz zone conductoare sau
izolate. Suprafeele conductoare sunt legate electric printr-o perie fixat la un inel colector, prin care
se alimenteaz colectorul. Pistele sunt parcurse prin contact de un set de perii, poziionate la
distane radiale corespunztoare, fiecare fiind conectat printr-un conductor separat. La rotirea
discului periile vor sesiza o zona conductoare (1 logic) sau izolat (0 logic). Tranziiile de pe o pist
pe alta trebuie s se fac lin, uzura trebuie s fie aceeai la disc ca si la perii. Un disc cu 10 piste are
o rezoluie de 1:2
10
(1:1024), dar se pot realiza sisteme cu mai multe discuri cuplate prin reductoare
adecvate. Codurile cele mai folosite:
- cod binar natural;
- cod BCD - binar codificat zecimal - folosit cnd traductorul este cuplat cu echipamente lucrnd in
acelai cod;
- cod Gray, care are avantajul ca doua combinaii succesive difer printr-un singur bit (cod
monostropic).
b) Discuri absolute magnetice. Sunt discuri acoperite cu material magnetic folosite in tehnica
nregistrrilor magnetice. O zon magnetizat reprezint un 0 logic, iar una nemagnetizat un 1
logic. Ele sunt mai complexe dect cele cu contact dar au o durata de via mult sporit. Nu pot fi
folosite in medii industriale, datorit cmpurilor magnetice perturbatoare.
c) Discuri absolute optice. Stau la baza majoritii traductoarelor numerice actuale. Discul optic este
realizat din sticl special pe care sunt trasate spaii transparente si opace, corespunztoare zonelor
conductoare si izolate de la varianta cu contact. La disc se asociaz o surs de lumin cuplat cu un
sistem optic si o matrice de fotoelemente dispuse radial. La realizarea discurilor se folosesc tehnici
foto de nalt precizie (linii radiale distanate la 0,067 sec, deci rezoluie de 1:10
8
). Coduri folosite:
Gray, binar natural, binar codificat zecimal, coduri care simuleaz funcii sin, cos, log. Ca surs de
lumin pot fi folosite diode Ga As cu durat mare de via (mai mare de 10
5
ore). Receptorul este
realizat din fotoelemente, eventual celule fotovoltaice, fiind asociate cu amplificatoare si formatoare
adecvate.

17

Ca si traductoarele selsin, discurile codate se pot folosi la msurarea indirect a deplasrilor
liniare, prin cuplarea de dispozitive mecanice de transformare a micrii de rotaie in micare
liniar.
II.5.2 Traductoare numerice incrementale - genereaz un numr fix de impulsuri la fiecare
unitate de rotaie unghiular a discului codat. Procedeul de sesizare a incrementelor de micare poate
fi magnetic sau optic, cel optic fiind in prezent cel mai rspndit, datorit unei simpliti relative
constructive si a unor faciliti in prelucrarea semnalelor.
Circuitele asociate discului trebuie s conin un numrtor care s ofere o ieire numeric,
intr-un anume cod, in funcie de incrementii generai de disc. De asemenea este necesar sa indice
sensul de rotaie, care nu apare in informaii data la numrtor. Discurile codate pot fi realizate fie
prin transparen (procedeu diascopic), fie prin reflexie (procedeu episcopic).
Indiferent de procedeul de iluminare, circuitele de prelucrare realizeaz aceleai funcii. Cel
mai rspndit mod este obinerea prin grila de scanare a patru semnale sinusoidale decalate fiecare cu
90 . Cele patru fotoelemente sunt astfel asociate perechi, in montaj diferenial, nct se obine cte o
sinusoid, decalate intre ele cu 90(fig. 6.34). Se genereaz si un semnal de zero 1N, pentru
reproducerea unei poziii de referin. Semnalele astfel obinute sunt prelucrate, amplificate si
adaptate pentru tipul de logic in care se va lucra.
Datorita robusteii, simplitii constructive, costului sczut, rezoluiei ridicate (pn la
360.000 mp / rotaie) traductoarele incrementale rotative sunt din cele mai utilizate si in msurarea
indirect a deplasrii liniare, cu precauiile corespunztoare pentru compensarea jocurilor mecanice.







18

CAP. III N.T.S.M. SPECIFICE
Asigurarea condiiilor de munc normale i nlturarea cauzelor care pot provoca accidente de
munc sau mbolnviri profesionale se realizeaz prin respectarea normelor de tehnica securitii
muncii i msurilor de prevenire i stingere a incendiilor. Este necesar efectuarea instructajelor
periodice privind protecia muncii i PSI.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesar eliminarea posibilitii de trecere
a unui curent periculos prin corpul omului.
Msurile, amenajrile i mijloacele de protecie trebuie s fie cunoscute de ctre tot
personalul muncitor din toate domeniile de activitate.
Principalele msuri de prevenire a electrocutrii la locurile de munc sunt:
Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din circuitele electrice i care se
realizeaz prin:
amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum i a unor echipamente
electrice, la o nlime inaccesibil pentru om. o Izolarea electrica a
conductoarelor;
folosirea carcaselor de protecie legate la pmnt;
ngrdirea cu plase metalice sau cu tblii perforate, respectndu-se distana impus
pn la elementele sub tensiune.
Folosirea mijloacelor individuale de protecie i a mijloacelor de avertizare. Mijloacele de
protecie individual se ntrebuineaz de ctre electricieni pentru prevenirea electrocutrii
prin atingere direct i pot fi mprite in doua categorii: principale si auxiliare.
Mijloacele principale de protecie constau din: tije electroizolante, cleti izolani i scule cu
mnere izolante. Izolaia acestor mijloace suporta tensiunea de regim a instalaiei in condiii sigure;
cu ajutorul lor este permis atingerea prilor conductoare de curent aflate sub tensiune.
Mijloacele auxiliare de protecie constau din: echipament de protecie (mnui, cizme, galoi
electroizolani), covorae de cauciuc, platforme si grtare cu piciorue electroizolante din porelan
etc. Aceste mijloace nu pot realiza singure securitatea mpotriva electrocutrilor.
ntotdeauna este necesar folosirea simultan cel puin a unui mijloc principal i a unuia
auxiliar.
19

Mijloacele de avertizare constau din plci avertizoare, indicatoare de securitate (stabilit prin
standarde i care conin indicaii de atenionare), ngrdiri provizorii prevzute si cu plcute etc.
Acestea nu izoleaz, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se
apropie de punctele de lucru periculoase.
Deconectarea automat in cazul apariiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor
scurgeri de curent periculoase, se aplic mai ales la instalaiile electrice care funcioneaz cu punctul
neutru al sursei de alimentare izolat fata de pmnt.
Protectia prin legarea la pmnt este folosit pentru asigurarea personalului contra
electrocutrii prin atingerea echipamentelor i instalaiilor care nu fac parte din circuitele de lucru,
dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolaie. Instalaia de legare la
pmnt const din conductoarele de legare la pmnt i priza de pmnt, format din
electrozi.












20


BIBLIOGRAFIE


1. Antoniu, M., Poli, ., Antoniu, E., Msurri electronice, Editura Satya,Iai, 2000.
2. Bodea, M., Aparate electronice de msurat i control, EDP, Bucureti,1985.
3. Cepic, C., Jula, N., Traductoare i senzori, Editura ICPE, Bucureti,1998.
4. Dragomir, N., Munteanu, R., Crian, T., Trnovan, I., Pruneanu, P.,Msurarea electric a
mrimilor neelectrice, vol. I i II,Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2002.
5. Iliescu, C., , Msurri electrice i electronice, EDP, Bucureti, 1983.
6. Ionescu, G., Msurri i traductoare, EDP, Bucureti, 1985.
7. Manolescu, P., Msurri electrice i electronice, EDP, Bucureti, 1986.