CAPITOLUL 1

SISTEMUL FINANELOR PUBLICE CONCEPT / CLARIFICRI TERMINOLOGICE:

Etimologie:
Lati! : - Finis - termen, sfrit;
-n drept marcheaz sfritul operaiunilor juridice, adic efectuarea de pli.
-Termenii financias, finatio, financia pecuniaria erau folosii cu sensul de plata n ani.
F"a#e$!: - finance-sum de ani;
% les finances patrimoniul statului;
Ge"ma! % secolele !"-!"##& finanz $plata in ani%, finanzer $cmtar%'
Rom(ia& n secolul al !#!-lea, prin fisc& era denumit or&anul financiar ce ncasa impozitele,
ta'ele, amenzile etc.
O)iiile *)e#iali+tilo":
Pa,l Le"o- Bea,lie, $()*+% consider finanele pulice drept -,tiina -eniturilor pulice i a
utilizrii acestor -enituri..
E#i#lo)e.ia a#ti/it!0ii 1a#a"e +i 2ia#ia"e distin&e trei nelesuri ale termenului de finane:
(. /trn&erea anilor pentru a or&aniza, reor&aniza sau e'tinde o ntreprindere fie prin -nzare de
aciuni sau de oli&aiuni.
0. Teoria i practica creditului monetar, acti-iti ancare.
1. /trn&erea de ani prin impozite sau emisiuni de oli&aiuni i administrarea -eniturilor i a
cheltuielilor de ctre &u-ern.
Ri#3a". M,*g"a/e $()2)%, The Theor3 of 4ulic 5inance, 6c7ra8-9ill, :e8 ;or<, consider
c politica u&etar = ca element fundamental al inter-eniei statului n economie - ndeplinete
trei funcii:
(. funcia de alocare $funcia de afectare%
o - distriuirea unurilor sociale $pulice% prin intermediul autoritilor pulice; statul, ca
productor de unuri i ser-icii, asi&ur satisfacerea necesitilor pulice i ajustrile
necesare n afectarea resurselor ce se formeaz pe pia;
o prolema care inter-ine: eficiena statului ca a&ent economic productor de unuri i
ser-icii.
0. funcia de redistriuire
o n economia de pia distriuirea -eniturilor i a a-erii este influenat de modul de
repartizare a factorilor de producie, a proprietii pri-ate de aceea justeea i echitatea
social se pot realiza doar prin redistriuirea -eniturilor de ctre autoritile i instituiile
statului;
o cile de realizare a funciei de redistriuire: statul colecteaz, su form de impozite, o
parte din -eniturile nou create pe plan naional; apoi redistriuie ceea ce a prele-at prin
transferuri cu caracter social i economic.
1. funcia de stailizare a conjucturii economice
o prin politica fiscal statul urmrete atin&erea unui &rad nalt de ocupare a forei de
munc, a unui &rad rezonail de stailitate a preurilor, o situaie solid a alanei de pli
i o rat acceptail de cretere a economiei;
o are n -edere meninerea cererii &loale la ni-elul dorit;
o aceast funcie necesit mijloace adec-ate, cum ar fi: politica monetar, politici
industriale, politici u&etare, etc.
Cla*i# /e"*,* mo.e" 4 2ia0ele ),1li#e' >oncepia clasic $lieral% - azat pe principiul
lai**e$%2ai"e-ului = susine derularea acti-itilor economice prin intermediul firmelor pri-ate,
statul prin intermediul finanelor pulice nea-nd dect un rol de asi&urare a resurselor necesare
pentru ntreinerea instituiilor pulice ce asi&ur educaia i aprarea ordinii interne i e'terne a
acestuia. ?ste proclamat neutralitatea sistemului financiar pulic. >oncepia modern pune
(
accentul pe caracterul inter-enionist al statului n economie i de aici utilizarea finanelor pulice
ca instrumente ale acestui caracter inter-enionist.
Cla"i2i#!"i te"miologi#e:
Rela0ii 2ia#ia"e reprezint relaiile economice, e'primate n form neasc, ce apar n
procesul repartiiei 4#@, pentru satisfacerea ne-oilor colecti-e ale societii.
S2e"a 2ia0elo" este mai n&ust dect aceea a relaiilor neti, #,)"i$(. ,mai "ela0iile
1!e+ti #a"e e5)"im! , t"a*2e" .e /aloa"e 4t"e )e"*oaele 2i$i#e +i 6,"i.i#e +i *tat +i .e la
a#e*ta #!t"e 1ee2i#ia"i& )e"*oae 2i$i#e +i 6,"i.i#e& 4."e)t!0i0i )"i legi*la0ie, , +i
*#3im1a"ea 2o"melo" /alo"i $cum ar fi n cazul n care s-ar retriui munca prestat; caz n care
se realizeaz un transfer de echi-alente%.
Acest transfer are caracterul unui t"a*2e" .e ),te"e .e #,m)!"a"e.
n &eneral, se efectueaz 2!"! #ot"a)"e*ta0ie .i"e#t! $nici o persoan fizic sau juridic,
pltitoare de ta'e i impozite, nu poate solicita statului ramursarea lor sau o contraprestaie
e&al%.
4arial transferul se realizeaz i n condiii de "am1,"*a1ilitate $mprumuturi contractate de stat
pe piaa intern sau &araniile -rsate de persoanele ce &estioneaz ani; e'. casierele de la >?>%.
7i*ti#0ia 2ia0e ),1li#e 2ia0e )"i/ate $6oteanu, 0**B%
Fia0e ),1li#e Fia0e )"i/ate
#nstitutiile pulice, unitati administrati- teritoriale, ntreprinderi pulice, societi ancare, instituii de
asi&urare = reasi&urare pri-ate.
Cesurse procurate pe aza de costrn&ere, n &eneral
fr contraprestaie
Cesurse procurate pe aze contractuale
Cesurse utilizate pentru satisfacerea unor ne-oi
&enerale ale societii.
/copul realizrii acti-itilor pri-ate este oinerea
profitului
7estiunea finanelor pulice supus normelor
dreptului pulic.
7estiunea financiar urmeaz re&ulile dreptului
ci-il i comercial.
Co#l,$ie:
Rela0iile 2ia#ia"e ),1li#e cuprind urmtoarele cate&orii:
(. relaii ce e'prim un transfer de resurse neti fr echi-alent i cu titlu neramursail,
transfer realizat prin: u&etul de stat, u&etul asi&urrilor sociale, u&etele locale, fonduri
pulice e'trau&etare.
0. relaii ce e'prim un transfer de resurse neti pe o perioad de timp determinat, pentru
care se percepe contraprestaie $donda n cadrul relaiilor de credit%.
1. relaii ce e'prim un transfer facultati- sau oli&atoriu de resurse neti n schimul unei
contraprestaii $asi&urri de unuri, de persoane , de rspundere ci-il, fondul pentru ajutor
de omaj - n aceste cazuri, -om ntlni oli&ati-itatea doar .a#! se realizeaz prin e2e#t,l
legii, ramursailitatea i contraprestaia doar dac *e )"o.,#e "i*#,l%.
O1ie#t,l .e *t,.i, al 2ia0elo" ),1li#e $"crel, 0**(% l constituie:
a% relaiile economice ce apar n procesul constituirii i repartizrii fondurilor u&etare i
e'trau&etare ale autoritiilor pulice, denumite &eneric fonduri de resurse pulice;
% metodele de &estionarefolosite n cadrul sectorului pulic;
c% modalitile de stailire, percepere i urmrire a impozitelor, ta'elor i a -eniturilor nefiscale;
d% metode de dimensionare i repartizare a cheltuielilor pulice pe oiecti-e, aciune i eneficiari;
e% procedura de an&ajare i efectuare a cheltuielilor pulice din fonduri u&etare i e'trau&etare;
f% ntocmirea, aproarea, e'ecutarea i ncheierea u&etelor de -enituri i cheltuieli;
&% modaliti de echilirare a diferitelor cate&orii de u&ete;
h% or&anizarea contolului financiar;
i% plasarea i ramursarea mprumuturilor de stat;
j% politica financiar promo-at de stat.
0
F,#0iile 2ia0elo" ),1li#e:
A ' F,#0ia .e "e)a"ti0ie:
A'1' Co*tit,i"ea 2o.,"ilo" se realizeaz prin urmtoarele contraprestaii % im)o$ite& ta5e&
#ot"i1,0ii )et", a*ig,"!"ile *o#iale& .i/e"*e #atego"ii .e /!"*!mite .i /eit,"ile i*tit,0iilo"
),1li#e& ame$i& )ealit!0i& "e.e/e0e& a"e$i& .i/i.e.e& #3i"ii& .o1($i 4#a*ate& .oa0ii& a6,toa"e&
4m)",m,t,"i .e *tat& /eit,"i .i /alo"i2i#a"ea ,o" 1,,"i ale *tat,l,i& /alo"i2i#a"ea ,o" 1,,"i
2!"! *t!)(& alte /eit,"i prin participarea *e#to",l,i ),1li#& *e#to",l,i )"i/at& )o),la0iei&
)e"*oaelo" 2i$i#e *a, 6,"i.i#e "e$i.ete 4 *t"!i!tate'
A'8'7i*t"i1,i"ea )e .e*tia0ii - conform clasificaiei funcionale a cheltuielilor din le&ea
u&etar anual.
n-mnt, cultur, sntate;
Asi&urri sociale i de protecie social;
7ospodrie comunal i locuine;
Aprare naional;
Drdine pulic;
Aciuni economice;
Alte aciuni;
Eatorie pulic.
>heltuielile, pe fiecare cate&orie din cele mai sus menionate, mrac forma:
(. salariilor i drepturilor de personal;
0. achiziionri de materii prime, materiale i plata ser-iciilor;
1. su-enii pentru instituii pulice i ntreprinderi pulice i pri-ate;
B. transferuri ctre persoane fizice $pensii, alocaii, urse, ajutoare%
2. in-estiii i rezer-e materiale.
B' F,#0ia .e #ot"ol
- se realizeaz n fazele produciei, repartiiei, schimului i consumului, prin or&anele mputernicite ale
statului.
mrac urmtoarele forme:
(. politic = e'ercitat de ctre 4arlament;
0. jurisdicional = e'ercitat de >urtea de >onturi;
1. administrati- = e'ercitat de or&anele specializate ale 6inisterului 5inanelor i ale celorlalte
ministere.
1
CAPITOLUL 8
SISTEMUL FINANCIAR 9I FON7URILE 7E RESURSE FINANCIARE
A' Si*tem,l 2ia0elo" ),1li#e a1o".!"i :;!#!"el& 8<<1=:
(. *i*tem .e "ela0ii e#oomi#e % e'prim un transfer de resurse financiare produse n anumite
condiii $-ezi #o#l,$iile din capitolul precedent%;
0. *i*tem .e 2o.,"i .e "e*,"*e 2ia#ia"e % constituite pe diferite ni-eluri ale economiei naionale;
1. *i*tem .e )la,"i 2ia#ia"e = pentru fenomene ce se -or produce n economie sau care -or
influena acti-itatea economic, ntr-o perioad de timp determinat $e'.di-ersele cate&orii de
u&ete%;
B. *i*tem .e i*tit,0ii ce or&anizeaz, supra-e&eheaz, controleaz relaile &enerate de sistemul
financiar pulic i pri-at.
B' Com)oete:
(. 1,get,l .e *tat +i 1,getele lo#ale - se re&sesc reflectate relaiile de repartizare a unei pri
importante a 4#@ $ntre 1* - +*F%, n scopul satisfacerii ne-oilor sociale, aa cum au fost ele
definite prin pro&ramele de &u-ernare sau prin tradiie, cutume, etc. P"ele/!"i .e /eit,"i la
aceste componente se fac prin mijloace de constrn&ere $impozite, ta'e, penalizri, amenzi, etc%
i G sau pe aze contractuale $chirii, arenzi, di-idende, rede-ene, ncasri din -nzri de unuri
pri-ate i aflate n proprietate pulic%. 7i*t"i1,i"ea /eit,"ilo" colectate se face prin alocaii
u&etare. 4rin prele-ri i prin alocaii u&etare statul influeneaz mrimea i destinaia fondului
de consum i mrimea i structura formrii rute de capital.
0. a*ig,"!"ile *o#iale .e *tat % *e realizeaz )"ote#0ia salariailor i altor cate&orii sociale, n caz de
omaj, deces, incapacitate temporar sau definiti- de munc, maternitate sau la o anumit
-echime de munc prin pensii, indemnizaii, suportarea costului medicamentelor. 5ondurile
necesare acestor prestaii se constituie prin contriuiile la asi&urrile sociale stailite prin le&e.
4lata acestora este oli&atorie la termenele le&ale.
1. 2o.,"ile *)e#iale e5t"a1,geta"e $e'. sntate, risc i accident, drumuri pulice, promo-area
turismului%. 4entru fiecare din acestea se constituie, din ta'e, contriuii i alte -rsminte, un
u&et propriu, aproat anual de 4arlament. Acestea reprezint, ane'e la u&etul de stat i u&etul
asi&urrilor sociale de stat. "rsmintele sunt oli&atorii i fr contraprestaie direct. /oldurile
dintr-un an se raporteaz anul urmtor.
>' #"e.it,l
#"e.it,l 1a#a" - e'prim relaii de redistriuire a resurselor financiare ntre posesorii de
asemenea resurse i cei ce au ne-oie de acestea pentru acti-iti de producie sau de
consum. Fa#e )a"te .i *i*tem,l 2ia#ia" )"i/at.
#"e.it,l ),1li# - reprezentnd procurarea de resurse financiare de ctre autoritile
centrale i cele din unitile administrati- teritoriale, de pe piaa intern sau e'tern, n
scopul finanrii unor oiecti-e economice sau Gi sociale. Fa#e )a"te .i *i*tem,l
2ia#ia" ),1li#.
2. a*ig,"!"ile .e 1,,"i& )e"*oae +i "!*),.e"e #i/il! % au la az principiul mutualitii, fiind
constituite pentru pre-enirea prejudiciilor pro-ocate de e-enimente sau fenomene aleatorii. Ceprezint
relaii financiare de redistriuire ntre memrii comunitii de risc i asi&uraii ce au suferit daune de pe
urma producerii riscului asi&urat. 5ac parte att din sistemul financiar pulic ct i din cel pri-at.
+. B,get,l .e /eit,"i +i #3elt,ieli al T"e$o"e"iei Stat,l,i % -eniturile sunt reprezentate mai ales de
donzile pltite pentru disponiilitile instituiilor pulice i persoanelor fizice pentru certificate de
depozit , ta'e postale, comisioane pltite
H. 2ia0ele 4t"e)"i.e"ilo" - 2a# )a"te .i *i*tem,l 2ia#ia" )"i/at
C' Fo.,"ile .e "e*,"*e 2ia#ia"e:
n scopul nele&erii structurii fondurilor de resurse financiare se utilizeaz &ruparea acestora dup mai
multe criterii astfel:
a' .,)! e+alo,l la #a"e *e #o*tit,ie:
(. fonduri la ni-el central sau macroeconomic:
B
fondul u&etar de stat;
fondul asi&urrilor sociale;
fondul asi&urrilor de unuri, persoane i rspundere ci-il;
fondurile de creditare.
0. la ni-el intermediar $la dipoziia unitilor administrati- teritoriale%:
fondurile u&etare ale judeelor, municipiilor, oraelor, comunelor.
1. la ni-el microeconomic $a&eni economici, instituii, &ospodrii ale populaiei%:
fonduri proprii ale ntreprinderilor, instituiilor i persoanelor fizice;
1' .,)! .e*tia0ia )e #a"e o #a)!t!:
(. fonduri de nlocuire i dez-oltare:
a mijloacelor fi'e scoase din folosin datorit uzurii;
de creare de ntreprinderi noi, restructurare, retehnolo&izare, dez-oltarea celor e'istente.
0. fonduri de consum:
o parte din fondurile u&etare;
o parte din fondurile asi&urrilor sociale;
o parte din fondurile proprii ale ntreprinderilor;
o parte din resursele proprii ale populaiei.
1. fonduri de rezer-:
fondurile nscrise n u&etul de stat cu acest titlu ser-ind pentru finanarea unor aciuni i
sarcini inter-enite n cursul anului u&etar;
fondurile de risc constituite de ctre ntreprinderi.
B. fonduri de asi&urare:
constituite la dispoziia societilor de asi&urare ser-ind la acoperirea pierderilor suferite
de pe urma calamitilor naturale, accidentelor i a altor fenomene aleatorii, dar i pentru
achitarea sumelor datorate persoanelor asi&urate, n urma producerii riscului asi&urat;
fondul de inter-enie al 7u-ernului, pentru nlturarea rapid a efectelor calamitilor
naturale.
#' .,)! 2o"ma .e )"o)"ietate
(. fonduri proprietate pulic:
fondul u&etar central de stat.
fondurile unitilor administrati- teritoriale.
fondul asi&urrilor sociale.
fondurile speciale e'trau&etare.
fondurile proprii ale ntreprinderilor de stat i ale instituiilor pulice.
fondurile proprii ale ncilor cu capital de stat.
fondurile unor instituii naionale cu caracter autonom.
(.a. fondurile statului n calitate de autoritate pulic
(..fondurile statului n calitate de a&ent economic
(.c.fondurile statului n calitate de asi&urator
(.d.fondurile statului n calitate de ancher
0. fonduri n proprietate pri-at
fondurile aparinnd societilor comerciale, a&ricole, ancare, de asi&urare i reasi&urare
cu capital pri-at sau mi't;
fondurile ce aparin ntreprinztorilor particulari;
resursele neti aparinnd populaiei.
.' .,)! titl,l #, #a"e *e 2a# )"ele/!"i la 2o.,"i +i )l!0i .e la a#e*tea:
prele-ri cu titlu definiti- i caracter oli&atoriu $impozite, ta'e, contriuii%;
prele-ri cu titlu ramursail i caracter facultati- $depuneri n nci i alte instituii de
credit ale statului, suscrieri la mprumuturi de stat%;
transferuri e'terne ramursaile $mprumuturi sau credite contractate n strintate%;
2
transferuri e'terne neramursaile $donaii, ajutoare%.
A*)e#te gee"ale:
/urplusul unui anumit fond poate fi preluat numai la fondul cu care acesta are coresponden;
lipsa de resurse a unui anumit fond nu se poate completa dect de la fondul cu care acesta are
le&turi, treuind s se respecte principiul compatiilitii fondurilor;
5iecrei componente a sistemului financiar i corespund mai multe fonduri de resurse financiare.
CAPITOLUL ?
ORGANE CU ATRIBUII 9I RSPUN7ERI @N 7OMENIUL FINANELOR PUBLICE
Ia soluionarea prolemelor financiare particip:
1' o"gae #a"e 2a# )a"te .i *i*tem,l .emo#"a0iei "e)"e$etati/e:
a. 4arlamentul;
. consiliile judeene, municipale, oreneti i comunale.
0. o"gae #a"e 2a# )a"te .i a,to"itatea a.mii*t"ati/!:
a. 7u-ernul;
. ministerele;
c. alte or&ane centrale ale administraiei pulice.
?' o"gae 2ia#ia"e *)e#iali$ate ale ),te"ii e5e#,ti/e& #om)a"timete 2ia#ia"e .i ,it!0i
e#oomi#e +i i*tit,0ii&
Anumite or&ane, dintre cele prezentate anterior, sunt in-estite, prin le&e, cu dreptul de a lua decizii i de a
controla modul de aplicare a acestora.
Altele, au atriuii precise pe linie de planificare financiar, ndrumare i control.
n continuare, sunt prezentate atriuile principale n materie de finane ale autoritilor pulice, re&iilor
autonome, societilor comerciale cu capital inte&ral de stat i instituiilor pulice.
PARLAMENTUL, n calitate de or&an reprezentati- suprem al poporulul romn i unica autoritate
le&iuitoare a rii, are urmtoarele atriuiuni n domeniul finanelor pulice:
dezate i apro pro&ramul 7u-ernului care cuprinde liniile directoare ale politicii interne i
e'terne ale statului i controleaz aplicarea acestuia;
adopt le&i care re&lementeaz acti-itatea din toate domeniile -ieii sociale, inclusi- cele
referitoare la prolemele economice, financiare i monetare, cum sunt de e'emplu:
(. le&ea pri-ind finanele pulice;
0. le&ile pri-ind impozitele i ta'ele;
1. le&ea asi&urrilor sociale de stat;
B. le&ea ancar;
2. le&ea pri-ind datoria pulic;
+. le&ea contailitii;
H. le&ea asi&urrilor de unuri, persoane i rspundere ci-il;
J. le&ea pri-ind finanele pulice locale;
+
). le&ea pri-ind impozitele i ta'ele locale;
(*. le&ile pri-ind or&anizarea i funcionarea 7u-ernului, a ministerelor, a >urii de >onturi i
a altor instituii pulice.
e'amineaz i apro, anual, u&etul naional pulic, precum i conturile de
e'ecuie ale componentelor acestuia.
GU;ERNUL ROMANIEI ndeplinete, potri-it re&lementrilor n -i&oare, urmtoarele atriuiuni n
domeniul finanelor pulice:
asi&ur realizarea politicii financiare a statului, conform pro&ramului de &u-ernare acceptat de
4arlament;
elaoreaz, anual, proiectele u&etului de stat, u&etului asi&urrilor sociale de stat, u&etelor
fondurilor speciale, precum i ale conturilor &enerale anuale de e'ecuie ale acestora, le supune
spre aproare 4arlamentului, iar dup aproare rspunde de realizarea pre-ederilor u&etare;
e'amineaz, periodic, e'ecuia u&etului naional pulic i a u&etelor fondurilor speciale i
adopt msuri pentru meninerea sau muntirea echilirului u&etar, dup caz;
rspunde de recuperarea creanelor e'terne ale statului;
emite hotarri pentru or&anizarea e'ecutrii le&ilor $respecti- norme metodolo&ice, re&ulamente
de aplicare etc.%;
n perioada -acanelor parlamentare, emite ordonane pentru re&lementarea unor proleme, ce nu
sufer amnare, din domeniul finanelor pulice.
MINISTERUL FINANELOR are, n principal, urmtoarele atriuiuni n calitate de or&anism de
specialitate al administraiei pulice centrale:
aplic strate&ia i pro&ramul &u-ernului n domeniul finanelor pulice;
e'ercit administrarea &eneral a finanelor pulice;
elaoreaz proiectul le&ii u&etare anuale, a le&ii de rectificare a u&etului de stat;
stailete echilirul u&etar n faza de elaorare a proiectului u&etului de stat i a rectificrii
acestuia;
stailete metodolo&ii pentru elaorarea proiectului u&etului de stat, a proiectelor u&etelor
fondurilor speciale i a proiectelor locale;
urmrete e'ecuia operati- a u&etului de stat i stailete msurile necesare pentru ncasarea
-eniturilor i limitarea cheltuielilor n -ederea ncadrrii n deficitul u&etar aproat;
elaoreaz clasificaia indicatorilor pri-ind finanele pulice;
elaoreaz proiectul u&etului asi&urrilor sociale de stat, al le&ii u&etului asi&urrilor sociale de
stat anuale, precum i proiectul le&ii de rectificare a acestuia;
stailete sistemul de a trezoreriei statului n -ederea asi&urrii efecturii operaiunilor de ncasri
i pli pentru sectorul pulic;
elaoreaz i administreaz u&etul de -enituri i cheltuieli al trezoreriei statului;
colaoreaz cu @anca :aional a Comniei la elaorarea alanei de pli e'terne;
contracteaz i &aranteaz mprumuturi de stat de pe pieele financiare interne i e'terne;
H
e'ercit, prin or&anele sale de specialitate, controlul utilizrii creditelor u&etare de ctre
instituiile pulice;
controleaz acti-itatea financiar a unitilor economice, urmrind stailirea corect i
ndeplinirea inte&ral i la termen a oli&aiilor financiare i fiscale fa de stat;
actioneaz, prin mijloace specifice, pentru comaterea e-aziunii fiscale i a corupiei;
nfptuiete politica -amal a statului;
propune cadrul le&islati- i elaoreaz cadrul metodolo&ic pri-ind acti-itatea de asi&urare i
e'ercit supra-e&herea aplicrii dispoziiilor le&ale n acest domeniu;
e'ercit calitatea de reprezentant al Comniei la or&anismele internaionale cu caracter financiar;
coordoneaz, ne&ociaz i ncheie acorduri internaionale, n numele statului, n domeniul
relaiilor financiare i -alutare; propune strate&ii de dez-oltare pe termen lun& i soluii de reforma
n domeniul finanelor;
ndeplinete orice alte atriuii stailite prin acte normati-e pentru domeniul su de acti-itate;
conlucreaz cu ministerele specializate i cu aportul ancar pentru elaorarea i e'ecutarea
alanei de pli e'terne;
particip la tratati-e e'terne pri-ind prolemele financiare, -alutare i de cooperare economic,
precum i la acti-itatea or&anismelor financiare internaionale, urmrind ndeplinirea oli&aiilor
ce re-in statului romn;
reprezint statul, ca suiect de drepturi i oli&aii financiare, n faa instanelor judectoreti
interne i internaionale;
elaoreaz re&ulamentul -amal al rii i asi&ur nfptuirea politicii -amale, potri-it autorizaiei
parlamentare, precum i a dreptunilor i oli&aiilor ce re-in rii noastre ca memr a Acordului
7eneral pentru Tarife i >omer $7.A.T.T.%;
or&anizeaz i coordoneaz acti-itatea 7rzii 5inanciare;
elaoreaz cadrul normati- i instituional &eneral pri-ind or&anizarea contailitii .a.

TREBORERIA GENERAL A STATULUI reprezint o structur specializat a 6inisterului
5inanelor, care cuprinde o trezorerie central $or&anizat n cadrul 6inisterului 5inanelor% i trezorerii
or&anizate n cadrul Eireciilor &enerale ale finanelor pulice din municipiul @ucureti i reedinele
judeene, n cadrul Administraiilor financiare municipale, >ircumscripiilor fiscale oreneti i a
4ercepiilor rurale.
P"i T"e$o"e"ia *tat,l,i *e a*ig,"!:
(. e'ecuia de cas a u&etului de stat, a u&etului asi&urrilor sociale de stat i u&etelor locale, prin
ncasarea -eniturilor u&etare cu-enite i asi&urarea finanrii oiecti-elor pre-zute, n limita
creditelor u&etare stailite;
0. &estionarea mijloacelor neti e'trau&etare i a celor aferente fondurilor speciale;
1. &estionarea datoriei pulice interne i e'terne $respecti-: primirea mprumuturilor &u-ernamentale
interne i e'terne, alocarea sumelor aferente pe destinaiile stailite, ramursarea ratelor scadente i
plata donzilor aferente mprumuturilor pulice%;
B. efectuarea de plasamente pe diferite termene a disponiilitilor moilizate n conturile sale i a altor
operaiuni financiare n contul administraiei centrale de stat.
>ontul &eneral al trezoreriei statului funcioneaz la @anca :aional a Comniei, iar soldul su se
include n ilanul acesteia.
J
Eisponiilitile neti din acest cont se pot utiliza n urmtoarea ordine oli&atorie:
acoperirea temporar a deficitului curent al u&etului de stat; acopenirea temporar a &olurilor de
cas, nre&istrate de u&etele locale;
acoperinea tempoar a deficitului curent al u&etului asi&urnilor sociale de stat a deficitelor
temporare ale u&etelor fondunilor speciale;
efectuarea de plasamente financiare, pe termen scurt, prin @anca :aional a Comniei;
acordarea de mprumuturi pe termen medlu i lun& pentru finanarea i refinanarea deficitelor
anuale ale u&etului de stat, pe seama disponiilitilor pe termen mediu i lun& din
contra-aloarea n lei a mprumuturilor e'terne.
n scopul funcionrii sale, Trezoreria statului dispune de un u&et propriu care se ntocmete anual de
ctre 6inisterul 5inanelor i este supus spre aproare 7u-ernului, o dat cu propunerile pentru proiectul
u&etului de stat.
Ee asemenea, periodic, 6inisterul 5inanelor ntocmete informri i G sau rapoarte n le&atur cu modul
cum a fost e'ecutat contul &eneral al Trezoreriei statului, pe care le prezint 7u-ernului.
CURTEA 7E CONTURI
(. constituie or&anul suprem de control financiar i de jurisdicie n domeniul financiar;
0. funcioneaz pe ln& 4arlamentul rii, iar n unitile administrati--teritoriale, funciile >urii se
e'ercit prin camerele de conturi judeene;
@+i e5e"#it! 2,#0ia .e #ot"ol:
(. asupra modului de formare i ntreuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorulul pulic;
0. asupra modului de &estionare a patrimoniului pulic i pri-at al statului i al unitilor administrati-e
teritoriale;
Fa# o1ie#t,l #ot"ol,l,i e5e"#itat .e C,"tea .e Cot,"i:
(. formarea i utilizarea resurselor u&etului de stat, ale u&etului asi&urrilor sociale de stat i ale
u&etelor unitilor administrati--teritoriale, precum i micarea fondurilor ntre aceste u&ete;
0. constituirea, utilizarea i &estionarea fondurilor speciale i a fondurilor de tezaur;
1. formarea i &estionarea datoriei pulice i situaia &araniilor &u-ernamentale pentru credite interne i
e'terne;
B. utilizarea alocaiilor u&etare pentru in-estiii, a su-eniilor i transferurilor i a altor forme de sprijin
financiar din partea statului sau a unitilor administrati--teritoriale;
2. constituirea, administrarea i utilizarea fondurilor pulice de ctre instituiile pulice autonome cu
caracter comercial i financiar i de ctre or&anismele autonome de asi&urri sociale;
+. situaia, e-oluta i modul de administrare a patrimoniului pulic i pri-at al statului i al unitilor
administrati--teritoriale de ctre instituiile pulice, re&iile autonome, societile comerciale sau de
ctre alte persoane juridice n aza unui contract de concesiune sau nchiriere.
S,t *,),*e #ot"ol,l,i C,"0ii .e Cot,"i:
(. statul i unitile administrati--teritoriale, n calitate de persoane juridice de drept pulic, cu ser-iciile i
instituiile pulice, autonome sau nu;
0. @anca :aional a Comniei;
1. re&iile autonome;
)
B. societile comerciale la care statul, unitile administrati--teritoriale, instituille pulice sau re&iile
autonome care dein, sin&ure sau mpreun, inte&ral sau mai mult de jumtate din capitalul social;
2. or&anismele autonome de asi&urri sociale sau de alt natur, care &estioneaz unuri, -alori sau
fonduri, ntr-un re&im le&al oli&atoriu;
+. alte persoane juridice care:
o eneficiaz de &aranii &u-ernamentale pentru credite, de su-enii sau de alte forme de
sprijin financiar din partea statului, a unitilor administrati--teritoriale sau a instituiilor
pulice;
o administreaz, n aza unui contract de concesiune sau nchiriere, unuri aparinnd
domeniulul pulic sau pri-at al statului sau al unitilor administrati-e-teritoriale;
o nu-i ndeplinesc oli&aiile financiare ctre stat, ctre unitile administrati--teritoriale i
instituiile pulice.
>urtea de >onturi efectueaz controlul pre-enti- la ordonatorii principali de credite ai u&etului de stat, al
u&etului asi&urrilor sociale de stat i ai fondurilor speciale, precum i controlul ulterior asupra:
(. conturilor anuale de e'ecuie a u&etelor, a fondurilor de tezaur; contulul anual al datoriei pulice a
statului;
0. &araniilor &u-ernamentale pentru credite interne i e'terne primite de ctre alte persoane juridice.
Eup -erificarea conturilor, >urtea de conturi hotrte asupra descrcrii de &estiune, iar n cazul
descoperirii unor nere&uli, acestea sunt aduse la cunotina cole&iului jurisdicional care judec i
hotrte cu pri-ire la rezol-area lor.
BANCA NAIONAL A ROMANIEI :B'N'R'=:
(. constiutie anca central a statului romn, a-nd ca oiecti- fundamental asi&urarea stailitii
monedei naionale;
0. elaoreaz, aplic i rspunde de politicile monetar, -alutar, de credit i de pli, precum i de
autorizarea i supra-e&herea prudeniala ancar, n cadrul politicii &enerale a statului;
1. urmreste funcionarea normal a sistemului ancar;
B. n calitate de unic instituie autorizat s emit nsemne monetare, emite i pune n circulaie ancnote
i monede metalice, ca mijloace de plat le&ale pe teritoriul rii;
2. efectueaz operaiuni pe piaa monetar, operaiuni n contul statului, precum i operaiuni cu aur i
acti-e e'terne;
+. acord ncilor credite, pe timp limitat, &arantate cu titluri de stat, camii, ilete la ordin i cu alte
hrtii de -aloare;
H. deschide ncilor conturi curente i le asi&ur ser-icii de compensare, depozitare i plat;
J. particip, n numele statului, la tratati-e i ne&ocieri e'terne n proleme financiare, monetare,
-alutare, de credit i de pli.
Co.,#e"ea B!#ii Na0ioale a Rom(iei este realizat de un consiliu de administraie, numit de
4arlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor dou >amere ale acestuia.
7u-ernatorul @ncii :aionale a Comniei prezint 4arlamentului, n numele consiliului de administraie,
, "a)o"t a,al #, )"i/i"e la:
(. e-oluiile economice, financiare, monetare i -alutare;
0. politica monetar promo-ata n anul precedent i orientrile pentru cel urmtor;
1. re&lementarea i supra-e&herea prudential ancar;
(*
B. ilanul anului i contul de profit i pierdere ale @ncii :atonale a ComKniei.
Alturi de @anca :aional a ComLniei, acti-itate ancar n ara noastr desfoar ncile, persoane
juridice romne, constituite ca societi comerciale, precum i sucursalele din ComLnia ale ncilor
persoane juridice strine.
n acti-itatea pe care o desfaoar, ncile sunt oli&ate s respecte cerinele pre-azute de Ie&ea ancar
i de re&lementrile i ordinele emise de @anca :aional a Comniei, cerinele de capital i cele
prudeniale.
SOCIETILE 7E ASIGURRI 9I REASIGURRI
(. preiau i asi&ur n schimul unor prime, riscuri referitoare la unuri, persoane sau rspundere ci-il
le&al;
0. pot practica una sau mai multe cate&orii de asi&urri G reasi&urri potri-it oiectului lor de acti-itate
stailit prin contractul de societate i prin statut;
1. potri-it le&ii, pot ncheia urmtoarele cate&orii de asi&urri:
asi&urri de -ia;
asi&urri de persoane, altele dect cele de -ia;
asi&urri de auto-ehicule;
asi&urri maritime i de transport;
asi&urri de a-iaie;
asi&urri de incendiu i alte pa&ue de unuri;
asi&urri de rspundere ci-il;
asi&urri de credite i &aranii;
asi&urri de pierderi financiare din riscuri a&ricole; asi&urri a&ricole.
(. majoritatea asi&urrilor au un caracter facultati- i se realizeaz pe aze contractuale;
e5#e)tie 2a#e asi&urarea de rspundere ci-ila pentru pa&ue produse prin accidente, care,
potri-it le&ii, are caracter oli&atoriu;
0. se constituie cu a-izul prealail al Dficiului de supra-e&here a acti-itii de asi&urare i
supra-e&here;
1. pot fructifica fondurile proprii i cele atrase temporar n di-erse moduri, cum sunt:
pstrarea lor n conturi ancare; in-estitile n titluri de -aloare; in-estiiile n
unuri imoiliare; creditarea instituiilor ancare etc.
sunt oli&ate s respecte ntocmai re&lementrile n materie de asi&urri, indiferent
c sunt societi cu capital majoritar de stat, mi'te sau pri-ate.
MINISTERUL MUNCII 9I PROTECIEI SOCIALE are atriuii n urmtoarele domenii ale
finanelor:
(. asi&urrile sociale de stat;
0. protecia social a cetenilor.
1. Ee asemenea, acest minister are atriuii i n ce pri-ete prolemele recalificrii i reorientrii
profesionale a persoanelor ce doresc acest lucru, ncadrarii n munc a omerilor i a altor persoane,
e-idena salariailor ncadrai de unii a&eni economici .a.
((
B. elaoreaz proiectul u&etului asi&urrilor sociale de stat i asi&ur e'ecutarea acestuia, dup
aproarea sa de ctre 4arlament;
2. asi&ur constituirea i &estionarea fondului destinat platii ajutorului de somaj;
+. ofer asisten de specialitate, la cerere, or&anismelor care au constituite sisteme proprii de asi&urri
sociale;
H. conlucreaz cu #nspectoratul de /tat pentru 9andicapai n acti-itile de constituire sau utilizare a
5ondului de risc i accidente.
J. Ia ni-elul judeelor i a municipiului @ucureti funcioneaz direcii pentru proleme de munc i
protecie social, care sunt suordonate 6inisterului 6uncii i 4roteciei /ociale i se ocup cu
asi&urrile sociale din jude.
). Ia ni-elul municipiilor i oraelor din jude funcioneaz oficii pentru proleme de munc i protecie
social, oficii de asi&urri sociale i pensii.
MINISTERELE 9I CELELALTE ORGANE ALE A7MINISTRAIEI CENTRALE 7E STAT,
prin compartimente specializate , au urmtoarele atriuiuni principale n domeniul financiar:
(. elaoreaz u&etele de -enituri i cheltuieli i urmresc realizarea acestora;
0. repartizeaz creditele u&etare or&anelor ierarhic inferioare;
1. e'ercit controlul financiar intern asupra acti-itii unitilor suordonate, lund sau propunnd, dup
caz, msurile pentru remedierea deficienelor constatate.
A7MINISTRAIA PUBLIC LOCAL
(. funcioneaz n unitile administrati--teritoriale $comune, orae i judee% azndu-se pe principiile:
a. autonomiei locale;
. eli&iilitii autoritilor administraiei pulice locale;
c. consultrii cetenilor n prolemele locale de interes deoseit. la ni-elul comunelor i
oraelor funcioneaz consiliile locale $care au calitatea de autoriti delierati-e% i
primriile $ca autoriti e'ecuti-e%;
d. la ni-elul judeelor i al capitalei functoneaz consilii judeene, respecti- consiliul &eneral
al municipiului @ucureti
At"i1,0iile )"i#i)ale ale #o*ilillo" lo#ale 4 prolemele le&ate de finanele pulice locale i de alt
natur de interes local sunt:
(. apro u&etul local, formarea, administrarea i e'ecutarea acestuia; stailete impozitele i ta'ele
locale, precum i ta'ele speciale, pe termen limitat, n condiiile le&ii
0. administreaz domeniul pulic i pri-at al localitii i e'ercit drepturile le&ale cu pri-ire la
societile comerciale pe care le-a nfiinat;
1. nfiineaz instituii i uniti economice de interes local;
B. hotrte asupra concesionrii sau nchirierii de unuri sau de ser-icii pulice de interes local, precum
i asupra participrii, cu capital sau cu unuri, la societi comerciale pentru realizarea de lucrri i
ser-icii de interes pulic local, n condiiile le&ii.
At"i1,0iile )"i#i)ale ale )"ima",l,i care in de domeniul finanelor pulice sunt:
(. ntocmete proiectul u&etului local, contul de ncheiere a e'erciiului u&etar i le supune aprorii
consiliului local;
0. e'ercit funcia de ordonator principal de credite;
(0
1. -erific ncasarea i cheltuirea sumelor din u&etul local i comunic consiliului cele constatate;
B. supra-e&heaz in-entarierea i administrarea unurilor care aparin localitii respecti-e $comun,
ora%.
CONSILIUL CU7EEAN reprezint autoritatea administraiei pulice judeene pentru coordonarea
acti-itii consiliilor comunale i oraeneti n -ederea realizrii ser-iciilor pulice de interes judeean. n
domeniul finanelor pulice locale consiliul judeean are urmtoarele atriuiuni principale:
(. adopt pro&rame i pro&noze de dez-oltare economico-sociala a judeului i urmrete realizarea
acestora;
0. adopt u&etul propriu al judeulul i contul de ncheiere a e'erciiului u&etar;
1. staileste impozitele i ta'ele judeene, precum i ta'ele speciale pe timp limitat, n condiiile le&ii.
PRE9E7INTELE CONSILIULUI CU7EEAN
(. este ordonator principal de credite;
0. ntocmete proiectul u&etului propriu al judeului i contul de ncheiere a e'erciiului u&etar i le
supune spre aproare consiliului prefectul, n calitate de reprezentant al 7u-ernului pe plan local,
1. poate ataca, n fata instanei de contencios administrati-, actele autoritilor administraiei pulice
locale, n cazul c le consider ile&ale.
REGIILE AUTONOME 9I SOCIETILE COMERCIALE, prin compartimentele lor specializate,
au urmtoarele atriuii principale:
(. &estioneaz acti-ele, ntrein relaii financiare cu salariaii, furnizorii i eneficiarii lor, cu ncile, cu
or&anele financiare;
0. elaoreaz proiectul anual al u&etului de -enituri i cheltuieli;
1. dup aproarea u&etului de -enituri i cheltuieli, adopt masuri pentru una e'ecutare a indicatorilor
r;
B. or&anizeaz i conduc contaiitatea, ntocmesc ilanul contail, contul de profit i pierderi i situaia
principalilor indicatori economico-financiari;
2. ntocmesc, la timp i corect, documentele de ncasare i pli n numerar i prin -irament, le introduc
n anc, -erificnd nre&istrarea lor n e'trasele de cont i n re&istrul de casa;
+. or&anizeaz i e'ercit controlul financiar pre-enti- i controlul &estionar de fond asupra modului de
&estionare a resurselor materiale i neti;
H. e'amineaz, periodic, acti-itatea economico-financiar a unitii;
J. periodic, efectueaz in-entarierea unurilor patrimoniale i adopt masuri necesare pentru asi&urarea
inte&rrii a-utului pulic i pri-at.
(1
CAPITOLUL >
SISTEMUL BUGETAR
Elemente de analiz:
>onceptul de u&et;
4rincipiile u&etare;
?laorarea proiectului de u&et;
Aproarea proiectului de u&et;
?'ecuia u&etului;
#ncheierea i aproarea contului de e'ecuie u&etar;
>ontrolul u&etar;
?'ecuia u&etar.
Co#e)t,l .e 1,get
1'Caracteristici:
#a"a#te" 6,"i.i# - reprezint un act prin care sunt stailite -eniturile i cheltuielile anuale ale statului;
#a"a#te" o1ligato"i, = deoarece presupune aproarea sa anual de ctre 4arlament;
2ia0ele #la*i#e, consider u&etul pulic ca o list a cheltuielilor i a -eniturilor pulice fr
specificarea -reunei le&turi cu dinamica economiei naionale i cu oiecti-ele de &u-ernare.
2ia0ele mo.e"e lea& e'istena acestuia de dinamica ntre&ii economii naionale, politica
u&etar reprezentnd un element definitoriu al aa numitor politici conjuncturale aflate la dispoziia
autoritilor pulice. Astfel, n toate rile dez-oltate noiunea de u&et se refer la dou structuri
diferite:
(. u&etul economiei naionale;
0. u&etul de stat $u&etul propriu-zis ale autoritatii pulice%.
Bugetul economiei naionale - pro&ram ce se ntocmete anual i cuprinde totalitatea -eniturilor i a
cheltuielilor dintr-o economie naional, indiferent dac acestea sunt pulice sau pri-ate. Acest u&et
cuprinde: u&etele autoritii pulice i u&etele a&enilor economici pri-ai.
Ca"a#te"i*ti#i: u&et orientati- i nu e'ecutoriu, ser-ete ca az pentru ar&umentaia financiar-
economic, politic i social a &u-ernului.
Bugetul public se elaoreaz plecnd de la u&etul economiei naionale $acolo unde se realizeaz%,
cuprinznd numai resursele si cheltuielile autoritii pulice.
Ca"a#te"i*ti#i: supus in mod oli&atoriu discuiei si aprorii 4arlamentului; dup aproarea de
4arlament de-ine le&e fcnd astfel posiil ncasarea -eniturilor i efectuarea cheltuielilor pulice;
anual.
2.Structura sistemului bugetar
statele unitare - u&etul de stat este or&anizat pe dou ni-ele: u&etul administratiei centrale de stat si
u&etele administratiei locale.
statele federale - sistemul u&etar este stailit pe trei ni-ele : u&etul federatiei $(%, u&etele statelor
memre, ale pro-inciilor sau ale landurilor $0% si u&etele locale $1%.
3. Aspecte generale:
Cepartizarea -eniturilor i cheltuielilor pe fiecare ni-el administrati- se face in raport cu
atriuiile ce re-in la fiecare ni-el n realizarea aciunilor pulice.
Ee re&ul, toate impozitele indirecte sunt -enituri ale administraiei centrale de stat, iar
impozitul pe a-ere este -enit la u&etele locale.
#mpozitele pe -enituri se repartizeaza intre or&anele administratiei centrale i locale, in
funcie de sarcinile ce re-in fiecrui ni-el or&anizatoric al statului.
(B
/umele aproate n limitele crora se pot efectua cheltuieli cu caracter pulic reprezint
#"e.ite 1,geta"e #a"e , )ot 2i .e)a*ite.
#n e'ecuia u&etului se interzice acoperirea cheltuielilor u&etului de stat prin recur&erea
la emisiune monetar sau prin finanarea direct de ctre nci.
Eac n e'ecuia u&etului apar &oluri temporare de cas, acestea pot fi acoperite, pna la
ncasarea -eniturilor corespunztoare, pe seama:
- resurselor aflate n conturile de trezorerie ale statului;
- onurilor de tezaur, purttoare de donda a cror scaden nu poate depi
sfritul anului u&etar $totalul onurilor de tezaur i al altor instrumente specifice
aflate n circulaie nu -a putea depi JF din -olumul total al cheltuielilor
u&etului de stat aproat%;
- mprumutului fr dond acordat de @:C, care nu poate depi ntr-un an
financiar (*F din totalul cheltuielilor u&etului aproat, precum i dulul
capitalului acestuia i cel al fondului de rezer-; acest imprumut treuie ramursat
pna la sfritul anului financiar respecti-, pe seama -eniturilor u&etare sau a unui
imprumut de stat efectuat n condiiile le&ii.
4. rincipiile bugetare
- 4rincipiile u&etare sunt norme orientati-e ce &u-erneaz realizarea procesului u&etar. -/cop:
precizarea condiiilor n care se face elaorarea i e'ecuia u&etului pulic.
- #n Comania, aceste principii u&etare sunt precizate in Legea finantelor publice 500/2002, fr a
cuprinde toate principiile tratate mai jos.
4rincipiile u&etare:
#. principiul uni-ersalittii u&etului;
##. principiul unitii u&etului;
###. principiul realitii u&etare;
#". principiul anualitii u&etului;
". principiul echilirului u&etar;
"#. principiul neafectrii -eniturilor u&etare;
"##. principiul specializrii;
"###. principiul pulicitaii u&etului;
#!. principiul unitii monetare.
!.rincipiul uni"ersalitii bugetului:
Totalitatea -eniturile si cheltuielile unui ni-el al autoritii pulice treuie s fie cuprinse n proiectul de
u&et pe total -enituri si cheltuieli $total rut%.
#n practica u&etar, principiul uni-ersalitii u&etului se respect doar parial, a-nd n -edere c, n
locul bugetelor brute s-a trecut la elaorarea unor bugete mixte, n care -eniturile si cheltuielile unor
instituii pulice fi&ureaz cu *,mele lo" totale in u&et, iar altele numai cu *ol.,"ile.
-Se inscriu numai cu soldul (Vcrel, 200!" #
-eniturile de la ntreprinderile pulice;
su-eniile ctre ntreprinderile pulice;
-rsmintele ctre u&etul de stat sau su-eniile primite de la acesta, in relaiile dintre u&etele
locale i u&etul statului;
su-eniile primite n completarea resurselor financiare proprii a unor instituii pulice $uni-ersiti,
uniti de cercetare tiinific, coli, spitale etc.%.
E#cepii de la principiul uni-ersalitii:
- donaiile - au o afectaie special;
- fondurile de sprijin - resurse ale particularilor la dispoziia administraiilor pulice pentru
prestaii determinate;
- reconstituirea creditelor u&etare - restituirea la u&et a sumelor necu-enite sau acordate cu titlu
pro-izoriu.
Acest principiu este cuprins n Ie&ea 2**G0**0, >apitolul ##, /eciunea (.
(2
!!.rincipiul unitii bugetului:
Toate -eniturile i cheltuielile statului treuie cuprinse 4t"%, *ig," .o#,met dup o schem unitar
de clasificare a -eniturilor i cheltuielilor $de re&ul clasificaia funcional a acestora%.
A-antaje:
prezentarea e'act a surselor de pro-enien a resurselor u&etului i a utilizrii lor.
permite analiza pertinent din punct de -edere politic i economic a resurselor i utilizrilor de ctre
4arlament.
permite realizarea analizelor comparati-e la ni-el internaional.
creaz posiilitatea determinrii e'acte a modului n care a fost realizat- respecti- echilirat,
e'cedentar, deficitar.
Ee re&ul acest principiu nu este ri&uros respectat deoarece se ntocmesc i alte cate&orii de u&ete cum
sunt:
bugete autonome - pentru instituii ale statului cu autonomie financiar deplin.
bugete ane#e = reprezentnd anumite resurse financiare alocate ntr-un anumit scop
bugete e#traordinare = pentru nscrierea unor cheltuieli cu caracter e'traordinar cum ar fi un u&et
n caz de rzoi, calamiti naturale,crize economice.
conturile speciale de trezorerie = e-ideniaz anumite ncasri ce nu reprezint un -enit la u&etul
de stat i pli fr caracter definiti-.Tipolo&ie:
conturi cu afectaie special $pentru cheltuieli cu acoperire n resurse special
disponiilizate; aceste conturi descriu operatii finantate prin resursele adoptate prin
decizii le&islati-e speciale%
conturi de comer $pentru operaiuni cu caracter comercial ale unor instituii ale statului;
aceste conturi deri-a din acti-itatile industriale si comerciale efectuate cu titlu au'iliar
prin ser-iciile pulice ale statului; de e'emplu: contul de receptionare si -anzare a
marfurilor primite ca ajutor strain%
conturi de re&lementare cu &u-ernele altor ri $pe aza unor acorduri internaionale alte
state contriuie la finanarea unor cheltuieli pulice ale rii care deschide aceste conturi;
aceste conturi descriu operatii monetare efectuate cu 7u-erne straine sau or&anisme
internationale%
conturi de operaiuni monetare $pentru -enituri i cheltuieli rezultate din emisiunea
monetar metalic sau din operaiunile rii cu 56#%
conturi de a-ans $pentru a-ansuri acordate colecti-itilor locale pn la ncasarea
impozitelor locale%
conturi de mprumuturi i de consolidare $pentru mprumuturi de trezorerie cu o durat
mai mare de B ani%.
bugete program- pentru perioade mai mari de un an.
Acest principiu este cuprins n Ie&ea 2**G0**0, >apitolul ##, /eciunea (.
!!!. rincipiul realitii bugetare:
- toate -eniturile i cheltuielile treuie pre-izionate plecnd de la *ta"ea "eal! a economiei naionale.
- pentru stailirea mrimii resurselor i cheltuielilor u&etare n economia finanelor pulice sunt utilizate
dou cate&orii de metode:
(. clasice:
metoda automat sau a penultimei se ia ca az e'ecuia u&etar a penultimului an
u&etar; pentru intocmirea u&etului pentru anul n se utilizeaza ca aza -eniturile si
cheltuielile anului n-0, deoarece nu se cunosc realizarile eecutiei u&etului anului n-( $anul
in curs%. A-antaje: este o metoda simpla, ce nu necesita un -olum mare de lucrari.
Eeza-antaje: este deseori departe de realitate deorece conditiile economice, sociale si
politice e'istente cu 0 ani in urma nu se pot mentine ca atare si in anul pentru care se
elaoreaza u&etul.
(+
metoda ma$orrii =diminurii - se ia n calcul un ritm de -ariaie a indicatorilor u&etari
pe o perioada de 2 -(* ani; rezultatul acestei metode este apro'imati- deoarece in fiecare
an inter-in factori noi cu o influenta mai mare sau mai mica asupra u&etului de stat. #n
fapt, se transpun in -iitor influentele ne&ati-e ale unor fenomene economico-financiare
care s-au manifestat in anii care reprezinta aza de calcul.
metoda e"alurii directe = corooreaz analiza e-oluiei -eniturilor i cheltuielilor i cu
cea a modificrilor le&islati-e; pre-iziunea -eniturilor se face in functie de situatiile
conjuncturale reflectate in e-olutia azei fiscale: 4#@, prin -olumul productiei, al salariilor,
al profitului, etc. >resterea -eniturilor, a tranzactiilor, -a determina o crestere a incasarilor
fiscale. D scadere a acestora, -a determina o scadere a incasarilor fiscale. Ce-izuirea
cheltuielilor presupune modificarea, in sensul de solicitari suplimentare fata de ni-elul
reinnoit al cheltuielilor din anul in curs sau de solicitari diminuate, prin nereinnoirea
solicitarilor.
0. moderne:
metode americane:
i. metoda de plani%icare, programare, bugetizare & azat pe cuantificarea
necesitilor fianciare pe termen lun&, dup care se estimeaz costurile $minime-
ma'ime% -ariantelor alternati-e i mrimea creditelor u&etare.
ii. metoda baz bugetar zero ' azat pe analizele cost-eneficiu i cost eficacitate a
di-erselor pro&rame alternati-e implicnd -enituri i cheltuieli de la u&etul de
stat. consta in e'aminarea critica periodica a tuturor cheltuielilor finantate de la
u&et, inclusi- cele aproate si inscrise in u&etele anilor precedenti,
ree'aminandu-se astfel utilitatea lor, si pornindu-se totodata de la zero intotdeauna.
Aplicarea acestei metode presupune o multitudine de pro&rame alternati-e, &rupate
in asa numitele ,decizii pachet..
iii. management prin obiecti"e.
metoda %ranceza:
i. metoda raionalizrii opiunilor bugetare ' azat pe transpunerea analizei
ciernetice input - output ntr-un sistem nchis. Mrmrete oiecti-e pe termen
mediu, putnd fi ree'aminate perioadic opiunile de politic u&etar.
Aceste metode $metodele moderne% presupun proiectarea u&etului in mai multe -ariante si ale&erea
uneia dintre ele in functie de rezultatele cunatificate in cadrul analizei specifice azate pe criterii diferite
de optimizare a raporturilor: costuri = a-antaje, costuri = eficienta, sau alte criterii.
Acest principiu nu este cuprins n Ie&ea 2**G0**0.
!(. rincipiul anualitii bugetului:
- de re&ula, u&etul se intocmete pentru un an, a-nd n -edere faptul c eficiena e'ecuiei i controlului
poate fi real doar pe perioade scurte de timp.
- a,alitatea 4*eam!:
#. perioada pentru care se $ntocme%te %i se aprob bugetul.
-elaorarea i aproarea se face pe o perioad de (0 luni.
-anul u&etar poate coincide sau nu cu cel calendaristic.
-e'emple: -coinciden: Comania, 5rana, 7ermania, #talia.
-(.*B = 1(.*1: Naponia, 6area @ritanie, #srael
-(.*H = 1*.*+: Australia, /uedia
-(.(* = 1*.*): /MA
##. perioada $n care se execut bugetul.
/isteme:
A. )e gestiune bugetar $Comania%
>aracteristici:
la sfritul anului se nchide automat u&etul.
n contul de ncheiere sunt nscrise doar -eniturile ncasate i cheltuielile efectuate.
(H
-eniturile nencasate i cheltuielile an&ajate i neefectuate se e-ideniaz n u&etul
anului urmtor.
se interzice reportul -eniturilor i cheltuielilor de la un an la altul.
creditele u&etare dup ncheierea anului u&etar sunt anulate de drept.
B. )e e#erciiu bugetar
>aracteristici:
4erioad de 1-+ luni de la e'pirarea anului u&etar pn la ncheierea contului de
e'erciiu u&etar.
n aceast perioad se continu ncasarea -eniturilor i efectuarea cheltuielilor.
toate operaiunile de ncasare a -eniturilor i efectuare a cheltuielilor se reflect n
contul de ncheiere a e'ecuiei u&etare n anul n care au fost pre-zute i autorizate.
-eniturile i cheltuielile sunt reflectate inte&ral n u&etul anului respecti-, chiar
dac sunt efectuate n anul urmtor.
Acest principiu este cuprins n Ie&ea 2**G0**0, >apitolul ##, /eciunea (.
(. rincipiul ec*ilibrului bugetar:
- impune ca acoperirea cheltuielilor statului s se realizeze doar pe seama -eniturilor ordinare ale
acestuia.
- n finanele pulice moderne, se admite un anumit deficit u&etar la ni-el anual, cu posiilitatea
asoriei sale ntr-un inter-al redus de timp.
- de%icitul poate a-ea e%ecte poziti"e, contriuind la dez-oltarea economiei i rezultnd din aceasta, n
-iitor, o cretere a azei &eneratoare de -enituri pulice $cum ar fi cheltuieli pentru efectuarea de
in-estiii% sau negati"e dac este de lun& durat, de dimensiuni mari $cum ar fi n cazul deficitelor
aprute ca urmare a creteri mari a cheltuielilor fr efecte producti-e imediate = cheltuieli de consum%.
Acest principiu nu este cuprins n Ie&ea 2**G0**0.
(!. rincipiul nea%ectarii "eniturilor bugetare
- un -enit odat ncasat se administreaz &loal, fiind destinat acoperirii cheltuielilor n ansamlul lor -
-eniturile u&etare se depersonalizeaz.
- Aateri:
lsarea la dispoziia instituiilor pulice a unor cote-pri din -eniturile proprii, din ncasrile
directe pentru aciuni specifice.
ntocmirea unor u&ete e'traordinare, autonome, ane'e.
Acest principiu nu este cuprins n Ie&ea 2**G0**0.
(!!. rincipiul specializarii bugetare:
- n u&etul de stat, cheltuielile i -eniturile, se cuprind att n sum global ct i de%alcat.
- -enituril u&etare se nscriu pe surse de pro-enien iar creditele u&etare pe cate&orii de cheltuieli,
dup natura lor economic i destinaia acestora, potri-it #la*i2i#a0iei 1,geta"e ti) ela1o"ate .e
Mii*te",l Fia0elo"'
Acest principiu este cuprins n Ie&ea 2**G0**0, >apitolul ##, /eciunea (.
(!!!. rincipiul publicitii bugetului :
- sistemul u&etar este deschis i transparent.
% u&etul este supus dezaterii pulice att n stadiul de proiect ct i cu prilejul aprorii acestuia i a
ncheierii contului de e'ecuie;
- actele normati-e de aproare a u&etelor i conturilor anuale de e'ecuie a acestora sunt pulicate n
6onitorul Dficial al Comniei, 4artea #.
%totodat mijloacele mass-media pulic informaii despre u&et aflat att n faza de aproare ct i n
cele de e'ecuie i ncheiere.
Acest principiu este cuprins n Ie&ea 2**G0**0, >apitolul ##, /eciunea (.
(J
!+. rincipiul unitii monetare:
- toate operaiunile se e'prim n moned naional.
Acest principiu este cuprins n Ie&ea 2**G0**0, >apitolul ##, /eciunea (.
CAPITOLUL D
PROCESUL BUGETAR
Elemente de analiz:
?laorarea proiectului de u&et.
Aproarea proiectului de u&et .
?'ecuia u&etar.
ncheierea i aproarea contului de e'ecuie u&etar.
>ontrolul u&etar.
,.Elaborarea bugetului de stat#
- u&etul de stat se elaoreaza ca proiect de puterea e'ecuti-, a-nd n -edere faptul c doar &u-ernul
are iniiati- le&islati- n domeniul finanelor pulice.
- proiectul de u&et se elaoreaz de ctre 6inisterul 5inanelor.
- elaorarea proiectului de u&et ncepe de la jumtatea anului precedent, deoarece se cunoate e'ecutia
u&etului din penultimul an.
- se face concomitent pentru toate structurile or&anizatorice ale statului.
- are la az: oiecti-ele pro&ramului de &u-ernmnt al partidului, analizele 6inisterului 5inanelor.
- documentele elaorate i trimise 4arlamentului cuprind pre-ederile pri-ind mrimea -eniturilor i a
creditelor u&etare, ane'ele la proiectul de le&e, propuneri de modificri le&islati-e, e'punerea de
moti-e i proiectul de le&e pentru aproarea u&etului $art.,-&.egea -//02//21.
2.Aprobarea bugetului:
- proiectul de u&et se prezint 4arlamentului i se apro de ctre acesta.
- Colul 4arlamentului:
- 4arlamentul adopt le&ile u&etare anuale i le&ile de rectificare.
- n cazul n care le&ile u&etare anuale, depuse n termen le&al, nu au fost adoptate de ctre
4arlament pn cel trziu la data de (2 decemrie a anului anterior anului la care se refer
proiectul de u&et, 7u-ernul -a solicita 4arlamentului aplicarea procedurii de ur&en.
- n timpul dezaterilor 4arlamentul nu poate aproa amendamente la le&ile u&etare anuale, care
determin majorarea ni-elului deficitului u&etar.
- adopt le&ile contului &eneral anual de e'ecuie.
- dezaterea i aproarea proiectului de u&et in 4arlament presupun, parcur&erea urmtoarelor
etape:
(. prezentarea de ctre primul ministru sau ministrul finantelor, a proiectului de u&et n
4arlament;
0. analiza proiectului de u&et n comisiile parlamentare de specialitate;
1. concilierea amendamentelor $modificrilor% propuse la proiectul de u&et;
B. aproarea proiectului de u&et n 4arlament;
2. ratificarea u&etului de preedintele repulicii.
&' E#ecuia bugetului#
-e'ecuia u&etar se realizeaz de ctre 6inisterul 5inanelor i de ctre administraiile financiare.
-e'ecuia u&etar se refer la realizarea -eniturilor pre-zute i efectuarea cheltuielilor u&etare.
-pre-ederile de -enituri sunt sarcini minime $cu e'ecpia mprumuturilor care sunt sarcini ma'ime% iar
cheltuielile sunt limite ma'ime.
-pentru a asi&ura e'ecutia parii de cheltuieli s-a or&anizat sistemul ordonatorilor de credite.
()
O".oato",l este o persoan care are dreptul de a repartiza creditele u&etare.
O".oato"ii )"i#i)ali .e #"e.ite sunt minitrii, conductorii celorlalte or&ane de specialitate ale
administraiei pulice centrale, conductorii altor autoriti pulice i conductorii instituiilor pulice.
-O".oato"i *e#,.a"i *a, te"0ia"i de credite sunt dup caz, conductorii instituiilor pulice cu
personalitate juridic din suordinea ordonatorilor principali de credite.
-O".oato"ii te"0ia"i sunt spre e'emplu rectorii, inspectorii &enerali n n-amntul preuni-ersitar, etc.
4entru u&etele locale e'ista doar ordonatori principali si secundari sau tertiari, dupa caz. Drdonatori
principali: presedintii consiliilor locale judetene si primarii, iar ordonatori secundari sau tertiari, dupa caz,
conducatorii institutiilor pulice cu personalitate juridical din suordinea or&anelui de decizie al fiecarei
unitati administrati-e = teritoriale.
O".oato"ii rspund de e'ecuia u&etului de stat n domeniul lor.
Drdonatorii de credite rspund $a"t'88 .egea -//02//21, de:
a= an&ajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor u&etare repartizate i aproate;
1= realizarea -eniturilor;
#= an&ajarea i utilizarea creditelor u&etare pe aza unei &estiuni financiare;
.= inte&ritatea unurilor ncredinate instituiei pe care o conduc;
e= or&anizarea i inerea la zi a contailitii i prezentarea la termen a situaiilor financiare asupra
situaiei patrimoniului aflat n administrare i e'ecuiei u&etare;
2= or&anizarea sistemului de monitorizare a pro&ramului de achiziii pulice i a pro&ramului de lucrri de
in-estiii pulice;
g= or&anizarea e-idenei pro&ramelor, inclusi- a indicatorilor afereni acestora;
3= or&anizarea i inerea la zi a e-idenei patrimoniului, conform pre-ederilor le&ale.
-E#ecutia c*eltuielilor presupune urmtoarele tipuri de operatiuni:
#. anga$area c*eltuielilor , presupune asumarea unei oli&aii -iitoare de plat a unei instituii
pulice ctre un ter. ?a treuie s ai temei le&al i se realizeaz prin semnarea unui
contract , acceptarea unei oferte, trimiterea unei comenzi, decizie ministerial, hotrre
judectoareasc, etc
##. lic*idarea , reprezint constatarea operaiunilor an&ajate i stailirea sumei de plat./e face
pe aza unor acte justificati-e sau prin constatare faptic.
###. ordonantarea = reprezint emiterea unei dispoziii de plat ce treuie s poarte -iza de
control financiar pre-enti-. ?a reprezint acea faz n procesul e'ecuiei u&etare n care se
confirm c li-rrile de unuri i de ser-icii au fost efectuate sau alte creane au fost
-erificate i c plata poate fi realizat. 2.egea -//02//21
#". plata ' reprezint actul final prin care instituia pulic achit oli&aiile sale fa de teri.
-E#ecuia "eniturilor- etape:
-a+e$a"ea im)o$it,l,i-identificarea materieiimpozaile i determinarea mrimii acesteia.
-li#3i.a"ea im)o$it,l,i = stailete cuantumul impozitului i se deschide rolul pentru persoana
fizic sau juridic $adic se nscrie suma datorat ca impozit n deitul persoanei n cauz%.
-emite"ea titl,l,i .e )e"#e)e"e aim)o$it,l,i% nscrierea cuantumului impozitului ntr-un act pe
aza cruia se autorizeaz perceperea unui anumit -enit $el poate fi titlu de ncasare sau ordin de ncasare-
dup cum contriuailul achit spontan sau silit datoria sa%.
%)e"#e)e"ea im)o$it,l,i- ncasarea efecti- a sumei datorate.
4. !nc*eierea 3i aprobarea contului de e#ecutie bugetar:
-reflect totalitatea operaiilor de e'ecutare a -eniturilor i a cheltuielilor permind stailirea
rezultatului e'ecuiei u&etului la finele anului u&etar $deficitul sau e'cedentul u&etar%.
#n sistemul de exercitiu#
contul de e'ecuie u&etar pe un an cuprinde toate operaiunile aferente u&etului
respecti-, chiar daca efectuarea operatiunilor este ulterioar datei care marcheaz
incheierea anului u&etar;
prin urmare, pentru o perioada de timp, funcioneaz conturi dule:
- unul referitor la anul u&etar precedent;
- altul pri-ind anul in curs.
0*
#n sistemul de gestiune#
operaiunile pre-zute n u&etul unui anumit an, neefectuate pna la sfritul anului
u&etar, se reflect n contul de incheiere a u&etului pe anul urmtor;
prin urmare, contul de incheiere a e'ecuiei u&etare pentru un an cuprinde operaiunile
efectuate n anul u&etar respecti-, aferente att anului respecti- ct i celui anterior.
->ontul de e'ecutie u&etara este aproat i deztut de 4arlament la sfritul anului urmtor, odata cu
e'aminarea proiectului de u&et prezentat de 7u-ern pentru anul -iitor.
-.Controlul bugetar:
->ontrolul poate fi:
(. politic si le&islati- = e'ercitat de catre 4arlament, prin dezaterea si aproarea contului &eneral anual
de e'ecutie a u&etului de stat. Astfel, prin -otul 4arlamentului, autoritatea e'ecuti-a este descarcata de
&estiunea financiara a anului u&etar incheiat. >ontrolul este e'ercitat de catre 4arlament deoarece
aceasta este sin&ura autoritate pulica care e'ercita dreptul de supra-e&here pri-ind modul in care au fost
percepute -eniturile pulice si efectuate cheltuielile aproate prin u&etul de stat.
0. jurisdicional sau juridic = e'ercitat de C,"tea .e Cot,"i $ se realizeaz prin -erificarea, pies cu
pies a actelor justificati-e, dup care acesta se pronun asupra le&alitii actelor justificati-e i d sau nu
descrcarea de &estiune%; >urtea de >onturi cuprinde ma&istrati inamo-iili a caror atriutie principala
este de a judeca pe toti administratorii, contailii si &estionarii statului. 4e lan&a >urtea de >onturi
functioneaza )"o#,"o",l gee"al 2ia#ia" si )"o#,"o"ii 2ia#ia"i. #n fiecare judet si in muunicipiul
@ucuresti functioneaza cate o Came"a .e Cot,"i ce cuprinde compartimentul de control financiar si un
cole&iu jurisdictional alcatuit din judecatori financiari si condus de un presedinte. Atriutiile
jurisdictionale ale >urtii de >onturi sunt detaliate in Ie&ea )BG())0.
1. administrati- sau de specialitate = acesta este un control ierarhic e'ercitat in cadrul autoritatii
e'ecuti-e, astfel:
G,/e",l e'ercita conducerea &enerala a acti-itatii e'ecuti-e in domeniul finantelor pulice,
deci e'amineaza periodic sistemul financiar pe economie, e'ecutia u&etului pulic national si
staileste masuri pentru imunatatirea echilirului financiar. Totodata, la ni-elul 7u-ernului
functioneaza un #o") .e #ot"ol al )"im,l,i mii*",& care poate desfasura acti-itatea de
control in domeniul e'ecutiei u&etului de stat;
Mii*te",l Fiatelo" e'ercita, in numele statului, controlul in intrea&a economie asupra
administrarii si utilizarii fondurilor de le u&etul de stat, a realizarii -eniturilor u&etare si
pentru pre-enirea si comaterea e-aziunii fiscale. Dr&ane specializate din cadrul 6inisterului
5inantelor:
o 7i"e#tia Gee"ala a Cot"ol,l,i Fia#ia" .e Stat *i Ga".a Fia#ia"a
o Ia ni-elul judetelor si a municipiului @ucuresti: 7i"e#tii .e #ot"ol 2ia#ia" .e
*tat inclusi- *e#tii ale Ga"$ii 2ia#ia"e #e functioneaza i cadrul 7i"e#tiei
Gee"ale .e Fiate P,1li#e Lo#ale'
Cot"ol,l )"o)"i, al Mii*te"elo"'
>ontrolul u&etar se poate e'ercita:
a" (ontrolul pre)enti)
o poate opri derularea opera*iilor ilegale, sau ineficiente'
b" (ontrolul concomitent
o $n momentul pl*ii unei marfi sau al unui ser)iciu prestat'
c" (ontrolul posterior (postoperati)"
0(
o are ca obiecti) principal identificarea inclcrilor legii, a neregulilor $n execu*ia
bugetului, stabilirea persoanelor )ino)ate %i sanc*ionarea acestora, urmrirea recuperrii
pre+udiciilor aduse statului'
4.Calendarul bugetar
p5n la data de 3, martie a anului curent indicatorii macroeconomici i sociali -or fi elaorai
de or&anele ailitate.
p5n la data de , mai, 6inisterul 5inanelor 4ulice -a nainta 7u-ernului, oiecti-ele
politicii fiscale i u&etare pentru anul u&etar pentru care se elaoreaz proiectul de u&et i
urmtorii 1 ani, mpreun cu limitele de cheltuieli stailite pe ordonatorii principali de credite,
p5n la ,- mai, 7u-ernul apro oiecti-ele politicii fiscale i u&etare pentru anul u&etar i
informeaz comisiile pentru u&et, finane i nci ale 4arlamentului asupra principalelor
orientri ale politicii sale macroeconomice i ale finanelor pulice.
p5n la data de , iunie, 6inistrul finanelor pulice transmite ordonatorilor principali de
credite, o scrisoare-cadru care specific conte'tul macroeconomic pe aza cruia -or fi
ntocmite proiectele de u&et, metodolo&iile de elaorare a acestora, precum i limitele de
cheltuieli aproate de 7u-ern.
p5n la data de ,- iunie, 6inisterul 5inanelor 4ulice comunic ordonatorilor principali de
credite limitele de cheltuieli, n -ederea definiti-rii proiectelor de u&et.
p5n la data de ,- iulie, ordonatorii principali de credite au oli&aia s depun la 6inisterul
5inanelor propunerile pentru proiectul de u&et i ane'ele la acesta, cu ncadrarea n limitele
de cheltuieli, i estimrile pentru urmtorii 1 ani.
p5n la data de , august, proiectele de u&et i ane'ele la acesta, definiti-ate se depun la
6inisterul 5inanelor.
p5n la data de 3/ septembrie, 6inisterul 5inanelor, pe aza proiectelor de u&et ale
ordonatorilor principali de credite i a u&etului propriu, ntocmete proiectele le&ilor u&etare
i proiectele u&etelor, pe care le depune la 7u-ern a fiecrui an.
p5n la data de ,- octombrie, 7u-ernul supune spre adoptare 4arlamentului proiectelor
le&ilor u&etare.
-u&etele se apro de 4arlament pe ansamlu, pe pri, capitole, sucapitole, titluri, articole,
precum i alineate, dup caz, i pe ordonatorii principali de credite, pentru anul u&etar,
precum i creditele de an&ajament pentru aciuni multianuale.
dac le&ile u&etare nu au fost adoptate cu cel puin 3 zile nainte de e'pirarea e'erciiului
u&etar, 7u-ernul ndeplinete sarcinile pre-zute n u&etul anului precedent, limitele lunare
de cheltuieli neputnd depi de re&ul (G(0 din pre-ederile u&etelor anului precedent, cu
e'cepia cazurilor deoseite, temeinic justificate de ctre ordonatorii principali de credite, sau,
dup caz, (G(0 din sumele propuse n proiectul de u&et, n situaia n care acestea sunt mai
mici dect cele din anul precedent.
-instituiile pulice i aciunile noi, aproate n anul curent, dar care ncep cu data de (
ianuarie a anului u&etar urmtor, -or fi finanate, pn la aproarea le&ii u&etare, n limita a
(G(0 din pre-ederile acestora cuprinse n proiectul de u&et.
CAPITOLUL E
BUGETELE LOCALE
Elemente de analiz:
Dr&anizarea finanelor locale;
"enituri i cheltuieli locale;
00
4rocesul u&etar la ni-elul autoritilor locale;
Ie&ea (J)-())J
Bugetele locale & aspecte generale:
B,get,l lo#al reprezint actul n care se nscriu -eniturile i cheltuielile colecti-itilor locale,
pe o perioad de un an.
@u&etele locale sunt instrumente de planificare %i conducere a acti)it*ii financiare a
unitilor administrati--teritoriale care au personalitate juridic $comuna, oras, municipiu,
sector al municipiului @ucureti, jude, municipiul @ucureti%;
O"igie - apariia u&etelor locale se datoreaz apariiei principiilor autonomiei i
descentralizrii locale aprute n administraia local n majoritatea statelor moderne.
Aceste principii reprezint premizele oli&atorii ale autonomiei financiare, deoarece
autonomia administrati- nu este posiil fr autonomia financiar.
Moti/a0ie - or&anizarea distinct a finanelor locale pe aza autonomiei lor financiare este
necesar deoarece:
o comunitile locale cunosc, cel mai ine, ni-elul i structura resurselor aneti de
pro-enien pulic local i ne-oile de resurse financiare respecti- cheltuielile ce pot fi i
treuie acoperite din resurse pulice locale;
o permite delimitarea mai e'act a patrimoniului pulic aflat n proprietatea primriilor, de
cel aflat n proprietatea statului;
o permite de&re-area finanelor centrale de numeroase cheltuieli ce pot fi acoperite foarte
ine i din resurse locale;
o permite o urmrire mai eficient i un control mai eficient a modului n care sunt utilizate
fondurile financiare constituite;
o autoritile locale pot satisface mai ine cerinele de ser-icii i utiliti pulice.
7ilem!: pn unde se poate ntinde autonomia administrati- i financiarO
#n ?uropa e'ist trei modele n ceea ce pri-ete raportul dintre finanele pulice centrale i cele
locale:
o %rancez $unitile administrati- teritoriale: re&iunea, dept P departamentul, comuna
identitate a competenelor la toate structurile,
o german $federalist, landurile au >onstituii, colecti-itile locale dispun i de
competene le&islati-e n materie de drept comun , principiul susidiaritii este
fundamental n or&anizarea sistemului administrati-%,
o britanic $etero&en-autoritile locale sunt comitatele i districtele%.
Ein punct de -edere al dreptului administrati- *i*tem,l .e o"gai$a"e lo#ala. se clasifica in:
o autonomie complet
o autonomie limitat
o tutel = prolemele locale sunt rezol-ate de autoritatile centrale
A,toomia 2ia#ia"! mrac deasemenea trei modaliti :
o "eniturile proprii constituite n -irtutea dreptului de a percepe impozite i ta'e, acoper
inte&ral cheltuielile proprii,
o -eniturile proprii sunt completate cu sume de%alcate din "eniturile bugetului central,
o necesitile proprii sunt %inanate integral de la bugetul central.
Com)a"a0ii ite"a0ioale:
o n M? ponderea -eniturilor locale n u&etul &eneral consolidat este ntre ((F @el&ia i
B+F Eanemarca
01
o in rile n curs de dez-oltare: BF 6e'ic i (1F @razilia
o n Comania n 0**(: ()F
7e*#et"ali$a"ea 2ia#ia"a % )"i#i)ii $Vcrel, 200!" :
o )"i#i)i,l .i/e"*it!0ii& e'plicat pe seama -arietii de forme i a msurii diferite a
solicitrilor de unuri i ser-icii pulice;
o )"i#i)i,l e#3i/ale0ei 4 2ia0a"ea *e"/i#iilo" ),1li#e& e'plicat pe aza eneficiilor
&eo&rafice pe care acestea le aduc cetenilor;
o )"i#i)i,l a##e)t!"ii #o*t,l,i .e*#et"ali$a"ii& determinat de diferenele fiscale
re&ionale, care se interfereaz cu raspndirea n spaiu a acti-itilor economice;
o )"i#i)i,l "e.i*t"i1,i"ii *i *ta1ili$!"ii #et"ali$ate& impus de realitatea conform creia
comunitile locale nu dispun de instrumentele macroeconomice pentru infptuirea unor
oiecti-e de importan naional;
o )"i#i)i,l #om)e*a"ii 2l,5,"ilo" 2ia#ia"e .it"e #ole#ti/it!0i& cauzate de
transferurile in-oluntare de -enituri, pe seama deoseirilor economice i care prejudiciaza
infptuirea pro&ramelor de cheltuieli;
o )"i#i)i,l a*ig,"a"ii *e"/i#iilo" *o#iale /itale& conform cruia aceast sarcina cade n
seama autoritilor centrale; 7u-ernul treuie sa ofere minimum de ser-icii pulice
eseniale $sntate, si&uran social, educaie% tuturor cetenilor rii;
o )"i#i)i,l a##e*,l,i e#3ita1il la "e*,"*ele 2ia#ia"e ),1li#e& determinat de situaia
unor colecti-iti locale a cror alan de ne-oi i capacitate fiscal este deficitar,
necesitnd compensarea minusului de resurse prin transferuri &u-ernamentale, pe seama
unei scheme prestailite;
o )"i#i)i,l e#3ili1",l,i 2ia#ia"& conform cruia repartizarea ntre ni-elurile de autoritate
pulic ale finanelor pulice treuie s asi&ure e'ercitarea conducerii n limita atriuiilor
i competenelor ce re-in fiecreia $adic, resursele financiare pulice treuie redistriuite,
deopotri-, pentru acoperirea cheltuielilor cu funcionarea sectorului pulic n
administrarea statului i n aceea a colecti-itii locale%.
I Rom(ia& or&anizarea teritoriala a finanelor pulice este structurat pe ni-eluri ierarhice n limitele
fiecrei uniti administrati-e: judee, municipii, orase, comune.
O"gai$a"e:
o )ireciile generale ale %inanelor publice 3i controlului %inanciar de stat, la ni-el de jude
i la ni-elul municipiului @ucureti;
o Administraiile %inanciare, la ni-elul municipiilor i al sectoarelor municipiului @ucureti;
o Circumscripiile %inanciare, la ni-elul oraelor;
o ercepiile rurale 3i agenii %iscali, la ni-elul comunelor.
Toate aceste or&ane sunt indrumate si controlate de catre 7i"e#tia Gee"ala a Fiatelo" P,1li#e *i
Cot"ol,l,i Fia#ia" .e Stat& cu urmtoarea structur:
o )irecia de trezorerie, cu ser-iciile: asezare ulleted
a. contailitatea trezoreriei;
. metodolo&ie,
c. -erificare i control;
d. u&et;
o )irecia impozite 3i ta#e, cu ser-iciile:
a. constatare i impunere persoane fizice;
. constatare i impunere persoane juridice;
c. urmrire persoane juridice;
d. urmrirea i ncasarea impozitelor, ta'elor i altor -enituri;
e. iroul pentru e-idena i -alorificarea unurilor;
f. ser-iciul T"A;
o )irecia controlului %inanciar de stat, cu ser-iciile:
0B
a. controlul financiar la re&ii si societai comerciale;
. control financiar la instituii pulice i a&eni economici pri-ai;
c. controlul financiar la societi comerciale de turism i prestri ser-icii;
o 6arda %inanciar.
Structura "eniturilor 3i c*eltuielilor bugetelor locale:
(. >onform clasificaiilor economice i funcionale D:M, structura )eniturilor %i a c,eltuielilor
bugetelor locale este comun cu cea a u&etului de stat $central% prezentndu-se astfel:
!. (enituri:
-'!' Veniturile proprii ale bugetelor locale# rearanjate
a. sunt re&lementate prin Ie&ea pri-ind finanele pulice i Ie&ea pri-ind finanele pulice
locale;
. cuprind: impozitele, ta'ele i -rsmintele de -enituri cu-enite de la a&eni economici i
instituii pulice de importan local; impozitele i ta'ele locale $de la populaie sau de la
persoanele juridice%.
-'2' Venituri atribuite, n care intr sumele defalcate din anumite -enituri cu-enite, potri-it
le&ii, u&etului de stat.
-'&' .ransferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanarea unor oiecti-e de interes
naional, dar care sunt or&anizate i controlate eficient de ctre or&anele locale $cum sunt aciunile
de protecie social, unele in-estiii etc.%;
-'/' -mprumuturile contractate pe pia*a financiar intern sau e'tern, fie direct, n numele
or&anelor administraiei pulice locale, fie &arantate de catre 7u-ern.
!!. C*eltuieli:
##.(. Autoritile e'ecuti-e $ser-iciile pulice &enerale%;
##.0. #n-amnt, sntate, cultura i reli&ie, asisten social, ajutoare i indemnizaii $aciuni social-
culturale%;
##.1. /er-icii, dez-oltare pulic i locuine;
##.B. Transporturi, a&ricultura, alte aciuni economice $aciuni economice%;
##.2. Alte aciuni;
##.+. 5ondul pentru &arantarea mprumuturilor e'terne, plata donzilor i a comisioanelor aferente;
##.H. 4lai de donzi i comisioane $datoria pulic i altele%;
##.J. Camursri de mprumuturi $ramursri de mprumuturi i pentru echilirare u&etar%;
##.). 5onduri de rezer-;
##.(*. >heltuieli cu destinaie special $finanate din fonduri speciale%.
I Rom(ia, sursele de formare a -eniturilor u&etelor locale sunt urmatoarele:
(. -mpozite, taxe %i alte )enituri, precum %i cotele adi*ionale la unele )enituri ale bugetului de stat %i
bugetelor locale'
0. V0nzarea sau )alorificarea materialelor obtinute ca urmare a incasrii acti)elor fixe sau din )0nzarea
unor bunuri materiale' Aceste sume constituie -enituri ale u&etelor locale sau ale instituiilor $care
nu sunt finanate inte&ral de la u&etul local% i ser-esc la finanarea in-estiiilor.
1. Sumele $ncasate din )0nzarea bunurilor apar*in0nd domeniului pri)at al unit*ilor administrati)1
teritoriale sunt -enituri cu destinaie special i ser-esc la finanarea in-estiiilor.
B. Sumele $ncasate din )alorificarea bunurilor confiscate, n funcie de suordonarea instituiilor care au
dispus confiscarea.
02
2. .ransferuri cu destina*ie special de la bugetul de stat, aproate anual prin le&ea u&etului de stat, pe
ansamlul fiecrui jude i municipiul @ucureti.
+. -mprumuturile contractate pe pia*a financiar intern sau extern pentru:
o finantarea de in-estitii pulice de interes local;
o refinantarea datoriei pulice locale.
rocesul bugetar la ni"elul colecti"itilor locale din 7om5nia
Meto.ologia ela1o"!"ii i e5e#,0iei 1,getelo" lo#ale este stailit de 6inisterul 5inanelor.
Ela1o"a"ea )"oie#telo" 1,getelo" lo#ale este de competena primarilor n cazul u&etelor
comunale i oraeneti i a preedinilor consiliilor judeene n ceea ce pri-ete u&etele judeelor.
4roiectele u&etelor unitilor administrati--teritoriale se elaoreaz pe aza proiectelor de u&ete
ale administraiei proprii din suordine, n etapele pre-azute pentru u&etul de stat.
4roiectele u&etelor locale, concentrate pe judee i municipiul @ucureti, se prezint
6inisterului 5inanelor n scopul corelrii acestora cu proiectele de u&ete ale ministerelor i altor
or&ane centrale de stat.
Aprobarea bugetelor locale este de competena consiliilor comunale, oraeneti i judeene.
4roiectele u&etelor anuale ale comunelor i oraelor $implicit al municipiilor% sunt supuse
aprorii consiliilor locale de ctre primari, iar proiectele u&etelor judeene sunt supuse aprorii
consiliilor judeene de ctre preedinii acestora.
4entru aproarea u&etelor locale, conform dispoziiilor Ie&ii administraiei pulice locale
pri-ind procedura u&etar local, sunt necesare urmatoarele acte procedurale:
o publicarea proiectelor de buget anuale, astfel inct locuitorii s ai posiilitatea de a
cunoate pre-ederile de -enituri i cheltuieli pulice locale, de a le contesta $dac este
cazul% n termen de (2 zile de la data pulicrii lor;
o supunerea proiectelor de bugete spre deliberare consiliilor competente, n prima sedin a
acestor consilii dupa e'pirarea termenului de (2 zile de la data pulicrii, insoite de
raportul primarului sau al preedintelui consiliului judeean, precum i de contestaiile
depuse impotri-a datelor cuprinse n respecti-ele proiecte de u&ete;
o deliberarea pre)ederilor de )enituri %i c,eltuieli bugetare de ctre membrii comisiilor
locale %i, respecti), +ude*ene cu oli&aia de pronunare asupra contestaiilor depuse,
urmat de -otarea pe articole i adoptarea u&etului local.
#n cadrul delierrii n scopul aprorii u&etelor locale se dezat i se stailesc impozitele, ta'ele i
celelalte -enituri pulice locale, cate&oriile de cheltuieli, precum i, dac este cazul, mprumuturile i
transferurile necesare pentru echilirarea u&etelor respecti-e.
@u&etele locale se adopt $apro% prin hotarri ale consiliilor comunale, oraeneti i judeene, pe baza
"otului a cel puin dou treimi din numrul membrilor consiliului.
Eup aproarea de ctre or&anele locale, Eireciile &enerale ale finantelor pulice ale judetelor si
municipiului @ucuresti intocmesc i transmit 6inisterului 5inanelor u&etele pe ansamlul fiecrui jude
i pe celelalte sudi-iziuni, mpreun cu repartizarea pe trimestre a -eniturilor i cheltuielilor, pe structura
clasificaiei u&etare.
E#ecuia bugetelor locale cuprinde actele i operaiunile de realizare a -eniturilor i de efectuare
a cheltuielilor pre-zute i autorizate prin actele decizionale de aproare a acestor u&ete.
E#ecuia prii de "enituri a bugetelor locale este urmarit de catre perceptorii i casierii din
comune, de ctre funcionarii ser-iciilor de impozite, ta'e i alte -enituri din or&anele financiare
ale celorlalte uniti administrati--teritoriale.
2xecu*ia de cas a u&etelor locale se efectueaz prin trezoreriile locale sau prin unitile ancare
stailite s ncaseze -eniturile u&etare locale, pre-zute de normele juridice n -i&oare, s
finaneze cheltuielile acestor u&ete n limita creditelor u&etare aproate.
E#ecuia prii de c*eltuieli a bugetelor locale se azeaz, la fel ca i e'ecuia prii de cheltuieli
0+
a u&etului statului, pe procedeul ,creditelor u&etareQ ntreuinate cu aproarea unor ordonatori
de credite.
3rdonatorii principali de credite pentru u&etele locale sunt preedinii consiliilor judeene i
primarii celorlalte uniti administrati--teritoriale.
3rdonatorii secundari sau tertiari de credite u&etare sunt conducatorii instituiilor sau
ser-iciilor pulice cu personalitate juridic din suordinea fiecarui consiliu local, judeean i
>onsiliu 7eneral al 6unicipiului @ucureti.
4rocesul de repartizare se deruleaz astfel:
o repartizarea efectuat de ctre ordonatorii principali ntre u&etul propriu i u&etele
ordonatorilor suordonai;
o repartizarea efectuat de ctre ordonatorii secundari ai creditelor u&etare aproate pe
unitile suordonate i a celor cuprinse n u&etul propriu;
o ordonatorii teriari utilizeaz creditele ce le-au fost repartizate.
2fectuarea c,eltuielilor din u&etele locale si ale institutiilor pulice finanate din aceste u&ete este
supus procedurii de an&ajare, lichidare, ordonanare i plat a tuturor cheltuielilor din u&etul statului.
.ransferurile de la bugetul de stat ctre bugetele locale se efectueaz, n limitele pre-azute, de catre
6inisterul 5inantelor, prin Eirectiile &enerale ale finantelor pulice, la cererea ordonatorilor principali, in
functie de necesitatile e'ecuiei u&etare.
#n situaiile n care n e'ecutia u&etelor locale apar &oluri temporare de casa, acestea pot fi acoperite,
pna la incasarea -eniturilor u&etare, pe seama resurselor aflate in conturile de trezorerie ale statului.
Trimestrial, ordonatorii principali de credite intocmesc dri de seam contaile asupra e'ecuiei u&etare,
pe care le transmit 6inisterului 5inanelor, prin Eireciile &enerale ale finanelor pulice.
!ntocmirea conturilor anuale de e#ecutie a bugetelor locale. 4entru stailirea rezultatelor finale
ale e'ecuiei u&etelor locale& ordonatorii principali de credite intocmesc conturile anuale de
e'ecutie a u&etelor locale pe care le transmit spre aproare consiliilor judetene, >onsiliului
7eneral al 6unicipiului @ucuresti si consiliilor locale. #n cadrul contului anual al e'ecuiei
u&etului local se inscriu:
1' la /eit,"i:
a% pre-ederile aproate iniial;
% pre-ederile u&etare definiti-e;
c% ncasrile realizate.
8' la #3elt,ieli:
a% creditele aproate iniial;
% creditele definiti-e;
c% plile efectuate.
4e aza acestor date se stailete rezultatul e'ecuiei.
CAPITOLUL F
BUGETUL ASIGURRILOR SOCIALE 7E STAT
Elemente de analiz:
>onceptul de u&et al asi&urrilor sociale de stat;
"enituri atrase i cheltuieli realizate prin intermediul u&etului asi&urrilor sociale de stat;
4rocesul u&etar n cadrul asi&urrilor sociale de stat.
Bugetul asigurrilor sociale de stat & aspecte generale:
0H
7e2ii0ie: @A// reprezinta un )la 2ia#ia" a,al care reflect constituirea, repartizarea i
utilizarea fondurilor neti necesare ocrotirii pensionarilor, salariailor i memrilor de familie.
#ncepnd cu ())(, u&etul asi&urrilor sociale de stat se ntocmete distinct de u&etul de stat .
/e apro de 4arlament o dat cu u&etul de stat, a-nd o autonomie deplin $e'. Ie&ea nr. 2()G0**1%
?'cedentele dintr-un an pot fi reportate n anul urmtor.
?ste format din:
,. bugetul asigurrilor sociale, elaorat de or&anul de specialitate din 6inisterul 6uncii i
4roteciei /ociale i care include -eniturile si cheltuielile cu caracter centralizat.
2. bugetele pentru realizarea asigurrilor sociale de la ni-elul Eireciilor judeene de munc i
protecie social i a municipiului @ucureti rezultate din concentrarea u&etelor pentru realizarea
asi&urrilor sociale ntocmite de ctre uniti economice i instituii pulice.
Structura "eniturilor 3i c*eltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat::
I' (enituri:
>ontriuia pentru asi&urrile sociale de stat;
contriuia parial a personalului salariat pentru oinerea iletelor de tratament alnear;
contriuia parial a pensionarilor pentru trimiterile la tratament alnear;
contriuiile pentru fondul de ajutor de somaj, a alocaiei de sprijin i a ajutorului de inte&rare
profesional;
donzi pentru disponiiliti de conturi;
alte -enituri.
II' C*eltuieli:
pensiile pltite prin oficiile potale;
pensiile pltite prin uniti economice;
indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc;
indemnizaiile pentru pre-enirea moln-irilor, refacerea i ntrirea capacitii de munc;
indemnizaiile n caz de maternitate i pentru n&rijirea copilului olna-;
indemnizaiile pentru creterea i n&rijirea copilului pna la mplinirea -rstei de doi ani;
ajutoarele sociale;
acordarea iletelor de tratament alnear i odihn;
cheltuielile cu plata ajutorului de omaj, a alocaiei de sprijin, a ajutorului de inte&rare profesional;
ajutoarele n caz de deces etc.
rocesul bugetar la ni"elul bugetului asigurrilor sociale de stat
6inisterul 6uncii si 4rotectiei /ociale stailete metodolo&ia elaorrii, e'ecutrii i ncheierii
u&etului asi&urrilor sociale de stat.
Ela1o"a"ea 1,get,l,i a*ig,"!"ilo" *o#iale .e *tat
o @u&etul asi&urarilor sociale de stat se elaoreaz i administreaz de ctre 6inisterul
6uncii i 4roteciei /ociale prin Eirecia &eneral a asi&urrilor sociale i pensiilor.
o Iucrrile pri-ind elaorarea acestui u&et ncep n luna iulie a anului n curs.
o 6inisterul 6uncii i 4roteciei /ociale elaoreaz proiectul u&etului asi&urarilor sociale
de stat pentru anul urmator. Acesta, nsoit de un memoriu e'plicati-, se nainteaz
6inisterului 5inanelor pentru -erificare i a-izare.
o Eupa a-izare, proiectul u&etului asi&urarilor sociale de stat se depune la 7u-ern. Acesta
l e'amineaza i, cu e-entualele amendamente aduse la -enituri i la cheltuieli, l
nainteaz 4arlamentului, pn la 1* noiemrie, pentru dezatere i adoptare.
0J
Adoptarea bugetului asigurrilor sociale de stat
o 4arlamentul analizeaz proiectul u&etului asi&urrilor sociale de stat prin comisiile de
specialitate.
o 4roiectul u&etului asi&urarilor sociale de stat se supune dezaterilor in plenul
4arlamentului.
o Eup adoptarea de ctre 4arlament, u&etul asi&urrilor sociale de stat se pulic n
6onitorul Dficial i se remite la 6inisterul 6uncii i 4roteciei /ociale.
o #n cazul n care u&etul asi&urarilor sociale de stat nu este adoptat cu cel puin trei zile
nainte de e'pirarea e'erciiului u&etar, se aplic n continuare u&etul asi&urrilor
sociale de stat al anului precedent, pna la adoptarea noului u&et.
E#ecutarea bugetului asigurrilor sociale de stat
o >uprinde procesul de ncasare inte&ral i la termenele le&ale a tuturor -eniturilor
u&etului n -ederea efecturii cheltuielilor.
o ?'ecutarea u&etului asi&urrilor sociale de stat este n competena 6inisterului 6uncii i
4roteciei /ociale i a or&anelor sale locale, a or&anelor financiar-contaile din cadrul
unitilor economice i instituiilor pulice. Ee asemenea, la e'ecutarea u&etului
asi&urarilor sociale de stat participa si 6inisterul 5inantelor, Trezoreria /tatului, @anca
>omerciala Comna, >asa de ?conomii si >onsemnaiuni, oficiile 4TTC etc.
o "eniturile si cheltuielile u&etului asi&urarilor sociale de stat se repartizeaz pe trimestre
n scopul echilirrii.
o Cepartizarea pe trimestre a -eniturilor i cheltuielilor u&etului asi&urrilor sociale de stat
este de competena 6inisterului 6uncii i 4roteciei /ociale i se efectueaz dup
adoptarea u&etului de ctre 4arlament.
o Ia aza or&anizrii e'ecutrii de cas a acesteia stau urmatoarele )"i#i)ii:
)"i#i)i,l .elimit!"ii at"i1,0iilo" or&anelor care dispun de mijloacele u&etare de
atriuiile or&anelor care se ocup efecti- cu ncasarea, pstrarea i elierarea
resurselor u&etare;
)"i#i)i,l ,it!0ii .e #a*!& conform cruia -eniturile fiecrui u&et pentru
asi&urrile sociale sunt concentrate inte&ral la or&anul de casa respecti-, ntr-un
sin&ur cont, din care se eliereaz resursele necesare acoperirii cheltuielilor.
o ?'ecutarea -eniturilor u&etului asi&urarilor sociale de stat se desfoara pe sucapitole,
conform clasificaiei u&etare, n conturile deschise la unitatile Trezoreriei /tatului sau la
sucursalele @ancii >omerciale Comne.
o >heltuielile u&etului asi&urarilor sociale de stat se efectueaz pe aza creditelor u&etare
ce se repartizeaza direciilor judeene de munc i protecie social i a municipiului
@ucureti prin conturi speciale deschise la Trezoreria /tatului i la sucursalele @ncii
>omerciale Comne.
o >reditele u&etare de asi&urari sociale sunt administrate de catre ordonatorii de credite
u&etare. #n functie de drepturile ce le sunt acordate, ordonatorii de credite sunt de trei
feluri:
ordonatori principali $sau de &radul #%- ministrul muncii si protectiei sociale, iar
secretarii de stat - ordonatori principali dele&ati;
ordonatori secundari $sau de &radul ##% - Dficiul central de plati pensii, suordonat
6inisterului 6uncii si 4rotectiei /ociale, caruia ordonatorii principali ii
repartizeaza credite u&etare att pentru cheltuielile proprii, ct si pentru
distriuirea lor intre ordonatorii de &radul ### aflati in suordine
ordonatori teriari $sau de &radul ###% - efii oficiilor de asi&urri sociale, pensii i
asisten social din cadrul direciilor judeene de munc i protecie social i a
municipiului @ucureti, care primesc credite de la ordonatorii principali sau
secundari.
o #n funcie de locul i de procedura efecturii lor, n procesul e'ecutrii u&etului
asi&urarilor sociale de stat se ntlnesc dou cate&orii de cheltuieli:
0)
(. #3elt,ieli #a"e *e e2e#t,ea$a la lo#,l .e m,#!& .e #!t"e #a*ie"iile ,it!0ilo" e#oomi#e +i ale
i*tit,0iilo" ),1li#e; 4entru e'ecutarea cheltuielilor de asi&urari sociale care se efectueaz la locul de
munc $acordarea de proteze dentare, auditi-e, oculare s.a., cheltuielile reprezentnd ajutoarele n caz
de pierdere temporar a capacitii de munc, etc.% nu este necesar deschiderea de credite u&etare,
deoarece unitile economice i instituiile pulice primesc sumele reprezentnd contriuiile de
asi&urri sociale datorate de ele nsele. Eiferena de contriuie la luna respecti- se prele- n contul
direciilor judeene de munc i protecie social, iar de aici n contul 6inisterului 6uncii si 4roteciei
/ociale, deschis la @anca >omerciala Comna sau la Trezoreria /tatului.
0. #3elt,ieli #a"e *e e2e#t,ea$a i mo. #et"ali$at. /e efectueaz pentru plata pensiilor, pentru
tratamentul alnear, odihna, in-estiii etc.
?'ecutarea cheltuielilor centralizate de asi&urri sociale presupune n prealail desc*iderea creditelor
bugetare.
4entru deschiderea creditelor u&etare coordonatorii de credite u&etare de &radele ### si ## nainteaz
lunar 6inisterului 6uncii si 4roteciei /ociale cereri de deschideri de credite pentru plata pensiilor.
6inisterul 6unci si 4roteciei /ociale adreseaz, pe aza acestor cereri, 6inisterului 5inanelor o
cerere de deschidere de credite, n aza creia acesta din urma apro deschiderea de credite
dispunnd autorizarea or&anelor de cas $unitile Trezoreriei si unitatile ancare% s acorde resurse
u&etare ordonatorilor de credite suordonai 6inisterului 6uncii i 4roteciei /ociale, n anumite
limite, in conformitate cu pre-ederile u&etare. Eeschiderea creditelor u&etare se efectueaza lunar, in
limitele a (G1 din alocatia u&etara trimestrial.
4rocedura deschiderii de credite u&etare asi&ura un echiliru permanent intre -eniturile si cheltuielile
u&etare de asi&urri u&etare.
4e aza dispozitiilor primite de la or&anele financiare, unitile ancare i cele ale Trezoreriei /tatului
-ireaz sumele la oficiile potale care pltesc efecti- pensiile, prin factorii postali, pensionarilor, la
domiciliul acestora.
!nc*eierea bugetului asigurarilor sociale de stat
o Ia 1( decemrie u&etul asi&urarilor sociale de stat inceteaza de a mai a-ea aplicailitate.
o "eniturile u&etare incasate dupa 1( decemrie se inre&istreaza in contul anului urmator,
iar creditele u&etare de asi&urari sociale ramase necheltuite pna la sfrsitul anului se
inchid, urmnd ca la ( ianuarie a anului urmator toate cheltuielile sa se efectueze din noul
u&et.
o #ncheierea lucrarilor pri-ind e'ecutarea u&etului asi&urarilor sociale de stat are la aza
datele e-identei contaile pe care or&anele participante la e'ecutarea u&etului sunt
oli&ate s-o tina.
o Eirectiile judetene de munca si protectie sociala intocmesc periodic $lunar, trimestrial si
anual% conturi de e'ecutie si dari de seama asupra modului cum s-a desfasurat e'ecutarea
-eniturilor si cheltuielilor de asi&urari sociale, pe care, ulterior le inainteaza la Eirectia
7enerala a Asi&urarilor /ociale si 4ensiilor din 6inisterul 6uncii si 4rotectiei /ociale.
o 4e aza conturilor de e'ecutie si a darilor de seama lunare, trimestriale si anuale primite de
la unitatile locale suordonate, precum si pe aza propriilor date referitoare la e'ecutarea
-eniturilor si cheltuielilor centralizate, 6inisterul 6uncii si 4rotectiei /ociale intocmeste,
pentru fiecare luna, trimestru si an, contul de e'ecutie si darile de seama, pe care le
inainteaza 6inisterului 5inantelor spre e'aminare si a-izare.
o >ontul anual de e'ecutie se prezinta 7u-ernului pna cel mai trziu la
( mai a anului urmator care, dupa e'aminare, il inainteaza 4arlamentului pna la ( iulie a
anului urmator, pentru dezatere si aproare.
o >omisiile de u&et-finante-anci e'amineaza contul de e'ecutie si il supune dezaterii si
aproarii de catre 4arlament.
o Eupa -erificarea lui de catre >urtea de >onturi, contul &eneral de e'ecutie a u&etului
asi&urarilor sociale de stat se aproa prin le&e.
o Eupa aproare, contul de e'ecutie se pulica in 6onitorul Dficial al Comniei si in presa,
pentru a fi adus la cunostinta opiniei pulice.
1*
o /eparat de u&etul asi&urarilor sociale de stat, 6inisterul 6uncii si 4rotectiei /ociale
elaoreaza si e'ecuta u&etul anual pri-ind constituirea si utilizarea fondului pentru pensia
suplimentara.
o 4ensiile suplimentare au fost concepute si instituite, in statul nostru, ca drepturi anesti ale
pensionarilor si urmasilor acestora, conditionate de plata de catre salariati a unei contriutii
anesti in acest scop. Ee aceea, separat de u&etul asi&urarilor sociale de stat se constituite
fonduri anesti speciale pentru aceste pensii.
o 5ondurile speciale pentru pensiile suplimentare se constituite pe aza unor u&ete care se
elaoreaza de catre 6inisterul 6uncii si 4rotectiei /ociale pentru pensionarii ci-ili si
a&ricultori, precum si de catre 6inisterul Apararii :ationale, 6inisterul de #nterne,
/er-iciul Comn de #nformatii si celelalte ser-icii speciale, pentru pensionarii militari.
?'
#n anul 0**B cotele de contriutie de asi&urari sociale se stailesc in aza art. (J alin. $0% si $1% din Ie&ea
nr. ()G0***, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum urmeaza:
- pentru conditii normale de munca - 1(,2F;
- pentru conditii deoseite de munca - 1+,2F;
- pentru conditii speciale de munca - B(,2F.
>ota contriutiei indi-iduale de asi&urari sociale, datorata potri-it art. 0( alin. $0% din Ie&ea nr. ()G0***,
cu modificarile si completarile ulterioare, este de ),2F, indiferent de conditiile de munca.
#n anul 0**B cota de contriutie la u&etul asi&urarilor pentru somaj datorata de an&ajatori, pre-azuta la
art. 0+ din Ie&ea nr. H+G0**0, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 1F.
>ota de contriutie la u&etul asi&urarilor pentru somaj datorata de persoanele asi&urate in aza
contractului de asi&urare pentru somaj, pre-azuta la art. 0J din Ie&ea nr. H+G0**0, cu modificarile si
completarile ulterioare, este in anul 0**B de BF.
CAPITOLUL G
TREBORERIA FINANELOR PUBLICE
Elemente de analiz:
Trezorerie pulic;
5unciile trezoreriei;
?'ecuie de cas a ncasrilor i plilor;
@ancher al statului;
@u&etul trezoreriei finanelor pulice;
8rezoreria %inanelor publice & aspecte generale:
/ensuri:
(. casieriile statului;
0. o instituie, administraie public = realizeaz un ser-iciu pulic-&estiunea fondului
pulic.
5unciile trezoreriei:
(. casier public = prin depunerea i &estionarea fondurilor pulice;
Aspecte:
!'!2xecu*ia de cas a $ncasrilor %i pl*ilor#
1(
Diectul acestor operatii il constituie e'ecuia operaiunilor i a corespondenilor. #n calitate de casier al
statului, Trezoreria efectueaza un numar mare de incasari si plati, care sunt operatiuni pre-azute de le&ea
u&etara $adica -enituri si cheltuieli u&etare propriu-zise%, precum si operatiuni ale conturilor speciale
ale trezoreriei.
Totodata, Trezoreria este si casierul corespondentilor care depun cu titlu oli&atoriu sau facultati-
fondurile la Trezorerie sau sunt autorizate sa procedeze la operatii cu -enituri si cheltuieli prin
intermediul trezoreriei.
Ee asemenea, Trezoreria are ca sarcina emisiunea titlurilor de imprumut pulic si &estionarea datoriei
statului.
!'2' 4sigurarea disponibilitatilor banesti in cuantum suficient pentru a face fata cheltuielilor statului si
corespondentilor sai. ?ste dependent de micarea fondurilor n timp, determinat de termenele la care
de-in e'i&iile ncasarile i plile.
4entru echilirarea Trezoreriei se poate apela la trei cate&orii de resurse:
utilizarea fondurilor corespondentilor $colecti-itati locale, institutii pulice, intreprinderi pulice s.a.%
in inter-alul de timp pna cnd acestia isi retra& din conturi sumele necesare pentru efectuarea platilor
proprii;
emisiunea bonurilor de tezaur $nscrisuri ce certific mprumuturi pe termen scurt i mediu% 1
regulat55
a)ansurile acordate de 6anca (entral, statului, realizate prin con)en*ie $nc,eiat $ntre 6anca
7a*ional %i 8inisterul Finan*elor5
0. banc*er al statului - acti-itate de creditare pe termen scurt, cu sarcina de a echilira
intrrile i ieirile de fonduri; ea este o anc de afaceri i anc de emisiune. #n Comnia,
se interzice acoperirea cheltuielilor u&etului de stat prin recur&erea la emisiune monetara
sau prin finantarea directa de catre anci. Cefinantarea datoriei pulice interne, finantarea
deficitului u&etar si echilirarea alantei de plati e'terne se efectueaza prin contractarea
si &arantarea de catre 6inisterul 5inantelor pe piata financiara interna si e'terna, de
imprumuturi in limitele aproate anual de catre 4arlament.
4e parcursul e'ecutiei u&etului de stat, acoperirea &olurilor temporare de casa si a deficitului inre&istrate
se efectueaza prin:
folosirea resurselor disponiile aflate in conturile Trezoreriei statului; le&ea pre-ede ca aceste resurse
se pot folosi pentru finantarea temporara de pna la 0*F din deficitul inre&istrat pe parcurs;
emisiunea de onuri de tezaur sau alte instrumente specifice, in primele zece luni ale fiecarui an si care
sunt purtatoare de donda si cu scadenta pna la sfrsitul anului financiar $-aloarea totala a acestor
inscrisuri aflate in circulatie nu poate depasi HF din -olumul total al cheltuielilor statului%;
imprumuturi fara donda acordate de @anca :ationala a Comniei, pe aza resurselor de creditare ale
acesteia si pe o perioada de ma'im + luni si fara a depasi anul financiar in curs $imprumuturile acordate
nu pot depasi intr-un an financiar (*F din totalul cheltuielilor u&etare, precum si dulul capitalului
@ancii :ationale a Comniei si fondului de rezer-a constituit%;
suplimentarea unor credite u&etare aproate prin Ie&ea u&etului de stat in -ederea finantarii unor
actiuni si sarcini noi, aparute pe parcursul anului.
3. control asupra ansamblului de acti"itati %inanciare a statului
Func*iile trezoreriei (Sempe,!9:9":
(. administrator al anilor pulici;
0. intermediar financiar;
1. mandatar al puterii pulice;
B. a&ent al inter-eniei financiare pulice n economie,
2. supra-e&ehetor al echilirelor macroeconomice.
4rincipiile funcionrii trezoreriei:
(. centralizarea %ondurilor publice = &enerat de necesitatea e'ercitrii depline a
su-eranitii de ctre statele moderne; pas important n planul separarii finanelor pulice
de cele pri-ate;
0. gestionarea %ondurilor publice - se efectueaza n timp i n spaiu
10
;estionarea fondurilor publice in timp se efectueaz n cadrul anului financiar. 4re-iziunea anual a
incasrilor i cheltuielilor u&etare este necesara deoarece nu exista o egalitate $n timp $ntre ritmul
$ncasrilor %i cel al pl*ilor, rolul .rezoreriei fiind s a+usteze $ncasrile %i c,eltuielile, n timp - apelnd
la imprumuturi pe termen foarte scurt, n ateptarea ncasriilor pre-azute de u&et.
4re-iziunile e'ceptionale, pe perioade mai lun&i, se pot realiza numai prin conturi speciale = acestea se
refer numai la c,eltuieli publice cu caracter pro)izoriu ce trebuie compensate prin intrri
corespondente (2x'a)ansuri acordate de stat unor $ntreprinderi, garan*iile depuse de gestionarii de bani
%i )alori publice" aceasta deoarece $n )eniturile %i c,eltuielile publice nu se contabilizeaz dec0t
)eniturile %i c,eltuielile cu caracter definiti)'
;estionarea fondurilor publice $n spa*iu presupune compensaiile ntre diferitele casierii, din teritoriu,
unele fiind e'cedentare iar altele deficitare; raporturile intre trezoreriile locale si cea centrala. /arcina
trezoreriei - inerea contailitii micrii fondurilor pulice, adic a contailitii trezoreriilor.
.egislaie:
-n Comnia, infiinarea Trezoreriei finanelor pulice s-a realizat pe aza Ie&ii contailitii nr. J0
din 0B decemrie ())( si 9otarrii 7u-ernului nr. HJ din (2 feruarie ())0.
-6inisterul 5inantelor a fost autorizat sa or&anizeze contailitatea trezoreriei finantelor pulice.
-Trezoreria este or&anizata i funcioneaz ca un sistem unitar att la ni-el central, n cadrul
6inisterului 5inanelor, ct i la ni-elul unitilor teritoriale ale 6inisterului 5inanelor, n cadrul
direciilor &enerale ale finanelor pulice.
-/istemul Trezoreriei 5inantelor 4ulice include:
Trezoreria centrala
Trezoreriile judetene si a municipiului @ucuresti
Trezoreriile municipale
Trezoreriile orasenesti
Trezoreriile perceptiilor rurale
La ni)el central, in cadrul 6inisterului 5inantelor functioneaza Eirectia 7enerala a Trezoreriei /tatului,
care indeplineste urmatoarele atriutii specifice:
elaoreaza instructiunile pri-ind or&anizarea si functionarea trezoreriilor statului;
asi&ura e-identa contaila pri-ind constituirea si utilizarea fondurilor statului;
deschide creditele u&etare la trezoreriile teritoriale, trezoreria centrala a-nd contul de
corespondent la >entrala @ancii nationale;
efectueaza operatiuni de decontare intre trezoreriile judetene;
&estioneaza fondurile cu destinatie speciala constituite la ni-elul economiei nationale;
administreaza conturile de clearin&, arter si cooperare economica in conformitate cu acordurile
&u-ernamentale;
contracteaza si &estioneaza imprumuturile pentru acoperirea deficitului u&etar;
&estioneaza datoria pulica;
elaoreaza lucrarile de e'ecutie u&etara si ale contului trezoreriei la termenele stailite;
elaoreaza raportul pulic si contul &eneral al e'ecutiei u&etare, a fondurilor speciale si
e'trau&etare.
La +udete si la municipiul 6ucuresti, trezoreria este or&anizata ca directie in cadrul Eirectiei 7enerale a
5inantelor 4ulice si a >ontrolului 5inanciar de /tat, iar in atriutiile acesteia se includ:
coordonarea acti-itatii de trezorerie la or&anele financiare teritoriale;
&estionarea contului corespondent al trezoreriei judetene deschis la sucursala judeteana a @ancii
:ationale, asi&urnd efectuarea operatiilor de decontare intre trezoreriile locale si institutiile
ancare corespondente;
deschiderea creditelor u&etare dispuse de ordonatorii de credite secundari finantati din u&etul
de stat si u&etul asi&urarilor sociale de stat in toate trezoreriile locale;
11
asi&urarea incheierii e'ercitiului financiar la ni-elul judetului si al municipiului @ucuresti;
intocmirea ilantului centralizat al Trezoreriei, analiza si elaorarea raportului de analiza;
elaorarea lucrarilor de sinteza pri-ind e'ecutia u&etara, conturile de trezorerie, pe care le
inainteaza periodic 6inisterului 5inantelor;
propunerea de masuri pri-ind asi&urarea incasarii -eniturilor si intarirea controlului asupra
cheltuielilor u&etare.
La municipii, orase si comune trezoreriile sunt unitati direct functionale care efectueaza operatiuni de
incasari si plati, asi&urnd inre&istrarea in contailitate a -eniturilor si cheltuielilor pulice, intocmirea
conturilor sintetice si analitice si a situatiilor de incheiere a e'ecutiei u&etelor la sfrsitul anului.
4entru acti-itatea proprie a institutiei Trezoreriei se intocmeste u&etul de -enituri si cheltuieli al acesteia.
@u&etul se intocmeste anual si se aproa de catre 7u-ern o data cu propunerile u&etului de stat.
Ee re&ula, acesta se poate modifica semestrial si ori de cte ori este necesar, de catre 7u-ern, la
propunerea 6inisterului 5inantelor, in functie de schimarile inter-enite in politica monetara.
CAPITOLUL H
IMPRUMUTURILE PUBLICE' 7ATORIA PUBLIC' 7ATORIA PUBLIC INTERN 9I
EITERN
Elemente de analiz:
mprumut de stat;
Eenumirea mprumutului;
"aloare nominl i -aloare real;
4lasarea mprumuturilor de stat;
>on-ersiune;
>onsolidare;
Camursare;
Eatorie pulic;
/er-iciul datoriei pulice;
Eatorie e'tern;
#ndicatori ai datoriei.
#. !mprumuturile publice & aspecte generale, caracteristici:
)e%icitul bugetar impune apelul statelor la alte resurse financiare, astfel aparnd creditul pulic
cu ajutorul cruia aceste ri i procur complementul de resurse.
Creditul public reprezint e'presia ansamlului operaiilor prin care statul ii procur o parte din
resursele pulice necesare acoperirii cheltuielilor pulice, n condiiile de ramursailitate i cu
plata unei donzi sau cu acordarea altor a-antaje suscriitorilor.
9ormele creditului:
(. contractare direc de stat $si asimilatele acestuia% a $mprumuturilor an&ajate de la
persoanele fizice sauGi juridice;
0. prin institu*ii specializate = nci, case de economii, case de asi&urri sociale, case de
pensii, societi de asi&urri i reasi&urri etc. = care colecteaz o parte din disponiilitile
aneti de pe pia i le pun la dispoziia statului $i asimilatelor sale% pe o perioad de
timp determinat i n condiii clar precizate.
Caracteristicile :mprumutului de stat:
(. caracter contractual;
0. caracter facultati), $n rare cazuri, for*at (ex'$mprumuturile for*ate $n caz de rzboi"
1. are caracter rambursabil statul stabile%te termenul de rambursare5
B. asigur contrapresta*ie dob0nd sau c%tig'
1B
)estinatia :mprumuturilor publice:
(. Ne#e*it!0i .e t"e$o"e"ie
- 4e parcursul anului, poate e'ista o neconcordan ntre termenele la care se incaseaza
-eniturile si cele la care se efectueaza cheltuielile. 4e timpul e'ecuiei u&etare, apar fie &oluri
de cas $cnd plile de-anseaz ncasrile%, fie un plus de resurse.
- 7olurile de cas ale u&etului pulic sunt acoperite cu ajutorul sumelor mprumutate de la
alte instituii de stat, care nre&istreaza un surplus de resurse financiare. #n momentul incasrii
-eniturilor u&etare pre-zute, suma mprumutat se restituie instituiei creditoare.
- Eaca resursele financiare disponiile ale institutiilor pulice nu sunt suficiente pentru a
acoperi &olurile de casa ale u&etului, atunci se solicit mprumuturi, pe termen scurt, de la ali
deintori de resurse aneti de pe pia, inclusi- de la anca central $su forma unui a-ans n
contul -eniturilor u&etare -iitoare, n limitele i n condiiile pre-zute de le&e%. Cesursele
aneti, mprumutate de la di-eri deintori pulici sau pri-ai, nu mresc masa monetar, ci
numai o redistriuie. Cesursele imprumutate de la anca central constituie o emisiune de ani
fr acoperire. Ee asemenea, apelul la imprumuturi din necesitati de trezorerie poate a-ea
consecine ne&ati-e asupra circulaiei monetare dac sumele oinute nu se ramurseaz la
termenele stailite.
0. Ne#e*it!0i .e e#3ili1", 1,geta".
- 4entru finanarea deficitului u&etar, statul se mprumut pe piaa intern sau e'tern.
- 4entru mprumuturile contractate pe piaa intern, pe termen scurt, se emit bonuri de tezaur'
?misiunea onurilor de tezaur, n unele ri, este limitat prin le&e, n timp ce n altele este
nelimitat. >nd nu este plafonat de-ine mijloc de echilirare a u&etului de stat.
- #n cursul anului, pentru acoperirea decalajului temporar dintre ncasrile i plile din contul
curent &eneral al Trezoreriei statului, @anca :ational a Comniei poate acorda $mprumuturi,
pe o perioad de cel mult !:0 de zile si in conditii de donda la ni-elul pietei, pe aza unor
con-entii incheiate cu 6inisterul 5inantelor. /uma totala a imprumuturilor acordate statului,
de catre @anca :ationala a Comniei, nu poate depi n nici un e'reciiu financiar anual
echi-alentul a HF din -eniturile u&etului de stat realizate n anul precedent, iar soldul
permanent al mprumuturilor acordate i neramursate nu poate depi suma total rezultat
din dularea capitalului i a fondului de rezer- al @ancii :aionale a Comniei.
- 4entru acoperirea deficitelor u&etare, se utilizeaz deasemenea contractarea de
imprumuturi, pe termene medii (!15 ani" si lungi (mai mari de 5 ani"'
8ipologia imprumuturilor publice:
1' .,)a 2o"ma .e e5)"ima"e& im)",m,t,"ile ),1li#e *,t:
in natur5
in bani'
8' i 2,#tie .e moe.a i #a"e *e e5)"im!:
imprumuturi publice in moneda nationala5
imprumuturi publice in moneda straina, care poate fi a statului creditor sau o terta moneda
straina $E.T./., ?MCD, etc.%;
3. :n %uncie de garaniile acordate de state subscriitorilor la :mprumuturi :
imprumuturi publice cu garan*ii personale $care oli&a statul deitor sa an&ajeze cautiunea
asi&uratorie a altui stat%;
imprumuturi publice cu garan*ii reale $implic an&ajamentul &arantrii printr-un -enit
u&etar si&ur i permanent, proporional cu ser-iciul aferent datoriei pulice an&ajate%.
>' .,)a #la,$a "am1,"*a"ii& im)",m,t,"i ),1li#e :
amortizabile $termenele de ramursare si modalitatile de efectuare a ramursarii se
stailesc in prealail%;
imprumuturi neamortizabile $cnd statul se oli&a sa plateasca, anual, donzile datorate,
fara sa defineasca precis termenele de stin&ere a datoriei sale fata de suscriitorii imprumutului%
D' .,)a 2o"ma titl,"ilo" emi*e .e *tat:
12
imprumuturi cu titluri nominati)e sau cele cu clauza de inscriptiune $se emit cnd numarul
suscriitorilor este redus si se caracterizeaza prin restrictia platii -eniturilor aferente si
ramursarea sumelor scadente doar catre titulari%;
imprumuturi cu titlu <la purtator= $se emit in cazul unor suscrieri cu lar&a adresailitate,
in scopul asi&urarii operati-itatii in incasarea cupoanelor aferente -eniturilor promise si in
transmiterea capitalului%;
imprumuturi cu titluri mixte $capitalul, fiind nominati-, se ramurseaza doar titularilor, iar
donzile se platesc pe aza cupoanelor ,la purtatorQ%.
E' i 2,#tie .e at,"a "a)o"t,"ilo" 6,"i.i#e .it"e )!"0i:
)oluntare sau liber consimtite $in acest caz, suscrierea este -oluntara, fara nici o
constrn&ere directa%;
fortate $in acest caz, statul oli&a anumite cate&orii de contriuaili sa suscrie, iar aceste
imprumuturi pot fi, asa cum s-a precizat anterior, directe sau de&hizate%.
F' i 2,#0ie .e )e"ioa.a .e tim) )et", #a"e *e #ot"a#tea$!, deoseim:
imprumuturi pe termen scurt sau flotante $au termene de ramursare de pna la ( an%;
imprumuturi pe termen mediu $contractate pe perioade cuprinse intre ( si 2 ani%;
imprumuturi pe termen lung $contractate pe perioade mai mari de 2 ani%;
imprumuturi fara termen $este cazul imprumuturilor perpetue si a rentelor -ia&ere%.
G' i 2,#0ie .e )o*i1ilitatea ego#ie"ii titl,"ilo" .e #"e.it ),1li#:
imprumuturi publice certificate cu titluri negociabile $titlurile au o circulatie asemanatoare cu
aceea a efectelor de comert si pot fi -nduteGcumparate la ursele de -alori, in functie de
cotatia lor efecti-a%;
imprumuturi publice certificate cu titluri nenegociabile $titlurile nu sunt cotate la ursa, dar
pot fi -ndute la -aloarea lor nominala%;
imprumuturi publice certificate cu titluri nelombardabile $aceste titluri nu pot fi in &aj pentru
constituirea &arantiei in scopul otinerii unui imprumut de la anca sau de la alta institutie de
credit%.
H' 4 2,#0ie .e a/ata6ele a#o".ate .e *tat #"e.ito"ilo" *ai:
cu dob0nda $in acest caz rata donzii este stailita de emitent, putnd fi fi'a sau -ariaila si
este precizata in cupoanele atasate titlurilor de credit inmnate suscriitorilor%;
cu c0stiguri sau premii $acestea asi&ura participarea suscriitorilor la tra&erile la sorti
periodice, iar suma totala a csti&urilor sau premiilor se staileste in functie de rata donzii
aferenta unor imprumuturi similare si se repartizeaza, cu titlu de csti&, doar posesorilor
titlurilor iesite csti&atoare%;
cu dob0nda si c0stiguri $in cazul carora donda se staileste si se plateste la fel ca la
imprumuturile cu donda, iar csti&urile re-in su forma primelor de emisiune sauGsi a
primelor de ramursare%;
cu clauza de indexare $care presupun dependenta lor de o -aloare reala si sunt lansate de stat
in scopul pre-enirii discriminarii ofertei de capital pentru creditul pulic, datorate inflatiei%.
1<' i 2,#tie .e lo#,l .e )la*a"e a titl,"ilo" .e #"e.it ),1li#:
imprumuturi publice interne $se contracteaza pe piata interna de capital si se e'prima in
moneda nationala sauGsi in unele monede straine%;
imprumuturi publice externe $se contracteaza pe piata internationala de capital sau in terte tari,
iar titlurile emise se e'prima in -alutele tarilor creditoare, in -aluta unei terte tari, in ?MCD, in
E./.T. etc.%.
11' i 2,#tie .e *#o),l la*!"ii lo" #!t"e ),1li#& imprumuturile pulice pot fi:
financiare $cnd se contracteaza in scopul finantarii unor in-estitii ale statului%;
bugetare $se an&ajeaza in scopul acoperirii unor parti din cheltuielile u&etare ordinare%;
monetare $se contracteaza in scopul restrn&erii masei monetare si al reducerii preturilor%;
de repartitie $-izeaza atra&erea unei fractiuni din disponiilitatile temporare ale pietei de
capital, in care se includ si economiile anesti ale populatiei, pentru realizarea unor
1+
redistriuiri de produs intern rut, prin acoperirea unei parti din necesitatile financiare ale
prezentului%;
ciclice1con+uncturale $se emit in perioadele de recesiune in scopul finantarii unor lucrari
pulice de an-er&ura, de pe urma carora se asteapta o relansare economica%;
de razboi (militare", lansate in scopul otinerii de resurse financiare pentru finantarea dotarii
armatei, pentru sustinerea financiara a razoiului aflat in desfasurare si, in ultima instanta,
pentru suportarea consecintelor financiare ale razoiului $plati de despa&uiri de razoi, plati
de pensii pentru -eterani, in-alizi, orfani si -adu-e de razoi, refacerea zonelor distruse%.
Elementele te*nice ale imprumuturilor publice:
sunt stailite n actele normati-e pe aza crora sunt lansate i sunt an&ajate.
pe aza lor suscriitorii pot face judecai de -aloare cu pri-ire la condiiile plasarii
disponiilitailor aneti proprii n nscrisuri ale mprumutului pulic.
1' 7e,mi"ea im)",m,t,l,i 1 se precizeaza destinaia dat de ctre emitent resurselor oinute pe aza
sa i anul contractrii mprumutului.
8' Im)",m,tat,l $suscris, deitor sau emitent% este autoritatea pulic solicitant a creditului. #n cazul
imprumutului de stat, acesta de-ine deitor si emitent, deoarece emite inscrisuri cu denumiri specifice
$oli&atiuni, onuri de tezaur, rente de stat s.a.% care atesta:
suscrierea la imprumut;
-aloarea efectului pulic;
anuitatea;
donda sauGsi csti&ul;
scadenta.
?' Im)",m,tato"ii $suscriitori, creditori sau depuntori% sunt persoanele fizice siGsau juridice care
consimt s crediteze statul $sau orice autoritate pulica%, primind, in schimul sumelor suscrise,
oli&aiuni, polie sau alte titluri de stat%.
>' Titl,"ile .e #"e.it ),1li# sunt documente scrise a-nd o forma i un coninut stailite prin actul
normati- de lansare a imprumutului, in care se precizeaza sumele suscrise si drepturile creditorilor.
Aceste inscrisuri sunt denumite diferit $efecte pulice, oli&atiuni, titluri pulice sau hrtii de -aloare%, in
functie de termenul de ramursare a imprumutului si de caracteristicile lor juridice.
- #n functie de te"me,l .e "am1,"*a"e, n cazul mprumuturilor pe termen scurt $de pna la ( an% se
emit:
bonuri de tezaur $sunt inscrisuri care se adreseaza unei cate&orii speciale de suscriitori, deoarece
nu se supun regulilor dreptului cambial si nu pot fi transmise la cursuri -ariaile, prin cesiunea de
creante; ele pot fi, insa, lomardate la anci si pot fi -ndute la licitatii, la cursuri -ariaile%.
certificate de datorie $sunt inscrisuri care au caracteristicile onurilor de tezaur, dar se -nd numai
la -aloarea lor nominala, a-nd, deci, cursuri fi'e%.
certificatele sau bonurile de impozite $sunt inscrisuri nepurtatoare de donda pe care statul le
inmneaza creditorilor sai pentru plata unor furnituri sau pentru onorarea altor an&ajamente;
detinatorii acestor inscrisuri le pot utiliza pentru achitarea impozitelor datorate statului si nu pot fi
transmise dect statului%.
politele de tezaur $spre deoseire de inscrisurile prezentate anterior, acestea se afla sub incidenta
dreptului cambial, care re&lementeaz condiiile n care pot fi scontate la nci, e'ecutate silit
etc.; de asemenea, acestea pot fi scontate la anci sau pot fi ne&ociate la ursele de -alori%.
obligatiunile aferente creditului public $sunt titluri de credit emise de catre stat pentru
imprumuturile an&ajate pe termen mediu sau lun& si asi&ura posesorilor acestora un -enit fi', de
donzi anuale; sunt cazuri cnd sunt atriuite doar csti&uri sau att csti&uri ct si donzi%.
titlurile de renta $pentru mprumuturile fr termen, iar posesorii acestor inscrisuri au dreptul sa
primeasca de la stat anumite sume de ani, precizate anticipat, care se platesc periodic, pe toata
durata -ietii acestora%.
#n functie de caracteristicile lor juridice, titlurile de credit pulic pot fi:
1H
1 nominale $se emit cnd imprumutul pulic se adreseaza unui numar redus de suscriitori, iar
plata -eniturilor aferente si ramursarea sumelor scadente se efectueaza doar catre titulari sau
reprezentanti ai acestora%;
1 la purttor $se emit cnd imprumutul pulic se adreseaza unui numar mare de suscriitori, iar
plata -eniturilor aferente si ramursarea sumelor scadente se efectueaza oricarui detinator al acestor
inscrisuri si in orice localitate unde functioneaza &hiseele sale de specialitate%.
Ee asemenea, treuie retinut faptul ca, sumele e'i&iile, de la autoritatile pulice emitente ale
imprumuturilor pe termene scurte formeaza datoria pulica flotanta, iar cele e'i&iile pe termene medii si
lun&i $inclusi- cele fara termen% reprezinta datoria pulica consolidata.
D' C,at,m,l :ma"imea= im)",m,t,l,i ),1li# apare su forma cuantumului aprobat de or&anul
le&islati- sau e'ecuti-,i su forma cuantumului realizat dupa incheierea operatiunilor de plasare.
(uantumul aprobat se prezinta in urmatoarele forme:
- cuantum limitat, ca -aloare nominala a unei sume ce urmeaza a fi imprumutata si in ce pri-este perioada
de timp in care se pot efectua suscrierile;
- cuantum nelimitat, cnd statele solicita imprumuturi deschise $ca suma siGsau ca durata a suscrierii%.
(uantumul realizat este : n funcie de condiiile stailite de autoritile emitente cu pri-ire la donzi,
cti&uri i anuitate i e-ideniaz ncredereaGnencrederea potenialilor creditori $suscriitori% n
autoritile emitente.
>uantumul imprumutului pulic se determin cu relaia:
C
i)
J ;
T
K N"'T
e:)l=
:1=
unde:
>
ip
= cuantumul imprumutului pulic
"
T
= -aloarea unui titlu
:r.T
e$pl%
= numarul titlurilor emise sau plasate efceti-
E' C,"*,l .e emi*i,e al im)",m,t,l,i ),1li# :C
ei
= reprezinta pretul, stabilit de emitent, pentru (** de
unitati monetare din -aloarea nominala a acestuia.
Totusi, acest curs se staileste de emitent si in functie de raportul dintre cererea si oferta de capital de
imprumut, de ni-elul donzii si al altor a-antaje promise de acesta potentialilor emitenti. #n acest
conte't, in practica se utilizeaza:
curs <al pari=, cnd >
ei
P (** u.m.;
curs <sub pari=, cnd >
ei
R (** u.m.;
curs <supra pari=, cnd >
ei
S (** u.m.
Ee re&ula, datorita concurentei care se manifesta pe piata capitalului si a ine'istentei unor solutii
alternati-e, cursul de emisiune al imprumuturilor pulice este <sub pari=, suscriitorii eneficiind de o
prima de emisiune, data de diferena dintre -aloarea nominala a titlului i suma pltit la suscriere.
>nd statul emitent are o reputatie una pe piata capitalului, cursul de emisiune al titlurilor de stat este
<al pari= i n mod e'cepional <supra pari=.
F' ;aloa"ea titl,l,i #"e.it,l,i ),1li#:
1 )aloarea nominal 1 reprezint suma inscris pe titlul de credit pulic i e'prim mrimea datoriei pe
care statul o are de pltit deintorului titlului;
1 )aloarea real 1 reprezint suma efecti- cu care se -inde sau se cumpr un titlu de credit pulic i se
manifest nu doar cu ocazia emiterii si an&ajarii creditului respecti-, ci si in cursul perioadei de
-alailitate a imprumutului an&ajat, in functie de cursul la care se opteaza la ursa inscrisurile pulice
ne&ociaile.
G' ;eit,"ile *i alte a/ata6e #e "e/i *,1*#"iito"ilo" la im)",m,t,"ile ),1li#e sunt plati efecti-e pe
care statul le efectueaza catre creditorii sai, ca <pret= al dreptului de folosinta temporara a sumelor
anesti imprumutate, su forma de: donzi, csti&uri, donzi si csti&uri, rente, prime de ramursare,
precum si anumite a-antaje sau facilitati, care nu presupun flu'uri monetare directe.
a% >ob0nda reprezinta suma de ani pe care statul o plateste creditorilor sai pentru imprumuturile
an&ajate de la acestia. :i-elul $marimea% donzii anuale $E
a
% se staileste pe aza ratei donzii $d
T
%,
care se fi'eaza anticipat, prin prospectul de emisiune a imprumutului pulic si se foloseste relatia:
7
a
J ;
T
K .
L
:8=
unde:
"
T
= -aloarea titlului de credit pulic
1J
Cata donzii la imprumuturile pulice se fi'eaza la un ni-el apropiat de cel al ratei medii a donzii la
creditul ancar.
Cata medie a donzii practicate la imprumuturile pulice difera de la o tara la alta, iar ni-elul acestora
se modifica de la o perioada la alta, inre&istrndu-se o tendinta de crestere a lor. Ee asemenea, in rile i
n perioadele n care procesele inflaioniste sunt mai accentuate, ni-elul ratei medii a donzilor la
mprumuturile pulice este mai ridicat dect atunci cnd monedele naionale prezentau o stailitate mai
mare.
#n final, este de menionat ca rata medie a donzii la creditele pulice crete pe masur ce termenele
pe care se an&ajeaz sunt mai ndelun&ate.
>ob0nda cu)enit subscriitorilor se acord pe baza deta%arii periodice (anual sau de doua ori pe an"
a cupoanelor ce sunt anexate fiecarui titlu de credit public cu dob0nda'
-n functie de cursul de emisiune al imprumutului public, se dimensioneaza rata nominala a dob0nzii
(d
?
n
" si rata reala a dob0nzii (d
?
r
", folosindu1se urmatoarele relatii#
(&"
si
(/"
unde#
V
n
)aloarea nominala a titlului de credit public
V
r
)aloarea reala a titlului de credit public
#n functie de raportul dintre -aloarea reala $incasata de stat cu ocazia suscrierii% si -aloarea nominala
$incasata pe titlu de credit pulic%, pot sa apara urmatoarele situatii:
daca "
r
R "
n
, atunci d
T
r
S d
T
n
;
daca "
r
P "
n
, atunci d
T
r
P d
T
n
;
daca "
r
S"
n
, atunci d
T
r
R d
T
n
.
% (0stigurile sunt -eniturile incasate de suscriitorii care sunt detinatori ai titlurilor de credit pulic
csti&atoare cu ocazia tra&erilor periodice la sorti. /uma totala a csti&urilor se staileste, in acest caz, la
ni-elul donzilor care se atriuie in -arianta titlurilor pulice cu donda, dar suma se imparte doar
posesorilor de titluri de credit pulic iesite csti&atoare. Aceste titluri de credit pulic se emit de catre stat
in scopul cresterii atracti-itatii unor imprumuturi si se adreseaza acelor suscriitori carora li se pare mai
tentanta perspecti-a otinerii unui csti& mare, in comparatie cu realizarea certa a unui -enit de cte-a
procente pe an, su forma de donda.
#n concluzie, rezulta ca, in cazul titlurilor de credit cu csti&uri, sunt suscriitori care risca si de-in
mari csti&atori, in timp ce pierd donda pe care ar fi incasat-o in cazul titlurilor de credit cu donda. #n
cazul imprumuturilor pulice cu donda si csti&uri suscriitorii accepta o rata a donzii mai scazuta,
in conditiile in care diferenta de -enit astfel rezultata este compensata sau chiar ,remunerataQ prin
csti&urile atriuite su forma primelor de emisiune si a primelor de ramursare.
c% @entele sunt sumele de ani pe care statul se oli&a sa le plateasca persoanelor fizice care suscriu la
imprumuturile pulice fara un termen e'pres de ramursare. Aceste sume de ani, denumite si rente
-ia&ere, se platesc re&ulat, in cuantumuri fi'e stailite anticipat, pna la sfrsitul -ietii suscriitorilor,
dupa care, oli&atia statului se stin&e.
e% Arimele de asigurare sunt -enituri promise suscriitorilor la imprumuturile pulice sau care re-in
efecti- acestora datorita diferentei, fa-oraile lor, dintre cursul de emisiune si cursul de ramursare ale
oli&atiunilor.
f% 4)anta+ele sau facilitatile non1substantiale $care nu presupun flu'uri monetare directe% se refera la:
- scutirea de impozite a -eniturilor incasate pentru imprumuturile suscrise sau pentru titlurile de
credit pulic ne&ociail procurate in tranzactiile ursiere;
- acceptarea, de catre autoritatile fiscale, a unora dintre titlurile de credit pulic, la -aloarea lor
nominala, pentru stin&erea unor oli&atii fata de stat a suscriitorilor;
- acordarea pri-ile&iului juridic pentru unele inscrisuri ale imprumuturilor pulice de a nu fi
e'puse e'ecutarii silite, in cazul declararii starii de faliment pentru detinatorii acestora;
1)
- &arantarea juridica a unor imprumuturi pulice impotri-a deprecierii monetare, prin e'primarea
lor intr-o -aluta mai staila sau prin inde'area lor s.a.
!!. )atoria public & aspecte generale, caracteristici:
)atoria publica reprezint -aloarea totala a an&ajamentelor statului, incluznd i cheltuielile
&enerate de acestea.
9orme de mani%estare:

)atoria public total reprezint totalitatea oli&aiilor pecuniare ale statului $&u-ern, institutii
pulice, financiare, unitati administrati--teritoriale% la un moment dat, rezultate din mprumuturi
interne i e'terne $in lei si in -aluta% contractate pe termen scurt, mediu si lun&, precum si
oli&atiile statului ctre trezoreria proprie, pentru sumele a-ansate temporar n scopul acoperirii
deficitului u&etar.
- #mprumuturile pot fi contractate de stat, prin 6inisterul 5inantelor, in nume propriu sau
&arantate de acesta.
- Eatoria pulica se e'prima in moneda nationala sau in -aluta, in functie de locul unde se
contracteaza si de conditiile imprumutului.
- #n scopul e-aluarii datoriei pulice a Comniei, oli&atiile e'primate in alta moneda dect cea
nationala se calculeaza in moneda nationala, utilizndu-se cursul de schim comunicat de @anca
:ationala a Comniei.
- Ee asemenea, datoria pulica totala a unei tari se poate e'prima in )alori absolute $pentru a
cunoaste sarcina la care este supusa economia tarii respecti-e fata de creditori%, in )alori relati)e,
ca procent din 4.#.@. $pentru a permite comparatia in timp si intre tari% si ca marime medie pe
locuitor $pentru a permite comparatii si analize in timp si spatiu%.
Eatoria pulica totala se calculeaza si se &estioneaza separat pe cele doua forme ale sale,
respecti- datoria pulica interna si datoria pulica e'terna.
)atoria publica interna constituie o parte inte&ranta a datoriei pulice totale si e-identiaza
imprumuturile de stat de pe piata financiara interna, de la persoane fizice siGsau juridice, in
moneda nationala sau in -alute straine, precum si imprumuturile an&ajate de terti, cu &arantia
statului, neramursate la un moment dat.
)atoria publica e#terna constituie, de asemenea, o parte inte&rant a datoriei pulice totale i se
definete prin creditele e'terne contractate i an&ajate de catre stat, in nume propriu, sau de ctre
autoritatile administratiei pulice locale, precum si prin creditele e'terne contractate si an&ajate de
catre alti suiecti autonomi, cu &arantia e'presa a statului.
7radul de e'i&iilitate a datoriei pulice se e'prima cu ajutorul datoriei flotante si a datoriei
consolidate.
B*
)atoria publica %lotanta reprezinta datoria pulica pe termen scurt si cuprinde imprumuturile
contractate, pe perioade de pna la un an, in scopul acoperirii &olurilor de casa &enerate de
neconcordanta, in timp, a -eniturilor cu cheltuielile u&etare.
)atoria publica consolidata cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din imprumuturile de stat
contractate pe termen mediu si lun&, precum si a celor rezultate din prelun&irea termenelor de
ramursare a imprumuturilor pe termen scurt, pe perioade de timp mediu si lun&.
)atoria publica la "edere % include att depozitele constituite la Trezoreria pulica, de catre
di-ersi suiecti autonomi, ct si alte sume anesti colectate de aceasta prin circuitul sau propriu.
Eistinctia dintre datoria pulica flotanta si cea consolidata este importanta si pentru aprecierea
efortului financiar pe care statul este ne-oit sa-l faca, in mod curent, pentru ramursarea datoriei
scadente si pentru plata donzilor aferente in cursul unui an. Astfel cu ct ponderea datoriei
pulice flotante in totalul datoriei pulice este mai mare, cu att ne-oia curenta de resurse
financiare menite sa acopere ser-iciul datoriei pulice
U
este mai presanta, si in-ers.
Ee asemenea, in functie de termenele scadentelor sale, structura datoriei publice )ariaza de la
o tara la alta si c,iar de la o perioada la alta, datorita conditiilor financiar-monetare in care se
formeaza. Astfel, tarile in care procesele inflationiste sunt de amploare si de lun&a durata sunt
ne-oite sa apeleze mai mult la imprumuturile pe termen scurt si uneori, mediu, deoarece
plasamentele pe termen lun& nu sunt destul de atracti-e pentru detinatorii de capitaluri anesti
disponiile pentru imprumut.
Aceasta atracti-itate scazuta, datorata eroziunii sistematice a puterii de cumparare a monedei,
oli&a statele, in cauza, sa creasca ni-elul ratei donzii si sa acorde alte a-antaje suscriitorilor la
imprumut.
)atoria publica bruta - "aloarea totala a imprumuturilor contractate, la un moment dat, de catre
autoritatile pulice5
)atoria publica net = din datoria pulic rut se scade -aloarea imprumuturilor an&ajate de la
institutiile de stat $Trezoreria pulica, @anca >entrala, s.a.%'
la%onul de indatorare publica - cuprinde totalitatea imprumuturilor pe care statul le poate
contracta si &aranta in decursul unui an calendaristic; se stailete anual prin le&e.
?ste format din:
(. plafonul de indatorare publica interna, care se staileste in functie de deficitul u&etar
anual aproat si de pre-ederile unor le&i speciale;
0. plafonul de indatorare publica externa, care se staileste ca suma ma'ima a
imprumuturilor e'terne pe care statul le poate contracta si &aranta in decursul unui an
calendaristic.
Taelul J.0 >atoria publica neta in B din A-6 pentru tarile 32(>
Tara ()H* ()J* ())* ())B
7ermania -J,0 ((,J 00,( B+,(
5ranta -*,J -1,1 (+,2 1(,2
@el&ia 22,( +),+ ((),+ (0J,1
/pania - +,( 1(,H BH,B
#talia 11,0 20mH JB,1 (*J,+
Dlanda 0),B 0B,2 1+,) B0,H
6area @ritanie 20,* 1+,0 (J,J 12,B
B(
/uedia -00,0 -(1,) -J,( 01,2
>anada ((,+ (1,1 BB,* +B,B
/.M.A. 1*,* 00,H B(,* 2(,J
Naponia -H,J (+,B (*,J H,J
6edia D?>E (1,( (),J 1(,* BB,2
#n cazul Comniei, datoria pulica a e-oluat asa cum se prezinta in taelele 1 si B.
Taelul J.1 2)olutia datoriei publice interne a @om0niei
())1 ())2 ())H
Eatoria pulica interna
$in mld. lei%
BJ( +.*)),+ (B.)HH,B
F din 4.#.@. 0,B J,2 +,*
/ursa: >:/
Taelul J.B 2)olutia datoriei publice externe a @om0niei
()J2 ()J) ())( ())2 ())H
#n cifre asolute
$mld. M/E%
+.J1* (HB (.(B1 2.BJ0,( J.1)(
F din 4.#.@. ((,2 *,1 B,* (2,2 0B,(
/ursa: >:/ si @:C
)atoria publica interna
Ia ni-el national, att an&ajarea imprumuturilor pulice de pe piata financiara interna, ct si &arantiile
acordate de stat unor terti pentru a contracta imprumuturi se realizeaza de catre 7u-ern, in limita sumei
aproate de 4arlament, prin intermediul 6inisterului 5inantelor sau al altor institutii financiare
specializate, care dondesc calitatea de a&ent al statului.
Eatoria pulica interna constituie o oli&atie ire-ocaila si neconditionata a statului de a ramursa
imprumuturile contractate in lei, de a plati donzile, csti&urile si alte costuri aferente.
4entru plata donzilor aferente datoriei pulice interne se acorda o autorizare u&etara permanenta,
respecti- o aproare nelimitata de ramursare a imprumuturilor si de plata a donzilor si csti&urilor
aferente, care nu necesita aproari suplimentare prin le&ea anuala a u&etului de stat.
Eatoria pulica interna este .ete"miata de:
1 imprumuturile pe termen scurt, contractate de stat, la @anca :ationala a Comniei, pentru echilirarea
u&etului de stat si care se ramurseaza in cursul anului;
1 emisiunea de bonuri de tezaur in scopul echilirarii u&etului de stat, ramursaile din resurse u&etare
pna la finele anului;
1 plasarea de inscrisuri, prin subscriptie publica, pe termen mediu si lung, in scopul procurarii resurselor
anesti necesare pentru acoperirea deficitului u&etar anual;
1 garantiile ce se acorda de stat pentru credite bancare interne primite de anumite unitati economice si
administrati--teritoriale in scopul satisfacerii unor ne-oi de dez-oltare economica;
1 folosirea pe termen scurt a disponibilitatilor din conturile .rezoreriei publice'
B0
#n cazul Comniei, in aza aproarilor date de 7u-ern, 6inisterul 5inantelor este autorizat sa
&aranteze, in numele si in contul statului, credite ancare interne, pe termen scurt, mediu si lun&,
contractate de unitati economice la anci comerciale pentru urmatoarele destinatii:
realizarea pro&ramelor de restructurare aproate de or&anele si autoritatile le&al constituite;
constituirea stocurilor la principalele produse strate&ice, necesare economiei nationale, stailite de
catre 7u-ern;
finantarea efectuarii unor lucrari a&ricole;
finantarea realizarii productiei cu ciclu lun& de faricatie destinata e'portului;
realizarea unor oiecti-e de in-estitii de interes national.
?miterea de catre 6inisterul 5inantelor a &arantiilor necesare unitatilor economice, pentru contractarea
creditelor interne, este conditionata de acceptarea de catre minister a clauzelor cuprinse in contractele de
credit.
>onstituirea resurselor financiare necesare ramursarii ratelor scadente si platii donzilor aferente
reprezinta sarcina unitatilor economice eneficiare a creditelor &arantate de stat.
Aentru determinarea gradului de risc se efectueaza o analiza economico-financiara a documentatiei
prezentate de persoana juridica ce solicita o &arantie de stat si se prezinta 6inisterului 5inantelor, care
determina, in procente, &radul de risc.
Eaca acesta nu depaseste (*F din -aloarea imprumutului &radul de risc se accepta. Apoi, in functie de
&radul de risc determinat, 6inisterul 5inantelor calculeaza cuantumul comisionului de risc ce treuie -irat
in contul fondului de risc, de catre eneficiarul imprumutului &arantat.
(omisionul de risc se determina prin aplicarea cotei procentuale $a &radului de risc% la -aloarea
imprumutului &arantat si se -ireaza in cuantumul si la termenele stipulate in con-entia incheiata cu
6inisterul 5inantelor.
#n scopul acoperirii riscurilor care pot sa apara, se constituie ,5ondul de risc pentru &arantii interneQ si
se &estioneaza de catre 6inisterul 5inantelor, in re&im e'trau&etar, prin >ontul 7eneral al Trezoreriei
/tatului.
4limentarea acestui fond se realizeaza cu:
sumele incasate su forma de comisioane de la eneficiarii creditelor ancare an&ajate;
donzile onificate la disponiilitatile fondului si pastrate la Trezoreria pulica sau la anci, su
forma depozitelor ancare sau ca disponiilitati la -edere;
penalizarile aplicate pentru neplata la termen a comisioanelor ne&ociate si stailite cu eneficiarii
creditelor ancare &arantate;
sumele pre-azute in u&etul de stat cu aceasta destinatie, care se stailesc si se aproa anual in
functie de &radul minim de e'punere la risc si de cuantumul celorlalte resurse care alimenteaza
fondul.
An&ajamentele de datorie pulica, in lei sau in -aluta, se inre&istreaza in Ce&istrul datoriei pulice
interne, instituit le&al la 6inisterul 5inantelor.
;estionarea datoriei publice interne se asi&ura de catre 6inisterul 5inantelor si consta in:
contractarea imprumuturilor de stat;
or&anizarea si tinerea e-identei, prin conturi specifice, a datoriei pulice interne;
ramursarea datoriei pulice;
calculul si plata donzilor, comisioanelor si spezelor datorate;
efectuarea altor operatiuni specifice.
#n practica romneasca actuala, indatorarea pulica interna se caracterizeaza printr-o dinamica relati-
sustinuta, in conditiile utilizarii unor di-erse modalitati de indatorare, cum ar fi:
emisiunea si plasarea certificatelor de trezorerie cu donda adresaile persoanelor juridice;
emisiunea si plasarea certificatelor de trezorerie cu discont adresaile persoanelor juridice
rezidente in Comnia;
emisiunea si plasarea certificatelor de trezorerie cu donda pentru populatie s.a.
La ni)elul comunitatilor locale, datoria pulica interna se formeaza:
B1
prin imprumuturi interne, contractate de autoritatile pulice locale de la anci comerciale sau de la
alte institutii de credit;
pe baza titlurilor de )aloare emise de catre autoritatile pulice locale si suscrise de catre di-erse
persoane fizice sauGsi juridice.
#n cazul unitatilor administrati--teritoriale, >onsiliile locale si judetene sau >onsiliul 7eneral al
6unicipiului @ucuresti pot aproa contractarea de imprumuturi interne si e'terne, pe termen mediu si
lun&, pentru realizarea de in-estitii pulice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei pulice
locale.
-mprumuturile interne locale pot fi contractate fara &arantia 7u-ernului, cu conditia informarii
prealaile a 6inisterului 5inantelor, insa cele externe locale necesita aproarea comisiei de autorizare a
acestor imprumuturi formata din reprezentanti ai 7u-ernului, @ancii :ationale a Comniei si ai
autoritatilor pulice locale.
>atoria publica locala interna reprezinta o obligatie generala ce presupune ramursarea ei la
scadentele con-enite si plata donzilor si a comisioanelor stailite prin acordurile incheiate. #n acest
conte't, ratele scadente aferente imprumuturilor contractate, donzile si comisioanele datorate se inscriu
in u&etul local.
4rin urmare, 7u-ernului nu-i re-ine nici o oli&atie de plata in le&atura cu datoria pulica locala
scadenta.
Ee asemenea, imprumuturile contractate de unitatile administrati--teritoriale pot fi &arantate de catre
autoritatea administratiei pulice locale prin oricare din -eniturile proprii, e'ceptndu-se cele pro-enite
din transferurile cu destinatie speciala de la u&etul de stat.
#n scopul cunoasterii marimii, structurii si e-olutiei datoriei la ni-elul fiecarei autoritati pulice locale,
se instituie Ce&istrul de e-identa a datoriei pulice locale, in care se consemneaza:
sumele aferente fiecarui imprumut contractat;
modalitatile de ramursare si scadentele con-enite;
-eniturile cu care se &aranteaza ramursarea;
donzile si comisioanele datorate;
alte informatii semnificati-e pentru fiecare imprumut.
4otri-it le&islatiei romnesti in -i&oare, capacitatea de indatorare la ni)el local este plafonata la
ma'imum 0*F din totalul -eniturilor curente ale u&etelor locale. #n scopul determinarii acestei limite,
pentru imprumuturile contractate cu o rata a donzii -ariaila se ia in considerare rata donzii in
-i&oare la data efectuarii calculului, iar daca imprumuturile sunt contractate in -aluta, se ia in considerare
cursul de schim comunicat de @anca :ationala a Comniei, de asemenea, la data efectuarii calculului.
4utoritatile publice locale pot contracta imprumuturi si pe termen scurt, daca pe parcursul e'ecutiei
u&etare apar &oluri de casa temporare, datorate decalajului dintre -eniturile incasate si cheltuielile
e'i&iile mai mari ale u&etului local.
#n prima instanta, aceste &oluri de casa se acopera din fondul de rulment
U
, iar dupa epuizarea acestuia
se apeleaza la imprumuturile fara dob0nda ce pot fi acordate din disponiilitatile >ontului 7eneral al
Trezoreriei /tatului.
>ea mai mare parte a datoriei pulice interne pro-ine de la imprumuturile contractate pentru finantarea
si refinantarea deficitelor u&etare inre&istrate incepnd cu anul ())0. >ealalta partea a datoriei pulice
interne pro-ine de la imprumuturile contractate de stat cu destinatie speciala, cum ar fi:
acoperirea pierderilor din acti-itate inre&istrate de intreprinderile de stat in perioada ()J)-())*;
acoperirea creditelor neperformante preluate de la ancile de stat, inclusi- a creditelor aferente
in-estitiilor sistate de catre 7u-ern;
acoperirea pierderilor din calamitati, reflectate in credite ancare neramursaile;
re&ularizarea unor credite si donzi, considerate ca nerecuperaile, la @anca A&ricola si
@ancore';
continuarea participarii Comniei la constituirea >ominatului minier de la Vri-oi-Co& din
Mcraina;
alte destinatii aproate prin le&i speciale.
-ndicatori de apreciere, dintre care mentionam:
BB
(. gradul de indatorare a statului $se determina ca raport procentual intre cuantumul datoriei pulice
si produsul intern rut, iar cu ct acest indicator are o -aloare mai mare, cu att tara este mai
indatorata%;
0. datoria publica interna anga+ata $ca totalitate a oli&atiilor asumate de stat fata de creditorii
interni si neramursate in momentul realizarii analizei%;
1. datoria publica anga+ata pe locuitor $ca raport intre marimea asoluta a acesteia si numarul
locuitorilor unei tari%;
B. ser)iciul datoriei publice interne, in marime asoluta;
2. ponderea ser)iciului datoriei publice interne in produsul intern brut sau in totalul c,eltuielilor
bugetare5
)atoria publica e#terna
#mprumuturile e'terne reprezinta o forma a e'portului de capital si au inre&istrat o dez-oltare foarte
mare in secolul al !!-lea datorita e'istentei, pe piata tarilor dez-oltate, a unui surplus relati- de capital,
care isi cauta plasament peste &ranita in conditii mai a-antajoase dect in interior.
#mprumuturile sau creditele e'terne se &rupeaza dupa anumite criterii, astfel:
(. in functie de destinatie, deoseim:
credite pe marfuri $sunt mai frec-ente si se acorda pentru cumparari de marfuri de la creditor sau
din tara acestuia%;
credite financiare $se folosesc mai rar si se acorda de or&anisme financiare internationale in -aluta
con-ertiila; acestea se utilizeaza de catre deitor, potri-it ne-oilor sale, fie pe piata creditorului,
fie pe o terta piata, in special in scopuri producti-e cum ar fi: construirea de intreprinderi
e'tracti-e, centrale electrice, farici producatoare de unuri de consum, drumuri si poduri, cai
ferate si alte lucrari de infrastructura etc.%;
0. in functie de durata pentru care se acorda, distin&em:
credite acordate pe termene scurte $(-0 ani%;
credite acordate pe termene medii $1-2 ani%;
credite acordate pe termene lungi $peste 2 ani%.
@eneficiarul unui credit e'tern este interesat ca termenul de ramursare sa fie suficient de indepartat
pentru a-si procura resursele necesare restituirii acestuia si achitarii donzilor, comisioanelor si a altor
cheltuieli aferente.
Eaca imprumutul e'tern are o destinatie producti-a, atunci termenul de ramursare treuie stailit in
functie de momentul punerii in functiune a oiecti-ului respecti- si de -aloarea adau&ata ce se poate
otine de pe urma acestuia. Ee aceea, in cadrul termenului final de ramursare se stailesc trei perioade
distincte, si anume:
perioada de utilizare a creditului;
perioada de &ratie a creditului $in cursul careia nu se efectueaza plati pentru ramursarea
acestuia%;
perioada de ramursare propriu-zisa a creditului.
#n concluzie, termenele creditelor se stailesc in functie de:
destinatia acestora;
rentailitatea oiecti-ului pentru care se contracteaza imprumutul;
practica internationala;
le&islatia e'istenta in tara creditorului si, respecti-, in tara eneficiarului creditului;
pre-ederile unor con-entii internationale in materie s.a.
1. in functie de modalitatea de ramursare, deoseim:
credite externe rambursate in cote egale5
credite externe rambursate in cote inegale $care cresc pro&resi-%;
credite externe rambursate intr1o singura transa $la scadenta%.
B. din punct de -edere al &arantiei solicitate, intlnim:
B2
credite externe acordate pe baza unei garantii materiale $cum ar fi: marfuri, documente de
dispozitie asupra marfurilor, actiuni si oli&atiuni, depozite ale unor firme, ale unor institutii
&u-ernamentale, -enituri ale statului, rezer-ele de aur si de-ize ale statului etc.%;
credite externe acordate pe baza unei garantii morale'
2. din punctul de -edere al creditorului, creditele e'terne pot fi acordate de catre:
intreprinderi furnizoare $credite comerciale sau de firma%;
banci si alte institutii de credit $credite ancare%;
gu)erne $credite &u-ernamentale%;
organisme financiare internationale $credite financiare%;
rentieri si alte persoane fizice $imprumuturi de stat%.
#ntreprinderile furnizoare si institutiile financiar-ancare acorda credite pe aze ilaterale, &u-ernele
acorda asistenta pulica ilaterala, iar or&anismele financiare internationale acorda asistenta pulica pe
aze multilaterale.
4sistenta publica bilaterala prezinta urmatoarele caracteristici:
se acorda de catre:
o &u-ernele tarilor dez-oltate, memre ale >omitetului de Asistenta pentru Eez-oltare
pentru Tarile memre ale D.>.E.?.;
o &u-ernele unor tari e'portatoare de petrol, memre ale D.>.E.?. etc.
imraca urmatoarele forme:
o ajutoare in natura sau in ani;
o asistenta tehnica si militara;
o imprumuturi in conditii pri-ile&iate.
4sistenta publica multilaterala se acorda de or&anisme financiare internationale, cum ar fi:
@anca #nternationala pentru Ceconstructie si Eez-oltare $@.#.C.E.%, denumita si @anca 6ondiala;
or&anismele financiare re&ionale: @anca ?uropeana pentru Ceconstructie si Eez-oltare, @anca
#nteramericana de Eez-oltare, @anca Africana de Eez-oltare, @anca Asiatica de Eez-oltare,
@anca de Eez-oltare a >araielor;
or&anisme financiare ale >omunitatii ?conomice ?uropene: 5ondul ?uropean de Eez-oltare,
@anca ?uropeana de #n-estitii.
+. din punctul de -edere al eneficiarului de credite e'terne, in calitate de imprumutat pot sa apara:
intreprinderi pri-ate si pulice;
anci si alte institutii financiare;
&u-erne, unitati administrati--teritoriale;
alte institutii de drept pulic.
Mneori, in cazul imprumuturilor acordate pe aze ilaterale de catre tarile dez-oltate, aproarea
acestora este insotita de:
conditii economice, cum ar fi:
o utilizarea sumelor acordate pentru finantarea unor pro&rame economice numai pentru
oiecti-ele a&reate de tarile creditoare;
o -alorificarea resurselor naturale, de catre tarile in curs de dez-oltare, preponderent, su
forma de materii prime si semifaricate;
o utilizarea creditelor e'terne pentru procurarea de echipamente si alte produse industriale
din tarile creditoare s.a.
conditii politice, cum ar fi:
o sprijinirea politicii interne si e'terne a &u-ernului tarii creditoare, a initiati-elor si
actiunilor acestuia pe plan international, de catre &u-ernul tarii deitoare;
o respectarea drepturilor omului;
o restaurarea si consolidarea democratiei s.a.
conditii militare, cum ar fi:
o aderarea tarii eneficiare la anumite aliante militare;
B+
o crearea de aze militare straine pe teritoriul tarii eneficiare;
o participarea la anumite actiuni militare;
o achizitionarea de tehnica de lupta si armament din tara creditoare s.a.
>a parte a datoriei pulice, datoria pulica e'terna se manifesta in anumite forme in toate tarile lumii,
dar ponderea sa in totalul datoriei pulice difera de la o tara la alta si de la un &rup de tari la altul, altfel:
in tarile dez)oltate din punct de )edere economic, ponderea datoriei pulice e'terne in totalul
datoriei pulice este relati- scazuta;
in tarile in curs de dez)oltare, ponderea datoriei pulice e'terne in totalul datoriei pulice este
relati- ridicata, deoarece, de re&ula, acestea sunt ne-oite sa apeleze pe o scara mai lar&a la resurse
e'terne.
Dptiunea tarilor lumii pentru imprumuturile interne si e'terne este dependenta de:
marimea pietei interne a capitalului de imprumut;
-olumul comertului e'terior;
raportul dintre e'portul si importul care compun comertul e'terior.
Spre deosebire de datoria publica interna, datoria publica externa este mai impo)aratoare din
urmatoarele moti)e principale#
imprumuturile e'terne treuie ramursate, in timp ce imprumuturile interne pot fi transformate in
imprumuturi perpetue, sau ramursarea lor poate fi amnata printr-o con-ersie intr-un imprumut
pe termen lun&;
oli&atiile pri-ind donzile si alte cheltuieli aferente imprumuturilor e'terne se stailesc de catre
creditori, &u-ernul tarii eneficiare nea-nd control asupra acestora;
deprecierea -alutei deitorului pe pietele monetare interne creste po-ara platilor de donzi si a
capitalului ramursat;
platile treuie efectuate la termenele stailite de catre creditori si nu la cele con-enaile tarii
deitoare;
neplataGnerestituirea la termene stailite a donzilor, comisioanelor sau a capitalului imprumutat
atra&e penalitati si creeaza dificultati pentru otinerea unor credite in -iitor;
alanta de plati este influentata ne&ati- daca sumele otinute, prin imprumuturi e'terne, nu sunt
utilizate pentru cresterea e'porturilor, sau pentru reducerea importurilor tarii deitoare;
pierderea de su-eranitate reprezinta, uneori, un pret indirect al recur&erii la imprumuturi e'terne
$este cazul imprumuturilor otinute de la unele institutii financiare internationale si care pot cere
&u-ernului tarii eneficiare sa promo-eze anumite politici economice%.
4otri-it le&islatiei romnesti in -i&oare, la propunerea 7u-ernului, 4arlamentul aproa plafonul de
credite e'terne in limita &radului de indatorare e'terna, in care se incadreaza necesarul de imprumuturi
e'terne pe aza strate&iei pri-ind datoria pulica e'terna.
7arantarea de catre stat, prin 6inisterul 5inantelor, a unor credite e'terne pentru in-estitii contractate
de societati comerciale, re&ii autonome si institutii pulice, se efectueaza pe aza analizelor de proiect ale
6ancii de 2xport1-mport a @om0niei (2C-8647D S'4'"' Analizele de proiect, care au la aza
documentatiile intocmite de catre solicitantii creditelor e'terne, se inainteaza (omitetului -nterministerial
de ;arantii si (redite de (omert 2xterior, care poate sa aproe sau nu continuarea procedurii de
contractare a creditelor e'terne.
/olicitantii creditelor e'terne &arantate de stat sunt oli&ati sa prezinte 6inisterului 5inantelor
urmatoarele documente:
aproarea >omitetului #nterministerial de 7arantii si >redite de >omert ?'terior, daca aceasta
aproare este ceruta de le&e;
proiectul acordului de imprumut;
proiectul scrisorii de &arantie;
contractul comercial de imprumut;
fundamentarea resurselor moilizaile necesare ramursarii imprumutului, platii a-ansului,
donzilor si a comisioanelor aferente;
alte documente solicitate de catre anca straina creditoare.
BH
4e aza analizei acestor documente, 6inisterul 5inantelor intocmeste o nota1mandat cu pri)ire la
conditiile de negociere a acordului de imprumut, prin care se fi'eaza si e-entualele limite de ne&ociere pe
care acest minister le accepta in fa-oarea di-ersilor solicitanti de credite e'terne.
#n calitate de &arant al creditelor e'terne, 6inisterul 5inantelor, in numele statului, e-alueaza riscurile
monetare, -alutare si financiare asociate imprumutului analizat, oportunitatea si conditiile de acordare a
&arantiei, astfel inct crediilitatea financiara a statului romn, pe plan international, sa nu fie afectata.
Eaca aceste conditii sunt intrunite, 8inisterul Finantelor emite scrisoarea de garantie si, pe aza
mandatului primit de la 7u-ern, participa la ne&ocierea acordurilor de imprumut.
Totodata, concomitent cu emiterea scrisorii de &arantie, intre 6inisterul 5inantelor $in calitate de
&arant% si eneficiarul creditului e'tern $in calitate de &arantat% se incheie o con-entie, prin care se
stailesc cotele procentuale de participare la 5ondul de risc pentru &arantii e'terne si imprumuturi
susidiare, precum si oli&atiile si drepturile partilor contractante.
5ondul de risc pentru &arantii e'terne si imprumuturi susidiare se constituie de catre 6inisterul
5inantelor, se administreaza in re&im e'trau&etar si se alimenteaza cu:
sumele datorate de catre eneficiarii de credite e'terne, &arantate de stat;
donzile onificate la disponiilitatile acestui fond de catre Trezoreria pulica;
penalitatile aplicate pentru neplata la termen a comisioanelor datorate.
#mprumuturile e'terne contractate de statul romn, in nume propriu, precum si cele &arantate de stat se
inscriu in Ce&istrul datoriei pulice e'terne, care este instituit le&al la 6inisterul 5inantelor.
>nd situatia o impune, 7u-ernul analizeaz oportunitatea i condiiile de reealonare, refinanare
iGsau con-ersiune a datoriei pulice e'terne i prezint propunerile sale 4arlamentului n -ederea
aprorii.
@e)izuirea datoriei publice externe se efectueaza, adesea, atunci cnd tara deitoare, fie intmpina
dificultati in respectarea termenelor scadente $datorita insuficientei resurselor -alutare%, fie nu are
dificultati in onorarea ser-iciului datoriei pulice e'terne,
U
dar doreste sa eneficieze de conjunctura
fa-oraila a pietei de capital $prin ramursarea anticipata a unor imprumuturi%. #n practica internationala
se utilizeaza urmatoarele metode de re-izuire a datoriei pulice:
reamena+area sau restructurarea $prin care se modifica scadentarul ramursarilor si rata donzii
in scopul asi&urarii conditiilor ca deitorul sa poata achita arieratele inre&istrate%;
recapitalizarea sau consolidarea $prin recapitalizare se urmareste an&ajarea unui nou imprumut
pentru restituirea celui restant, iar consolidarea inseamna a considera stinsa o datorie anterioara,
ramasa neplatita, prin suscrierea unui imprumut nou pe o perioada mai indelun&ata%;
anularea sau <usurarea= datoriei publice $reprezinta metoda de ultima instanta a re-izuirii
datoriei, foarte &reu acceptata de creditori si consta in scutirea totala sau partiala a tarii deitoare
de ser-iciul aferent unor imprumuturi scadente%.
Eeseori, re-izuirea datoriei pulice, prin anularea sau ,usurareaQ datoriei pulice, se efectueaza din
ratiuni politice, in scopul cresterii influentei creditorilor in tarile deitoare.
6arimea si e-olutia datoriei pulice e'terne se afla in strnsa dependenta fata de alanta de plati
e'terne, al carei proiect se elaoreaza de catre 6inisterul 5inantelor, in colaorare cu @anca :ationala a
Comniei.
?'ecutia alantei de plati e'terne se urmareste de catre @anca :ationala a Comniei, care intocmeste si
transmite, trimestrial, 6inisterului 5inantelor situatia drepturilor si an&ajamentelor e'terne ale statului.
/emestrial, 6inisterul 5inantelor si @anca :ationala a Comniei prezinta 7u-ernului informari cu
pri-ire la modul de realizare a pre-ederilor inscrise in alanta de plati e'terne, precum si propuneri de
solutii pentru acoperirea deficitului sau de utilizare a e'cedentului din contul curent al acesteia.
Eocumentele -iznd e'ecutia alantei de plati e'terne pentru anul financiar incheiat se finalizeaza de
catre 7u-ern si se inainteaza, spre aproare, 4arlamentului, pna la 1* iunie.
Comnia, cu o datorie pulica e'terna de circa 1** dolari /MA pe locuitor, de apro'imati- 0*F in
raport cu produsul intern rut si de circa J*F fata de e'porturi, la finele anului ())H, se numara printre
tarile deitoare cu o dez-oltare medie putin indatorate fata de strainatate.

BJ
4iciE 6onurile de tezaur sunt titluri de imprumut, purtatoare de donda, la fel ca oli&atiunile si
impreuna fac parte din cate&oria efectelor pulice protejate, prin >odul 4enal, impotri-a falsificarii sau
contrafacerii. 5iecare on de tezaur cuprinde denumirea, emitentul, precizarea sumei de ani stailita ca
unitate -alorica a imprumutului, precum si alte informatii pri-ind donda, termenul de ramursare,
e-entual numarul de serie si alte conditionari din ansamlul carora rezulta ca titlul respecti- do-edeste si
reprezinta o creanta a detinatorului fata de stat.
#n Comnia, potri-it Ie&ii nr. H0G())+ pri-ind finantele pulice, 6inisterul 5inantelor poate fi autorizat
anual, prin le&ea u&etului de stat, si cu aproarea 7u-ernului, sa emita onuri de tezaur, purtatoare de
donda, si a caror scadenta nu treuie sa depaseasca sfrsitul anului u&etar.
@onurile de tezaur se pun in circulatie prin @anca :ationala a Comniei, a-nd la aza o con-entie
incheiata de aceasta cu 6inisterul 5inantelor. Totalul onurilor de tezaur si a altor instrumente specifice,
aflate in circulatie, nu treuie sa depaseasca JF din -olumul total al cheltuielilor u&etului de stat
aproat. Ee asemenea, emiterea onurilor de tezaur si a altor instrumente specifice se efectueaza numai in
primele zece luni ale e'ercitiului u&etar, iar retra&erea lor treuie sa se faca fara a depasi anul financiar
in care au fost emise.
CAPITOLUL 1<
RESURSELE FINANCIARE PUBLICE
Elemente de analiz:
@esurse financiare5
Structura resurselor financiare publice5
(lasificarea resurselor financiare publice5
7esursele %inanciare & de%iniii, aspecte generale, clari%icri terminologice:
Cesursele financiare reprezint totalitatea mijloacelor neti necesare realizrii oiecti-elor
economice i sociale ntr-un inter-al de timp determinat $"crel, 0**(%
4ro-enien: 4#@ i importuri.
Eestinaii: consum, formare rut a capitalului, e'porturi.
Cesursele financiare naionale: resurse financiare pulice W resursele intreprinderilor pulice si
pri-ate W resursele or&anizatiilor fara scop lucrati- W resursele populatiei.
Cesursele financiare pulice: resursele administratiei centrale de stat W resursele locale W resursele
asi&urarilor sociale de stat W resursele institutiilor cu caracter autonom
Structura resurselor %inanciare publice & clasi%icri:
#. Ein punct de -edere al coninutului economic:
#.(. 4rele-rile cu caracter oli&atoriu:
#mpozite.
Ta'e.
>ontriuii.
#.0. Cesurse de trezorerie $pentru acoperirea temporar a deficitelor curente ale u&etului de stat,
u&etelor locale i u&etului de asi&urri sociale, pentru acoperirea &olurilor de cas i a deficitelor
temporare ale u&etelor fondurilor speciale%
#.1. mprumuturi pulice
#.B. 5inanarea prin emisiune monetar fr acoperire $nerecomandail pe termen mediu i lun& .
D cretere a inflaiei determin creterea resurselor fiscale $cresc ncasrile din impozitele pe -enit
i din impozitele indirecte, determinnd o diminuare relati- a oli&aiilor de plat ale statului,
B)
indeosei n ceea ce pri-ete datoria pulic, n situaia n care rata donzii la mprumuturi este
su ni-elul inflaiei.
##. Ein punct de -edere al ritmicitii :ncasrii la buget distingem
##.(. Cesurse ordinare,curente: -enituri fiscale, nefiscale, cotizaii, etc.
##.0. Cesurse e'traordinare: mprumuturi de stat, transferuri, ajutoare, donaii, emisiunea neasc
fr acoperire, -alorificarea unor unuri ale statului.
###. >onform structurii organizatorice a statelor
(.n statele de tip federal: resurse ale u&etului federal, ale statelor memre, locale.
0.n statele de tip unitar: resurse ale u&etului central, ale u&etelor locale.
#". n funcie de pro"enien:
#nterne
?'terne: mprumuturi de la or&anisme financiare internaionale, nci strine sau &u-erne ale altor
ri, transferuri e'terne neramursaile, etc.
E"oluia resurselor publice ' comparaii internaionale 2(crel,2//31:
>ea mai mare parte a resurselor pulice din rile cu economie de pia sunt rezultatul procesului
de redistriuire al 4#@.
"eniturile curente ale rilor D?>E, reprezint apro'.(G1 din 4#@.
4onderea cea mai mare din resursele pulice o dein -eniturile fiscale $impozitul pe -enitul
persoanelor fizice i cel al persoanelor juridice%, impozitele indirecte, ta'e -amale, ta'e de timru
i de nre&istrare.
"eniturile fiscale $F din 4#@% se situeaz ntre ()F $>anada% i B1F $Dlanda i @el&ia% pentru
rile dez-oltate i ntre (F i 02F n rile n curs de dez-oltare. n Comania n 0*** = 0H,2F.
"eniturile nefiscale $de la ntreprinderile i instituiile pulice% au un ni-el redus = apro'. BF.
#mpozitele constituie principalul canal de procurare a -eniturilor pulice.
#mpozitele , ta'ele i contriuiile pentru A./ reprezint apro'.)G(* din -eniturile curente n rile
foarte dez-oltate.
"eniturile curente cresc mai rapid dect 4#@ dar mai lent dect cheltuielile pulice, de aici apelul
la resursele e'traordinare.
n Comania: ponderea -eniturilor n u&etul &eneral consolidat a e-oluat de la 1JF din 4#@ n
())* la 1(F n 0***, din care -eniturile fiscale au reprezentat 12F din 4#@ n ())* i 0)F n
0***. 7radul de fiscalitate su 1* F.
Ein -eniturile fiscale cea mai mare parte o reprezint -eniturile indirecte $+JF% cu T"A
reprezentnd B(F din acestea, n timp ce -eniturile directe au reprezentat 0+F, n 0***,
reprezentnd o in-ersare a accentului ctre impozitele indirecte $n ())B-impozite directe 2(F i
impozite indirecte B0F din -eniturile u&etului de stat%
2*
CAPITOLUL 11
IMPOBITE: GENERALITI
Elemente de analiz:
2lementele impozitului'
Arincipiile impozitrii'
4%ezarea %i perceperea impozitelor
(lasificarea impozitelor'
!mpozitele & de%iniie, aspecte generale:
#mpozitele reprezint o form de prele-are a unei pri din -eniturile sau a-erea persoanelor fizice
i juridice la dispoziia statului n -ederea acoperirii cheltuielilor pulice.
4rele-area are urmtoarele caracteristici:
(. e*te o1ligato"ie - plata impozitelor este o sarcin impus tuturor persoanelor fizice i
juridice care posed o anumit surs de -enit. Ereptul de a introduce impozite l are
4arlamentul i or&anele de stat locale.
0. e*te #, titl, .e2iiti/& e"am1,"*a1il
1. e*te 2!"! #ot"a)"e*ta0ie .i"e#t! din partea statului - n schimul prele-rii, pltitorii nu
pot solicita statului un contraser-icu de -aloare e&al sau apropiat.
>aracteristica esenial a e-oluiei impozitelor dup cel de-al doilea rzoi mondial este creterea
continu att n mrime asolut ct i n mrime relati-.
>reterea s-a realizat prin:
(. creterea numrului de pltitori
0. prin e'tinderea azei de impunere
1. majorarea cotelor de impunere.
Elementele impozitului:
(. /M@#?>TMI #64DX#TMIM# $>D:TC#@MA@#IMI% - persoana %izic sau $uridic obligat
prin lege la plata acestuia' $#mpozit pe salariu-muncitor, funcionar, profesor, la impozitul pe
profit-firma respecti-, etc.%. >hiar dac impozitul este -rsat la stat de ctre o alt persoan $cum
ar fi patronul n cazul impozitului pe salariu% suiectul impozitului este tot salariatul respecti-.
0. /M4DCTYTDCMI $E?/T#:ATACMI% #64DX#TMIM#- persoana care suport e%ecti"
impozitul
1. D@#?>TMI #64M:?C## - materia supus impunerii 2e#."enitul, a"erea, pro%itul, salariul&
pentru impozitele directe 3i produsul "5ndut, ser"iciul prestat, bunul importat&pentru impozitele
indirecte1.4entru e'primarea dimensiunii acestuia se folosesc anumite uniti de msur $numite
uniti de impunere% - moneda pentru impozitul pe -enit - metrul ptrat de suprafa* util pentru
impozitul pe cldiri - ,ectarul la impozitul funciar - bucata 1 litru 1 Fg la ta'ele de consumaie.
B. /MC/A #64DX#TMIM# - din ce se plte3te impozitul: -enit $oiectul coincide cu sursa% sau
a-ere $impozitul se pltete din -enitul realizat de pe seama a-erii respecti-e%.
2. >DTA #64DX#TMIM# & reprezint impozitul a%erent unei uniti de impunere 2:n sum %i#
sau cote procentuale proporionale, progresi"e sau regresi"e1
+. T?C6?:MI E? 4IATY - data p5n la care trebuie ac*itat.
H. A/#?TA $6DE E? AZ?XAC?% = totalitatea msurilor permise de lege luate de organele %iscale
pentru identi%icarea obiectului impozabil, stabilirea mrimii materiei impozabile, determinarea
impozitului datorat statului.
rincipiile impunerii:
(. 4rincipii de echitate, dreptate, fiscal :
Stabilirea minimului neimpozabil - n cazul impozitelor directe - le&iferarea scutirii de
impozit a unui -enit minim.
2(
Sarcina %iscal & stabilit :n %uncie de puterea contributi" a %iecrui pltitor, cu luarea
:n considerare a mrimii "enitului sau a"erii care %ace obiectul impunerii, ca 3i a
situaiei personale a acestuia
.a o anumit putere contributi", sarcina %iscal a unei categorii sociale s %ie stabilit
:n comparaie cu sarcina %iscal a altei categorii sociale.
!mpunerea s %ie general 'cuprinz0nd toate categoriile sociale, care realizeaz )enituri
sau care au o anumit a)ere.
Cota de impunere- impunerea n sume %i#e $capitaie% i n cote procentuale
2proporionale =aceeai cot indiferent de mrimea oiectului impozail%, 2regresi"e =
impozitele indirecte = ponderea impozitului indirect n -enitul cumprtorului este in-ers
proporional cu -eniturile sale%, $progresi"e = cota crete pe msura creterii materiei
impozaile, su forma cotelor progresi"e simple = aceai cot de impozit asupra intre&ii
materii impozaile aparinnd contriuailului i su forma cotelor progresi"e compuse&se
di-ide materia impozail n mai multe trane, iar pentru fiecare tran este stailit o alt
cot de impozit
0. 4rincipii de politic financiar
7andament %iscal ridicat
a" -mpozitul trebuie s aibe caracter uni)ersal1trebuie s fie pltit de toate persoanele
care ob*in )enituri din aceea%i surs sau posed aceea%i a)ere'.oat materia
impozabil trebuie s fie supus impozitului
b" .rebuie s nu existe posibilit*i de sustragere de la impunere a unei pr*i din materia
impozabil'
c" Volumul c,eltuielilor pri)ind stabilirea materiei impozabile, calcularea %i perceperea
trebuie s fie c0t mai redus posibil'
Stabilitate & randamentul trebuie s fie constant o perioad lung de timp a ciclului
economic
Elasticitatea & trebuie ca acesta s fie permanent adaptabil necesit*ilor de )enituri ale
statului
1. 4rincipii de politic economic:
rocurarea de "enituri necesare acoperirii c*eltuielilor publice
9olosirea ca instrument de promo"are a unor ramuri economice
7educerea, stimularea produciei sau a consumului unor mr%uri
E#tinderea e#portului 3i restr5ngerea importului
B. 4rincipii social-politice: partide, cate&orii sociale, produse cu consecine duntoare
Clasi%icarea impozitelor
A' I 2,#0ie .e t"!*!t,"ile .e 2o. +i .e 2o"m!:
,. !mpozitele directe se stailesc nominal in sarcina unor persoane fizice sauGsi juridice, in functie de
-eniturile sau a-erea acestora, pe aza cotelor le&ale de impunere si se percep direct de la suiectul
impozitului la anumite termene precis stailite. Ee re&ula, in cazul acestor impozite, suiectul si
suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana.
4e aza criteriilor care stau la aza asezarii impozitelor directe, acestea se &rupeaza in:
a" impozite reale $oiecti-e, pe produs%, care:
o se stailesc in le&atura cu detinerea unor oiecte materiale $cum sunt pamntul, cladirile,
ma&azinele etc.%, facndu-se astractie de situatia personala a suiectului impozitului;
o au cunoscut o lar&a aplicailitate in perioada capitalismului premonopolist, dar ele se
practica si in prezent in cazul cladirilor, terenurilor ocupate de cladiri, e'ploatarilor
a&ricole;
20
o in aceasta cate&orie se includ:
o impozitul funciar;
o impozitul pe cladiri;
o impozitul pe acti-itati industriale, comerciale si profesii liere;
o impozitul pe capitalul moiliar sau anesc.
b" impozite personale $suiecti-e%, care:
o se aseaza asupra -eniturilor sau a-erii a-ndu-se in -edere si situatia personala a
suiectului impozitului;
o in aceasta cate&orie se includ:
o impozitele pe -eniturile persoanelor fizice;
o impozitele pe -eniturile societatilor de capital;
o impozitele pe a-erea propriu-zisa;
o impozitele pe circulatia a-erii;
o impozitele pe sporul de a-ere.
2. !mpozitele indirecte se percep cu ocazia -nzarii unor unuri si al prestarii unor ser-icii, fiind
-arsate la u&etul pulic de catre producatori, comercianti sau prestatori de ser-icii si suportate de
catre consumatorii unurilor si ser-iciilor impozaile.
#n cazul acestor impozite, prin le&e, se atriuie calitatea de suiect al impozitului altei persoane
fizice sau juridice dect suportatorului acestora.
#n functie de forma lor de manifestare, impozitele indirecte se &rupeaza in:
o ta'e de consumatie;
o -enituri care pro-in de la monopolurile fiscale;
o ta'e -amale;
o ta'e de timru si de inre&istrare.
B' O1ie#t,l a*,)"a #a"o"a *e a*ea$a:
,. !mpozite pe "enit;
2. !mpozite pe a"ere;
3. !mpozite pe consum 2sau pe c*eltuieli1.
C' S#o),l ,"ma"it .e *tat )"i it"o.,#e"ea lo":
,. !mpozite %inanciare, instituite de stat in scopul realizarii de -enituri necesare acoperirii cheltuielilor
statului $cum sunt, de e'emplu, impozitele pe -enit, ta'ele de consumatie etc.%.
2. !mpozite de ordine, introduse de stat in scopul limitarii unei acti-itati anume sau in -ederea
realizarii unor oiecti-e nefiscale cum sunt, de e'emplu, introducerea unor accize ridicate asupra
consumului de alcool si tutun sau utilizarea unor ta'e -amale antidumpin& in scopul limitarii
importului anumitor marfuri ce au pret de dumpin&.
7' F"e#/eta #, #a"e *e "eali$ea$! % )e"#e) la 1,get:
,. !mpozite permanente $ordinare%, care se percep cu re&ularitate $de re&ula, anual%, fiind inscrise in
cadrul fiecarui u&et pulic.
2. !mpozite incidentale $e'traordinare%, care se instituie in situatii e'ceptionale $cum ar fi, de pilda, in
situatii de criza si razoi% si se percep o sin&ura data, moti- pentru care ele nu sunt inscrise in u&etul
pulic.
21
E' I*tit,tia #a"e le a.mii*t"ea$a:
,. in statele de tip %ederal
(. impozite federale;
0. impozite ale statelor, landurilor, cantoanelor, re&iunilor sau pro-inciilor
memre ale federatiilor;
1. impozite locale, ale departamentelor, pro-inciilor sau judetelor, ale
municipiilor, oraselor si comunelor.
2. in statele de tip unitar:
(. impozite ale administratiei centrale de stat;
0. impozite locale, ale or&anelor administrati--teritoriale.
2B
CAPITOLUL 11
IMPOBITELE 7IRECTE
Elemente de analiz:
(aracteristicile impozitelor directe '
-mpozitele reale'
-mpozitele personale'
Caracterizare general
#n decursul timpului, impozitele directe au e-oluat o dat cu dez-oltarea economiei, ele stailindu-
se pe diferite oiecte materiale, &enuri de acti-iti, pe -enituri sau pe a-eri.
/unt indi-idualizate.
>onstituie cea mai -eche forma de impunere. #n primele decenii ale secolului al !!-lea,
impozitele asezate pe oiecte, materiale si &enuri de acti-itati $adica impozitele de tip real% au fost
inlocuite treptat cu impozitele stailite pe diferite -enituri $salarii, profit, renta% sau pe a-ere
$moiliara sau imoiliara%, adica cu impozite de tip personal.
#ncepnd cu ultimele decenii ale secolului al !#!-lea, datorita cresterii continue a cheltuielilor
pulice, sporul de -enituri realizat de stat prin introducerea impozitelor personale nu a fost
suficient pentru acoperirea acestora, astfel inct s-a recurs si la impunerea indirecta.
Eeoarece impozitele directe sunt nominati-e, re&lementate in functie de marirea -enitului sau a
a-erii si au termene de plata stailite si cunoscute in anticipatie, ele sunt preferaile fata de
impozitele indirecte.
a/ata6e:
o constituie -enituri si&ure pentru stat, cunoscute din timp si pe care se poate aza la
anumite inter-ale de timp;
o indeplinesc oiecti-e de justitiei fiscala, deoarece sunt e'onerate -eniturile
necesare minimului de e'istenta;
o se calculeaza si se percep relati- usor.
.e$a/ata6e:
o nu sunt a&reaile platitorilor;
o se apreciaza ca nu sunt producti-e, deoarece conducerile statelor nu ar a-ea interes
sa de-ina nepopulare, prin creterea acestor impozite;
o pot &enera auzuri n ce pri-ete aezarea i ncasarea impozitelor.
Im)o$itele .i"e#te )ot 2i reale *i personale.
Im)o$itele "eale
#mpozitele reale au fost lar& utilizate n perioada capitalismului ascendent.
-n primele stadii de dez)oltare a capitalismului, cnd pamntul reprezenta principalul mijloc de
productie, n anumite ri europene a fost introdus impozitul %unciar $pe pamnt%. 6rimea acestui
impozit se stailea pe aza unor criterii ca, de e'emplu:
o numarul plu&urilor utilizate in -ederea lucrarii pamntului;
o suprafata terenurilor culti-ate;
22
o calitatea terenurilor culti-ate;
o mrimea arenzii;
o preul pamntului etc.
Mtilizarea acestor criterii, n stailirea impozitului funciar, nu permitea stailirea real i corect a
capacitii de plat a proprietarului funciar, deoarece se a-eau n -edere numai unii dintre factorii care
influenau ni-elul produciei a&ricole. Ee aceea, un pas important n stailirea mai aproape de realitate a
impozitului funciar l-a reprezentat introducerea cadastrului'
>adastrul reprezinta att actiunea de descriere a unurilor funciare din fiecare localitate, cu precizarea
-eniturilor pe care le produc, ct si re&istrele in care fi&ureaza inscrisi contriuailii cu unurile lor, pe
aza carora se staileau impozitele directe. >adastrul este, de fapt, starea ci-ila a terenurilor si a fost
folosit nu numai pentru impozitul funciar, ci si pentru alte impozite denumite cadastrale'
#n afara de pamnt, im)o$it,l "eal *%a #al#,lat *i )et", #la.i"i i 2,#tie .e .e*tiatia lo"
$locuinte, ma&azine, irouri etc.%.
/tailirea impozitului pe cladiri a-ea la aza, de asemenea, anumite criterii, cum sunt:
o numarul si destinatia camerelor;
o suprafata construita;
o numarul usilor, ferestrelor si al cosurilor;
o suprafata curtii;
o marimea chiriei etc.
Mtilizarea acestor criterii nu asi&ura o ima&ine clara asupra marimii oiectului impozail, iar
impunerea de-enea inechitaila.
Eatorita dez-oltarii manufacturilor, a faricilor, a comertului si a altor acti-itati liere, numarul
mestesu&arilor , faricantilor, comerciantilor si lier-profesionistilor a crescut. 4entru impunerea acestora,
a fost instituit impozitul pe acti"itatile industriale, comerciale si pro%esiile libere, care a-ea la aza
stailirii lui, de asemenea, anumite criterii de ordin e'terior, ca de e'emplu:
o marimea localitatii in care se desfasurau aceste acti-itati;
o natura intreprinderii $atelier, farica, comert cu ridicata, comert cu amanuntul etc.%;
o marimea capitalului;
o numarul lucratorilor;
o capacitatea de productie;
o forta motrice folosita etc.
:ici acest impozit nu era asezat in functie de capacitatea contriuti-a a platitorului si nu asi&ura
echitate fiscala.
Eez-oltarea industriei si comertului a &enerat e'tinderea relatiilor de credit, a acti-itatii ancare si a
comertului cu hrtii de -aloare. #n aceste conditii a aparut o cate&orie de persoane care s-a ocupat cu
plasarea propriilor capitaluri anesti in operatii speculati-e, iar pentru impunerea acestora s-a introdus
impozitul pe capitaluri banesti. Acest impozit se stailea fie pe aza sumei donzilor pe care deitorul
le platea pentru capitalul luat cu imprumut, fie in functie de -olumul donzilor pe care creditorul le
incasa pentru capitalul acordat cu imprumut.
Si acest impozit a a)ut un randament fiscal scazut, deoarece att deitorul ct si creditorul nu erau
interesati sa informeze corect or&anele fiscale despre relatiile de credit e'istente intre ei, pentru a se
sustra&e de la oli&atiile de plata.
Mnele impozite de tip real se practica si in prezent intr-o serie se tari in curs de dez-oltare $in special
e'ploatatiile a&ricole sunt supuse unor impozite de tip real%.
Im)o$itele )e"*oale
#n a doua jumatate a secolului al !#!-lea si in primele decenii ale secolului al !!-lea, in di-erse tari s-
a trecut de la impozitul de tip real la cel de tip personal.
2+
/pre deoseire de cele reale, impozitele personale pri-esc in mod direct persoana contriuailului.
#nlocuirea impunerii reale cu impunerea personala se datoreaza mai multor #a,$e& astfel:
o in primul r0nd, muncitorii din perioada capitalismului ascendent fiind lipsiti de
proprietati funciare, cladiri sau capitaluri moiliare nu puteau fi supusi la plata
impozitelor reale; in schim ei suportau &reul impozitelor indirecte;
o in al doilea r0nd, trecerea la impozitele personale a de-enit o necesitate, deoarece
impozitele indirecte erau tot mai &reu de suportat de cei cu -enituri mici.
Erept urmare, s-a recurs la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale, in functie de marimea -eniturilor
sau a a-erii si de situatia personala a fiecarui platitor, ceea ce a marcat, de fapt, trecerea la sistemul
impozitelor personale.
#mpozitele personale se intlnesc su forma:
o impozitelor pe )enit5
o impozitelor pe a)ere.
Im)o$it,l )e /eit
5orma de aza a impozitelor personale, im)o$itele )e /eit& au fost introduse in perioada cnd s-a
inre&istrat o diferentiere suficienta a -eniturilor realizate de diferite cate&orii sociale. 4ractic, introducerea
acestor impozite a fost posiila cnd muncitorii si functionarii realizau -enituri su forma salariilor, cnd
industriasii, comerciantii si ancherii realizau -enituri su forma profitului, iar proprietarii funciari su
forma rentei.
#n calitate de suiecte ale impozitului pe -enit apar att persoanele fizice, ct si cele juridice care
realizeaza -enituri din diferite surse.
-mpozitul pe )eniturile persoanelor fizice
Ia plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit
stat, precum si persoanele nerezidente care realizeaza -enituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu
unele e'ceptii pre-azute de le&e.
Ee la plata impozitului pe -enit sunt scutiti, frec-ent, su-eranii si familiile re&ale, diplomatii straini
acreditati in tara respecti-a $cu conditia reciprocitatii%, uneori militarii, institutiile pulice si persoanele
fizice care realizeaza -enituri su ni-elul minimului neimpozail.
O1ie#t,l im)o$a1il il reprezinta -eniturile otinute din industrie, a&ricultura, comert, anci, asi&urari,
profesii liere etc. de catre proprietari, intreprinzatori, mici mestesu&ari, muncitori, functionari, lier-
profesionisti.
;eit,l im)o$a1il reprezinta suma care ramne dupa ce se efectueaza anumite scazaminte din -enitul
rut, cum sunt:
o cheltuielile de productie;
o sumele prele-ate la fondul de amortizare si la cel de rezer-a;
o primele de asi&urare platite;
o donzile platite pentru creditele primite;
o cotizatiile la asi&urarile de oala, de accidente si somaj, precum si la casele de
pensii;
o pierderile pro-ocate de calamitati naturale etc.
Ee re&ula, im)o$it,l )e /eit e*te o im),e"e i.i/i.,ala& 2ii. a*e$at )e 2ie#a"e )e"*oaa #a"e a
"eali$at /eit,"i' ?'ista si situatii cnd -eniturile se otin in comun de mai multe persoane si nu pot fi
indi-idualizate $cum ar fi de pilda impozitul a&ricol%.
#n aceste situatii, impozitul de plata se staileste fie cu luarea in considerare a unor factori sociali
2H
$starea ci-ila a platitorului de impozit, -rsta, numarul persoanelor aflate in intretinerea sa etc.% fie fara sa
se tina cont de acestia.
#n practica fiscala se intlnesc doua sisteme de asezare a impozitelor pe "eniturile persoanelor %izice,
si anume:
(. sistemul impunerii separate care presupune fie o impunere diferentiata pentru
fiecare cate&orie de -enit in functie de natura acestuia, fie instituirea mai multor
impozite, care -izeaza fiecare in parte -enitul otinut dintr-o anumita sursa;
0. sistemul impunerii globale care presupune cumularea tuturor -eniturilor realizate
de o persoana fizica, indiferent de sursa de pro-enienta si supunerea -enitului
cumulat unui sin&ur impozit.
#mpunerea &loala a -eniturilor realizate de persoanele fizice este cea mai des intlnita, ea utilizndu-se
in tari ca: /MA, 7ermania, 5ranta, #talia, @el&ia, 6area @ritanie, Mn&aria, Rom(ia s.a.
4entru stailirea impozitului pe -eniturile persoanelor fizice se utilizeaza cote proportionale sau
progresi"e. >ea mai %rec"ent utilizata este impunerea in cote progresi"e pe transe de "enit. Astfel, in
SUA se utilizeaza doua cote de impozit, respecti- (2F pentru cei care realizeaza -enituri intre 0.**(-
1*.*** dolari si 0JF pentru cei cu -enituri mai mari de 1*.*** dolari. #n F"ata& cotele de impozit
-ariaza intre *F $aceasta cota se aplica contriuaililor sin&uri, cu un -enit impozail; anual de pna la
(J.(B* 55% si 2+,JF pentru -enituri ce depasesc 0B+.HH* 55 $in cazul contriuaililor sin&uri% si B)1.2B*
55 pentru contriuailii ce detin doua parti $e'emplu sot si sotie%, deci dulul -enitului realizat de o
sin&ura persoana.
#n Ge"maia& se practica impunerea pe aza unor cote pro&resi-e pe transe de -enituri, al caror ni-el
-ariaza intre *F $pentru -eniturile de pna la ((.*** E6% si 21F $pentru un -enit de peste 02*.*** E6%.
#n Ca)oia ni-elul pro&resi-itatii ajun&e pna la 2*F, iar in A,*t"alia pna la +*F.
Ee re&ula, im)o$it,l )e /eit,"ile )e"*oaelo" 2i$i#e *e *ta1ile*te a,al& pe aza declaratiei de
impunere intocmite de suiectul impozitului. Eupa stailirea impozitului datorat statului, acesta se
inre&istreaza in deitul contriuailului in re&istrul de rol. Ee re&ula, incasarea impozitului stailit asupra
-eniturilor din salarii, donzi, rente s.a. se realizeaza prin stopa+ la sursa,iar impozitul asupra celorlalte
-enituri se incaseaza direct de la contriuaili.
#n Rom(ia& -eniturile persoanelor fizice se impoziteaza &loal pe aza Drdonantei 7u-ernului nr.
H1G())).
/e supun impozitului pe -enit urmatoarele cate&orii de -enituri:
o -eniturile din salarii;
o -eniturile din acti-itati independente;
o -eniturile din cedarea folosintei unurilor;
o -eniturile din di-idende si donzi;
o alte -enituri.
:u sunt impozaile si nu se impoziteaza urmatoarele:
o ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din u&etul de stat,
u&etul asi&urarilor sociale de stat, u&etelor fondurilor speciale, u&etele locale si din alte fonduri
pulice, precum si cele de aceeasi natura primite de la terte persoane, cu e'ceptia indemnizatiilor
pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul platit pentru in&rijirea
copilului in -rsta de pna la 0 ani, care sunt -enituri de natura salariala;
o sumele incasate din asi&urari de unuri, de accidente, de risc profesional si din altele similare,
primite drept compensatie pentru pa&ua suportata;
o sumele primite drept despa&uiri pentru pa&uele suportate ca urmare a calamitatilor naturale,
precum si pentru cazurile de in-aliditate sau de deces, produse ca urmare a unor actiuni militare,
conform le&ii;
o sumele fi'e de in&rijire pentru pensionarii care au fost incadrati in &radul # de in-aliditate, precum si
pensiile de orice fel;
2J
o contra-aloarea cupoanelor ce reprezinta onuri de -aloare care se acorda cu titlu &ratuit persoanelor
fizice conform dispozitiilor le&ale in materie;
o contra-aloarea echipamentelor tehnice, echipamentului indi-idual de protectie si de lucru,
alimentatiei de protectie, medicamentelor si materiilor i&ienico-sanitare, ce se acorda potri-it
le&islatiei in -i&oare;
o sumele sau unurile primite su forma de sponsorizari sau mecenat;
o alocatia indi-iduala de hrana acordata su forma tichetelor de masa, suportata inte&rata de an&ajator
si hrana acordata potri-it dispozitiilor le&ale;
o -eniturile otinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unurilor imoile si
moile corporale din patrimoniul personal, e'clusi- cele otinute din transferul dreptului de
proprietate asupra -alorilor moiliare si partilor sociale;
o sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizatiei sau
diurnelor acordate pe perioada dele&arii si detasarii in alta localitate $in tara si in strainatate%,
precum si cazul deplasarii $in cadrul localitatii%, in interesul ser-iciului, inclusi- sumele primite
pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul ser-iciului;
o drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si
ele)ii militari ai institutiilor de in)atam0nt militare si ci)ile5
o ursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare profesionala
in cadru institutionalizat;
o sumele sau unurile primite cu titlu de mostenire sau donatie;
o -eniturile din a&ricultura si sil-icultura.
#mpozitul anual se calculeaza prin aplicarea asupra -enitului anual &loal impozail a unui 1a"em
a,al .e im),e"e& care se actualizeaza semestrial prin hotarrea 7u-ernului, in functie de indicele de
inflatie realizat pe + luni, comunicat de >omisia :ationala pentru /tatistica.
-mpozitul pe profitul persoanelor +uridice
#mpunerea profitului realizat de persoanele juridice este determinata de or&anizarea acestora ca
societati de persoane sau ca societati de capital.
-n cazul societatilor de persoane, impunerea -eniturilor acestora se face frec-ent ca in cazul impunerii
-eniturilor persoanelor fizice, deoarece este &reu de realizat o demarcatie precisa intre a-erea fiecareia din
persoanele asociate si patrimoniul societatii respecti-e.
-n cazul societatilor de capital se poate efectua o demarcatie precisa intre a-erea personala a
actionarilor si patrimoniul societatii, iar actionarii raspund pentru actele si faptele societatii numai in
limitele partii de capital pe care o detin.
Eeoarece profitul otinut de o societate de capital se repartizeaza att actionarilor $su forma de
di-idende% ct si la dispozitia societatii $pentru constituirea unor fonduri%, putem -ori de:
o profitul societatii inainte de repartizare;
o profitul repartizat actionarilor su forma de di-idende;
o profitul ramas la dispozitia societatii.
Aceasta repartizare a profitului permite luarea in considerare a mai multor mo.alitati .e im),e"e a
/eit,"ilo" "eali$ate .e *o#ietatile .e #a)ital& si anume:
o o prima modalitate consta in impunerea initiala a profitului total otinut si apoi, separat, profitul
repartizat actionarilor su forma de di-idende $acest sistem, considerat clasic, se practica in: /MA,
Dlanda, @el&ia, Iu'emur&, ?l-etia, /uedia%;
o o a doua modalitate consta in aceea ca se impun numai di-idendele, in timp ce partea de profit
lasata la dispozitia societatii de capital este scutita de impozit;
o a treia modalitate presupune numai impunerea partii din profit care ramne la dispozitia societatii
de capital, di-idendele repartizate actionarilor nefiind impozitate;
o a patra modalitate presupune impunerea separata mai inti a di-idendelor repartizate actionarilor
si apoi a partii din profit ramase la dispozitia societatii de capital.
2)
4entru stailirea -enitului impozail din -enitul rut se scad:
o cheltuielile de productie;
o donzile platite;
o prele-arile la fondul de rezer-a si la alte fonduri speciale permise de le&e etc.
#n ceea ce pri-este im)o$ita"ea )"o)"i,%$i*a a )"o2it,l,i et otinut de societatile de capital, practica
fiscala internationala permite e-identierea urmatoarelor situatii:
o diferentierea cotelor de impunere in functie de proprietarul capitalului social
$intreprinderi de stat de interes national sau local, societati pri-ate, societati cu
capital strain%;
o diferentierea cotelor de impunere in functie d enatura acti-itatilor din care se otine
profitul $aceasta situatie se intlneste in 5ranta, 7ermania, Mcraina, @ul&aria si
Rom(ia%;
o stailirea ni-elului cotelor de impunere in functie de cifra de afaceri a societatilor
comerciale $in 6area @ritanie%;
o utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un -enit al
u&etului de stat $federal% sau al u&etelor locale $aceasta situatie se intlneste in
Cusia, :or-e&ia, 4ortu&alia, 5inlanda etc.%;
o utilizarea unei sin&ure cote de impunere $de e'emplu in 4olonia si Mn&aria = B*F,
Australia si @el&ia = 1)F, Eanemarca = 1JF, #talia = 1+F, /pania si Dlanda =
12F, etc.%.
#n Rom(ia& dupa decemrie ()J), sistemul de impozitare a persoanelor juridice care realizeaza profit
a cunoscut o e-olutie continua, in strnsa le&atura cu schimarile inter-enite in derularea reformei
economice si sociale.
#n cate&oria platitorilor impozitului de profit, potri-it le&islatiei in -i&oare, se include urmatoarele
persoane juridice si fizice $contriuaili%:
o persoanele juridice romne pentru profitul impozail otinut din orice sursa, att in Comnia,
ct si din strainatate; in aceasta cate&orie de contriuaili se cuprind:
o re&iile autonome, indiferent de suordonare;
o societatile comerciale, indiferent de forma de proprietate si de forma juridica de or&anizare,
inclusi- cele cu participare de capital strain sau cu capital inte&ral strain;
o societatile a&ricole;
o or&anizatiile cooperatiste;
o institutiile financiare si de credit;
o alte persoane juridice romne.
o persoanele juridice straine care desfasoara acti-itati printr-un sediu permanent in Comnia,
pentru profitul impozail aferent acelui sediu permanent, cum ar fi: companiile, or&anizatiile,
fundatiile, trusturile sau alte entitati similare.
o persoanele juridice si fizice straine, atunci cnd participa, in aza unui contract de asociere, la
realizarea de acti-itati in scopul otinerii de profit;
o persoanele juridice si fizice romne, partenere intr-un contract de asociere care nu da nastere
unei persoane juridice, pentru profitul realizat, caz in care impozitul datorat de persoana fizica se
calculeaza, se retine si se -arsa de catre persoana juridica;
o institutiile pulice, pentru -eniturile e'trau&etare otinute din acti-itati economice in conditiile
le&ii.
)e la plata impozitului pe pro%it sunt e#ceptate:
o trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile pulice derulate prin contul &eneral al
trezoreriei;
o institutiile pulice, pentru fondurile pulice constituite potri-it le&ii finantelor pulice;
+*
o unitatile economice, fara personalitate juridica, ale or&anizatiilor de ne-azatori, de in-alizi si ale
asociatiilor persoanelor cu handicap;
o persoanele juridice fara scop lucrati- $asociatiile, fundatiile, cultele reli&ioase, or&anizatiile
sindicale, partidele politice s.a.%, care otin -enituri din cotizatii, contriutii anesti, donatii,
sponsorizari, donzile si di-idendele otinute din plasarea disponiilitatilor rezultate din asemenea
-enituri si din alte -enituri de aceeasi natura;
o fundatiile testamentare;
o cooperati-ele care functioneaza ca unitati protejate, special or&anizate, potri-it le&ii;
o institutiile de in-atamnt particular acreditate, precum si cele autorizate pro-izoriu, potri-it le&ii,
pentru -eniturile realizate in acti-itatea de in-atamnt, cu conditia utilizarii acestora pentru aza
tehnico-materiala;
o asociatiile de proprietari, constituite ca persoane juridice, pentru -eniturile otinute din acti-itati
economice, care sunt utilizate pentru imunatatirea confortului si a eficientei cladirilor, pentru
intretinerea si repararea proprietatii comune.
#mpozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale proportionale de 2-<, cu unele
e5#e)tii pre-azute de le&e, astfel:
o contriuailii care otin -enituri din acti-itatea arurilor de noapte, a cluurilor de noapte si a
cazinourilor platesc o cota aditionala de impozit de 25B asupra partii din profitul impozabil care
corespunde ponderii )eniturilor inregistrate din aceste acti)itati in totalul )eniturilor realizate5 cota
aditionala de impozit de 02F o platesc, de asemenea, persoanele fizice si juridice pentru -eniturile
proprii, de aceeasi natura, realizate in aza contractelor de asociere in participatiune;
o in cazul @ancii :ationale a Comniei, cota de impozit pe profit este de :0B si se aplica asupra
-eniturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor deductiile si a fondului de rezer-a;
o se impoziteaza cu o cota de !0B orice majorare a capitalului social efectuata prin incorporarea
rezer-elor precum si a profiturilor, cu e'ceptia rezer-elor le&ale si a diferentelor fa-oraile din
ree-aluarea patrimoniului;
o contriuailii care au realizat -enituri in -aluta, din e'port, si incasarea acestora are loc printr-un cont
ancar din Comnia, platesc o cota de impozit de 5B pentru partea din profitul impozail care
corespunde ponderii acestor -enituri in totalul -eniturilor realizate de contriuail.
4rofitul impozail *e .ete"mia ca diferenta intre -eniturile contriuailului si cheltuielile aferente
acestor -enituri realizate cu e'ceptia cheltuielilor nedeductiile.
(eniturile contriuailului reprezinta sumele sau -alorile incasate ori de incasat si include:
o "eniturile din e#ploatare, respecti- -eniturile din -nzarea produselor, lucrarilor
e'ecutate si ser-iciilor prestate, din productia stocata, din productia de imoilizari,
din su-entii de e'ploatare, precum si alte -enituri din e'ploatarea curenta;
o "eniturile %inanciare, respecti- -eniturile din participatii, din alte imoilizari
financiare, din creante imoilizate, din titluri de plasament, din diferente de curs
-alutar, din donzi, din sconturi otinute, creante imoilizate si alte -enituri
financiare;
o "eniturile e#ceptionale, incasate din operatiuni de &estiune, din operatiuni de
capital $despa&uiri, penalitati incasate, -enituri din cedarea acti-elor, cote-parti de
su-entii pentru in-estitii -irate la rezultatul e'ercitiului% si alte -enituri
e'ceptionale.
Ia stailirea profitului impozail se iau in calcul numai cheltuielile care contriuie direct la realizarea
-eniturilor si care se re&asesc in costul produselor si ser-iciilor.
C*eltuielile efectuate pentru realizarea -eniturilor reprezinta sumele sau -alorile platite ori de platit, si
includ:
+(
o c*eltuielile de e#ploatare, respecti- cheltuielile cu materiile prime, cu materialele si
marfurile, cheltuielile cu lucrarile si ser-iciile e'ecutate de terti, cheltuielile cu personalul,
cheltuielile cu impozitele, ta'ele si -arsamintele asimilate, alte cheltuieli de e'ploatare;
o c*eltuielile %inanciare, respecti- cheltuielile pri-ind titlurile de plasament cedate,
cheltuielile din diferentele de curs -alutar, cheltuielile cu donzile, pierderile din creantele
le&ate de participatii, alte cheltuieli financiare;
o c*eltuielile e#ceptionale, respecti- cheltuielile pri-ind operatiunile de capital si cele pri-ind
operatiunile de &estiune.
4entru determinarea profitului impozail, cheltuielile sunt considerate deductiile daca sunt aferente
realizarii profitului si in limitele pre-ederilor le&ale. Eaca o cheltuiala este aferenta mai multor acti-itati,
ea se repartizeaza pe fiecare acti-itate in parte proportional cu -eniturile realizate de fiecare din aceste
acti-itati.
?'ista, insa, anumite c*eltuieli, e'pres pre-azute de le&e, care nu sunt deductibile, cum sunt:
o cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusi- cele reprezentnd diferente din anii precedenti, precum
si impozitele platite in strainatate;
o impozitele cu retinere la sursa, platite in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru
-eniturile realizate in Comnia;
o amenzile, confiscarile, majorarile de intrziere si penalitatile datorate catre autoritatile romne,
altele dect cele pre-azute in contractele economice;
o amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine sau in cadrul contractelor
economice incheiate cu persoane nerezidente in Comnia;
o cheltuielile de protocol care depasesc limita de (F aplicata asupra diferentei rezultate dintre
totalul -eniturilor si cheltuielilor aferente, inclusi- accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe
profit si cheltuielile de protocol inre&istrate in cursul anului;
o cheltuielile cu diurna care depasesc limitele le&ale stailite pentru institutiile pulice;
o sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezer-elor peste limita le&ala, cu e'ceptia celor
create de anci in limita a 0F din soldul creditelor acordate si a fondului de rezer-a potri-it Ie&ii
ancare nr. 2JG())J, a rezer-elor tehnice ale societatilor de asi&urare si reasi&urare create conform
re&lementarilor in -i&oare, precum si a fondului de rezer-a, in limita a 2F din profitul contail
anual, pna cnd acesta -a atin&e a cincea parte din capitalul social suscris sau -arsat;
o sumele pentru constituirea pro-izioanelor peste limitele le&ale;
o sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate deductiile, potri-it le&ii u&etare anuale;
o cheltuielile pri-ind unurile de natura stocurilor constatate lipsa din &estiune sau de&radate si
neimputaile, precum si pentru acti-ele corporale pentru care nu au fost incheiate contracte de
asi&urare, ta'a pe -aloarea adau&ata aferenta acestor cheltuieli, ta'a pe -aloarea adau&ata aferenta
unurilor, altele dect cele din productia proprie, acordate salariatilor su forma unor a-antaje in
natura, precum si ta'a pe -aloarea adau&ata nedeductiila, aferenta cheltuielilor care depasesc
limitele pre-azute de le&e;
o cheltuielile de asi&urare care nu pri-esc acti-ele corporale si necorporale ale contriuailului,
inclusi- asi&urarile de -iata ale personalului an&ajat;
o orice cheltuieli facute in fa-oarea actionarilor sau asociatilor, inclusi- donzile platite in cazul
contractelor ci-ile, in situatia in care nu sunt impozitate la persoana fizica;
o sumele an&ajate la ni-elul contractului de asociere in participatiune in fa-oarea partenerului
contractual, su forma unor sume fi'e sau cote procentuale raportate la -enit, altele dect cele
rezultate pe aza decontului intocmit;
o cheltuielile de conducere si cheltuielile de administrare, inre&istrate de un sediu permanent care
apartine unei persoane fizice sau juridice straine, indiferent daca s-au efectuat in statul in care se
afla sediul permanent sau in alta parte, care depasesc (*F din salariile impozaile ale sediului
permanent din Comnia;
+0
o cheltuielile inre&istrate in contailitate pe aza unor documente care nu indeplinesc, potri-it Ie&ii
contailitatii nr. J0G())(, cu modificarile ulterioare, conditiile de document justificati-;
o cheltuielile de sponsorizare peste limitele pre-azute de normele le&ale in -i&oare;
o cheltuielile cu donzile aferente imprumuturilor altele dect cele acordate de anci si de alte
persoane juridice autorizate potri-it le&ii, care depasesc donzile acti-e medii ale ancilor,
comunicate de @anca :ationala a Comniei;
o cheltuielile cu ser-iciile, inclusi- de mana&ement sau consultanta, in situatia in care nu sunt
justificate de un contract scris si pentru care nu pot fi -erificate prestatorii in le&atura cu natura
acestora;
o cheltuielile determinate de diferentele nefa-oraile de -aloare ale titlurilor de participare
inre&istrate la societatea la care se detin participatiile, cu e'ceptia celor determinate de -nzarea-
cumpararea acestora.
#mpozitul pe profit *e #al#,lea$a lunar si cumulat de la inceputul anului calendaristic prin aplicarea
cotelor de impozit, le&al stailite, asupra profitului impozail.
Eaca, in cursul anului, in anumite luni se inre&istreaza pierderi si, ulterior, profit, pierderea se
recupereaza din profitul realizat in urmatoarele luni. Eaca se inre&istreaza o pierdere anuala, aceasta se
recupereaza din profitul otinut in urmatorii 2 ani, iar pierderea fiscala , datorata di-izarii sau fuziunii
contriuaililor $persoane juridice%, nu se recupereaza.
#mpozitul pe profit *e )late*te trimestrial, pna la data de 02 inclusi- a primei luni din trimestrul
urmator, cu e'ceptia @ancii :ationale a Comniei si a societatilor ancare care efectueaza plati lunar,
pna la data de 02 inclusi- a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul.
>ontriuailii, cu e'ceptia @ancii :ationale a Comniei si societatilor ancare, au oli&atia sa
plateasca in contul impozitului pe profit pentru trimestrul #", pna la data de 02 ianuarie inclusi- a anului
urmator, o suma e&ala cu impozitul calculat si e-identiat pe lunile octomrie si noiemrie, iar pentru luna
decemrie adau&a o suma echi-alenta cu impozitul calculat pentru luna noiemrie. Mlterior, se efectueaza
re&ularizarea pe aza datelor din ilantul contail, pna la termenul pre-azut pentru depunerea ilantului
contail.
#n cursul anului fiscal, contriuailii sunt oli&ati sa depuna declaratia de impunere pna la termenul de
plata al impozitului inclusi-, urmnd ca dupa definiti-area impozitului pe profit, pe aza datelor din
ilantul contail anual, sa depuna declaratia de impunere pentru anul fiscal e'pirat pna la termenul
pre-azut pentru depunerea ilantului contail.
Eaca or&anul fiscal apreciaza ca impozitul pe profit nu a fost corect determinat, il recalculeaza si il
comunica, in scris, contriuailului. >ontriuailul este oli&at sa plateasca impozitul pe profit comunicat
de catre or&anul fiscal, prin instiintare de plata. Eaca impozitul pe profit, recalculat, este considerat prea
mare, sarcina proarii acestui fapt re-ine, e'clusi-, contriuailului.
Ee asemenea, or&anul fiscal determina impozitul pe profit si in cazul contriuaililor care fie nu au
completat declaratia de impunere, fie nu au furnizat informatiile necesare pentru a determina oli&atia
fiscala.
4lata impozitului pe profit se face in lei. #n situatiile in care incasarea -eniturilor de catre eneficiarii
de -enit se face in -aluta, plata impozitului, a e-entualelor majorari de intrziere si a amenzilor se
efectueaza in lei pro-eniti din schimul -alutar la cursul in -i&oare la data platii.
4entru neplata la termen a impozitului pe profit, contriuailul este oli&at la plata ma$orarilor de
int5rziere,pentru suma respecti-a, pe perioada cuprinsa intre termenul de plata si data la care oli&atia
fiscala este efectuata. Ee asemenea, majorari, de acest fel, sunt platite si de or&anul fiscal pentru sumele
platite in plus, ca impozite, de catre contriuaili si nerestituite in termenul le&al.
>onstatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor, precum si a majorarilor de intrziere aferente
se efectueaza de or&anele fiscale din suordinea Eirectiilor &enerale ale finantelor pulice si controlului
financiar de stat.
#n afara de majorari se pot aplica si amenzi contra-entionale, e'ecutarea silita, iar in cazuri de aateri
&ra-e se aplica pedepse penale.
CAPITOLUL 1?
+1
IMPOBITELE IN7IRECTE
Elemete .e aali$!:
.axe de consuma*ie5
8onopolurile fiscale5
.axe )amale5
.axe5
!mpozitele indirecte& de%iniii, aspecte generale, clasi%icri, clari%icri terminologice
Au fost introduse ncepnd cu deceniul trei al sec.!!.
se percep la -nzarea mrfurilor i ser-iciilor;
se ncaseaz de la toate persoanele care cumpr mrfuri i ser-icii, indiferent de -eniturile,
a-erea sau situaia personal a acestora;
se stailesc n cote proporionale asupra preului mrfurilor supuse -nzrii i ser-iciilor sau n
sum fi' pe unitatea de msur a acestora;
au un caracter re&resi-;
au un caracter inechitail, deoarece nu pre-d -enit minim neimpozail sau faciliti n cazul celor
care au copii sau persoane n ntreinere;
nu e'ist o concordan ntre pltitorul acestora la u&et i suportatorul lor; se pltesc la u&etul
pulic de productori, comerciani, dar sunt suportate de ctre consumatori, fiind incluse n
preurile mrfurilor sau tarifele ser-iciilor ;
utilizarea lor conduce la scderea ni-elului de trai al populaiei;
mrimea lor este necunoscut de consumatori, fiind inclus n preuri sau tarife;
manifest sensiilitate ridicat fa de conjunctura economic $de pilda, cnd o economie are o
e-olutie ascendenta, impozitele indirecte pot a-ea un randament fiscal ridicat i in-ers in situaia
de recesiune economic%;
perceperea lor este comod i reclam un cost relati- redus.
in rile dez-oltate& aportul impozitelor indirecte la resursele u&etare pulice este mai mic dect
cel al impozitelor directe;
in rile n curs de dez-oltare, ponderea impozitelor indirecte o de-anseaz pe cea a impozitelor
directe, datorit ni-elului mediu sczut al -eniturilor i a-erii realizate i deinute de majoritatea
populaiei acestor ri.
2o"me:
(. ta'e de consumaie;
0. monopoluri fiscale;
1. ta'e -amale;
B. alte ta'e;
.
1'Ta5ele .e #o*,ma0ie
reprezinta, cel mai important impozit indirect.
*,t im)o$ite i.i"e#te #a"e *e i#l,. 4 )"e0,l .e /($a"e al m!"2,"ilo" +i *e"/i#iilo"
"eali$ate 4 ite"io",l 0!"ii #a"e )e"#e)e im)o$it,l'
se percep asupra mrfurilor de lar& consum.
+B
pot fi:
(. ta5e gee"ale )e /($a"i& cnd se percep la -nzarea tuturor mrfurilor, indiferent dac
acestea sunt unuri de consum sau mijloace de producie;
0. ta5e *)e#iale .e #o*,ma0ie& care se aplic numai asupra unor cate&orii de mrfuri sau
ser-icii.
,.,.8a#ele generale pe "5nzri
Ta5ele gee"ale )e /($a"i apar su forma impozitului pe cifra de afaceri.
#n functie de unitatea economic la care se $ncaseaz $unitatea productoare, unitatea comerului cu
ridicata sau cu amnuntul%, impozitul pe cifra de afaceri apare su forma de:
o impozit cumulati-;
o impozit pe cifra de afaceri.
-mpozitul cumulati) - utilizat o anumit perioad n Dlanda, 7ermania etc. s-a aplicat mrfurilor la
toate -eri&ile pe la care au trecut din momentul ieirii lor din producie i pn ajun&eau la consumator.
-cu ct o marfa trecea prin mai multe -eri&i, cu att se platea statului un impozit mai mare.
-mpozitul pe cifra de afaceri, apare su forma de:
a'im)o$it )e #i2"a .e a2a#e"i 1",t! - se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra ntre&ii -alori
a mrfurilor -ndute, care include i impozitul pltit la -eri&ile precedente;
#ncon-eniente:
o utilizarea lui conduce la o stratificare de impozit, la perceperea de impozit la impozit;
o are ca efect concentrarea productiei, unitatile economice inte&rate e-itnd plata
impozitului la -eri&ile intermediare;
o este lipsit de transparen, adic nu se cunoate precis ct s-a platit la u&et de la
productor la consumatorul final.
o nu are caracter neutru n pri-ina schimurilor economice internaionale.
1'im)o$it )e #i2"a .e a2a#e"i et!: se aplic numai asupra diferenei dintre preul de -nzare i preul de
cumprare, adic numai asupra -alorii adau&ate de ctre fiecare participant la procesul de producie i
circulaie al marfii respecti-e. Acest impozit este cunoscut si su denumirea:
8a#a pe "aloarea adaugat 28.(.A.1.
>aracteristici:
are un caracter uni-ersal, deoarece se aplic tuturor mrfurilor i ser-iciilor din economie;
asi&ur o una transparen, deoarece fiecare pltitor cunoate e'act care este mrimea
impozitului i a oli&aiei de plat ce-i re-ine;
are un randament fiscal ridicat, deoarece este perceput la fiecare tranzacie cu produse i
ser-icii;
asi&ura neutralitatea.
Ta'a pe -aloarea adau&ata se aplica operatiunilor cu plata, precum si asupra celor
asimilate acestora, efectuate de o maniera independenta de catre persoanele fizice si
juridice, in mod oisnuit sau ocazional, cum sunt:
o li/"a"ile .e 1,,"i mo1ile, e'ecutrile de lucrri si prestarile de ser-icii efectuate in
cadrul e'ercitarii acti-itatii profesionale;
+2
o t"a*2e",l )"o)"ietatii unurilor imoiliare intre a&entii economici, intre acestia si
institutii sau persoane fizice;
o im)o"t,l .e 1,,"i *i *e"/i#ii.
Li)rarile de bunuri mobile corporale sunt considerate a fi:
o operatiunile de -nzare oisnuite;
o schimul reciproc de unuri $arterul% = care este interpretat ca fiind constituit din doua
li-rari separate, ce se impoziteaza distinct.
3peratiunile asimilate li)rarilor si prestarilor de ser)icii sunt cele care -izeaza:
o -nzarea cu plata in rate sau inchirierea unurilor pe aza unui contract cu clauza
transferarii proprietatii asupra acestora dupa plata ultimei rate sau la o anumita data;
o preluarea de catre a&entii economici a unor unuri in -ederea folosirii su orice forma, in
scop personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod
&ratuit.
-n categoria bunurilor imobiliare, in sensul T.".A., se includ:
o toate constructiile imoiliare prin natura lor, cum sunt: locuintele, -ilele, constructiile
industriale, comerciale, a&ricole sau cele destinate e'ercitarii altor acti-itati;
o terenurile;
o unurile moile care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea
imoilelor insesi $instalatii de forta, cazane montate in susoluri tehnice, conducte etc.%.
Arestarile de ser)icii impozabile sunt realizate pe aza de contract in scopul otinerii de profit. #n
sensul T.".A., prin prestare de ser)icii impozabile se intelege orice acti)itate desfasurata de o persoana
fizica sau +uridica si care nu reprezinta transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau
imobile' #n cate&oria prestarilor de ser-icii impozaile se includ, printre altele:
o lucrarile de constructii-montaj;
o transportul de persoane si marfuri;
o ser-iciile de posta si telecomunicatii;
o inchirierea de unuri moile sau imoile;
o operatiunile de comision si intermediere;
o reparatiile de orice natura;
o cesiunea unor unuri moile necorporale, cum sunt: drepturile de autor, de re-ete si
licente, titlurile de participare, marcile de farica si de comert;
o operatiunile de consultin&, pulicitate, e'pertizare s.a.
o -mporturile de bunuri si ser)icii impozabile sunt cele pentru care se datoreaza si ta'ele
-amale, potri-it Ce&ulamentului -amal de import al Comniei, indiferent daca unurile sau
ser-iciile au fost introduse in tara pentru productie, in-estitii, comercializare sau uz
personal. Ee asemenea, in aceasta cate&orie se includ si materiile prime, materialele si
suansamlele scutite de ta'e -amale, dar folosite in continuare pentru otinerea de
produse destinate schimului sau consumului propriu al a&entilor economici.
SCUTIRI 7E TAIA PE ;ALOAREA A7AUGAT:
a% spitalizarea, in&rijirile medicale, inclusi- -eterinare, si operatiunile strans le&ate de acestea, desfasurate
de unitati autorizate pentru astfel de acti-itati, indiferent de forma de or&anizare si de titularul dreptului
de proprietate, respecti-: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urane, dispensare, cainete si
laoratoare medicale& centre de in&rijire medicala si de dia&nostic, statii de sal-are si alte unitati
autorizate sa desfasoare astfel de acti-itati, precum si cantinele or&anizate pe lan&a aceste unitati. /unt de
asemenea scutite ser-iciile de cazare, masa si tratament prestate cumulat de catre persoane impozaile
++
autorizate care isi desfasoara acti-itatea in statiuni alneoclimaterice si a caror contra-aloare este
decontata pe aza de ilete de tratament, precum si ser-iciile funerare prestate de unitile sanitare.
% prestarile de ser-icii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre tehnicienii dentari, precum si li-rarea
de proteze dentare efectuata de catre stomatolo&i si de catre tehnicienii dentari, indiferent de forma de
or&anizare si de titularul dreptului de proprietate;
c% prestarile de n&rijire si supra-e&here la domiciliu a persoanelor efectuate de personal specializat, cu
e'ercitarea profesiunilor medicale si paramedicale;
d% li-rarile de or&ane, de san&e si de lapte uman;
e% acti-itatea de in-atamant pre-azuta la art. (2 alin. $2% din Ie&ea in-atamantului nr. JBG())2,
repulicata, cu modificarile ulterioare, desfasurata de unitatile autorizate de 6inisterul ?ducatiei si
>ercetarii si care sunt cuprinse in sistemul national de in-atamant, precum si achizitionarea de catre
acestea de documentatie tehnica si materiale de constructii destinate in-atamantului de stat si particular,
precum si de aparatura, utilaje, pulicatii si dotari pentru procesul didactic. /unt de asemenea scutite
cantinele or&anizate pe lin&a unitatile cuprinse in sistemul national de in-atamant autorizate de 6inisterul
?ducatiei si >ercetarii;
f% prestarile de ser-icii si li-rarile de unuri strans le&ate de asistenta si protectia sociala efectuate de
institutiile pulice, institutiile de interes pulic, sau de alte or&anisme recunoscute ca a-and caracter
social;
&% prestarile de ser-icii si li-rarile de unuri strans le&ate de protectia copiilor si tinerilor, efectuate de
institutiile pulice, institutiile de interes pulic sau de alte or&anisme recunoscute ca a-and caracter
social;
h% prestarile de ser-icii si li-rarile de unuri furnizate memrilor in interesul lor colecti-, in schimul unei
cotizatii fi'ate conform statutului, de or&anizatii fara scop patrimonial ce au oiecti-e de natura politica,
sindicala, reli&ioasa, patriotica, filozofica, filantropica sau ci-ica, precum si oiecti-e de reprezentare a
intereselor memrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu pro-oaca distorsiuni de concurenta;
i% ser-iciile ce au stransa le&atura cu practicarea sportului sau a educatiei fizice prestate de or&anizatii fara
scop patrimonial in eneficiul persoanelor care practica sportul sau educatia fizica;
j% prestari de ser-icii culturale si li-rarile de unuri le&ate nemijlocit de acestea, efectuate de institutii
pulice;
<% prestarile de ser-icii si li-rarile de unuri efectuate de unitati ale caror operatiuni sunt scutite conform
lit. a%, e%, f%, &%, h%, i% si j% cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si or&anizate in
profitul lor e'clusi-, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale.
l% realizarea si difuzarea pro&ramelor de radio si tele-iziune, cu e'ceptia celor de pulicitate;
m% -anzarea de filme sau licente de filme destinate difuzarii prin tele-iziune& cu e'ceptia celor de
pulicitate;
n% transportul olna-ilor sau ranitilor cu -ehicule special amenajate si autorizate in acest sens.
o% acti-itatile de cercetare-dez-oltare si ino-are pentru realizarea pro&ramelor, supro&ramelor,
proiectelor si temelor componente ale 4ro&ramului national de cercetare stiintifica si dez-oltare
tehnolo&ica, precum si actiunile cuprinse in acestea, in aza Drdonantei 7u-ernului nr. 02G())2 pri-ind
re&lementarea or&anizarii si finantarii acti-itatii de cercetare-dez-oltare, cu modificarile ulterioare,
+H
aproata prin Ie&ea nr. 2(G())+, sau ale 4lanului national de cercetare-dez-oltare si ino-are pre-azut in
Drdonanta 7u-ernului nr. JG())H, aproata prin Ie&ea nr. )2G())J. /unt de asemenea scutite acti-itatile
de cercetare-dez-oltare si ino-are finantate in parteneriat international, re&ional si ilateral;
p% li-rarile de unuri siGsau prestarile de ser-icii efectuate de producatorii a&ricoli indi-iduali;
r% urmatoarele operatiuni ancare si financiare:
acordarea de credite, inclusi- acordarea de imprumuturi de asociatiiGactionarii societatilor
comerciale in -ederea asi&urarii resurselor financiare ale societatii, precum si acordarea de
imprumuturi de catre orice persoana fizica sau juridica in conditiile pre-azute la art. (** din
Ie&ea nr. ))G())) pri-ind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificarile
ulterioare;
operatiunile pre-azute la art. J din Ie&ea ancara nr.2JG())J, cu modificarile ulterioare, efectuate
de ancile, persoane juridice romane, sucursalele din Comania ale ancilor persoane juridice
straine, or&anisme financiar-ancare internationale, casele de economii, casele de ajutor reciproc,
cooperati-ele de credit si alte societati de credit, casele de schim -alutar precum si alte persoane
juridice autorizate sa desfasoare acti-itati ancare, cu e'ceptia urmatoarelor operatiuni:
operatiunile de leasin& financiar, inchirierea de casete de si&uranta, tranzactii in cont propriu sau
in contul clientilor cu metale pretioase, oiecte confectionate din acestea siGsau pietre pretioase,
e'pertizare de studii de fezailitate, acordarea de consultanta, e-aluari de patrimoniu;
operatiunile specifice efectuate de @anca :ationala a Comaniei, re&lementate in mod e'pres prin
Ie&ea nr.(*(G())J pri-ind /tatutul @ancii :ationale a Comaniei, cu modificarile ulterioare. :u
sunt scutite de ta'a pe -aloarea adau&ata achizitiile de de aur, ar&int, alte metale si pietre pretioase
efectuate de @anca :ationala a Comaniei de la persoane impozaile inre&istrate ca platitoride ta'a
pe -aloarea adau&ata.
operatiunile de in-estitii financiare, de intermediere financiara, operatiunile cu -alori moiliare
sau instrumente financiare deri-ate, inclusi- cele cu -alori moiliare care nu sunt tranzactionate
pe piata de capital, precum si operatiunile cu alte instrumente financiare;
intermedierea n plasamentul de -alori moiliare si oferirea de ser-icii le&ate de acesta;
s% &estiunea fondurilor comune de plasament si a fondurilor comune de creanta efectuate de 5ondul de
&arantare a depozitelor in sistemul ancar, 5ondul Coman de 7arantare a >reditelor pentru
#ntreprinzatorii 4ri-ati - /.A., 5ondul de 7arantare a >reditului Cural - /.A., 5ondul :ational de
7arantare a >reditelor pentru #ntreprinderile 6ici si 6ijlocii /.A., precum si de alte or&anisme constituite
in acest scop;
% operatiunile de asi&urare si de reasi&urare, precum si prestarile de ser-icii aferente acestor operatiuni
efectuate de intermediarii in operatiuni de asi&urare;
t% acti-itatile de or&anizare si e'ploatare a jocurilor de noroc efectuate de >ompania :ationala QIoteria
ComanaQ - /.A. si contriuailii autorizati de >omisia de coordonare, a-izare si atestare a jocurilor de
noroc;
% li-rarile de unuri siGsau prestarile de ser-icii realizate cu detinuti de unitatile din sistemul penitenciar;
u% lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si intretinere e'ecutate pentru monumente comemorati-e
ale comatantilor, eroilor, -ictimelor de razoi si ale Ce-olutiei din decemrie ()J), precum si pentru
muzee, case memoriale, monumente istorice si de arhitectura;
+J
-%. incasarile din ta'ele de intrare la castele, muzee, tar&uri si e'pozitii, &radini zoolo&ice si otanice,
ilioteci, precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;
'% editarea, tiparirea siGsau -anzarea de manuale scolare siGsau de carti, e'clusi- acti-itatea de pulicitate;
3% li-rarile de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum si de produse ortopedice;
8% -alorificarea oiectelor si -esmintelor de cult, tipLrirea cartilor de cult, teolo&ice sau cu continut
isericesc, necesare practicarii cultului, precum si a celor asimilate oiectelor de cult , potri-it art. ( din
Ie&ea nr.(*1G())0 pri-ind dreptul e'clusi- al cultelor reli&ioase pentru producerea oiectelor de cult;
z% /unt scutite de ta'a pe -aloarea adau&ata acti-itatile persoanelor impozaile cu -enituri din operatiuni
ta'aile declarate, sau dupa caz realizate anual, de pana la (,2 miliarde lei inclusi-. #n situatia realizarii
unor -enituri superioare plafonului de impozitare de (,2 miliarde lei in cursul unui an fiscal, persoanele
impozaile au oli&atia sa solicite inre&istrarea ca platitori de ta'a pe -aloarea adau&ata in conformitate
cu pre-ederile le&ale in -i&oare. Eupa inscrierea ca platitori de ta'a pe -aloarea adau&ata, persoanele
impozaile respecti-e nu mai eneficiaza de scutire chiar daca ulterior realizeaza -enituri inferioare
plafonului de (,2 miliarde lei. 4ersoanele impozaile inre&istrate ca platitori de ta'a pe -aloarea adau&ata,
care in anul 0**( au realizat -enituri din operatiuni ta'aile su plafonul de (,2 miliarde lei, pot solicita
scoaterea din e-identa ca platitori de ta'a pe -aloarea adau&ata, in conditiile stailite prin normele de
aplicare a prezentei le&i, etc.
SCUTIRI LA IMPORTURI:
a% unurile importate destinate comercializarii in re&im dut3-free, precum si prin ma&azinele
pentru ser-irea in e'clusi-itate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;
% unurile introduse in tara de calatori sau alte persoane fizice cu domiciliul in tara sau in
strainatate, n conditiile si n limitele stailite prin hotLrre a 7u-ernului, potri-it re&imului
-amal aplicail persoanelor fizice;
c% reparatiile si transformarile la na-e si aerona-e romanesti in strainatate, precum si carurantii si
alte unuri, apro-izionate din strainatate, destinate utilizarii pe na-e siGsau aerona-e;
d% importul de unuri a caror li-rare de catre persoane impozaile este scutita de ta'a pe -aloarea
adau&ata in interiorul tarii. Acelasi re&im se aplica pentru ser-iciile efectuate de prestatori cu
sediul sau cu domiciliul in strainatate pentru care locul prestarii se considera a fi in Comania
potri-it pre-ederilor art.H;
e% licente de filme si pro&rame, drepturi de transmisie, aonamente la a&entii de stiri e'terne si
altele de aceasta natura, destinate acti-itatii de radio si tele-iziune;
f% importul de unuri primite in mod &ratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri
cu caracter umanitar, social, filantropic, reli&ios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic,
educati-, stiintific, sporti-, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conser-are a
monumentelor istorice si de arhitectura si importurile de unuri finantate direct din imprumuturi
neramursaile, acordate Comaniei de or&anisme internationale, de &u-erne straine siGsau de
or&anizatii nonprofit si de caritate, in conditii stailite prin normele de aplicare a prezentei le&i;
&% importul urmatoarelor unuri: mostrele fara -aloare comerciala, materialele pulicitare si de
documentare, unurile de ori&ine romana, unurile straine care potri-it le&ii de-in proprietatea
statului, unurile reparate in strainatate sau unurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare
calitati-, returnate partenerilor e'terni in perioada de &arantie, unurile care se inapoiaza in tara
ca urmare a unei e'pedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului stailite prin
hotarare a 7u-ernului,
+)
SCUTIRI PENTRU EIPORTURI SAU ALTE OPERAIUNI SIMILARE 9I PENTRU
TRANSPORTUL INTERNAIONAL:
a% e'portul de unuri, transportul si prestarile de ser-icii le&ate direct de e'portul unurilor,
precum si unurile comercializate prin ma&azinele dut3-free;
% transportul international de persoane in si din strainatate, precum si prestarile de ser-icii le&ate
direct de acesta;
c% transportul de marfa si de persoane, in si din porturile si aeroporturile din Comania, cu na-e si
aerona-e su pa-ilion romanesc, comandate de eneficiari din strainatate;
d% trecerea mijloacelor de transport de marfuri si de calatori cu mijloace de transport flu-ial
specializate, intre Comania si statele -ecine;
e% transportul, prestarile de ser-icii accesorii transportului precum si alte prestari de ser-icii
aferente marfurilor din import, si a caror contra-aloare este inclusa in aza de impozitare
conform art.() alin $(% si $0%;
f% li-rarile de unuri destinate utilizarii pe na-e si aerona-e, sau incorporarii in na-e si aerona-e,
care presteaza transporturi internationale de persoane si de marfuri5
&% prestarile de ser-icii efectuate in aeroporturi aferente aerona-elor in trafic international, precum
si prestarile de ser-icii efectuate in porturi aferente na-elor de comert maritim si pe flu-ii
internationale;
h% reparatiile la mijloacele de transport contractate cu eneficiari din strainatate;
i% alte prestari de ser-icii efectuate de persoane impozaile cu sediul in Comania, contractate cu
eneficiari din strainatate;
j% prestarile de ser-icii pentru na-ele aflate n proprietatea companiilor de na-i&atie care isi
desfasoara acti-itatea n re&imul special maritim sau operate de acestea, precum si li-rarile de
na-e in intre&ul lor catre aceste companii;
<% li-rarile de unuri si prestarile de ser-icii in fa-oarea directa a misiunilor diplomatice si oficiilor
consulare, precum si a personalului acestora, pe aza de reciprocitate; li-rarile de unuri si
prestarile de ser-icii in fa-oarea directa a reprezentantelor internationale inter&u-ernamentale
acreditate in Comania, precum si a personalului acestora ;
l% unurile cumparate din e'pozitiile or&anizate in Comania, precum si din reteaua comerciala,
e'pediate sau transportate in strainatate de catre cumparatorul care nu are domiciliul sau sediul
in Comania;
m% li-rarile de unuri si prestarile de ser-icii finantate din ajutoare sau imprumuturi neramursaile
acordate de &u-erne straine, de or&anisme internationale si de or&anizatii nonprofit si de caritate
din strainatate si din tara, inclusi- din donatii ale persoanelor fizice;
n% constructia, e'tinderea, reailitarea si consolidarea lacasurior de cult reli&ios.
o% li-rarile de utilaje, echipamente si prestarile de ser-icii le&ate nemijlocit de operatiunile
petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere persoane juridice straine in aza Ie&ii
petrolului nr. (1BG())2;
H*
p% li-rarile de utilaje, echipamente si prestarile de ser-icii aferente oiecti-ului de in-estitii
QEez-oltarea si modernizarea Aeroportului #nternational @ucuresti - DtopeniQ.
SCUTIRI SPECIALE LEGATE 7E TRAFICUL INTERNAIONAL 7E BUNURI:
a% operatiunile de perfectionare acti-a, pre-azute la >ap."##, /ectiunea a #"-a, din
Ie&ea nr. (B(G())H pri-ind >odul -amal al Comaniei;
% unurile realizate in re&im de perfectionare acti-a, potri-it pre-ederilor >ap. "##,
/ectiunea a #"-a art. ((( lit.a% din Ie&ea nr. (B(G())H pri-ind >odul -amal al Comaniei, de
persoane impozaile cu sediul in Comania, contractate cu eneficiari din strainatate si care din
dispozitia acestora sunt li-rate in antrepozite -amale aflate pe teritoriul Comaniei;
c% introducerea in tara de unuri plasate in re&im -amal suspensi- cu e'onerarea
totala de la plata drepturilor de import, potri-it pre-ederilor >odului -amal al Comaniei;
d% introducerea de unuri in zonele liere direct din strainatate, in -ederea simplei
depozitari a acestora, fara intocmirea de formalitati -amale;
e% introducerea de marfuri in zonele liere direct din strainatate, precum si
operatiunile comerciale de -anzare-cumparare a acestora intre di-ersi operatori in perimetrul
zonelor liere si care ulterior acestor operatiuni parasesc in aceeasi stare teritoriul zonelor liere
cu destinatie e'terna, fara intocmirea de declaratii -amale;
f% prestarile de ser-icii le&ate direct de operatiunile pre-azute la lit. a%-e%.
FAPTUL GENERATOR
5aptul &enerator al ta'ei pe -aloarea adau&ata ia nastere in momentul efectuarii li-rarii de unuri siGsau in
momentul prestarii ser-iciilor, cu e'ceptiile pre-azute de prezenta le&e.
4entru operatiunile pre-azute mai jos, faptul &enerator al ta'ei pe -aloarea adau&ata ia nastere la :
a% data inre&istrarii declaratiei -amale, in cazul unurilor plasate in re&im de import;
% data primirii facturii e'terne pentru ser-iciile contractate de persoane impozaile din Comania cu
prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Comania;
c% data platii prestatorului e'tern in cazul platilor efectuate fara factura pentru ser-iciile contractate de
persoane impozaile din Comania cu prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul
prestarii se considera a fi in Comania;
d% data la care unurile aflate intr-un re&im -amal suspensi- sunt plasate in re&im de import;
e% data stailirii deitului pe aza de factura pentru prestarile de ser-icii care dau loc la decontari sau plati
succesi-e, acestea fiind considerate ca au fost efectuate in momentul e'pirarii perioadelor aferente acestor
decontari sau plati ;
f% data -anzarii unurilor catre eneficiari, in cazul operatiunilor efectuate prin intermediari sau prin
consi&natie;
&% data emiterii documentelor in care se consemneaza preluarea de catre persoane impozaile a unor
unuri achizitionate sau faricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au le&atura cu
acti-itatea economica desfasurata de acestea, sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice ori
juridice in mod &ratuit;
H(
h% data documentelor prin care se confirma prestarea de catre persoane impozaile a unor ser-icii in
scopuri care nu au le&atura cu acti-itatea economica desfasurata de acestea sau pentru alte persoane fizice
ori juridice in mod &ratuit;
i% data colectrii monedelor din maina pentru mrfurile -andute prin masini automate;
j% termenele de plata a ratelor pre-azute in contracte pentru operatiunile de leasin&;
EIIGIBILITATEA TAIEI PE ;ALOAREA A7AUGAT
?'i&iilitatea este dreptul or&anului fiscal de a pretinde platitorului de ta'a pe -aloarea adau&ata, la o
anumita data, plata ta'ei datorate u&etului de stat.
?'i&iilitatea ia nastere concomitent cu faptul &enerator, cu e'ceptiile pre-azute de prezenta le&e.
4entru li-rarile de unuri cu plata in rate e'i&iilitatea ta'ei pe -aloarea adau&ata inter-ine la data
pre-azuta pentru plata ratelor.
?'i&iilitatea ta'ei pe -aloarea adau&ata este anticipata faptului &enerator atunci cand:
a% factura fiscala este emisa inaintea efectuarii li-rarii unurilor sau prestarii ser-iciilor ;
% contra-aloarea unurilor sau a ser-iciilor se incaseaza inaintea efectuarii li-rarii unurilor sau
prestarii ser-iciilor;
c% se incaseaza a-ansuri, cu e'ceptia a-ansurilor acordate pentru:
(. plata importurilor si a datoriei -amale stailite potri-it le&ii;
0. realizarea produciei destinate e'portului;
1. efectuarea de pli n contul clientului;
B. li-rri de unuri i prestri de ser-icii scutite de ta'a pe -aloarea adau&at.
4entru li-rarile de unuri siGsau prestarile de ser-icii care se efectueaza continuu -ener&ie electrica,
ener&ie termica, &aze naturale, apa, ser-icii telefonice si altele similare- e'i&iilitatea ta'ei pe
-aloarea adau&ata inter-ine la data stailirii deitului eneficiarului pe aza de factura fiscala sau alt
document le&al.
?'i&iilitatea ta'ei pe -aloarea adau&ata aferenta a-ansurilor incasate de persoanele impozaile
inre&istrate ca platitori de ta'a pe -aloarea adau&ata care au casti&at licitatii pentru efectuarea
oiecti-elor finantate din credite acordate de or&anismele financiare internationale statului roman sau
&arantate de acesta ia nastere la data facturarii situatiilor de lucrari.
?'i&iilitatea ta'ei pe -aloarea adau&ata aferenta sumelor constituite drept &arantie pentru acoperirea
e-entualelor reclamatii pri-ind calitatea lucrarilor de constructii-montaj ia nastere la data incheierii
procesului -eral de receptie definiti-a sau, dupa caz, la data incasarii sumelor, daca incasarea este
anterioara acestuia.
?'i&iilitatea ta'ei pe -aloarea adau&ata pentru lucrarile imoiliare inter-ine la data incasarii
a-ansurilor pe aza de situatii de lucrari, dar antreprenorii pot sa opteze pentru plata ta'ei pe -aloarea
adau&ata la data li-rarii, in conditii stailite prin normele de aplicare a prezentei le&i.
H0
BABA 7E IMPOBITARE
$(%@aza de impozitare a ta'ei pe -aloarea adau&ata este constituita din:
a% pentru li-rarile de unuri siGsau prestarile de ser-icii, altele decat cele pre-azute la lit. %-c%, din tot
ceea ce constituie contrapartida otinuta sau care urmeaza a fi otinuta de furnizor sau prestator din
partea cumparatorului, eneficiarului, sau a unui tert, inclusi- su-entiile direct le&ate de pretul acestor
operatiuni, e'clusi- ta'a pe -aloarea adau&ata.
% preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost determinat la momentul li-rariiGprestarii;
c% compensatiile;
$0% /unt cuprinse in aza de impozitare:
a% impozitele, ta'ele, daca prin le&e nu se pre-ede altfel, e'clusi- ta'a pe -aloarea adau&ata;
% cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de amalare, transport si asi&urare, decontate
cumparatorului sau clientului.
$1% N, *e #,)"i. in aza de impozitare urmatoarele:
a% raaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor
in -ederea stimularii -anzarilor, in conditiile pre-azute in contractele incheiate;
% penalizarile, precum si sumele reprezentand daune-interese stailite prin hotarare judecatoreasca
definiti-a, solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a oli&atiilor contractuale;
c% doanzile percepute pentru: plati cu intarziere, -anzari cu plata in rate, operatiuni de leasin&;
d% sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;
e% amalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schim, fara facturare;
$B% @aza de impozitare se reduce corespunzator:
a% n cazul refuzurilor totale sau partiale pri-ind cantitatea, preturile sau alte elemente cuprinse n facturi
ori n alte documente le&al aproate, precum si n cazul retururilor de pnL la (2F din presa scrisa;
% in situatia in care reducerile de pret pre-azute la alin. $1% lit. a% sunt acordate conform contractelor
incheiate dupa li-rarea unurilor sau prestarea ser-iciilor;
c% n cazul n care cumparatorii returneaza amalajele n care s-a e'pediat marfa, pentru amlajele care
circula prin facturare.
La im)o"t,l .e 1,,"i
$(% 4entru unurile importate aza de impozitare este constituita din -aloarea in -ama, determinata
potri-it le&ii, la care se adau&a ta'ele -amale, comisionul -amal, accizele si alte ta'e datorate potri-it
le&ii.
H1
$0% /unt cuprinse in aza de impozitare, in masura in care nu au fost cuprinse in aza de impozitare
determinata potri-it alin. $(%, cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de amalare,
transport si asi&urare care inter-in dupa intrarea unului in tara pana la primul loc de destinatie a
unurilor.
$1% 4rin primul loc de destinatie se intele&e locul care fi&ureaza pe documentul de transport care insoteste
unurile la intrarea in tara.
COTELE 7E IMPOBITARE 9I CALCULUL TAIEI
$(% #n Comania cota standard a ta'ei pe -aloarea adau&ata este de ()F si se aplica operatiunilor
impozaile, cu e'ceptia celor scutite de ta'a pe -aloarea adau&ata.
$0% >ota de ta'a pe -aloarea adau&ata aplicaila este cea in -i&oare la data la care ia nastere faptul
&enerator al ta'ei pe -aloarea adau&ata.
$1% Ta'a pe -aloarea adau&ata se calculeaza prin aplicarea cotei standard asupra azei de impozitare.
$B% 4rin dero&are de la pre-ederile alin. $(%, ta'a pe -aloarea adau&ata se calculeaza prin aplicarea cotei
recalculate, determinata potri-it metodolo&iei stailite prin normele de aplicare a prezentei le&i, asupra:
a% sumelor otinute din -anzarea unurilor comercializate prin comertul cu amanuntul - ma&azine
comerciale, consi&natii, unitati de alimentatie pulica sau alte unitati care au relatii directe cu populatia,
ale caror preturi cuprind si ta'a pe -aloarea adau&ata;
% sumelor otinute din unele prestari de ser-icii - transport, posta, telefon, tele&raf si altele de aceeasi
natura ale caror tarife practicate cuprind si ta'a pe -aloarea adau&ata;
c% sumelor otinute din -anzarea de unuri pe aza de licitatie, pe aza de e-aluare sau e'pertiza, precum
si pentru alte situatii similare;
d% compensatiei, pentru transferul dreptului de proprietate a unor unuri din patrimoniul persoanelor
impozaile in domeniul pulic, in conditiile pre-azute de le&islatia referitoare la proprietatea pulica si
re&imul juridic al acesteia.
rincipiul de baza pe care se spri$ina sistemul de %unctionare a 8.(.A. consta in aceea ca din ta'a
facturata pentru unurile li-rate si ser-iciile prestate se scade ta'a aferenta unurilor si ser-iciilor prestate
sau e'ecutate in unitatile proprii destinate realizarii operatiunilor impozaile. Eiferenta de ta'a in plus se
prele-a la u&etul de stat, iar diferenta in minus se re&ularizeaza in conditiile le&ii.
.axa pe )aloarea adaugata deductibila $T.".A.Gd% reprezinta ta'a inscrisa in facturile primite pentru
unurile si ser-iciile destinate realizarii de operatii impozaile.
Eeci,
.'V'4'/d G totalul sumelor de .'V'4' din facturile primite
adica
.'V'4'/d G )aloarea marfurilor din facturile primite x cota de .'V'4'
.axa pe )aloarea adaugata colectata $T.".A.Gc% reprezinta ta'a inscrisa distinct in facturile emise
pentru unurile si ser-iciile destinate realizarii de operatii impozaile la intern.
Eeci,
HB
.'V'4'/c G totalul sumelor de .'V'4' din facturile emise
adica
.'V'4'/c G )aloarea marfurilor din facturile emise x cota de .'V'4'
.axa pe )aloarea adaugata de plata $T.".A.Gp% reprezinta diferenta dintre T.".A.Gc si T.".A.Gd.
T.".A.Gp se poate determina si pe aza -alorii adau&ate $".A.% cu relatia:
.'V'4'/p G V'4' x cota de .'V'4' G (8f/F2 8f/FA" x cota de .'V'4'
unde: 6fG5? = -aloarea marfurilor din facturile emise;
6fG54 = -aloarea marfurilor din facturile primite
.axa pe )aloarea adaugata de incasat $T.".A.Gi% reprezinta diferenta dintre T.".A.Gd si T.".A.Gc.
Eeci,
.'V'4'/i G .'V'4'/d .'V'4'/c
Aceasta situatie se intlneste mai rar si apare atunci cnd -aloarea facturilor primite plus -aloarea
facturilor emise pentru marfurile e'portate, este mai mare dect -aloarea facturilor emise la intern.
>nd intrea&a productie este destinata e'portului, T.".A.Gd se restituie inte&ral, realizndu-se
e&alitatea:
.'V'4'/d G .'V'4'/i
o iar .'V'4'/c G 0 si .'V'4'/p G 0'
Eaca intrea&a productie a unei unitati economice consta in realizarea de produse scutite
de la plata T.".A, T.".A.Gd se trece pe costuri, T.".A.Gc nu se calculeaza si nu se aplica
T.".A.Gp si T.".A.Gi.
Alatitorii de .'V'4' sunt obligati sa depuna, su semnatura persoanelor autorizate, la
or&anul fiscal competent, o declaratie de inre&istrare fiscala, in termen de (2 zile de la data
elierarii certificatului de inmatriculare, a autorizatiei de functionare sau a actului de
constituire, dupa caz.
Ee asemenea, in caz de incetare a acti-itatii, platitorii T.".A. sunt oli&ati sa solicite
or&anului fiscal competent scoaterea din e-identa ca platitor de T.".A.

1'8'ACCIBE
Ce&lementri le&islati-e:
-Drdonana 0H-0***, (2J-0**(, 1-0**1, Ie&ea 221-0**0, >odul fiscal
sunt incluse in pretul de -nzare a marfurilor importate sau produse si -ndute in interiorul tarii si
apreciate ca nu sunt de stricta necesitate in consumul populatiei.
Mnii economisti considera ca accizele sunt impozite indirecte pe lu' si -icii.
/pre deoseire de T.".A., care se percepe la -nzarea tuturor marfurilor, a##i$ele *,t ta5e .e
#o*,matie #a"e *e )e"#e) a*,)"a )"o.,*elo" #e *e #o*,ma i #atitati ma"i *i #a"e , )ot
2i ilo#,ite& .e #,m)a"ato"i& #, altele'
4rin urmare, accizele au un randament fiscal ridicat si se instituie asupra unor produse de lar&
consum, cum sunt: alcoolul etilic alimentar, erea, tuica si rachiurile naturale, -inurile si orice alte
produse destinate industriei alimentare si consumului care contin alcoole etilic alimentar, cafeaua,
produsele din tutun, unele confectii din lanuri naturale cu e'ceptia celor din iepure, oaie si capra,
articole de cristal, moilierul sculptat, articolele de parfumerie si toaleta, cartile de joc, ijuteriile
din metale pretioase $e'clusi- -eri&hetele de aur%, produsele petroliere, &azul metan sau &azul de
sonda, enzina, motorina s.a.
A##i$ele *e .ato"ea$! 1,get,l,i .e *tat it"%o *ig,"a 2a$a a #i"#,it,l,i e#oomi#& "e*)e#ti/
.e #at"e )"o.,#ato"i *a, a#3i$ito"i' ?le se calculeaza fie in suma fi'a pe unitatea de masura, fie
pe aza unor cote procentuale proportionale aplicate asupra pretului de -nzare.
H2
:i-elul cotelor utilizate pentru determinarea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs
la altul.
Eupa decemrie ()J), i Rom(ia& re&imul accizelor a fost stailit prin Ie&ea nr. B0G())1, cnd
accizele se calculau, in principal, in aza sistemului ad--alorem prin aplicarea unor cote
procentuale asupra azei de impozitare. Ia ti&arete, acciza se calcula in suma fi'a pe unitatea de
masura.
Eatorita unor aspecte ne&ati-e aparute ca urmare a utilizarii sistemului ad--alorem $fenomene
de e-aziune fiscala prin sue-aluarea azei de impozitare a auturilor alcoolice, comercializarea
ilicita a auturilor alcoolice, concurenta neloiala intre producatorii de alcool s.a.% prin ordonanta
7u-ernului nr. J0G())H s-a trecut la calcularea accizelor pe aza unei sume fi'e stailite pe
unitatea de masura si e'primata in ?>M. Acest sistem a intrat in -i&oare la
( ianuarie ())J si -iza produse si &rupe de produse ca: alcool, auturi alcoolice, ti&arete, cafea si
produse petroliere.
Eesi a reprezentat un pas important in directia armonizarii le&islatiei fiscale romnesti cu cea
din Mniunea ?uropeana, sistemul de accize stailite in ?>M pe unitatea de masura a creat anumite
dificultati in aplicarea lui. Ee asemenea, acest sistem nu a putut contracara e'tinderea e-aziunii
fiscale frauduloase astfel ca s-a inre&istrat o scadere consideraila a -eniturilor u&etare pro-enite
din accize.
Erept urmare, de la ( ianuarie ())), s-a trecut la:
o stailirea de accize in leiGM.6. pentru alcool, auturi alcoolice, -inuri si produse de aza
de -in, ere, produse din tutun si cafea;
o actualizarea trimestriala, prin ordin al ministrului finantelor, a ni-elului accizelor stailite
in lei, in functie de e-olutia ratei inflatiei si a cursului de schim -alutar pentru alcool,
auturi alcoolice, produse din tutun si cafea.
Ee asemenea, conform Drdonantei 7u-ernului nr. 2*G())J, pentru a se diminua e-aziunea fiscala si a
usura acti-itatea de control a or&anelor fiscale, pri-ind determinarea corecta a cuantumului accizelor
datorate u&etului de stat, in cazul alcoolului etilic alimentar, al auturilor alcoolice si al oricaror altor
produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar, accizele se
calculeaza si se datoreaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator.
Accizele se platesc pna la 02 ale lunii urmatoare, pe aza decontului lunar de impunere depus la
or&anul financiar pna la aceeasi data, prin -irament sau in numerar, dupa caz, in contul u&etului
de stat deschis la unitatile teritoriale ale Trezoreriei 4ulice.
S,t *#,tite .e la )lata a##i$elo":
o produsele e'portate direct sau prin a&entii economici care isi desfasoara acti-itatea pe aza
de comision;
o marfurile -ndute prin ma&azinele autorizate sa comercializeze marfuri in re&im dut3-free
$fara ta'e -amale%;
o produsele e'portate in re&im de tranzit sau impozit temporar, att timp ct se afla in
aceasta situatie;
o unurile din import pro-enite din donatii sau finantate direct din imprumuturi
neramursaile, precum si din pro&rame de cooperare stiintifica si tehnica, acordate de
&u-erne straine, or&anisme internationale si or&anizatii nonprofit si de caritate, institutiilor
de in-atamnt si cultura, ministerelor, altor or&ane ale administratiei pulice;
o produsele li-rate la rezer-a de stat si la rezer-a de moilizare, pe perioada ct au acest
re&im;
o alcoolul etilic alimentar, utilizat in productia de medicamente, de alcool sanitar si de otet
alimentar;
o alcool etilic alimentar utilizat in scop medical in spitale si farmacii.
H+
=eplata la termen a accizelor sau a impozitului la titeiul si &azele naturale din productia interna,
se sanctioneaza prin aplicarea unei ma+orari pentru fiecare zi int0rziere din ziua urmatoare
e'pirarii termenului de plata pna in ziua platii inclusi-.
daca prin controlul e%ectuat, de catre or&anele de specialitate ale 6inisterului 5inantelor, se
constata diferente in minus, acestea treuie platite in termen de sapte zile de la data incheierii
actului de control, impreuna cu majorarile de intrziere aferente.
Eaca se constata diferente in plus, acestea se compenseaza cu platile ulterioare sau se restituie la
cererea platitorilor in acelasi termen.
Toate documentele emise de or&anele de control ale 6inisterului 5inantelor constituie titluri
e'ecutorii, iar unitatile ancare sunt oli&ate sa le puna in aplicare fara acceptul platitorilor.
/tailirea accizelor ca si e'ecutarea silita a acestora se prescriu dupa cinci ani.
#n rile ?uropei Dccidentale, hidrocarurilor le este rezer-ata o impozitare specifica, facndu-se
distinctie intre impozitarea acestora si accizele practicate.
8'>onopolurile %iscale
6onopolul reprezinta dreptul ce si-l rezer-a statul de a produce sauGsi de a -inde anumite unuri de
consum.
6onopolul fiscal nu este un impozit special, ci o modalitate de percepere a impozitului indirect si este
e&al cu diferenta dintre pretul de -nzare stailit de catre stat si costul de productie inclusi- profitul
intreprinzatorului.
Celatia de calcul a acestui impozit este:
# P 4" = $>4 W 4% $(%
unde: # = impozitul
4" = pretul de -nzare stailit de catre stat
>4 = costul de productie
4 = profitul intreprinzatorului
6onopoluri fiscale au fost instituite, de catre stat, asupra productiei siGsau -nzarii unor marfuri ca:
tutunul, sarea, alcoolul, zaharul, cartile de joc, chiriturile si alte produse specifice.
4rintre tarile in care monopolurile fiscale aduc incasari importante mentionam: #talia $asupra
chiriturilor si tutunului%, 7ermania $asupra alcoolului si auturilor alcoolizate%, /pania $asupra tutunului
si petrolului% si Tunisia.
#n functie de sfera lor de cuprindere, monopolurile fiscale pot fi:
o .e)lie& cnd se stailesc de catre stat att asupra productiei, ct si asupra -nzarii cu
ridicata si cu amanuntul;
o )a"tiale& cnd se aseaza fie numai asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai
asupra comertului cu amanuntul.
I Rom(ia& monopoluri fiscale se instituie asupra chiriturilor, partial asupra alcoolului si diferitelor
produse alcoolice, tutunului, timrelor fiscale, judiciare si postale, Ioteriei :ationale, susolului s.a.
A#olo ,.e *e ,tili$ea$a& moo)ol,"ile 2i*#ale .e*i a.,# /eit,"i im)o"tate *tat,l,i& a2e#tea$a
/eit,"ile "eale ale #o*,mato"ilo"'
3.8a#ele "amale
Ta5ele /amale *,t im)o$ite i.i"e#te #e *e )e"#e) .e #at"e *tat a*,)"a im)o"t,l,i& e5)o"t,l,i *i
t"a$it,l,i .e ma"2,"i'
4latitorii ta'elor -amale sunt persoanele fizice si juridice care au ca acti-itate importul, e'portul si
tranzitul de marfuri.
>ele mai frec-ent utilizate sunt ta'ele -amale de import, deoarece alimenteaza u&etul statului cu
-enituri importante, limiteaza = intr-o anumita masura = importul de marfuri si au un randament fiscal
ridicat.
HH
Ta'ele -amale au un caracter comple' si e'ercita o mare influenta asupra competiti-itatii si schimului
de marfuri pe plan international.
Eatorita di-ersitatii si comple'itatii acestora, ta'ele -amale se clasifica asa cum se prezinta in fi&ura
+.(.
.axele )amale de import se instituie asupra importului de marfuri si se calculeaza asupra -alorii
acestora cnd trec frontiera tarii importatoare.
Ddata cu depunerea documentelor necesare pentru a intra in posesia marfurilor importate, importatorul
achita si ta'a -amala de import corespunzatoare.
Totodata, ta'ele -amale de import au fost si sunt considerate mi+loc de protectie a economiilor
nationale, deoarece prin aplicarea lor asupra marfurilor importate, rezulta o scumpire a acestora si,
implicit, se realizeaza o protectie a productiei autohtone de acelasi &en.
Ee re&ula, ni-elul ta'elor -amale de import este determinat de raportul cerere-oferta din tara
importatoare si de politica economica si fiscala pe care aceasta le promo-eaza. Ta'ele -amale de import
au un ni-el diferit in functie de natura marfurilor care fac oiectul ta'arii $marfuri a&ro-alimentare,
industriale, materii prime, semifaricate, produse finite s.a.%. de re&ula, ni-elul ta'elor -amale pentru
produsele finite importate este superior ni-elului ta'elor -amale la materii prime si semifaricate. Atunci
cnd o tara nu dispune de anumite materii prime, ea poate reduce sau chiar elimina ta'ele -amale pentru
importul acestora.
4.Alte ta#e
P"i#i)alele t"a*at,"i ale ta5elo":
o reprezinta plata neechi-alenta pentru ser-icii sau lucrari efectuate de or&ane sau institutii
care primesc, intocmesc sau eliereaza diferite acte, presteaza ser-icii si rezol-a alte
interese le&itime ale persoanelor fizice sau juridice;
o suiectul platitor este determinat in momentul cnd acesta solicita efectuarea unei acti-itati
din partea unui or&an sau institutii pulice;
o se datoreaza numai atunci cnd are loc o ontraprestaie din partea or&anul de stat .
o au caracter neramursail.
o Au caracter oli&atoriu
o
Subiecti ai ta#elor $platitori% sunt att persoanele fizice ct si cele juridice pentru care se presteaza un
ser-iciu, se intocmesc acte sau se efectueaza acti-itati supuse ta'elor de timru.
P"i#i)alele #atego"ii .e a#te *a, *e"/i#ii *,),*e ta5elo" .e tim1", sunt urmatoarele:
o actele si ser-iciile prestate de irourile notariale si de or&anele administratiei pulice cu
atriutii notariale;
o reclamatiile si memoriile adresate or&anelor administratiei pulice si certificatele de orice
fel;
o actele de stare ci-ila;
o actele de identitate;
o actiunile si cererile adresate instantelor judecatoresti;
o autorizatiile elierate de or&anele administratiei pulice si autorizatiile acordate;
o elierarea permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare a auto-ehiculelor.
C,at,m,l ta5elo" .e tim1", se staileste in functie de natura si comple'itatea ser-iciului prestat, de
-aloarea unurilor sau a drepturilor ce fac oiectul actului ta'ail, de caracterul actelor sau faptelor
solicitate. Ee aceea, in practica, distin&em doua cate&orii de ta'e de timru, si anume:
o ta5e 2i5e& care se aplica, de re&ula, actelor nee-aluaile -aloric si se e'prima in sume
asolute;
HJ
o ta5e )"o#et,ale $proportionale, pro&resi-e sau re&resi-e pe transe de -aloare%, care se
aplica ,ad--aloremQ in cazul actelor e-aluaile -aloric.
O1ie#t,l ta5elo" .e tim1", il constituie actele si faptele intocmite sau prestate de institutii pulice sau
alte or&ane specializate. #n functie de or&anele care primesc, intocmesc, eliereaza sau presteaza ser-icii
ta'aile, ta'ele de timru se &rupeaza in:
o ta'e de timru pentru actele si ser-iciile notariale;
ta'e judiciare de timru pentru actele si faptele cu caracter jurisdictional.
o #n literatura de specialitate, referitor la e'presia taxa de timbru s-au conturat doua
acceptiuni, si anume:
a= i *e* "e*t"(* $stricto sensu%, ta'ele de timru sunt acele plati efectuate prin
aplicarea de timre fiscale $practica le&islati-a a lar&it sensul acestei notiuni, incluznd in
sfera sa si unele plati pentru care nu e'ista conditia perceperii lor prin timre fiscale,
aceasta fiind moti-ata de dificultatile de incasare a ta'elor de timru, atunci cnd sumele
sunt mari%;
1= i *e* la"g $lato senso%, ta'ele de timru sunt platile referitoare la timru, efectuate
pentru solutionarea unor interese le&itime ale persoanelor fizice si juridice, sau pentru
anumite ser-icii prestate de catre anumite institutii de drept pulic.
#nitial, ta'ele de timru erau definite ca fiind <acele contributii, datorate de catre
particulari, cu ocazia formarii diferitelor acte sau formulari de pretentiuni in +ustitie si
inaintea autoritatilor publice pentru ca in sc,imbul ac,itarii lor, sa se obtina dreptul de a
li se lua in considerare cererile si admite prezentarea actelor ca instrumente probatorii='
#n prezent, ta5ele .e tim1", "e)"e$ita )lata *e"/i#iilo" )"e*tate o"i a l,#"a"ilo"
e2e#t,ate .e .i2e"ite o"gae *a, i*tit,tii ),1li#e #a"e )"ime*#& ito#me*# *a,
eli1e"ea$a .i2e"ite a#te& )"e*tea$a .i2e"ite *e"/i#ii *a, "e$ol/a a,mite ite"e*e
legitime ale )a"tilo"'
Cezulta, din definitia de mai sus, ca ta'ele de timru au un echi-alent in ser-iciile
prestate sau lucrarile efectuate de catre diferite institutii de drept pulic, chiar daca raportul
de echi-alenta e'ista numai principial $intre cuantumul fiecarei ta'e si -aloarea economica
a ser-iciului sau a acti-itatii aferente nu poate fi un raport de e&alitate%. Ee aici rezulta si
deoseirea dintre ta'ele de timru si impozite $care se percep fara -reun echi-alent direct
si imediat platitorului%, precum si intre ta'ele de timru si pretul marfurilor, prestarile de
ser-icii etc., care includ cheltuielile de productie, de circulatie si alte elemente de
acumulare aneasca si sunt incasate de toti a&entii economici care le produc si e'ecuta.

CAPITOLUL 1>
CMELTUIELILE PUBLICE
Elemente de analiz:
(oncept5(riterii de grupare a c,eltuielilor publice5
-ndicatori pri)ind c,eltuielilor publice5
8odele economice cu pri)ire la cre%terea c,eltuielilor publice'
7EFINIII& ASPECTE GENERALE& CLASIFICRI& CLARIFICRI TERMINOLOGICE
?le concretizeaz cea de-a doua faz a funciei de repartiie a finanelor pulicc.
4rin cheltuielile pulice statul acoper necesitile pulice de unuri i ser-icii considerate prioritare ntr-
o anumit perioad de timp sau de un anumit partid politic.
H)
7e2ii0ie: e'prim relaii economico-sociale n form neasc, care se manifest ntre stat, pe de o parte,
i persoane fizice i juridice pe de alta, cu ocazia repartizrii i utilizrii resurselor financiare ale statului,
n scopul ndeplinirii funciilor acestuia.
?le se materializeaz n pli fcute de stat din resurse moilizate pe diferite ci,pentru achiziii de unuri
sau ser-icii necesare pentru ndeplinirea diferitelor oiecti-e ale politicii statului cum ar fi:
- ser-icii pulice &enerale
- aciuni social-culturale
- ntreinerea armatei i a ntre&ii acti-iti desfurate n acest domeniu
- aciuni economice, etc.
- Mnele din cheltuieli reprezint un consum de%initi" de !B, reprezentnd -aloarea plilor pe care le
efectueaz instituiile pulice su forma cheltuielilor curente
- Altele din cheltuieli reprezint o a"ansare de !B, reprezentnd participarea statului la finanarea
formrii rute de capital n sfera porduciei materiale i a celei nemateriale.
>heltuielile pulice contemporane se afl n forme e'trem de di-ersificate, fiind folosite ca instrumente
de inter-enie.
Ele 4glo1ea$!:
a.cheltuieli efectuate de administraiile pulice centrale de stat, din fonduri u&etare i e'trau&etare
.cheltuielile colecti-itilor locale
c.cheltuielile finanate din fondurile asi&urrilor sociale de stat
d.cheltuielile or&anismelor internaionale finanate din resurse pulice prele-ate de la memrii acestora.
C3elt,ielile ),1li#e #o*oli.ate:
(.>heltuielile administraiei pulice centrale:
cheltuielile administraiei pulice centrale finanate de la u&etul de stat $din u&etul &u-ernului
central%
cheltuielile finanate din fondurile securitii sociale $din u&etul asi&urrilor sociale de stat%
cheltuielile administraiei pulice centrale finanate din fonduri speciale.
0.>heltuielile pulice ale sudi-iziunilor politice i administrati-e intermediare, finanate de la u&etele
acestor sudi-iziuni $u&etele statelor, ale pro-inciilor i ale re&iunilor memre ale federaiei
1.>heltuielile colecti-itilor locale, finanate din u&etele unitilor administrati- teritoriale
S,ma #elo" t"ei 2o"mea$! total,l #3elt,ielilo" ),1li#e e#o*oli.ate
C3elt,ielile ),1li#e #o*oli.ate *e *ta1ile*# )"i *#!.e"ea .i CPN a T"a*2e","ilo" 4t"e
#om)oetele *i*tem,l,i .e 1,gete'
B.>heltuielile autoritilor supranaionale.
A-nd n -edere aceat clasificare treuie fcut distincia dintre c,eltuieli publice %i c,eltuieli bugetare
(,eltuielile publice se refer la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituiilor pulice
$aparat de stat, instituii socio-culturale,armat, ordine intern i si&uran naional, cercetare tiinific%
acoperite fie de la u&et, fie din fondurile e'trau&etare sau de la u&etele proprii ale instituiilor, pe
seama -eniturilor oinute de acestea ca i cheltuielile efectuate din fondul trezoreriei pulice
(,eltuielile bugetare se refer numai la acele cheltuieli care se acoper de la u&etul de stat, din u&etele
locale, din u&etul asi&urrilor sociale de stat.
>h.u&etare R>h.pulice
Eelimitarea cheltuielilor pulice u&etare n cadrul celor pulice se azeaz pe cte-a principii:
a. efectuarea ch.u&etare este condiionat de pre-ederea e'pres i aproarea ni-elului acestora de ctre
4arlament sau de consiliile locale.
. neramursailitatea sumelor alocate i cheltuite conform destinaiilor pentru care sau aproat aceste
sume.
J*
c. efectuarea cheltuielilor este deteminat de ndeplinirea condiiilor le&ale i nu numai de constituirea
$e'istena% resurselor neti.
d. finanarea se efectueaz n funcie de &radul de suordonare a instituiilor sau acti-itilor cu caracter
u&etar: din u&etul de stat, din u&etul asi&urrilor sociale de stat, din u&etele locale sau din u&etele
fondurilor speciale.
e. e'ercitarea controlului financiar cu caracter pre-enti- i acordarea -izei cu ocazia operaiunilor de
deschidere a finanrii, de alocare i utilizare a resurselor financiare pulice.
CRITERII 7E GRUPARE A CMELTUIELILOR PUBLICE
6oti-aie: cunoaterea modului n care sunt orientate resursele neti ale statului spre anumite oiecti-e.
Ti),"i .e #la*i2i#a0ii:
A. administrati-.
@. economic.
>. funcional.
E. financiar.
?. n funcie de rolul lor n procesul reproduciei sociale.
5. &ruparea folosit de or&anismele D:M.
7. clasificaii mi'te sau cominate.
A.Cla*i2i#a0ia a.mii*t"ati/!
Are la az criteriul instituiilor prin care se efectueaz aceste cheltuieli: ministere, departamente, a&enii
&u-ernamentale, instituii pulice autonome, uniti administrati- teritoriale. Mtil prin identificarea
neficiarilor dar nu permite comparaii n timp datorit modificrilor de structur ale instituiilor
eneficiare.
@.Cla*i2i#a0ia e#oomi#!
/e folosesc dou criterii de &rupare:
(.
cheltuieli curente $de funcionare%
cheltuieli de capital $de in-estiii%
0.
cheltuieli ale ser-iciilor pulice sau administrati-e
cheltuieli de transfer.
C3elt,ieli #,"ete
Asi&ur ntreinerea i funcionarea instituiilor pulice, finanarea satisfacerii aciunilor pulice,
transferarea unor sume de ani anumitor cate&orii de persoane, onorarea unor an&ajamente speciale ale
statului.
Ceprezint un consum definiti- de 4#@ i treuie rennoite anual. Ceprezint cea mai mare parte a
cheltuielilor pulice.
C3elt,ielile .e #a)ital :.e i/e*ti0ii=
4entru achiziionarea de unuri de folosin ndelun&at, destinate sferei produciei materiale sau sferei
nemateriale $coli, spitale,cultur%.Eez-olt patrimoniul pulic
C3elt,ieli ale *e"/i#iilo" ),1li#e *a, a.mii*t"ati/e
>uprind remunerarea ser-iciilor, a prestaiilor, a furniturilor necesare unei funcionri a instituiilor
pulice sau achiziionrii de moilier, aparatur sau echipamente.
C3elt,ielile .e t"a*2e"
J(
Ceprezint trecerea unei sume de ani de la u&et la dispoziia unor persoane juridice, unor persoane
fizice $omeri, pensionari% sau a unor u&ete ale administraiilor locale. ?le pot a-ea caracter economic
$su-enii pentru acoperirea unor cheltuieli de producie, stimularea e'portului, redresarea financiar,
restrn&erea unor acti-iti economice sau caracter social $urse, pensii, ajutoare, indemnizaii definiti-e%
i fr contraprestaie.
Transferurile sunt consolidaile i neconsolidaile
>. Cla*i2i#a0ia 2,#0ioal!
5olosete drept criteriu ramurile , domeniile, sectoarelede acti-itate, spre care sunt dirijate resuselel
financiare pulice sau alte destinaii ale ale cheltuielilor le&ate de efectuarea unor tranferurintre diferitele
ni-eluri ale administraiilor pulice, plata donzilor la datoria pulic sau constituirea de rezer-e la
dispoziia autoritii e'ecuti-e.
n Comania aceste domenii sunt definite de Ie&ea pri-ind finanele pulice astfel:
-Eomeniul social-n-mnt, sntate, ocrotiri sociale, cultur, art, tineret i sport,refacere i ocrotire a
mediului.
-Eomeniul economic-in-estiii i aciuni de interes pulic, su-enii, faciliti
-Eomeniul cercetrii-pro&rame prioritare.
-Eomeniul finanrii aprrii rii, meninerii ordinii pulice i si&uran naional
-Eomeniul finanrii administraiei pulice centrale i locale.
-Eonzile aferente datoriei pulice i cheltuieli determinate de emisiunea i plasarea -alorilor moiliare
necesare finanrii acestor datorii.
E. Cla*i2i#a0ia 2ia#ia"!
n funcie de modul n care se efectueaz i de modul n care afecteaz resursele financiare pulice -om
ntlni:
1c,eltuieli definiti)e
-cuprind att cheltuieli curente ct i de capital
-se finalizeaz cu pli la scadene scurte atenstnd lichidarea complet a an&ajrii statului pentru
a efectua cheltuielile pre-zute n u&et./unt cuprinse ca posturi distincte n u&etele pulice.

1c,eltuieli temporare sau1%i opera*iuni de trezorerie
-sunt urmate de finalizarea prin pli cu scaden certe.
-sunt e-ideniate n conturile speciale ale trezoreriei $i.e. finanarea ramursrii mprumuturilor%
-nu fi&ureaz n u&etele pulice, ci se &estioneaz separat prin trezoreria pulic
1c,eltuieli )irtuale sau posibile'
-cheltuieli pe care statul se an&ajeaz s le realizeze n anumite condiii.
-i.e.&araniile acordate de stat pentru mprumuturi, cheltuieli pentru aciuni sau oiecti-e
nepre-zute, pe seama rezer-elor la dispoziia &u-ernului.
Eup forma de manifestare pot fi:
-cu sau fr contraprestaie
au caracter de alocaii u&etare, reprezentnd finanare definiti-, fr
contraser-iciu din partea colecti-itii eneficiare de resurse pulice
cu contrprestaie se refer la ncasarea unor sume de ani de ctre stat $donzi la
mprumuturi acordate, comisioane pentru &araniile &u-ernamentale.
-definiti-e i po-izorii
nu presupun restituirea sumelor neti alocate de stat
sunt urmate de ramursarea sau lichidarea oli&aiei de furnizare de produse sau
ser-icii instituiilor statului.
-speciale i &loale.
J0
?. Cla*i2i#a0ia .,)! "ol,l #3lt,ielilo" ),1li#e 4 )"o#e*,l "e)"o.,#0iei *o#iale
1(,eltuieli reale (negati)e"
cheltuielile cu ntreinerea aparatului de stat, plata anuitilor, donzilor i a comisioanelor la
mprumuturile de stat, ntreinerea i dotarea armatei cu armament, etc. Ceprezint un consum definiti- de
4#@.
1(,eltuieli economice#
in-estiii efectuate de stat pentru nfiinarea de uniti economice, dez-oltarea i modernizarea celor
e'istente, construirea de drumuri, poduri. ?le au ca efect crearea de -aloare adu&at i reprezint o
a-ansare de 4#@.
5. G",)a"ea 2olo*it! .e o"gai*mele o,
>riterii:
a.clasificaia funcional
-ser-icii pulice &enerale, aprare, educaie, sntate, securitate social, locuine i ser-icii comunale,
recreaie, cultur i reli&ie, aciuni economice, alte scopuri.
.clasificaia economic
-cheltuieli ce reprezint un consum final:donzi aferente datoriei pulice, su-enii de e'ploatare i alte
transferuri curente.
-formarea rut de capital: in-estiii rute i creterea stocurilor materiale,
-achiziii de terenuri i acti-e necorporale,
-transferuri de capital

nscrierea cheltuielilor pulice n u&et se efectueaz conform principiului ,cheltuielile sunt plafoane
ma'ime. deaorece ni-elul cheltuielilor aproate de 4arlament poart denumirea de credit bugetar.
/uma total a cheltuielilor efectuate este format din repartizarea resurselor financiare interne la care se
adau& intrrile de credite e'terne.
Ia partea de cheltuieli este pre-zut i deficitul ca diferen ntre totalul cheltuielilor i totalul -eniturilor.
>alculul deficitului include i intrrile de credite e'terne, care reprezint an&ajamentele statului fa de
strintate, pentru partea de cheltuieli neacoperit dein resurse interne.
-E.totalP - $EaW>re'%
EtPEeficitul total
EaPEeficitul anului
>re'P>redite e'terne $intrri%
IN7ICATORI PRI;IN7 CMELTUIELILOR PUBLICE
A. NI;ELUL
,.(olumul c*eltuielilor publice :n e#presie nominal
2.(olumul c*eltuielilor publice :n e#presie real
calculat n preuri constante, pentru a e'prima efortul financiar real
transformarea -alorilor din preuri curente n preuri constante se efectueaz cu ajutorul indicelui
4#@ deflator, ce msoar modificarea ni-elului &eneral al preurilor n anul considerat ,* sau (,
fa de anul de az, pentru preuri constante
#ndicele 4#@ deflator se calculeaz cu relaiile:

(** G
*
G *
=
cst p
A-6 A-6 -
(S.
(* G
(
G (
=
cst p
A-6 A-6 -
(S.
*
>heltuielile reale se calculeaz cu formulele:
J1
cst
p
n
p
r
p
- ( (
G * * *
G =
cst
p
n
p
r
p
- ( (
G ( (
G
(
=
n care:
* . . . . . anului ale reale publice le c,eltuieli (
r
po
=
( . . . . .
(
anului ale reale publice le c,eltuieli (
r
p
=
I.i#ato"ii .e mai *,* *,t ,tili .oa" la e2e#t,a"ea .e aali$e )e )la ite"& ea/(. i#i o ),te"e
.e #om)a"a0ie ite"a0ioal!
4entru comparaii internaionale se pot utiliza indicatorii:
3.onderea c*eltuielilor :n !B
(** G
G
=
n
p
n
p
A-6 ( (
A-6
A-6 in publice lor c,eltuieli ponderea (
A-6
p
. . . .
G
=
ala no resie in publice le c,eltuieli ( p
n
min . e'p . . . =
4.C*eltuielile publice medii pe un locuitor, :n dolari S?A
p
n
loc p
( ( =
G
@. STRUCTURA
/e staileste ponderea fiecarei cate&orii de cheltuieli pulice n totalul cheltuielilor pulice.
/e urmrete n dinamic modificare opiunilor u&etare sau e'trau&etare ale statelor
/e pot efectua comparaii ntre state cu diferite ni-eluri de dez-oltare.
?lemente de statistic internaional:
-n rile dez-oltate cheltuielile pentru securitate social i unstare au ponderea cea mai mare $ ntre
0)F /MA i 2(F /M?E#A%
-educaia $ntre (,JF /MA i (*,J F DIA:EA%
-sntate $ntre *.1 F /M?E#A i ().H F /MA%
-aprare $0.( F AM/TC#A i (2.) F /MA%
>. 7INAMICA CMELTUIELILOR PUBLICE
(.>reterea nominal i real a cheltuielilor pulice
4entru dinamica real se utilizeaz indicele deflator:
* G (
( (
p
n
p
n
A
- ( ( =
0.6odificarea ponderii cheltuielilor pulice in 4#@
1.6odificarea ni-elului mediu al cheltuielilor pulice pe locuitor
B.6odificarea structurii cheltuielilor pulice
2.#ndicatorul pri-ind corespondena dintre creterea cheltuielilor pulice i creterea 4#@.
* G (
* G (
A-6
p
(
-
-
D =
n care V este coeficientul de coresponden dintre creterea cheltuielilor pulice i
creterea 4#@
+.?lasticitatea cheltuielilor pulice fa de 4#@
-msoar amploarea reaciei cheltuielilor pulice la modificarea 4#@.
*
* G (
*
* G (
G
A-6
A-6
(
(
cp
A
p
e

=
Eac coeficientul de elasticitate este mai mare dect (- e'prim tendina de utilizare ntr-o msur mai
mare a 4#@, pentru finanarea cheltuielilor pulice-cheltuielile pulice sunt elastice fa de creterea 4#@.
JB
Microsof t Equation
3. 0
MO7ELE ECONOMICE CU PRI;IRE LA CRE9TEREA CMELTUIELILOR PUBLICE
1'MO7ELELE 7EB;OLTRII:
MUSGRA;E 9I ROSTON
- n stadiile de nceput ale creterii i dez-oltrii economice, in-estiiile pulice ca pondere n total
in-estiii erau considerate mari.
- /ectorul pulic treuia s asi&ure infrastructura social &loal, i in-estiiile n resursele umane.
- Aceste in-estiii erau considerate necesare pentru a se realiza trecerea ctre o etap mai dinamic a
dez-oltrii economice.
- n stadiile de mijloc ale creterii economice &u-ernul treuie s asi&ure n continuare realizarea de
in-estiii dar acestea sunt complementare celor pri-ate.
- Zi n continuare statul treuie s asi&ure susinerea unor acti-iti deoarece piaa este insuficient i
imperfect.
- 6us&ra-e susine c dup perioada de dez-oltare, n timp ce in-estiiile totale, ca proporie 4#@ cresc,
cele pulice, ca proporie n 4#@, scad.
- Costo8 consider c n stadiile de maturitate ale dez-oltrii economice, marea majoritate a cheltuielilor
pulice treuie s se realizeze n infrastructur, n n-mnt, sntate i asisten social.
8'MO7ELUL LUI NAGNER:
- 4reocuparea lui [a&ner $economist &erman din sec.!#!% a fost s e'plice partea din 4:@ nsuit de
sectorul pulic.
- ?'plicaia sa a rmas n economie su numele de le&ea lui [a&ner enunat astfel:
,>auzele interne ale e'tinderii acti-itii statului, i n principal a acti-itilor pulice se pot deduce n
parte din caracterul statului i comuniii, stailit prin e'perien la popoarele ci-ilizate aflate n pro&res
$a proiori%, iar n alt parte ele rezult inducti- din diferite fapte n care iese n e-iden e'tinderea
acestor acti-iti..
- ,Eac -eniturile pe locuitor ntr-o economie, cresc, mrimea relati- a sectorului pulic crete, de
asemenea..
@azele formulrii le&ii erau empirice, prin oser-aii asupra creterii sectorului pulice ntr-o serie de
state europene, dar i n /MA i Naponia.
- [a&ner este i cel care formuleaz pentru prima oar cu acuitate i ideea e'ternalitilor ca ,raiuni.
pentru creterea cheltuielilor &u-ernamentale.
- ?'plic prin elasticitatea cererii n funcie de -enituri i creterea cheltuielilor pulice pentru educaie,
recreaie i cultur, artnd c la o cretere a -eniturilor reale din economie aceste cheltuieli cresc mai
mult dect cresc cheltuielile totale n 4#@.
?' MO7ELUL PEACOCO%NEISEMAN
- 4unctul de plecare al analizei celor doi este ipoteza c &u-ernele treuie s in seama de dorinele
cetenilor lor e'primate su forma: s nu plteasc impozit8e mai mari dar s eneficieze de ser-icii
pulice sporite. >nd decide asupra cheltuielilor pulice din u&eet &u-ernul urmrete ndeaproape
reacia electoraltului la impozitarea aplicat. ?i cred c e'ist un ni-el tolerail de impozitare care
acioneaz ca un element de constrn&ere asupra comportrii &u-ernului.
- Eac economia i -eniturile cresc n ritm e&al, impozitele cresc, de asemenea, paralel la cote constante
de impunere, ceea ce face posiil creterea cheltuielilor pulice n ritmul creterii 4#@.
n perioadele de transformare social, tendina &radual a creterii cheltuielilor pulice este dere&lat,
dup cum apar perioade de criz economic, care necesit o cretere rapid a cheltuielilor pulice. D
asemenea cretere determin &u-ernul s mreasc ni-elurile de impozitare, care pot fi pri-ite ca
acceptaile de electorat n perioade de criz.
- Acesta a fost numit ,efectul de transfer.. n perioadele de criz cheltuielile pri-ate sunt transferate
cheltuielilor pulice.
J2
- n perioada urmtoare crizei, cheltuielile pulice nu -or re-eni la ni-elul iniial.Trile mprumutate n
-reme de criz sporesc datoriile pe care le suport n perioadele urmtoare.
- 6ai e'ist conform celor doi un efect i anume <efectul inspec*ieiH'Acetia au su&erat c acest efect
pro-ine din -i&ilena mai mare a electoratului cu pri-ire la prolemele sociale n timpul perioadei de
transformare. Astfel, &u-ernul i e'prim scopul pro&ramului su de muntire a condiiilor sociale pe
aza percepiei electoratului fa de ni-elul tolerail de impozitare, mai mare dect n perioada anterioar,
capail s finaneze ni-eluri nalte de cheltuieli pulice, determinate de scopul de consum al &u-ernului i
datoriile e'istente.
- Teoria celor doi poate fi aplicat fenomenului creterii cheltuielilor pulice i presiunii fiscale
nre&istrate n perioade de criz economic, contriuind la e'plicarea creterii presiunii fiscale n perioade
de criz.
- Analiza creterii cheltuililor pulice se poate efectua pornind de la constatarea tendinei de cretere mai
rapid a acestora fa de ansamlul acti-itilor economice e'primate sintetic prin 4#@ sau 4:@.
- Acest mod de aordare pornete de la studiul elasticitii cererii de ser-icii pulice, a cror mrime este
supraunitar, situndu-se la cate&oria unuri superioare care au cererea foarte sensiil la creterea
economic i creterea ni-elului de -ia. n aceste cazuri cheltuilile pulice cresc mai repede dect 4#@
sau 4:@.
- Alte analize se azeaz pe studiul ofertei de unuri pulice, demonstrnd c creterea cheltuililor
pulice nu rezult din cererea -enit de la a&enii pri-ai ci din comportamentul de ofert al
administraiilor i decidenilor politici care s ma'imizeze satisfacia lor n afara aritrajului eficient al
contriuaililor ale&tori.
J+