Cultura romana intre comunism si nationalism

Mircea Martin Cultura

Inca din perioada "liberala" a sfarsitului anilor '60 ajung la expresie publica, desi abia schitate,
doua tendinte diferite, a caror dezvoltare ulterioara va fi tot mai divergenta In viziunea unor
scriitori si critici, decolorarea ideologica se traduce printr!o colorare intensiva in sens national!
autohtonist" in conceptia altora, aceeasi scuturare de apasarea ideologica se exprima printr!o
propensiune europenizanta, cosmopolita, chiar elitista #mbele tendinte se configureaza si se
manifesta sub semnul redescoperirii identitatii nationale, prin "spartura" produsa de
problematica nationala in zidul ideologic leninist!stalinist $umai ca aceasta identitate
nationala e resimtita si definita in chip diferit% de unii, ca o intoarcere la un specific rural mai
mult sau mai putin idealizat sau la un trecut indepartat neguros, in vreme ce, pentru
altii, redescoperirea si reafirmarea identitatii nationale inseamnanu doar refacerea legaturilor
cu traditia interna, ci si cu traditia europeana si cu lumea larga, atat in planul literaturii, cat
si in planul ideilor &a acestia din urma, nu exista nici oincompatibilitate intre ideea nationala
si ideea europeana, intre traditia locala si cea universala 'in aceasta grupare larga faceau
parte scriitori si critici care apucasera sa debuteze spre sfarsitul razboiului sau in intervalul
imediat postbelic ! dintre care cei mai multi trecusera prin inchisorile comuniste ! Ion
$egoitescu, #drian Marino, $icolae (alota, )tefan #ugustin'oinas, *vidiu Cotrus, #lexandru
+aleologu etc, dar si fosti ilegalisti ori simpatizanti comunisti, precum ,era Calin,
)ilvian Iosifescu, +aul -eorgescu, fosti activisti ai ComitetuluiCentral al +artidului, acum
definitiv fixati in proiecte culturale, precum +aul Cornea si IonIanosi, fosti critici realist!
socialisti realmente pocaiti, ca *vid) Crohmalniceanu ori )avin(ratu, si multi tineri sau
mai putin tineri ! de la #lexandru -eorge la -heorghe -rigurcu, dela &ucian .aicu la &ivius
Ciocarlie, de la Matei Calinescu la Ion +op, de la /ugen )imion laMircea Iorgulescu, de la
-abriel 'imisianu la ,aleriu Cristea, de la 'an -rigorescu la#lexandru Calinescu etc Ceea
ce ii unea pe acesti oameni atat de diferiti din punctul devedere al biografiei, al formatiei si
al conceptiei despre literatura 0si nu numai despreliteratura1 era ideea deschiderii spre lume si
spre modernitate, ideea modernizarii prin0re1racordarea la reperele europene si universale
In cealalta grupare ar trebui citati mai intai ideologii% Mihai 2ngheanu, +aul #nghel, 'an
3amfirescu +entru Mihai 2ngheanu, critic literar afirmat la mijlocul anilor '60 in paginile
revistei .amuri, valorizarea din perspectiva nationala a literaturii a reprezentat de la inceput o
convingere intima pe care a inteles s!o manifeste si s!o dezvolte cu o consecventa
apreciabila Intreaga sa activitate critica poate fi asezata sub semnul efortului de a face
compatibil nationalul 0inteles intotdeauna ca valoare1 cu valoarea estetica propriu!zisa
Consecventa nu fereste, din pacate, de excese si erori, dar asta e o alta problema )pre
deosebire de el, +aul #nghel a debutat ca reporter in anii '40 si a fost un zelator al ideologiei
comuniste in sensul cel mai strict al cuvantului, ca si Ilie +urcaru, de altfel #bia spre sfarsitul
anilor '60 au trecut amandoi in tabara "nationala", incercand sa recupereze timpul pierdut prin
pledoarii adesea extravagante si nebuloase ori polemic agresive 'an 3amfirescu si!a pus
o temeinica pregatire teologica si filologica in serviciul aceleiasi ideologii, producand pe langa
cercetari 0si editii1
1
serioase, ipoteze enorme 0si finalmente dezangajante1 cu privire la specificul national si
laviitorul poporului roman 0spre a nu pomeni elogiile nenumarate aduse lui Ceausescu1#laturi
de alti specialisti 0,irgil Candea, #l 'utu, -h Mihaila, .azvan 5heodorescu, 'an 6oria
Mazilu, 'oina Curticapeanu, /lvira )orohan etc1, 'an 3amfirescu a contribuit lareducerea
masivei ignorante cu privire la valorile culturii si literaturii noastre vechi, dar, inacelasi timp, a
si supralicitat aceste valori% asezarea lor 0pe urmele lui Iorga1 in "aria culturalarasariteana de
traditie bizantina" este, fara indoiala, exacta si fecunda, insa ambitia actualizariicu orice pret !
si chiar a politizarii ! ne apare astazi 0ca si ieri, de altfel1 ca descalificante din punct de vedere
intelectual Initiativa protocronista insasi e considerata de autor "o noua cristalizare" a
constiintei de sine a culturii romane "pe masura istoriei contemporane create deepopeea
ultimilor cincisprezece ani"071
Cel putin alte doua nume de scriitori trebuie mentionate in continuare% e vorba de
Ion&ancranjan, autor de romane cu tematica rurala, neevitand tragedia familiei taranesti
insocialism si nici intruziunea agresiva a )ecuritatii in viata oamenilor, si de Ion -heorghe,
poetale carui teme traditionale sunt uneori tratate in moduri ce simuleaza suprarealismul,
inacelasi timp, adept al tracismului 0autor al unei ipoteze fatasmagorice cu privire la
civilizatiatraca de pe valea (uzaului1 si al maoismului 081 #cesti scriitori, ca si -heorghe
+itut, care lis!a alaturat, sunt scriitori de o certa forta expresiva aluvionara, insa cetosi in plan
ideologic+entru ei, trecerea de la obstile taranesti devalmase la gospodaria agricola colectiva
dinsocialism ar fi trebuit sa se faca aproape organic #depti ai unui tip paradoxal de
comunism primitiv!taranesc, ei ii insufla fiorul national0ist1 fara contradictie#ceasta grupare n!
ar fi avut forta de soc si, mai cu seama, sprijin politic la cel mai inalt niveldaca n!ar fi facut
jonctiunea cu /ugen (arbu si oamenii sai de la )aptamana, revista ce a fostrestructurata
anume spre a i se oferi turbulentului prozator o compensatie pentru indepartareade la
&uceafarul si marginalizarea spre care l!au impins rezultatele alegerilor din 796: de
la2niunea )criitorilor 5rebuie precizat insa faptul ca, inaintea altora si in forme vizibile pana
laostentatie, /ugen (arbu si!a manifestat atasamentul fata de versiunea nationala a
ideologieicomuniste, asa cum o proclamase $ Ceausescu la Congresul al I;!lea al
+C. Intr!o primafaza, aceea de la &uceafarul, el n!a reusit sa atraga de partea sa un sef de
partid preocupat deconsolidarea propriei sale puteri si, prin urmare, obligat sa tina seama de
optiunile
institutionale ale scriitorilor, ceea ce nu l!a impiedicat sa dea curs rafuielilor cu inamiciirecenti
sau, mai ales, cu aceia din anii '40, care nu!i primisera bine romanul -roapa si
a caror repliere pe pozitii estetice n!o vedea cu ochi buni'esi /ugen (arbu si criticii din
prima sa echipa 0Marian +opa, M$ .usu1 se intalneau intruaceeasi aversiune cu Mihai
2ngheanu, de pilda, care initiase in volumul sau de debut,Campanii 079<01, un atac similar
impotriva dogmaticilor de ieri, intre acesti scriitori si criticinu se stabileste inca nici o punte
/xista o convergenta ideologica, existau unele aversiunicomune, dar lipseau afinitatile%
Mihai 2ngheanu sustinuse 0prin cronicile sale1 afirmareageneratiei '60, ai carei principali
reprezentanti au intrat mai devreme sau mai tarziu in conflictcu gruparea /ugen (arbu
5rebuiau sa mai aiba loc anumite miscari inlauntrul campuluiliterar, trebuiau sa se petreaca,
mai ales, importante schimbari in contextul politic intern siextern pentru ca respectiva
jonctiune sa se produca si, mai mult, sa se produca si o puternica polarizare a fortelor si o
schimbare radicala a raporturilor intre literatura si politica
Aparitia protocronismului sau protocronismul ca atitudine culturala
Intr!un numar al revistei )ecolul =0 din iulie 79<>, profesorul /dgar +apu semna un articol cu
2
un titlu ce avea sa aiba nu numai o mare rezonanta, ci si o anumita posteritate%
+rotocronismromanesc In acest text, eruditul eseist lansa o ipoteza mai mult decat
spectaculoasa, chiar revolutionara, cu privire la statutul literaturii si culturii romanesti si la
raporturile lor cu marileliteraturi si culturi ale /uropei si ale lumii /l nu afirma
doar originalitatea literaturii romane,dar si prioritatea ei intermitenta fata de aceste literaturi
/xista miscari si opere in istorialiterara autohtona aparute ! cronologic vorbind ! inaintea
altora din afara si, totusi, romanii, cu privirile lor atintite in mod traditional spre *ccident, le
considera pe acestea din urmaanticipatoare )uprarealismul si dadaismul sunt exemple
oferite in acest sens 'ar /dgar +apumerge mai departe si afirma chiar ca "una din trasaturile
definitorii dominante ale literaturiinoastre in context universal este protocronismul" #r mai
fi fost de vazut doar daca"protocronismul" mai era apt sa defineasca literatura engleza ori pe
cea franceza in conditiilein care el era deja "dominant" in istoria literaturii romane8 *ricum, in
conceptia autorului,mentalitatea autohtona trebuia sa se schimbe in sensul constientizarii
prioritatii si al renuntariila complexele de inferioritate pe care inclinatia imitativa le genera in
mod continuuCa protocronismul este indreptat impotriva sincronismului lovinescian reiese cu
claritate dintextul profesorului +apu si din insusi modul de a construi termenul de care si!a
legat numele'ar din argumentatia sa lipseste orice adresa antieuropeana, antioccidentala
Critica luivizeaza partialitatea reprezentarii lovinesciene 0desi &ovinescu recunostea
importanta"diferentierii" in cadrul teoriei sale sincroniste1 si perpetuarea ei in mentalitatea
autohtona+robabil din aceasta cauza, precum si datorita reputatiei de savant a profesorului
/dgar +apu,nimeni n!a reactionat la hazardata sa ipoteza, care, dincolo de caracterul
ei generalizant si peremptoriu, putea avea indreptatiri punctuale0=1 &a urma urmei, de ce ar fi
fost deneconceput sau de neacceptat ideea ca romanii vor fi fost si ei primii la un moment dat
si intr!un domeniu anumit? #ceasta ipoteza va fi fost, de altfel, situata in contextul operei
decomparatist a lui /dgar +apu, din care ipotezele originale si temerare nu lipseau, chiar
daca nuse refereau neaparat la literatura romana / destul sa ne gandim la cartile sale
despre calatoriile .enasterii sau despre baroc0@1In 79<<, un volum de exegeze e pus de
/dgar +apu sub semnul protocronismului0>1 Ipotezaeste acum extinsa la intreaga durata a
literaturii si culturii romanesti, iar aceasta cultura estevazuta ca un spatiu care, departe de a fi
al unei periferii, constituie o raspantie culturala sicivilizationala si, implicit, o sinteza $u e
vorba de starea "pasiva si hibrida" a unui "amestec"intre *rient si *ccident, ci de o sinteza
creatoare care ne ofera "adevarate surprize prinintaietatea cronologica a atator initiative
romanesti fata de unele realizari similare din alte parti"041 Invocand precedentul unor
cercetari asupra anticiparilor romanesti in stiinta sitehnica, autorul constata cu amaraciune ca
"privirea literaturii romane sub aspectul ei protocronic a ramas mult in urma"061
'e aceasta data, ecoul este sensibil diferit si nu e provocat de simpla trecere de la
un articolsau doua la o carte Intre timp, ideea protocronista revine in mintile celor inclinati
deja sasupraliciteze valorile nationale, in timp ce ii lasase indiferenti sau cel mult usor
surprinsi peaproape toti partizanii deschiderii europene, preocupati cum erau de consecintele
nefaste ale "tezelor din iulie" care nu incetau sa se!nmulteasca in viata culturala autohtona /
de presupus ca +aul #nghel si 'an 3amfirescu au imbratisat ideea lui /dgar +apu si chiar l!
au capacitat, cum se spune, s!o dezvolte, cultivandu!l cu asiduitate si, fireste, impartasindu!
i propriile lor idei 0a caror influenta profesorul, cu generozitatea si corectitudinea
caracteristice, o si recunoaste1 /i au reusit astfel sa!l atraga de partea lor, l!au facut sa
adauge o dimensiune militanta comparatismului sau, l!au convins sa!si schimbe
treptat pozitia in campul literar
3
autohton0<1 Interventia dura a lui +aul #nghel la reprosul de tezism pe care!l aduce
$icolaeManolescu volumului 'in clasicii nostri 0in cadrul unei cronici0:1 deloc
depreciative1,transforma divergenta de pareri in ruptura si declanseaza o disputa ce va ocupa
scena literaraaproape un deceniu091+unctele de vedere antiprotocroniste ajung mult mai
rar la constiinta publicului, desi eraumajoritare printre intelectualii umanisti * punere la punct
edificatoare a lui #ndrei +lesuapare in )ecolul =00701, dar alti autori vor putea sa!si exprime
opiniile negative doar in revistedin provincie, precum -h -rigurcu, #l 'obrescu, #lex
)tefanescu, ,al Condurache inConvorbiri literare0771, $orman Manea in Aamilia07=1 sau
5udor Catineanu in )teaua07@1*pinia critica se manifesta mai degraba prin reactii la o
provocare sau alta a sustinatorilor acestei teze sau prin refuzul de a reactiona, printr!o tacere
ce se voia semnificativa, prin ironii pasagere sau prin orientarea de ansamblu a unor carti In
anii ':0 era tot mai greu sa atacifrontal 0si public1 problema protocronismului 0'ar opinia
publica literara i!a izolat, adica nui!a validat institutional, pe autorii protocronisti, prin votul
majoritar negativ la alegerile pentruConsiliul 2niunii )criitorilor din 79:71+osibilitatile de care
dispunea grupul protocronist spre a!si face larg cunoscute parerile eraumult mai mari, nu
numai pentru ca acest grup era tot mai sustinut de oficialitati, dar si pentruca dispunea de
cateva reviste de mare tiraj )aptamana, Alacara, )canteia tineretului 0cusuplimentul sau
literar1 care, impreuna cu &uceafarul, revista de directie a grupului,constituiau o forta
apreciabila in raport cu oferta exigua din punct de vedere cantitativ a celor trei
reviste 0literare1 antiprotocroniste% .omania literara, ,iata .omaneasca si )ecolul =0 #ufost
organizate dezbateri in jurul si in sprijinul cartii lui /dgar +apu 0in 79<< si 79<:107>1, s!au
publicat articole de sinteza0741, s!au luat serii de interviuri pe aceasta tema, au aparut
apoicarti reprezentative 0'an 3amfirescu ! ,ia Magna, /d /minescu, 79<9" Mihai 2ngheanu
!/xactitatea admiratiei, Cartea .omaneasca, 79:41, alti autori au preluat si au
adancit problematica protocronista 0Ilie (adescu ! )incronism european si cultura critica
romaneasca,/ditura )tiintifica si /nciclopedica, 79:>" #' .achieru ! ,ocatia sintezei /seuri
asupraspiritualitatii romanesti, Aacla, 5imisoara, 79:41 Intr!un cuvant, se poate vorbi de
o veritabilacampanie protocronista purtata de!a lungul unui intreg deceniu
Dezvoltarea protocronismului sau protocronismul ca actiune politica
In acest interval apar destule idei si nuante noi fata de asertiunile originare ale
profesorului+apu 'ar cu deosebire noua este punerea insasi a problemei% la /dgar +apu
era vorba despreo atitudine culturala &ansata in anii '60, ipoteza sa ar fi starnit, fara indoiala,
discutii, dar nuar fi mobilizat o energie dezaprobatoare incarcata chiar cu motivatii de ordin
moral Ce s!aintamplat pe parcurs, ce adauga urmasii sai si contextul insusi? In mainile
discipolilor sai,ideea protocronista devine o politica culturala si, cum vom vedea, o politica pur
si simplu/dgar +apu voia schimbarea imaginii romanilor despre ei insisi, despre propria lor
cultura"critica lui era una interna Critica succesorilor sai nu este numai interna, ci si
externa,referindu!se la raporturile intre "centru" si "periferie" si respingand, in ultima
instanta,dominatia culturala a *ccidentului In conceptia lor, acesta isi impune, de fapt,
propriilevalori, "care nu ne imbogatesc" intotdeauna, precum si "falsele 0sale1 prioritati"%
"ideeacompetitiei e inculcata de sincronism, iar practica vietii culturale europene, mai larg
spus,occidentale, modelul nostru cultural, dupa cum spune toata lumea, ridica competitia
culturalala o treapta care inlatura comunicarea reala, osmoza fireasca 01, creand mereu
prioritati nu odata false"0761 2na din concluziile acestor texte, ce se construiesc cand ca
pledoarii, cand carechizitorii, ar putea fi urmatoarea % "/a sCultura romanat nu este o cultura
subalterna sidrumul catre propriile noastre valori nu trece prin *ccident"07<1
4
Citita in sine, scoasa din propriul context si din contextul disputei in genere, afirmatia de
maisus ne poate parea indreptatita &a urma urmei, ce cultura accepta sa se recunoasca pe
sinedrept "subalterna" ori sa!si valideze valorile intr!un centru situat in afara sa? $u putem
intrain detaliile acestei polemici in care adversarul e cel mai adesea imaginat, inventat, nu
real, dar destule dintre problemele ridicate sunt legitime chiar daca solutiile sunt eronate $u
se poaterespinge pur si simplu competitia literara, culturala pentru ca ea n!ar ingadui
"osmozafireasca" 0aceasta reprezentare organicista e de mult depasita81, insa o discutie
despreconditiile competitiei mi se pare posibila si chiar, din pacate, inca necesaraCeea ce e
inacceptabil in argumentatia protocronista este mai ales vointa expresa de a
eliminaraportarea culturii romane la reperele europene sau, "mai pe larg spus" 0vorba lui
Mihai2ngheanu1, occidentale 'aca judecam cultura romaneasca "drept ceea ce este", asa
cum nerecomanda autorul, atunci va trebui sa recunoastem, ne place sau nu, ca raporturile
cu*ccidentul ii sunt constitutive de cel putin doua sute de ani Ce ar trebui sa facem?
)areorientam aceasta cultura 0care este, intr!adevar, una de rascruce1 spre *rient, asa
cum neindeamna 'an 3amfirescu? Care ar fi castigul intelectual, spiritual, presupunand ca
oasemenea reintoarcere ar fi posibila? $u s!a incercat asa ceva in anii '40 0avand, e
adevarat,Moscova drept tinta, nu (izantul81?
Protocronism vs. modernitate
*ricum, pentru protocronisti, miza unei asemenea reorientari era alta, mult mai apropiata
)arevenim o clipa la ipoteza initiala a lui /dgar +apu # vorbi despre protocronism, a!l
descoperisi a!l documenta nu inseamna a ramane, de fapt, tot intr!un cadru sincronist?
#tat protocronismul, cat si sincronismul se fondeaza pe argumentul prioritatii 'oar ca, in
cazulsincronismului, accentul cade pe eficienta acestei prioritati, pe efectele ei in timp si
spatiu+rima faza a oricarui sincronism e un protocronism Ideea, motivul, opera apar la un
momentdat, intr!un spatiu dat si de atunci si de acolo iradiaza, produce sau participa la
producereaunui saeculum, a unui 3eitgeist +rotocronismul, in versiunea lui /dgar +apu,
muta, pealocuri, centrul originar in .omania sau la autori de origine romana" un centru
virtual, cacifaza a doua, a difuzarii, a sincronizarii, lipsea mai intotdeauna% era vorba de un
protocronismfara sincronism 'ar, in esenta, si in ciuda faptului ca respingea sincronismul, /
+apu gandeain termeni sincronisti pentru ca nu inceta sa!si reprezinte literatura romana intr!
un contexteuropean si universal2rmasii sai transforma07:1 protocronismul in altceva% retin
ideea increderii in propriile fortesi valori si fac pasul urmator% afirmarea unei culturi suficiente
siesi, care trebuie sa!sistabileasca valorile dupa criterii proprii, fara sa tina seama de criteriile
si de valorile din afara,mai mult, respingand influentele straine, supralicitate de sincronisti
Intr!un cuvant,rechizitoriul si pledoaria lor sfarsesc prin a propune culturii si literaturii romane
izolareademna 0si provinciala1, autarhia +rotectionismul acesta cultural insemna nu numai un
refuz alcompetitiei 0in mare parte imaginara, de altfel1,dar si al circulatiei ideilor si al
sugestiilor venite din lumea larga0791In ciuda unor asemenea incheieri nu totdeauna
explicite, dar agravate de insasi pozitionarea incamp a autorilor, destule observatii punctuale
prezente in textele lor au fost si sunt astazi incademne de a fi luate in consideratie, desi
asupra lor planeaza un anumit discredit intelectual 0larandul lui, prea compact spre a nu fi
banuit de superficialitate1 Budecata in sine si, pe cat posibil, fara prejudecati, initiativa
protocronista indeamna la descoperirea valorilor autohtone si la pretuirea lor" ea vrea sa
imprastie suspiciunea apriorica fata de traditia locala si, mai ales, desconsiderarea de sine
consecutiva, izvorata, nu o data, din ignoranta Aaptul 0semnalat de
5
+aul #nghel1 ca "in cultura romana pana la ora actuala nu sunt asimilate date importante
din propria ei istorie"0=01 ar trebui sa dea de gandit oricarui intelectual roman )i chiar
dacaexplicatia la +aul #nghel este partiala si partizana, invocarea, printre altele, a cazului
6asdeueste, nu incape indoiala, convingatoare
'eficitara este insa atitudinea protocronistilor fata de modernitatea romaneasca,
inapetentafata de citadinism, nerecunoasterea importantei cruciale a lui &ovinescu si a
teoriei sale inscuturarea unor "grele inertii" nu numai literare, dar si mentale #stfel de inertii
"i!au silit !cum remarca, prompt si irefutabil, *v ) Crohmalniceanu in cursul discutiei !
pe (rancusi sau pe /nescu, invocati ca reprezentanti incontestabili ai protocronismului, sa
se expatrieze"0=71
2na din "cheile" disputei pro si antiprotocronice cred ca poate fi gasita in chiar constatarea lui
/dgar +apu cu privire la faptul ca multe dintre protocroniile literare romanesti au
fostdescoperite de "adversari ai ideii de protocronism romanesc"0==1
/ adevarat, cazuri de protocronism romanesc au fost puse in evidenta si de alti autori, dar
ceea ce a starnit reactiade respingere a fost, dincolo de o intuitie sau alta, de o descoperire
sau alta, transformarea lor intr!o "idee", mai precis, intr!o ideologie +e masura ce aceasta
cautare a eventualelor precedente romanesti devine mai programatica si mai sistematica,
opozitia se indarjeste simiza metaliterara si metaculturala a disputei devine tot mai
evidenta'e ce este prelucrata in acest fel descoperirea unor anterioritati literare romanesti,
de cesustinatorii protocronismului strang tot mai mult randurile si de ce reactia pe care
o provoacain lumea literara este preponderent una de respingere, o reactie care vizeaza nu
numai literatextelor lor, ci, mai ales, spiritul acestora? .aspunsul trebuie cautat in sensul
politic pe care l!au dat campaniei lor, in faptul ca aceasta campanie a devenit actiune politica
# o califica altfel nu inseamna a pune la indoiala sinceritatea convingerilor afisate de
protocronisti, ci doar a evidentia ambitia lor de oficializare a acestor convingeri, de inscriere a
lor in politica+artidului si a )tatului )i nu numai atat, caci nu e vorba doar de impunerea cu
orice pret atezelor proprii, ci si de abilitatea de a le adapta la o cerere oficiala ! si chiar de a
veni inintampinarea unei asemenea cereri" e vorba, in ultima instanta, de folosirea acestor
teze inscopul unei promovari sociale, al cresterii puterii si importantei grupului in campul
literar sichiar in cel politic /ste ceea ce altereaza pana la urma termenii insisi ai discutiei si
provoacareactii pre!determinate dintr!o parte si dintr!alta, cu valorizarea doar a punctelor
de vedereextreme
#mandoua gruparile voiau, desigur, sa castige de partea lor cititorii, cu deosebirea
ca protocronistii vizau mai intai o acreditare politica, apta sa le intareasca pozitia publica si sa
leaugmenteze rezonanta, in vreme ce antiprotocronistii urmareau sa atraga si sa
convinga publicul prin insusi refuzul unei idei ce se "insuruba" tot mai bine in
mecanismul propagandistic al +uterii #ntiprotocronismul manifest devenise, in anii ':0, o
forma derezistenta intelectuala, un mod indirect de impotrivire la festivismul si triumfalismul
ceausist
7 )untem in 79:0, prin urmare, la 74 ani de la Congresul al I;!lea al +C. care
a consfintit preluarea puterii de catre $icolae Ceausescu 0v interviul luat de Mihai 2ngheanu,
publicat in&uceafarul, din 74 noiembrie 79:0, p @1
= 'upa cum nimeni n!a reactionat atunci cand, comentand editia Alorica Moisil!
'an3amfirescu a Invataturilor lui $eagoe (asarab catre fiul sau 5heodosie, /dgar +apu a
vazut inacest text o anticipare a "omului secret" al lui (aldasar -racian" la fel, nimanui nu i s!
au paruthazardate consideratiile profesorului din finalul cartii dedicate lui /minescu care
vizauuniversalitatea poetului "in latura sa precursoare" 0+oezia lui /minescu, Minerva, 79<71
6
@ Calatoriile .enasterii si noi structuri literare, /&2, 796< si (arocul ca tip de existenta, =vol,
Minerva, (+5, 79<<
> 'in clasicii nostri, /d /minescu, 79<<
4 op cit, p 77
6 op cit, p :
< +robabil ca aceasta alunecare nu s!ar fi produs daca eminentul profesor ar fi ramas
lacatedra, daca n!ar fi fost arestat abuziv in 794:, fara sa mai poata reveni vreodata in
vechiul post Colegii sai de la catedra lui 5udor ,ianu nu l!au parasit, dar nici nu l!au cultivat
si /dgar +apu insusi nu era in cautare de discipoli, nu voia sa fie "antrenor", precum C!tin
$oica /l avusese experienta sa de profesor 0chiar daca ciuntita brutal1, lasase urme in
constiintastudentilor sai In plus, era o persoana de maxima delicatete si sfiala, care n!ar
fi cerutnimanui nimic, n!ar fi intervenit cu indrumarile sale in evolutia unor tineri )!a lasat,
inschimb, el insusi indrumat de noii sai aliati, care au dat ideilor sale o alta rezonanta si un
sens politic ,a fi fost astfel confortat in dorinta sa mereu vie de "inradacinare" si, probabil,
acastigat o anumita liniste in plan social pentru sine si familia sa
: $ Manolescu ! 5ezism si spontaneitate, .omania &iterara, 77 aug 79<<, p 9
9 + #nghel ! * precizare legata de notiunea de tezism, .omania literara, 7: aug, p :
70 # +lesu ! .igorile ideii nationale si legitimitatea universalului, )ecolul =0, 7!=!@C79:7, pp
7:9!796
77 v grupajul de articole din Convorbiri literare, decembrie 79:7, pp =!@
7= $ Manea ! )criitorul ! acea dreapta constiinta in care semenii sai sa poata crede,
Aamilia,decembrie 79:7, p 6
7@ 5 Catineanu ! Intre idei si mituri dominante, )teaua, martie, 79:4 pp >6!><
7> v Colocviile &uceafarului despre protocronism si sincronism, publicate in numerele din
:octombrie si 74 octombrieC79<< si apoi in numerele din =: octombrie si >
noiembrieC79<:+articipanti% Mihai 2ngheanu, +aul #nghel, /dgar +apu 0care insista
asupracomplementaritatii celor doi termeni1, +ompiliu Marcea 0cu o pozitie ponderata,
cerand, printre altele, o situare a intregii discutii intr!un plan axiologic1 si *v)
Crohmalniceanu 0curezerve principiale si punctuale fata de reprezentarea protocronista1
+rofesorulCrohmalniceanu recomanda mutarea interesului de la problematica anticiparii la
problematicaoriginalitatii In anul 79<:, la discutie participa si $icolae 'ragos, redactorul sef
al revistei, si profesorul )olomon Marcus 0matematician, semiolog si poetician1 care
deplangeminimalizarea interna a unor valori romanesti si cere o strategie mai eficienta
pentru promovarea lor pe plan international
74 'an 3amfirescu ! "+rotocronismul" si noua constiinta de sine a culturii
romanesti,)aptamana, numerele din martie 79<:
76 M 2ngheanu ! /xactitatea admiratiei, Cartea .omaneasca, 79:4, p >@:
7< #' .achieru ! ,ocatia sintezei /seuri asupra spiritualitatii romanesti, Aacla,
5imisoara,79:4, p >0
7: Cu toate ca mi!a fost profesor ! un mare profesor ! nu cred ca aceastadisociere il
inocenteaza total pe /dgar +apu, care a asistat la metamorfozele ideii sale fara sase dezica
de ele Imi amintesc de o intalnire cu profesorul +apu din iarna lui 79:=, cand l!amvizitat spre
a!i oferi cartea mea despre - Calinescu si cand conversatia a alunecat inevitabilspre
controversa protocronism!sincronism +rofesorul nu inceta sa se mire de faptul ca ideeasa a
starnit atata dezaprobare printre literati, in vreme ce oamenii de stiinta autohtoni
auintampinat!o cu entuziasm, ca pe o incercare reparatoare asteptata de multa vreme I!
amraspuns ca, probabil, scriitorii si criticii literari au o constiinta politica mai acuta decat
colegiilor din alte domenii si, prin urmare, au intuit enormul potential de conformism politic
7
implicatin initiativa protocronista "Crezi asta?" ! m!a intrebat profesorul cu o mirare pe care
amconsiderat!o atunci 0si vreau s!o consider si astazi1 neprefacuta
79 / drept ca nu toti partizanii protocronismului merg atat de departe #' .achieru, de
pilda, este mai rezervat si atent sa raspunda prin nuantari necesare obiectiilor aduse
acesteiteze
=0 +aul #nghel ! interventie in cadrul dezbaterii despre +rotocronism si sincronism,
in&uceafarul din : oct, 79<<, p @
=7 *v ) Crohmalniceanu ! interventie in cadrul aceleiasi dezbateri, in &uceafarul din :
oct,79<<, p @
== /dgar +apu ! interventie in cadrul dezbaterii pe aceeasi tema, reluate peste un an,
in&uceafarul din =: oct, 79<:, p @ Intreaga discutie este reprodusa in finalul volumului lui
M2ngheanu /xactitatea admiratiei, Cartea .omaneasca, 79:4
(Continuare in numarul viitor)

BARBU, EUGEN(!"#$!!%)
+rozator si publicist, /ugen (arbu s!a nascut la =0 februarie 79=>, in (ucuresti, intr!o
familiede muncitori ceferisti din Cutarida Cursurile primare si liceale le!a facut in (ucuresti"
In79>@ obtine 'iploma de (acalaureat 2rmeaza scoala militara de ofiteri de jandarmi pana
in79>4 In aceeasi perioada se inscrie la Aacultatea de 'rept si studiaza cursuri la Aacultatea
de&itere si Ailozofie &ucreaza in presa ! corector intre 79>7! 79>4 publica, sub pseudonim
ladiverse reviste ale vremii &ucreaza ca redactor!sef la revista &uceafarul 0796=796:1,
larevista )aptamana" 079<01 In 79<> ajunge membru corespondent al #cademiei .omane
*+/.#%
$uvele si povestiri%-loaba, 7944"
5ripleta de aur, 7946"
*aie si ai sai, 794:"
+atru condamnati la moarte, 7949"
5ereza, 7967"
+ranzul de duminica, 796="
,anzarea de frate, 796:"
Martiriul )fantului )ebastian, 7969"
Miresele, 79<4"
.omane%
(alonul e rotund, 7946"2nsprezece, 7946"-roapa, 794<")oseaua $ordului, 7949"Aacerea lumii,
796>"+rincepele, 7969"Incognito I!I,, 79<479:0")aptamana nebunilor, 79:7".eportaje% +e!un picior
de plai, 794<"
Cat in < zile, 7960"Cu o torta alergand in fata noptii, 79<="
8
Memorialistica, eseuri, critica, proiecte literare%
Burnal, 7966"Mastile lui -oethe, 796<"Aoamea de spatiu, 7969"Burnal in China,
79<0"Caietele +rincipelui 0I!,I, 79<=!79:71"* istorie polemica si antologica a literaturii
romane, 79<6"
5eatru% )a nu!ti faci pravalie cu scara, 7949" &abDrintul, 796< etc +iesele sunt adunate in
vol5eatru"
,ersuri%
*sanda soarelui, 796:"
5raduceri din AaulEner, 5h Mann etc"
.eaduce in literatura romana opera lui +anait Istrati")cenarii de film% seria 6aiducilor
'ebuteaza in ,iata romaneasca"079441 cu -loaba, aparuta in volum in acelasi an, sub titlul
Munca de jos
$uvelele adunate in volumele% *aie si ai sai, +atru condamnati la moarte,+ranzul de
'uminica, Martiriul )fantului )ebastian, Miresele infatiseaza periferia bucuresteana,
evenimente dramatice ale ultimului razboi 0)oseaua $ordului1, existentacotidiana si
contemporana 0Aacerea lumii1, personajele fiind tipografi, lucratori la depouri,tramvaisti,
ceferisti )aptamana nebunilor reconstituie lumea rurala a taranilor si micii boierimi valahe,
depozitare a traditiilor neamului romanesc, iar rincipele urmareste sacontureze esenta
fanariotismului si a marii boierimi autohtone, o lume rafinata si viciata /lesunt romane!
parabole, apropiindu!se de Craii de Curtea!,eche a lui Mateiu Caragiale prinatmosfera si
fresca picturala exceptionala a epocii +rincipele se incadreaza in stilul somptuos baroc al
romanului metaforic si bogat in arhaisme" el este o sinteza de basm si opera lirica"0Marian
+opa1, o meditatie despre putere si victorie#parut in 794<, romanul -.*#+# a fost viu contestat,
dar s!a impus ca o scrierememorabila 'e un realism dur, romanul se inscrie unei traditii
literare consacrate periferiei%& .ebreanu 0Culcusul, -olanii1, -M 3amfirescu 0Maidanul
cu dragoste, )fanta marenerusinare1, 5 #rghezi 0Alori de mucigai, +oarta neagra1,
Mateiu Caragiale 0Craii de Curtea!,eche1 .omanul pleaca de la o intamplare reala !
desfiintarea celebrei gropi a lui *uam,locul de depozitare a gunoaielor
(ucurestiuluiCompozitia #lcatuit din =@ de povestiri, relativ autonome, cu titluri relevante
pentru pitorescul periferiei 0Iepe de sisi, .amazanul, $ea Aane, .udele lui (ica!jumate, &a
parnaieetc1, romanul este construit pe doua planuri narative, care, incadrate de un prolog si
un epilog,se intrepatrund% pe de o parte viata mahalalei, cu bucuriile si dramele ei, pe de alta
povestea bandei de hoti, in cadrul careia tanarul +araschiv va lua locul sefului mai batran
! (ozoncea.ezoneurul romanului, cel care deschide si inchide cursul naratiunii este
-rigore,supraveghetor al gunoierilor, lumea gropii intemeindu!se sub ochii lui Creionati
colectiv,gunoierii alcatuiesc o parte din aceasta lume a mahalalei% #stia erau niste drangalai
de la tara,cam lenesi si hoti, slugarind (ucurestiul, carand tot ce lapada orasul Mureau de
tineri, lovifide oftica $!aveau 'umnezeu, nici prieteni, nici neamuri 5raiau cu muieri fara
capatai, ca siei #cestea le lepadau copiii prin santurile , Cujaridei 01".omanul se incheie cu
prezenta, in prim plan, a lui -rigore, care, ajuns in amurgul vietii, intr!o stare nostalgic!
meditativa, priveste schimbarile din mahalaua Cutaridei" )e asezase pe unscaunel si privea
groapa +este malurile ei galbene zburau pasari (arbatul se gandea ca iar incepe treaba
$u se schimba nimic din viata lui /ra mai batran si mai ostenit, nu!l mai luasomnul, se scula
cu noaptea'in cap,' dadea tarcoale avutului primariei pe care!7 pazea Cine savie aici, sa fure
niste maturi? $u mai apucase sa stranga bani sa!si ridice si el pe casa CampulCutaridei se
umpluse de lume $u mai aveai loc )a se fi sculat mortii, s!ar fi ratacit prinmahala )e
taiasera strazi noi, se mai deschisesera cateva pravalii, unii nu mai erau, numai el si cu
9
#glaia nu se clintisera de la rampa, acolo si asteptau moartea" +rozatorul surprinde olume
in formare la periferia (ucurestiului ! lumea ceferistilor, a tamplarilor, a zidarilor zilieri,dar si
lumea vagabonzilor, a borfasilor, a indivizilor parazitari, o lume cu codul ei nescris deviata
'in aceasta lume a vagabonzilor, a parazitilor se ridica banda lui (ozoncea, cu hoti patimasi
si inraiti Cutarida e un eden grotesc" 0Marin Mjncu1, cu o umanitate ramasa lastarea de
animalitate bruta &iantul narativ se realizeaza subtil prin personajul principal, insasigroapa
Cutarida, spatiul catalizator unde se consuma conflictele 0Marian +opa1 Intr!o viziuneinedita,
prezentata in intimitate, dinlauntrul ei, scriitorul cunoscand!o bine, lumea gropii" seconstituie
intr!o monografie viu colorata, autentica prin datini, folclor specific, de un balcanism autohton
+rozatorul urmareste ciclurile existentei de la nastere pana la moarte,totul integrandu!se
cosmicului% nasterea, dragostea, nunta 0lui )tere si &ina, la inceputulromanului, casatoria
'idinei cu (ozoncea1, moartea 0lui Marin +isica1 +itorescul mediului periferic apare ca un
complex de puritate si de coruptie, de pasiune si necomunicare, deviolenta si duiosie 0Marian
+opa1 +agini numeroase reconstituie, prin descriere, periferia bucuresteana% mahalaua
Cutaridei, o adunatura de case spre -rivita", calea -rivitei, de la uncap la altul% strada larga,
reparata, misuna de carute taranesti cu coviltire inalte, incarcate delut, deasupra carora
motaiau copiii langa femei in fuste largi Camioane cu osii de fier urducaiau prin gropile
drumului Carutasii spatosi suduiau caii nadusiti si!i loveau naprasniccu,, bicele #laturi
alergau masinile pline varf cu precupeti veniti de la -aiesti si +itesti'easupra ' automobilelor,
in papornite, tipau curcani si porci legati cu franghii &arma iti luaauzul 01" pravalii asezate
una langa alta, cojocarii cu galantarele pline de caciui de mie8,ceasornicarii, hainarii, pielarii,
tuiungerii, fierarii si manufacturi" negustori ademeneautrecatorii in pravaliile intunecoase,
olteni incinsi cu braie de piele vindeau mere iernatice, sause amestecau purtandu!si cobilitele
pe umeri" 5argul *borului, balul meseriasilor, colindul,descrierea mahalalelor din capul
Ailantropiei, la 5arapana, la sina Constantei, abatorul de pecheiul 'ambovitei, munca
taietorilor de vite, maidanele cutreierate de caini vagabonzi ! sunt pagini antologice
+ersonajele nu sunt tipuri, ci simboluri, rezultate din observatia si meditatia scriitorului
pemarginea alcatuirii existentei, atat de plina de contraste +ersonajele centrale sunt de fapt
)tere 'raganoiu si borfasul +araschiv, care concretizeaza mitul puterii si al iluziei puterii"
0C2ngureanu, +roza romaneasca de azi1 #mandoi viseaza +uterea" primul devenind
negustor,deci proprietar si prosper, iar +araschiv viseaza cresterea legendei" sale )i ceilalti,
pe rand,(ozonce'a, 'idina, +araschiv concretizeaza momente ale puterii" "+asionalitatea si
orgoliulsunt sansele maxime acordate umanului manifestat instinctual si lumea din -roapa se
ridicadin gregaritate tocmai prin potentarea exacerbata a trairii" 0Marian Mincu1 -roapa este
vazutsi ca romanul unor initieri in lumea hotilor, parazitilor, in stiinta unui univers social
malefic2cenicia in hotie a tanarului +araschiv si etapele formarii sale se realizeaza prin
grupul sau%-heorghe ! mentor, apoi (ozoncea, $icu!+iele, *aca, etc
#ceasta lume sordida are sclipiri deumanitate, grotescul situatilor ascunde, de multe ori,
aspiratii spre frumos si puritate&imbajul colorat, mustos, pitoresc!pamfletar sugereaza
structura morala a personajelor,mediul infatisat 0ca si numele lor1 are o nota tragic!optimista,
/( fiind un mare creator deatmosfera #u fost relevate, cu insistenta, filonul liric
al romanului, incarcatura poematica,capacitatea descriptiva de exceptie ale scriitorului $
Manolescu aprecia evident? aceastanota caracteristica a talentului prozatorului% 'in rotirea
anotimpurilor, din repetarea ciclurilor universale / (arbu scoate o poezie a pamantului si a
cerului, a apei, a vegetalelor, a vietii"
10
In roman exista pagini de mare frumusete si sensibilitate, in deplin contrast cu raul
cesalasluieste in om%,Ce mai primavara8 +lesneau florile de salcam si toata groapa
era verde, plina de dudau si barba!popii Maracinii aveau tulpinile cat sulita ,antul se incorda
in ele cao harfa )i cadeau niste nopti line, cu stele albe si marunte &anga balta se
aprinsesera iar focurile &imbile lor lingeau iarba tanara" ,Aorta de sugestie a
metaforei, deosebita imaginatie senzoriala 0simtul olfactiv, auditiv1,cromatica ! denota un
observator atent la detalii si nuante, un mare talent in evocarea plastica)tilul, oral, asa
cum remarca )erban Cioculescu, se caracterizeaza prin concizia rara, frazareascurta,
cadentata, dialogul concentrat, nervos, veridic, si, bineinteles, prin termenii argotici/(
creeaza, astfel, imagini unice, cu o coloratura distincta, dovedindu!se un estet rafinat, demare
inventivitate metaforica
C.I5IC/%
/ugen )imion% Ceea ce seimpune in +rincepele nu este intelesul parabolei, miezul
eifilozofic, ci atmosfera epocii, pictura, indiscutabil exceptionala, a unei lumi colorate,
fanatice,crepusculare /ste!latura ce apropie, mai mult +rincepele de somptuozitatea Crailor
deCurtea!,eche si cea in care talentul prozatorilor de a infatisa medii caleidoscopice se
observamai bine /pisodul ciumei este un exemplu #ltele infatiseaza interioarele incarcate,
salurile simatasurile, costumele epocii, arta culinara, spectacolele de un grotesc grandios ! pe
masuraepocii ! praznice teribile, gargantuelice ori petreceri la hanuri murdare intre pederasti
atinsi destreche, /ugen (arbu desfasoara trambe de imagini pe toata intinderea naratiunii,
dandu!ne ! privitor la epoca ! o sugestie de maretie a viciului, de rafinament si decadenta, de
murdarieacoperita de catifele &imbajul cartii este, tot asa colorat, cu multe vocabule de
epoca"#l +iru% -roapa nu era intitulata roman, fiind o aglomerare de nuvele legate intre ele
princarlige .omanul inseamna creatie de oameni vii, caractere #tentia lui /ugen (arbu
cade, cala -eorge Mihail 3amfirescu, asupra periferiei, suburbiei bucurestene, pe care
o zugraveste infresca, atasat de ea si totodata ironic Cele doua nuclee romanesti,
cariera carciumarului )teresi istoris bandei lui (ozoncea, nu ocupa primul plan Cel dintai e
adus in scena pentru a prezenta o nunta de mahala, cu detalii folclorice, cu rivalitatea dintre
staroste si un ucenic pentru tiganca 'idina, e intrerupt de episoade independente, ca moartea
unui parlagiu, ucis detaurul pregatit pentru jertfa, amorul fetei unui tramvaist cu un student,
pomana argatului unui brutar, afacerile camatarului (ica!Bumate etc /roii sunt exponenti ai
pegrei ! gunoieri,sifonari, caramidari, bidinarese, macelari, autopsieri, vatmani, hoti
#tmosfera e de roman demistere si de aventuri, talentul 0mare1 al prozatorului stand in
cunoasterea limbajului pitorescal hotilor de caj 0caramangii1, constituiti in grupuri de caiafe
sub conducerea unui hubar,avand in subordine ciorditori, trosnitori, suti, zulitori, a caror
ocupatie este de a caduli, a cisi,a mangli si a suti sau zuli marafeti de la husani, gorobeti,
gabroveni, draibari, geanabeti,cataroi, mahari si spileri" C 2ngureanu% -roapa e o carte de
extraordinara vitalitate, cu momente care se reclama dinmarea traditie a romanului romanesc,
dar si cu altele care anunta un fior nou, o poezie inedita"
11
Istorie Literar:
&ia'a ca o panoram(
de )on *imu'
+rimul aFezat Gn -roapa lui *uatu, adicH Gn "cImpul Gntins Fi pustiu al CuJaridei", de
lamarginea cartierului -riviJa, e -rigore, paznicul% "CInd GFi adusese nevasta Fi lopata sH!
Fisape bordeiul, Gmprejur nu era Jipenie de om 2n an de zile pHzise tinichelele gropii Figura ei
adIncH" ! se spune Gn capitolul introductiv al romanului 0prima ediJie apare Gn794<" a doua, cu
modificHri Fi adaosuri, Gn 796@" a treia ediJie, cu alte ajustHri, intrH Gn7966 Gn "(iblioteca pentru
toJi", ceea ce GnseamnH o performanJH de consacrare1 )!ar zicecH -rigore e, dacH nu un
Gntemeietor, atunci primul stHpIn al locului, invidiat Fi respectatca atare 'ar mai mult decIt
atIt, el e martorul extinderii mahalalei% "+e urmH maiveniserH oameni Mahalaua se lHrgise
spre marginea gropii, de!a lungul drumuluiCuJaridei &ume nevoiaFH, ceferiFti de lucrau
la stat, meseriaFi pe banii lor, niFte zidari, plini de copii, cu muieri frumoase Fi parFive, un
negustor care ridicase odHi de zid Fideschisese cIrciumH la rampH, un frizer, un croitor
cu atelier mecanic Fi ucenic" semHna aaFezare, nu!i mai era fricH iarna cInd cHdeau
viscolele" 0fragment tot din capitolulintroductiv1 -rigore are filosofia sadovenianH a trecerii
timpului, materializat Gnanotimpuri, dar ceea ce vede el nu e o naturH somptuoasH, cu
fenomene ritualice, ci o lume pestriJH, decHzutH Fi tristH% "5recuserH zile dupH zile,
unii muriserH, el vHzuse nunJi Fi petreceri, copiii mahalagiilor crescuserH sub ochii sHi bHtrIni,
GFi aducea aminte de un focce mistuise casele, de niFte GntImplHri de care mai rIdea Fi acum,
cH aFa e viaJa, ca o panoramH" #ceasta e perspectiva din care se va constitui naraJiunea Gn
-roapa lui /ugen(arbu% viaJa ca o panoramH, cu evenimente banale Fi senzaJionale, cu
oameni de toatecoloraturile, bizari sau anodini, agresori sau victime, sHraci sau puFi pe
cHpHtuialH +rimafigurH distinctH 0a doua dupH -rigore, Gn ordinea apariJiei Gn roman1 e aceea
acIrciumarului )tere #glaia, soJia lui -rigore, depune toate diligenJele sH!l cHsHtoreascH
Fi primul capitol din roman, $untH, este consacrat Gntemeierii acestei familii, care vaconstitui
una din liniile majore ale epicului Multe dintre GntIlnirile importante ale loculuise vor petrece
aici CIrciuma lui )tere se constituie Gntr!un fel de centru, intersecJiesemnificativH de "poveFti"
Fi destine )tere, dedat la cIFtig, vede cum "creFte mahalaua" FisperH ca el sH creascH odatH
cu ea #sistH cu satisfacJie la creFterea mahalalei, ceea ce pentru el GnseamnH creFterea
clientelei, Gn acest mod putInd sH rHmInH deasupra mizeriei,Gntr!un fel de "elitH" a
negustorilor CInd GFi face casH de zid, scHpInd de adHpostul descInduri Fi cartoane, cum
avea toatH lumea Gn groapa lui *uatu, se simte victorios, adicHemancipat economic.omanul
dobIndeFte repede palpit narativ +rimele trei capitole au rolul prezentHrilor dinromanul
tradiJional $untH Gl prezintH pe )tere, ins fHrH biografie 0nu se cunosc originilelui1, aFezat Gntr!
o cHsnicie formalH, fHrH dragoste #l doilea capitol, Iepe de FiFic, aduce Gn prim!plan lumea
hoJilor de cai, avIndu!l ca Fef pe (ozoncea, respectat de ceilalJi ca un"stHpIn" #l treilea
capitol, &ume, lHrgeFte perspectiva la Gntregul peisaj social almahalalei Camera de imagine
se roteFte cinematografic, fluxul de cadre ale prezentuluieste Gntrerupt de proiecJii nostalgice
spre Gntemeiere Fi Gntemeietorii locului 'upH primiiveniJi, s!au statornicit Gn CuJarida ceferiFtii
plini de copii, precupeJii olteni ocupaJi cugrHdinHritul, chivuJele care adunH sticle Fi cIrpe, apoi
tramvaiFtii, zidarii 'upH marea plebe vin frizerul, croitorul, brutarul etc, cInd cIrciumarul
)tere prinsese bine cheag KnsfIrFit, preotul Fi biserica aduc aFezHrii un oarecare echilibru
$umai )tere Fi paznicul deGnceput GFi mai amintesc "cImpul gol", de la origini /i pot depune
mHrturie cum "semiFcH lumea" 2niversul mahalalei e descris promiJHtor de cHtre prozator
2rmeazH alte decupaje, animaJie, conflicte *amenii CuJaridei trHiesc, iubesc Fi mor ! Gn
12
episoade epice pregnante, memorabileLesHtura narativH e viu coloratH, Gntr!o construcJie tip
puzzle, cu secvenJe narativedisparate 'ouH direcJii principale coaguleazH lumea CuJaridei
2na Jine de cIrciumarul)tere +rin el Fi ceilalJi negustori ne facem o idee despre profitorii de
pe urma sHrHcieigenerale Fi evoluJia lor capitalistH CealaltH direcJie epicH Gl are ca
protagonist pe(ozoncea, stHpInul hoJilor, GndrHgostit de 'idina .ivalitHJile mocnite Gi
vor aduce Gn celedin urmH detronarea, moartea Fi furtul iubitei &umea stabilH a sHracilor Fi
a negustorilor este alternatH cu lumea mobilH Fi violentH a hoJilor-roapa iese Gn epoca
postbelicH, nu Gncape GndoialH, dintr!un gest de inconformism /sterezultatul unei eschive faJH
de realismul socialist 5InHrul prozator /ugen (arbu Ftiefoarte bine capcanele
proletcultismului Fi GncearcH sH le evite 'acH s!ar fi orientat spreclasele sociale tradiJionale
0JHrHnimea, muncitorimea1, eFecul era asigurat, pentru cH aicifuncJionau cliFeele luptei de
clasH 'e aceea, scriitorul GncearcH sH iasH din aceastH ecuaJieideologicH, evitInd categoriile
sociale puternice, prinse Gn reprezentHri definitorii pentruregimul comunist &umea din
-roapa, periferia neaFezatH Fi neideologicH a oraFului, e unfel de caricaturH a proletariatului
Criticii proletcultiFti observH devierea sau refugiul Fi vor denunJa romanul, recomandInd
prozatorului sH se ocupe de muncitori, de greve, nu delumpeni Fi rHpiri de ibovnice
ConstrIns, prozatorul va trece de la GnfHJiFarea CuJaridei,adicH a unei lumi degradate, care
scapH aparent legilor marxiste, la prezentarea cartieruluivecin, -riviJa, unde se manifestH
cu adevHrat spiritul "sHnHtos", progresist, adicHrevoluJionar, al muncitorilor .omanul
Moseaua $ordului 079491 e tributul plHtit imediatde /ugen (arbu pentru GndrHzneala
evazionistH din -roapa 0794<1 Mai mult, autorul vaduce unele prefaceri conjuncturale, care
sH ilustreze lupta de clasH, Gn ediJia a douaromanului -roapa 0796@1, adaosuri la care
va renunJa ulterior'eFi subiectul Fi lumea din -roapa nu sunt rezultatul unei alegeri
premeditate, opJiunealui /ugen (arbu se constituie ca o situare polemicH atIt faJH de
oficialitate, cIt Fi faJH decelelalte modalitHJi epice, mai mult sau mai puJin consacrate
Marginalitatea CuJarideisfideazH centralitatea unor subiecte narative ideologizate +e de altH
parte, lumea demahala apare ca o variantH originalH, diferitH Gn mod voit 0deFi era diferitH Gn
mod cu totulGntImplHtor1 faJH de lumea ruralH din proza lui Marin +reda, faJH de lumea
aristocraticH din proza lui +etru 'umitriu sau faJH de lumea intelectualH din proza lui -
CHlinescu -roapaaduce un univers total diferit faJH de (ietul Ioanide 0794@1, MoromeJii 0I,
79441 sauCronicH de familie 079441 +are o contrapondere studiatH, deFi /ugen (arbu scrie
desprelumea copilHriei lui Kn Burnalul unor romane autorul notase GncH din 79>4% "CHutam
pehHrJi ceea ce era lIngH mine% o lume exoticH +oftim, o ai, ce faci cu ea? Cu parfumurile,cu
ritmul Fi cu aburul ei #cum sH te vHd8 'eocamdatH am gHsit titlul% -roapa" +rinurmare,
scriitorul GnsuFi, din momentul Gn care i se reveleazH acest univers de lIngH el ca omare
descoperire, GFi propune sH!l GnfHJiFeze ca "o lume exoticH" Kn anii N40, exotismulera Fi mai
frapant, prin comparaJie cu ceea ce era acceptat oficial ca lumi acreditate sauverificate
ideologic Mahalaua nu era printre lumile acreditate Fi tocmai de aceeasurprinde -roapa a
beneficiat considerabil de pe urma acestui efect de surprizH-orEi e modelul declarat al
scriitorului nostru Gn acelaFi jurnal al romanelor din care ammai citat Ainalul cHrJii vrea sH dea
o mizH mai mare, capabilH sH depHFeascH pitorescul Ficaleidoscopicul * spune
autorul GnsuFi Gn Burnalul unor romane, Gntr!o Gnsemnare din794<, dupH a treisprezecea
rescriere a romanului% "Ki lipsea un final Cred cH am gHsit cevamai tragic Fi mai elipitic,
Gn stare sH treacH acea viaJH a gunoiului undeva Gn absolut AHrH osenzaJie de curgere a
materiei Gn inutilizabil, abandonul total al celorlalJi oameni nu maiare nici un rHsunet * lume
fHrH ecou Cum ai striga Gn apH +oate sH GnJeleagH cineva cevadin asta? $u e deznHdejde Fi
nici mHcar existenJH larvarH / o lume care protesteazH prin tragedie
13
2mbletul hoJilor prin iarba care abia dH, furiFat Fi solemn, pentru cH e auzitritual, periodic, ca
Gntoarcerea pHsHrilor, trebuie sH simbolizeze bHtHile lHptHresei Gn uFa lui(eethoven 5rece
destinul Kndoiala finalH a lui -rigore Gn faJa spaimei de absolut 0cIt ar pHrea de ciudatH la o
babH analfabetH81 Fi laconismul sHu pot face restul% "Oi se pare, creFteiarba8" #cest cuvInt Gmi
trebuise din 79>4888 Ideea de miFcare a lumii, de perisabil, deinconsistenJH, de nepHsare
universalH la o imensH Fi fHrH sfIrFit mizerie umanH" Kn afarHde supralicitarea unei
autointerpretHri, e de reJinut din aceastH mHrturisire ideea de a facedin -roapa un roman care
sH aibH ca supratemH fiorul destinului $u prin aceasta e GnsHinteresant Fi viabil, ci tocmai prin
"dogoarea pestilenJialH" 0e tot sintagma autorului1 a uneilumi a declasaJilor Fi prin
fiorul naturalist al conflictelor Fi al violenJelor pasionaleInvestigaJia realistH a lui /ugen (arbu
aratH, gorEian, ce rHmIne din om cInd se aflH lalimita existenJei Kn mizerie, sub apHsarea
lipsurilor, viaJa, instinctele 0sexualitatea,foamea, setea, rivalitHJile1 colcHie cu mai multH
disperare, cu un fel ciudat de vitalitateamplificatH de ameninJHrile morJii Aenomenul este
studiat Fi GnfHJiFat similar Gn -roapalui /ugen (arbu Fi, mai tIrziu, Gn Matra 0796:1 lui 3aharia
)tancu /lementaritatea vieJii semanifestH Gn tendinJele ei primare, despuiate de disimulHrile
GnFelHtoare pe care le!ar dacivilizaJia Fi emanciparea Mahalaua Fi Fatra sunt medii Fi
categorii sociale pe care se poate face mai bine studiul umanitHJii esenJiale/ugen (arbu face
sociologia sHrHciei cu mijloacele unui realism pitoresc, indicativ,descriptiv, Gn care se strHduie
sH implanteze deschideri simbolice sau poetice ca aceea dinfinalul romanului +itorescul
mahalalei de prin 79@4 a fost revalorizat Gn sensul unui noumizerabilism +lasIndu!se Gntr!o
tradiJie interbelicH 0- M 3amfirescu, Carol #rdeleanuetc1, racordIndu!se la romanul popular
cu hoJi, criminali Fi femei fatale, -roapa trebuieGnscris Gn filonul mizerabilismului epic, durabil
Fi atractiv, ilustrat ulterior de (alanJa079:41 lui Ion (HieFu Fi, mai ales, de proza lui .adu
#ldulescu
)NC+,+DU- EUGEN BARBU
C.*$IC# .*M#$#
Moto% P*mul e o gorila distrugatoare si lubricaQ 05aine1&as de o parte Pcearta intelectualilorQ
care a tinut afisul ultimei luni, desi existau si alte lucrurimai bune de facut Concluziile le!
am tras si eu in precedentele P,itraliiQ, dar si colegul meu,. ,oncu, in ultimu!i articol PCine
are dreptate?Q, vorba unui film autohton, nici nu maiconteaza Important e ca, una!doua, cu
motiv ori ba, intelectualii tot se 0mai1 cearta 5reabalor8 )!au ciondanit ei de cand exista
cultura romana 2n PexempluQ clasic al autorului aflat inmereu conflict cu cei din jurul sau,
argumentat sau nu, este si /ugen (arbu Incomodul, ConuRBenica, beneficiar al unui talent
literar nativ urias, cum nu vor reusi vreodata sa aiba fripturistiicare se vand azi drept Ptineri
scriitoriQ +olemistul redutabil, pamfletarul de geniu, (arbu, acreat fara sa vrea, poate, o
)coala a genului dupa .evolutie, P#lcibiadeQ si altii continuandstilul Maestrului /pigoni mai
mult ori mai putin talentati are ConuR Benica astazi in lumea presei romanesti, unde orice
devine scandal si unde o publicatie ce aprinde fitile traieste o orasau o zi Modelul ramane
insa unic8 )a nu uitam ca PIanusQ si!a facut mana pentru pixulclocotitor de furie de mai tarziu
inca din anii S>0, cand era un pusti promitator la PAaptaQ luiMircea 'amian 'e atunci si pana
in 799@, cand (arbu a intrat in legenda, scriitorul!gazetar si!a facut multi dusmani, cand era la
P&uceafarulQ sau P)aptamanaQ +e unii i!a nimerit cuglontul ori piatra meritat, cu altii poate s!a
PjucatQ, gratuit, si a exagerat Cert e ca nu exista inliteratura noastra ! poate cu exceptia lui
MacedonsEi ! un caz mai explicit de Pagent provocateurQ, care sa!si puna astfel lumea literara
in cap )unt de acord ca (arbu a avutdestule pacate ca om, dar ramane un imens prozator,
oricat s!ar opune neacceptandu!lCneintelegandu!l, prin prisma grilei lor, &efter T tutti Uuanti
.aman, zic in aceasta ordine, P-roapaQ, P+rincipeleQ, P)aptamana nebunilorQ !
14
carti monumentale, ce pot fi puse oricand indiscutie )i mai ramane sub semnul intrebarii ! a
fost lucratura ori nu? ! acea acuzatie de plagiat, care ar putea fi demontata cu intelegere,
obiectivitate, rabdare si argumente Ca aPplagiatQ sau ba, a PprevestitQ textualismul,
postmodernismul in PIncognitoQ e iar discutabil !sa nu uitam ca (arbu insusi folosea tehnica
cinT!romanului si a colajului8 $egrisorii sai l!au bagat atunci in gura lumii ! si asa a ramas,
dupa un deceniu de la moarte (arbu trezind incontinuare nu doar ca om, ci si ca autor 0aici e
buba81 o ura totala, o respingere fara concesii'e ce a fost acest personaj atat de nascator de
dusmanii literare, chiar dincolo de moarte?+entru ca a fost mereu pe fata, dur, onest in felul
lui de a nu se ascunde dupa deget si a spuneverde care!i problema * sinceritate
cameleonica, V la )artre, o ne!finete de abordare, carecreeaza hauri pe viata intre el si
PrivaliiQ sai $u s!a temut de nimeni si de nimic, nici macar cand era un stalp al puterii
comuniste +e care n!a agreat!o, dar s!a folosit de ea, sa!i fie bine#u facut!o la vremea lor si
#rghezi, Camil +etrescu, )adoveanu sau PultimulQ $oica 2nscriitor nu e PoportunistQ, ci numai
un Aemios, un cantaret obligatoriu doar la masa celor puternici, a regilor care!i pot premia cu
arginti versul )i altii au gresit in cei 40 de ani decomunism, dar parca li s!au uitat mai usor
PfapteleQ, (arbu devenind un fel de oaie neagra aturmei sale literare, sau un tap ispasitor al
literelor romanesti &ui nu i se iarta nimic / blestemat in continuare +oarta dupa disparitia
fizica si crucea unei posteritati dureroase, incare unul din termenii blanzi cu care a fost
gratulat e PporculQ Incalificabil pentru criticanoastra partinica, eliminand principiul estetic
in cazul sau si politizand excesiv acest PcazQ.ecent, in revista focsaneana )#/C2&2M 0nr
70 ! iunie =00>1 au fost publicate paginiinedite din jurnalul lui /ugen (arbu, acoperind o
perioada fierbinte ! cea din 79:9!79908 Instilul!i specific nici (arbu nu iarta pe nimeni si multi
ies sifonati de aici% (uzura e Psalciu,intunecos, ilizibilQ, doar ceva mai PscolitQ decat restul
ardelenilor8" 'ulea, eminenta cenusiea Culturii, este seful unei bande de fii de legionari"
directorii de edituri ! /minescu si Minerva! fura manuscrise" 'an 'esliu, Plepra leprelorQ o face
pe PdizidentulQ etc )unt tulburatoare paginile de confesiune% P+entru mine capatul firului e
unul singur% sbiltul )unt constient deasta +rea i!am dezavuat pe multi +rea multe polite de
incasatQ ori P2itarea aniversarii melede 64 de ani nu ma tulbura Imi merit soarta +rea am
crezut 'ar la cinism, cinism se cere8Q/ste un (arbu mai intim, nu mai putin ironic, dar
adoptand a mima V la Celine, intr!o lumeoricum EafEiana /ste vremea conflictului cu #drian
+aunescu 0poetul e facut aici praf si pulbere de prozator81, devenit din liric talentat doar un
Pnegustor de ravaseQ PMi!e sila si milade elQ, spune inconfundabil ConuR Benica, punandu!l
in aceeasi oala cu restul PdusmanilorQCu un resemnat si amar!hazos P5raiascaQ (arbu
noteaza fiecare PvictorieQ a regimului ! adicasaracia si toate celelalte ! problema tiganilor,
militienii, salamul cu soia, 5,!ul W o cloaca, sa#vem un singur om pe lume ! conchide trist
PjurnalistulQ ! adica Pe tara lui 0pardon81 futu!ima!sa8Q Chiar daca pierde PmeciulQ cu +aunescu
si se simte PtradatQ de ,adim, (arbu isirevine din corzi, citeste (iblia lui Cantacuzino,
cronicarii, pe #rghezi, (orges etc / siderat caPinterziseiQ #na (landiana ii apare un volum
0Pdaca -ogu 0nb .adulescu1 vrea, toti vrem-ogu sa traiascaQ1 ! asta in vreme ce la
bacalaureat toti poetii romani contemporani suntinterzisi, mai putin mama motanului #rpagic
$ici $ Manolescu ! P#pologeanQ 0probabil#polzan81 nu iese prea bine 0revistele studentesti
sunt dirijate de el1 (arbu il apara pe/minescu, cel contestat de +aunescu X co 0niste
PnaimitiQ1 6aulica si +lesu au grade mariin masonerie Centenarul lui /minescu PIoc de toate
)ic8Q Incep revolutiile in tarile vecinePMemoria ma lasaQ ! la fel ochii, pentru care (arbu
nu gaseste medicamente8 PIstoriaQ luiCalinescu, Pmereu nou, genialQ (arbu e cenzurat si
pregateste un volum% P#junga!i zileirautatea eiQ, plus Burnalul Mutuligilor $adia fuge
in 2ngaria -opo si ,ornicu mor 0notatiilesuccinte, majoritatea acide, refac din cateva bucati
cel mai zbuciumat an din viata romanilor sub Ceausescu1 +e langa frig si lupta pentru
15
serialul PMartori disparutiQ 0de care nu e multumit81, (arbu are un fel de greata metafizica si
n!are de nici unele% faliment pe toatalinia )atul de regim, de politrucii si trepadusii lui, autorul
presimte ca vine o vreme, pe carenici el n!o va ocoli ! vom vedea8 P=@ decembrie 79:9 )f
/ugeniu #jun de Craciun M!amstrecurat acasa printre gloante .azboi civil8 )e bat trupele
)ecuritatii cu #rmata -eneralulMilea a fost sinucis refuzand sa traga in multime #zi s!au
predat +ostelnicu si ,ladQ (arbunu pare deloc socat, suparat sau speriat de momentul
schimbarii .amane sa urmarim, sper,intr!un viitor numar din )aeculum, continuarea
jurnalului de la 79:9 spre 799@ * lecturainsolita, plina de invataminte .anduri care,
dincolo de iremediabilele polite platite de (arbu,il umanizeaza, aducand o fata PnouaQ a sa, o
fateta mai sufletista, mai apropiata de durerilecelorlalti, pe care nu o stiam pana acum
Majoritatea acuzatiilor scriitorului sunt grave, laadresa colegilor si a regimului +lus ironiile
inerente, de amestec de (ula si )vejE, intr!o tarain deriva, unde, vorba $inetei -usti, Pse
umple curul de ganduriQ #cesta e /ugen (arbu, intoata prospetimea si splendoarea sa,
netrucat si necenzurat Cel care va ramane probabil incaani buni nedoritul de $imeni )i
permanent I$C*M*'2& 'ar, oricum, un mare scriitor carespunea candva ca, o data
terminata o carte, ea devine un glont scapat din pusca, nu!l mai potiintoarce Moto care, se
pare, i!a parafrazat nefericit si '/)5I$2& &I5/.#.2rat si temut de activistii CC al +C.
petru dispretul fatV de orice formV de spVlare acreerului, detestat de colegii incapabili sV
accepte polemica precum formV de dialog artisticvehement , / (arbu a avut, dupV 79:9,
aceiasi dusmani dinainte de 79:9#ndrei Milca,ineri, @0 Iulie =00>
P-AG)A.U- -A R+,AN)
2n caz de plagiat este doar aparent o chestiune de 0lipsH de1 originalitate, plasGndu!se
Din oficiu Gn afara jocului literarCestetic 0Gn offside , nu?1 'omeniul cercetat este unul juridic
Fietic, locul plagiatorului fiind banca acuzaJilor FiCsau stGlpul infamiei, mai puJin
cercurileliterare'ar, cum ! totuFi ! e vorba despre relaJia text-"text" ori autor-"autor", aceastH
relaJie implicHGntotdeauna aventura textelor /urate 0i v1ndute de impostori ca producJii proprii,
Gn deplinHconcordanJH cu sensul primar al verbului latin "plagiere" 0 "a vinde sclavi strHini"1Kn
aceastH accepJie 0Fi doar atGt81 istoria literelor Fi le asumH ca fapte literare, uneori
incitante,scandaloase, bulversante, deFi, Gn esenJH, dezgustHtoare'e altfel, dacH subiectele
care implicH 0i1moralitatea Fi 0i1legalitatea sGnt atGt de solicitate cateme literare, de ce aceste
fapte de in!justiJie Fi i!moralitate nu ar fi interesante pentruaventura literaturii GnsHFi? 'esigur,
ele sGnt atit de diferite, GncGt Gntr!un caz e vorba doar de oinfluenJHY irezistibilH ori de lipsH
totalH de imaginaJie Fi simJ al realitHJii dar Fi al umorului0"caragializHm adesea fHrH sH ne dHm
seama", spune Gntr!un loc Mircea #nghelescu1" iar Gn altcaz e vorba de furturi intelectuale
impardonabile
"+lagiatul la romIni"Z, este o carte care provoacH mai multe discuJii, reiterGnd cGteva
cazuriantologice Gn jurul acestui flagel Cazurile invocate 0"clasice", Gntr!adevHr1 sGnt
urmHtoarele%
71 plagierea nuvelei "Aederigo" de + MTrimTe de cHtre C $egruzzi, cu titlul "5odericH""
=1 "traducerea Fi localizarea" fabulelor lui [rGlov de cHtre #l 'onici 0cu titlu de
fabule"originale"1"
@1 "Cazul" - CoFbuc 0care a inserat Gn volumul 0de texte originale1 "(alade Fi idile"
cGteva poemeY pur Fi simplu traduse1"
>1 +rocesul Caragiale ! Caion 0un caz de calomnie crasH Gn baza unui pretins pla2iat1"
41 "Cazul" (laga ! 'an (otta, care pune la GndoialH originalitatea unor construcJii filozoficeale
lui &ucian (laga 0cu referire la "spaJiul mioritic" Fi nu numai1"
16
61 +lagiatele 0din "Incognito", Gn primul rGnd1 ale lui /ugen (arbu"
<1 +lagiatul ! evident8 ! "comis" de Ion -heorghe 0din &ao 5se1"
:1 'ezvHluirile Martei +etreu Fi polemicile, recente, Gn jurul plagierii de cHtre $ae Ionescu
0Gn"Metafizica"1 a ideilor filozofice ale /velDnei 2nderhill $ici alcHtuitorul 0+ (almuF1,
nici prefaJatorul 0'an C Mihailescu1, nici editorul Fi nicilansatorul ideii 0'orin 5udoran1 nu se
implicH Gn polemicile prezentate Fi nu comenteazHfiecare cazIniJial, faptul deranjeazH% prea
diferite sGnt cazurile, prea "deschise" rHmGn Fi azi pentruinterpretHri Fi evaluHri 02nele, cum e
cazul Caion ! Caragiale, Gn genere fac parte dintr!o altHtemH% calomnia1IntenJia editorilor
poate fi ghicitH sau presupusH% fie cH este dificil de a formula o atitudinetranFantH 0majoritatea
cazurilor fiind oarecum delicate, chiar Fi prin simplul fapt al prezenJeiunor "nume"1" fie cH !
strategic8 ! e mai bine ca Gntr!un subiect 0para1 literar decizia sH rHmGnHla discreJia
cititorului5otuFi 0e singura obiecJie pe care mi!o permit, Gn rest, ediJia meritH numai aplauze1,
mi s!ar fi pHrut utile niFte "paFapoarte" ale "cazurilor", care 0cazuri1 sGnt diferite Fi fiecare
Gncepe 0Gncarte1, ex abrupto , cu un articol "de epocH"Cazurile invocate sGnt, cum spuneam,
diferite 'in punctul de ochire al "vGnHtorilor de plagiat"0cu succesul garantat de "tehnica"
argumentHrii de rigoare1, cel puJin douH texte clasiceanalizate prin confruntare cu originalul%
",ulpea Fi bursucul" 0de exemplu1, Fi "5odericH" ne pot servi, azi, drept modele de "lecturi
paralele", care conduc, indiscutabil, la prinsul cu mGJafuratH Gn sacul "propriilor opere"
)ubiectul, fabula 0trama1, o serie de cuvinte, sintagme,expresii calchiate fidel ! toate curg
exemplar din cornul argumentHrilor abundente .eplicaunui potenJial oponent al lui Ioan
$Hdejde 0"acuzatorul" lui $egruzzi Fi 'onici1 ar fi timidH,dar cu argumentele ei2nul ar fi chiar
natura flotant a subiectelor fabulistice, incluzGnd circuite previzibile% /sop !Aedru ! &a Aontaine
! &essing ! [rGlov ! 'oniciC #lexandrescu, implicGnd nu numai temeCsubiecte, ci Fi
frazeC sintagme, gen% "#i cGntat, imi pare bine #cum joacH dacH poJi" 0&aAontaine ! [rGlov !
'onici1 ori "Ce pene strHluciteC Arumos Gmpodobite8C )eniore corb de Ji!ar fi graiulC #tGt de
mGndru cum Ji!i straiul" 0&a Aontaine ! [rGlov1, "'e ce Gmi tulburi apa"0/sop ! Aedru ! &a
Aontaine1" ")Gnt verzi8"\strugurii] 0/sop ! Aedru ! &a Aontaine ! [rGlov !'onici1 etc, etc* fi
avGnd dreptate I $Hdejde cGnd spune cH multe dintre fabulele lui [rGlov 0op^s, demonstrativ
, lui 'onici1 sGnt originale, neGmprumutate 'ar, este tot atGt de adevHrat, cHfabulistul rus 0ca Fi
altHdatH &a Aontaine1 nu face o distincJie Gntre textele sale "originale" Ficele "adaptate",
"localizate"#cum, cGnd vremea fabulei s!a cam trecut, nemaifiind nevoie de "localizHri"
0pentru cH avemla dispoziJie traducerile necesare1, rHmGn Gn picioare "plagierile", prin acel
transfer "localizator" Fi prin savoarea expresiei autohtone 0dacH multe fabule ar fi fost,
simplu,catalogate drept traduceri, ele ar fi fost penalizate tocmai pentru expresiile Fi
sintagmeleautohtone, deviind prea "creativ" de la original1 M!apoi sH nu uitHm% cu fabulele lui
'onicisGntem GncH Gn prima jumHtate a secolului ;I;, or, se Ftie cH problema originalitHJii
0implicit aacuzaJiilor pentru plagiat1 se pune tranFant GncepGnd cu a doua jumHtate a secolului,
o datH cuascensiunea romantismului, care la noi, ca mai toate, GntGrzie"5odericH" al lui C
$egruzzi este, indiscutabil, o traducere , "localizatH" Fi ea "&ocalizarea"0refuzGnd traducerea
fidelH1 aduce doza ei de savoare i eu unul a fi regretat dac $egruzzi prefera, de exemplu,
o traducere pur i simplu , cu un Gnceput neutru, mTrimTean% "/ra o datHun tGnHr domn pe nume
Aederigo, frumos, bine fHcut, amabil Fi blGnd" 'ar cGt de frumossunH, Gn varianta $egruzi,
acestnceput de plagiat
% "+e cGnd trHia )tatu ! +almH ! (arbH !Cot, Fi Gn #cademia din +odul Iloaiei da lecJii vestiJii
dascHli +HcalH Fi +epelea, era Gn IaFi untGnHr boierinaF cu numele 5odericH, frumos Fi bun la
17
inimH, dar desfrGnat cGt se poate, pentrucH!i era dragi cHrJile, vinul Fi femeile" etc, etc5extul
0Gn Gntregime1 Gl conJine ! prin expresie8 !
in nuce
Fi pe "Ivan 5urbincH" Fi pe "[ir Ianulea", Fi pe AHnuF $eagu, Fi pe -roFan 'eFi, recunosc
cH I $Hdejde
are dreptate nesen
% nuvela reprezintH un plagiat, mai precis o traducere "localizatH", dar fHrH indicareasursei
Ce!i drept, acelaFi $egruzzi remarca faptul cH nu a pus mare preJ pe aceastH
nuvelH0$egruzzi cel adevHrat este, indiscutabil, Gn alte texte81, GncGt s!a mirat de faptul cH
autoritHJileau Gnchis "+ropHFirea" ! unde fusese plasatH nuvela ! Fi au exilat autorul pentru
imoralitHJile
reflectate
Gn text #r fi fost prea frumos ca autorul Fi revista
s fi fost pedepsii pentru plagiat
8'ar sH nu uitHm, sGntem GncH abia Gn 7:>>"Cazul" CoFbuc pare a fi unul grav Kn primul rGnd
plagiatul e ca Fi cum dovedit, o datH ceautorul a recunoscut, indirect, plagiatul, comunicGnd
0oral?1 prietenilor cH ! fHrH voia lui8 !cineva ar fi inserat Gn volum, pe lGngH poeziile originale,
cGteva traduceri Kn al doilea rGnd,"idilele" lui CoFbuc pretind sH reflecte scene Fi tipaje umane
autohtone
Kn acest caz,transferul mecanic al unor realitHJi germane, rutene, ruseFti, orientale provoacH
scandal 0
Dei,dac pn la depistarea plagiatului lucrurile nu au deranjat, s-ar putea s nu existe chiar attea
deosebiri de mentalitate/ comportament ntre secole i etnii, nu
1)e pare cH argumentele au fost suficiente Fi pentru potenJialii oponenJi 0mai ales cH -r
$&azu, cel care a depistat plagiatul, a prezentat, suplimentar, la redacJie, probele%
textelegermane1 /xemplele "rutene" aduse de "acuzator" ne deschid
spre !obuc
, dar nu Ftim
n cemsur snt traduceri fidele
#ceastH ! micH8 ! dozH de neGncredere vine dintr!un exemplu
complementar
0al lui /mil ' Aagure1, care presupune cH, Gn ".ugHmintea de pe urmH" a luiCoFbuc, poetul
romIn s!ar fi inspirat din "5estamentul" lui &ermontov #m confruntat cu7:

originalul rus Fi mi s!a creat impresia cH -eorge CoFbuc
nu numai c nu a plagiat, dar nici nu s-a inspirat
din autorul "'emonului" Cred cH nici n!a citit textul lui &ermontov, nici mHcar Gntraducere,oi
Gncerca, Gn continuare ! din pudoare, dar mai ales din incompetenJH ! sH ocolesc cele douH
subiecte filo"ofice
MH refer, desigur la textele lui (laga Fi $ae Ionescu $u voi omite, GnsH, polemicile
declanFate"Cazul" lui (laga este interesant 0ca mod de prezentare Gn carte1 prin participare
la "dialog"
chiar a protagonitilor
% 'an (otta Fi &ucian (laga Aaptul plagiatului Gn sine provoacH maimulte Gndoieli pentru cH
"paternitatea" 0unor idei filozofice81 este revendicatH
pe un segment ngust, de doar civa ani
, amestecGnd studii Fi concepJii cu articole de moment Fi ideifilozofice propriu!zise, care se pot
autorevendica mult mai de demult Fi mai de departe 'ar,ca orice polemicH pe teren
18
autohton, era "firesc" sH degradeze Gn etalarea propriilor merite,denigrarea oponentului,
egocentrismul Fi chiar 0fiind vorba de teme "naJionale"1 GnmanifestHri "uFor" xenofobeCelHlalt
"caz filozofic", demareazH cu un atac al Martei +etreu asupra nu a lui $ae Ionescu,ci, Gn
esenJH, asupra apologeJilor profesorului, ori, dacH doriJi, asupra "legendei $ae
Ionescu""5rama" este simplH% Gn cursul universitar de
metafi"ic
al lui $ae Ionescu, curs publicat 0Gn baza stenogramei Fi, eventual, a conspectelor1 de cHtre
discipoli, Marta +etreu recunoaFte ideiFi pasaje preluate din tratatul
#$sticism% & stud$ in the 'ature and Development of #an(s spiritual !onsciousness
de /velDn 2nderhill*ricGt ar stHrui oponenJii, concepJiile 0Fi, repet, pasajele1 coincid Gn
proporJie
suficient
pentrua se pronunJa verdictul%
pla2iat
Mai ales, cH Gn tot textul publicat de naeionescieni nu existHnici o trimitere la /velDn
2nderhill 0'acH am admite ! lucru absolut posibil, cel puJinadmisibil ! cH autoarea preluase,
"la rGndu!i ", aceste idei dintr!o altH sursH "comunH", s!ar ficerut, oricum, nominalizarea acelei,
prime, surse1 .ezervele noastre faJH de revoltaexplozivH, manifestatH Gn stil Fi atitudine vin
din nuanJeKncep cu amHnuntul cH
Nae )onescu nu a scris nici o carte cu titlu 3,eta/izica3
Mi, cum neinformeazH chiar Marta +etreu, profesorul nu a 0re1vHzut nici stenograma cursului,
cu atGt mai puJin cartea, apHrutH postum, Gn 79>= /vident, este vorba de un curs universitar
0care nucontestH faptul "Gmprumutului ! plagiatului", dar, vorba Martei +etreu, "un curs
universitar nueste, Gn mod obligatoriu, original"1+rintr!un exerciJiu logic, penalizabil Gn
construcJia silogismului, Marta +etreu deduce cH"atribuindu!Fi idei Fi soluJii pe care tocmai
le GnvHJase 0sic8 nn1 din Mistica underhillianH, Fi, jucGnd, totodatH, rolul celui care
"Gnainte\a]z\H] foarte Gncet Fi foarte cu greu Gn domeniulacesta al metafizicii" 0p 70:1 $ae
Ionescu dovedeFte cH s!a pretat, perfect conFtient, la oGnFelHtorie * GnFelHtorie care i!
a asigurat, Gn epocH,
/aima de pro/esor incompara4il, 0i cares$a prelun2it p1n( ast(zi.
"0subl mea, M,C1'e fapt, e ceea ce spuneam anterior% "legenda $ae Ionescu" este cea
care deranjeazH CGtevaelemente ale acestei legende!glorii 0ne?1meritate% profesorul este
mentorul "generaJiei de aur"din interbelic% M /liade, C$oica, / Cioran, / Ionescu, M
,ulcHnescu, M )ebastian "GFi Jinea cursurile 0inclusiv Metafizica1 fHrH a le citi de pe foaie,
improvizGnd 0chiar fHrH aapela la fiFe, planuri, scheme Fi alte "prefabricate"1" uneori
0detaliu nesemnificativ, dar "delicios", remarcat de M ,ulcHnescu Fi nu numai1, putea sH
lipseascH de la curs, "explicGndu!se" ulterior% "Ieri nu aveam ce sH vH spun" 0?1" a fost acuzat
pentru viziuni de dreapta 0extremadreaptH81, pentru afilieri 0cel puJin ideologice1 cu legionarii
ceea ce, ulterior, i!a adus maimulte bile negre decGt albe, dar faptul Gn sine contribuia
la edificarea "legendei"#lte "argumente de apHrare" prefer sH le iau tot de la Marta +etreu
KnregistrGndu!i discursul0implicit stilul colocvial1 stenografa 0ulterior editorii, apoi Marta
+etreu1 citeazH% "
Dac ar fi s ntrebuine" o formul care nu este a mea
, pentru a deosebi magic Fi mistic, aF spune cHmagia ia Fi mistica dH" 0Aaptul cH nu "pune
ghilimelele" Fi nu trimite la sursH e un cap deacuzaJie, dar faptul cH profesorul recunoaFte cH
una din ideile esen'iale
19
ale teoriei nu!iaparJin nu conteazH Gn ecuaJie?1Kn continuare, Marta +etreu Gncheie cu un
citat din jurnalul lui Camil +etrescu ! folosit Fi el caargument ori "cap de acuzare" ! care afirmH
cH $ae Ionescu i!ar fi spus Cellei 'elavrancea cH"Fi!a luat tipologia pelerinului din cartea unei
englezoaice" +erfect8 Aaptul confirmH "ne!originalitatea" unor idei din
cursul lui $ae Ionescu, dar Fi amHnuntul cH el
nu a ascuns acestlucru5
Mai existH, Gn discuJiile asupra acestui caz, o serie de fapte, dacH nu minore, cel
puJincolaterale 0s!a fHcut ori nu MetafizicH la universitate pGnH la $ Ionescu, ori, ca sH citHm,
esteori nu cursul sHu "noutate absolutH", cum ar fi pretins" GFi atribuie sau nu profesorul
$aeIonescu "chinul Fi povara creaJiei", este metafizica o FtiinJa care solicitH "curaj \] temere
\]liniFtea ta sufleteascH"" sGnt oare ideile lui (ergson ! "nucleul cursului", vorba Martei
+etreu!, doar o sursH de inspiraJie, ori avem Fi aici o mostrH de plagiat etc, etc1Kn rest,
capitolul respectiv descrie cGteva fapte 0care constatH un fenomen, regretabil Fi penalizabil
pGnH Gntr!un punct1
i o gam larg de emoii i revolte
, care, Gn oglinda deformatHa oponenJilor, degradeazH ! de aceastH datH ! pGnH la misoginism
0replicH la un pretins 0?1feminism abscons1*rice analizH efectuatH Gn scopul depistHrii
unui plagiat presupune, Gnainte de acuzaJie, odemistificare Kn cazul descris mai sus Marta
+etreu demistificH 0aducGnd suficiente probe1 nuatGt un impostor, cGt, mai ales 0cum spuneam1,
o
le2end(

)i nnegurea" nimbul%
2rmeazH sH examinHm trei cazuri de plagiat "clasic" 5rebuie sH spunem din start cH
i aicilucrurile nu par ntotdeauna limpe"i
"Cazul" /ugen (arbu a fost mai mediatizat decGt altele 0Fi, readus Gn discuJie, continuH sH
fiediscutabil1 5otuFiAaptele, Gn bunH parte, vorbesc de la sine% autorul intercaleazH
Gn romanul "Incognito" maimulte pasaje strHine )urpriza, neplHcutH pentru autor, este cH
aceste pasaje pe de o parte snt mai vii dect altele, iar pe de alt parte snt greu compatibile ntre ele i%%% cu
restul textului
#cuzatorii sGnt nume credibile% M )orescu, $ Manolescu, M Iorgulescu, M 3aciu la care"se
raliazH" Consiliul 2) "#vocat" este M +opa Fi 0printr!un interviu ! care anticipa discuJia8! dar
Fi printr!o scrisoare!replicH adresatH 2)1 autorul+e parcursul "polilogului" se deconspirH
faptul cH nici "+rincipele" nu este integral original&a o extremH, Marin )orescu va pune sub
semnul GntrebHrii Gntreaga operH, iar Ion Caraion0citat Gn prefaJa lui 'an C MihHilescu1 afirmH
cH "toate cHrJile iscHlite /ugen (arbu sGnt=0
79
plagiate" &a cealaltH extremH, autorul este apHrat prin faptul cH a folosit tehnica
"montajuluimodern" 0M +opa1 Fi cH a avertizat, GncH Gn primul volum al romanului "Incognito"%
"camaterial documentar, autorul a folosit texte din diverse publicaJii, cHrJi apHrute la noi sau
Gnalte JHri, din autori mai mult sau mai puJin cunoscuJi"* explicaJie 0a mea1 din alt domeniu,
ca ilustrare precisH% existH, desigur, mai ales Gn arta plasticH o tehnicH numitH "colaj"
0procedeu artistic care constH Gn lipirea laolaltH a unor elemente eterogene" p ext% tablou
realizat prin acest procedeu1 Ce este util pentru noi Gnacest sens?
!laritatea conceptului
/ste de la sine GnJeles cH autorului 0pictorul, artistul plastic1 Gi aparJine
20
felul de a combina elementele
, Gn schimb
nu de'ine paternitatea
0
nici nu pretinde*
1
asupra elementelor lipite
/ste oare cazul lui / (arbu? )pune undeva autorul cH nu pretinde decGt la dreptul de a
ficombinat pasaje strHine? )e detaFeazH cumva de ele? *r, pe lGngH cele douH modalitHJi
oneste
de a preluaC intercala texte strHine menJionate de $ Manolescu%
26ilimelele 0i indicareasursei
0modalitHJi tehnice, ligvistice1, ar mai putea sH aparH Fi altele, pur literare 0de la pastiFHFi
parodie la parafrazH Fi citat neindicat dar obligatoriu recognoscibil, evident "Gmprumutat"1,care
s!ar remarca ! apelGnd la diverse mijloace ! printr!o calitate sau circumstanJH%
deta0area(ironic(, pioas( ori neutr() a autorului de te7tul intercalat
8#m utilizat, la aceste analize, "tehnica inversatH"% gHsind lacune Gn discursurile
"procurorilor"Fi acuzaJii indirecte Gn pledoariile "avocaJilor" Kn acest sens, aglomerarea de
"argumente" alelui Marian +opa Fa Gn apHrarea lui / (arbu, GnclinH, paradoxal, balanJa
zeiJei 5hemis spre odeducJie tristH% plagiatCazurile "clasice", indiscutabile, sGnt atGt de clare,
atGt de "chiar aFa" 0chiar _ lat% clarus1GncGt nu prea am ce sH comentez /ste "exemplul" lui
#l +iru, care, Gn "&iteratura romInH premodernH" 0Fi Gn alte cHrJi
de istorie literar
, deci nu Gn beletristicH81, copiazH date,informaJii, interpretHri Fi fraze Gntregi din - CHlinescu
0uneori uFor resintaxizate1, din $Cartojan, ori le traduceC transcrie din ' +opovici 0"&a
littTrature roumaine lNTpoUue deslumires"1, fHrH a indica sursa "&ecturile paralele" ale lui -C
$icolescu 0796>1 Fi 5Izvoreanu 079<61 sGnt exemplare Gn sensul confruntHrii textuale a
secvenJelor respective"Chinurile" lui #l +iru se reduc la modificareaC tHierea unor "cozi de
FopGrlH" din textuloriginal ceea ce nu GnseamnH decIt o
metamorfo"are
stGngace* bomboanH nostimH, care GngroaFH de tot "gluma" impertinentH a furtului literar,
apare Gntr!un text al lui #l +iru 0"+anorama deceniului literar romInesc 79>0!7940"1, Gn care
despre "&alittTrature roumaine " de ' +opovici 0din care, amintim, #l +iru a plagiat masiv81
se spune%"&ucrarea este depHFitH, sub aspect filozofic" etc, etc Ce ar mai fi de comentat?
2n alt caz, tot atGt de clar, dar cu mai multe nedumeriri Kn 79<: Ion -heorghe publicH
Gn".omInia literarH" un grupaj din Fase poeme +unGnd alHturi sursa, 'orin 5udoran
depisteazHo crasH situaJie de plagiat% "5ao a iscat pe 2nul 2nul a ivit pe 'oi 'oi a produs pe
5rei 5reia alcHtuit toate fiinJele lumii" 0originalul1" "'aE a iscatC pe 2nul"" "Carele 2nul &!a ivit
pe'oi ! " "'in 'oi titanC a dat 5rei ! "" "5rei, 0sic81 alcHtui AiinJele" 0textul lui Ion
-heorghe1)ingura contribuJie originalH a lui I -heorghe 0pe lGngH "segmentarea" Gn versuri1,
dupH cumobservH spiritual 'orin 5udoran, e plasarea ! nici romIneascH, nici chinezeascH
! a virguleiGntre subiect Fi predicat 081=7

/senJial GnsH e altceva, care nedumereFte serios Fi inexplicabil% originalul aparJine lui &ao
5se,gGnditorul antic chinez 0sec ,I G6, pHrintele daoismului, vH amintiJi?1, iar Ion -heorghe,
caFi altH datH Gn alte texte, "construieFte" un fel de "inframitologie" naJionalH /ste
fireascHrevolta lui 'orin 5udoran% "mH Gntreb ! cu uimire8 ! cum se GmpacH ideea
protocronicH0personalizatH de atGtea ori Gn scrierile lui I -heorghe, nota mea, M,C1 a
21
intensei luminHri aspecificitHJii romIneFti ori cea a impunerii GntGietHJilor sale, cu simpla,
rudimentara scamatoriede a face din 5ao '#[? /ste inacceptabilH Gncercarea de "sporire"
a patrimoniului nostruspiritual prin furt ori contrabandH literarH \] )ubstituirea de mitologii mi
se pare un procedeu nu doar fraudulos /l conduce la foarte grave consecinJe ! pe multe
planuri ! preacunoscute spre a le mai reaminti aici" Kn fine, aproape
ca un avertisment
iubitorilor de a fura"cireFe literare" din grHdini strHine 0care unora le poate pHrea o simplH
"Fotie"1% "(ruma deGncredere, acordatH de o parte a criticii Fi a opiniei publice incursiunilor
lui Ion -heorghe Gnfondul credinJelor noastre arhaice, Gn neexploratele GncH pe deplin
depozite de mitologieautohtonH, se cam risipeFte o datH cu plagiatul de acum trei ani"Kn rest,
toate "strHdaniile poetice" ale lui Ion -heorghe se developeazH Gntr!un ridicol Fi stupid joc, prin
simpla suprapunere a originalului% "5ao GnsH nu are gust% este fHrH savoare" 0&ao 5se1! "'#[, nu are
gust,C / fHrH savoare" 0"Ion -heorghe"1" sau% "(unul cHlHtor nu lasH urme(unul orator n!are
a discuta" 0&ao 5se1 ! "(unul GnvHJHtor 0sic8?1C Cum lasH urme?"" "(unulorator C $u discutH"
0"Ion -heorghe"1 $u vom comenta nici noiKn sfGrFit, un caz dintr!o altH meteahnH umanH,
care doar "tematic" are ceva cu plagiatul%invidia Fi
calomnia
/ste cazul "Caragiale ! Caion" Knvinuirea lui Caragiale de plagiat 0cazconsumat Fi perfect
demonstrat drept o calomnie aproape inexplicabilH1 Fi!a jucat totuFi rolulnefast Gn literatura
noastrH AiindcH, oricum, "cazul" a existat, nimeni nu se mai trudeFte a intraGn esenJH ,orba
lui Mircea Iorgulescu% ")ciitorii mai vechi sau mai noi sGnt astfel denunJaJi ca plagiatori% nu se
mai spune "Fi Caragiale a fost acuzat" ci "Fi Caragiale a plagiat"" 081"Cazul", clinic dupH mine,
"C# Ion\escu]" ar fi fost cu adevHrat ridicol, dacH nu era Fi trist)uscitH un anumit interes
psihiatric insistenJa calomniatorului 'upH ce se dovedeFte cH"$Hpasta" nu 0prea1 are nici Gn
clin nici Gn mGnecH cu "+uterea Gntunericului" a lui 5olstoi,"acuzatorul" recurge la o elementarH
falsificare, fabricGnd o "traducere" a unui inexistentscriitor maghiar Mai mult, GFi construieFte o
legendH, inventGnd studii, pe care le!ar fi editat GnAranJa 'elavrancea, avocat Fi anchetator,
demonstreazH falsul Fi calomnia minuJios,argumentat Fi pedant Gntr!o "aventurH juridicH"
demnH de un film poliJist 'iscursul sHu Gn judecatH este exemplar Fi chiar Gmi vine sH Gntreb%
este cunoscut acest text studenJilor de lamultele facultHJi de drept de la noi? MH refer la
(asarabia, cHci Gn .omInia, bHnuiesc pledoaria este cunoscutH oricHrui juristCartea pe care
Gncerc sH o prezint este una deopotrivH interesantH Fi utilH MeritH felicitHriGntreaga echipH%
editura care a rHspuns provocHrii lui 'orin 5udoran, +avel (almuF care aadunat ! credem !
cele mai relevante "cazuri" literareC juridiceC etice cu privire la plagiat, Gnfine, 'an C
MihHilescu, cel care a fixat, Gn prefaJH, dimensiunea eticH a fenomenului Fi aGncins spiritele,
pentru ca cititorul sH vrea sH vadH Gntregul serial de fapte "delicate"/vident ! am auzit!o de
la mai mulJi ! aFteptam Fi unele fapte Fi tentative mai autohtone 0mHrefer la spaJiul
basarabean1 Mai cu jumHtate de gurH s!a vorbit la noi despre plagiatulincontestabil al lui
,asile )tati 0da, exact, cel care, mai nou, a demonstrat un alt caz clinic%"'icJionarul romIn!
moldovenesc"1 Ce!i drept, despre plagiatul sHu nu s!a prea scris deloc0se putea oare?1,
discutGndu!se despre el doar Gn cafenele "literare" Fi la biroul CC ! ului )!a==

scris cGte ceva 0/m -alaicu!+Hun, / &ungu, $ &eahu1 despre "Gmprumuturile" ! nerestituite8!
din )tHnescu, (laga, (arbu ale lui , Matei Fi despre transcrierea fidelH a unor
texte strHinede cHtre 5raianus+ovestea propriu!zisH e veche Fi "copiFtii" de azi Fi!ar putea
revendica drept "nHnaFi", pentru"Gnnobilarea" listei, pe ,oltaire sau #lfred de Musset Mai
ales cH, fiind o faptH cam scGrboasH,mulJi oponenJi sau adversari ai "procedeului" vor ezita sH
intre Gn polemici2n caz
22
minor
, pe care voi Gncerca sH!l reproduc mai jos, e "interesant" doar prin faptul cHdemonstreazH
perenitateaC perpetuarea viciului .aisa &eahu, fosta mea colegH de profesorat 0Fi soJia lui
$icolae &eahu1 mi!a arHtat cGndva un
comentariu literar - model,
"scris" de o profesoarH dintr!un oraF basarabean, care repeta, cuvGnt cu cuvGnt, un
comentariudintr!o revistH bucureFteanH de prin anii '<0 #m "rGs" Fi poate am fi uitat cazul,
daca "gluma"nu s!ar fi repetat Gn cGteva reviste, pGnH s!a GngroFat de tot $e!am exprimat
nedumerirea Firevolta 0era Fi firesc, autorii din .omInia, pe lGngH faptul cH nu Fi!au ridicat
binemeritateleonorarii Fi nu Fi!au citit numele sub materialele publicate, erau Gn drept
sH spunH% "dlor, HFtia!sniFte handicapaJi, nici un comentariu propriu nu pot sH Gnchege"1 exact
Gn momentul cGndautoarea mai depusese la una din redacJii cGteva "materiale didactice noi"
)trGnsH cu uFa,"autoarea" s!a justificat
senin
% am vrut sH ajut profesorii Fi elevii din (asarabia cu materialeutile, pe care le!am
conspectat la diverse stagieri 5rebuie sH spun cH "generozitatea" i!a fostrHsplHtitH deplin%
doamna Fi!a luat, Gn timp, diploma de "grad didactic superior" "Gn bazamaterialelor didactice
publicate"Aiind o afacere care aduce glorie Fi bani fHrH efort deosebit Fi fHrH har, de ce am
spera cH plagiatul e un viciu 0doar1 al trecutului? ````````````````````````````````
a
+lagiatul la romIni, selecJie% +avel (almuF, prefaJH% 'an C MihHilescu, /ditura#.C, =00>,
79: p AiindcH ne referim la o carte despre "paternitatea" ideilor Fitextelor, precizHm% ideea
acestei lucrHri "trist!amuzante" a fost sugeratH editurii#.C 0Gn persoana lui /ugen &ungu Fi
-heorghe ChiriJH1 de cHtre 'orin 5udoranM!am fHcut, involuntar, "avocatul" lui 'onici
Fi $egruzzi ! fHrH a negaCtHgHduifaptele8 ! din simplul motiv cH, lHsat neexplicat, fenomenul
poate deveni argument de apHrare pentru unii impostori literari% "Ce vreJi, dlor, de la mine,
dacHFi $egruzzi a plagiat8?"M#.I$ )*./)C20fragment dintr!un interviu din 79:>1 Mai
greu e cu critica, din cauza unui cu totul desuet sentiment de milH Mi!e milH desubiect Mi
pInH nu!mi Gnving aceastH stare, cu totul neavenitH pentru profesie, nu voi puteascrie Istoria
literaturii romIne de azi, nici controversatH, cum a fHcut 0sau cum face1 cu multHdibHcie
/ugen )imion 0tocmai a publicat un excelent volum III din )criitori romIni de azi1
0inici polemic(, a0a cum a pu4licat Eu2en Bar4u un prim volum. Ce va /i pro4a4ilcontinuat( cu
8Cacialmaua9. *e pare c( el va /i criticul 2enera'iei tinere 0i instrumentelenu$i lipsesc
Cu o Istorie a literaturii romIne contemporane, cam deplasatH, autorul o numeFtebexactHQ,
ne ameninJH Gn 5omis #lex MtefHnescu, surprinzHtor de superficial cInd trece laarticole mai
mari5Irgu!MureF, =4 februarie 79:>
.evista ==
23