Parctica 3

RETINETI:cheia succesului recuperarii optimale este adresarea
timpurie a bolnavilor.

Metodist: Caun Elena
Racu Sergiu

Conducator: Agapii Eugen
Botezatu Vladimir
Studenta: Ursu Maria
Gr.315 K

Chisinau ,2012

Ministerul Sanatatii Republicii Moldova

Centrul Republica de
Neurorecuperare

Mun.Chisinau,str.Korolenko 2
Scurt I storic

Institutul de Neurologie i Neurochirurgie
Este instituia naional de vrf n asigurarea
serviciului neurologic i neurochirurgical nalt
specializat, acordarea asistenei metodice
organizationale verigilor primare i secundare ale
serviciului medical din Republica Moldova, precum i
realizarea activitii de cercetare, implementare n
colaborare cu Centrele tiintifice din ar i de dup
hotare. Actualul institut i ia originea de la tradiiile
medicale recunoscute ale Institutului 2 de Medicin din Leningrad (Sankt
Petersburg) care a fost transferat n Chiinul distrus de dup razboi n anul
1946.
Bastionul procesului de formare i calificare
profesional a specialitilor neurologi din
Moldova a fost renumitul profesor Boris arapov.
Cea mai fructuoas perioad a dezvoltrii
serviciului Neurologic i Neurochirurgical n
Republica Moldova este considerat perioada
1990 - pn n zilele de azi, ceea ce coincide cu
recptarea suveranitii statale. Cele mai
valoroase evenimente sunt crearea Centrului tiinifico - Practic de
Neurologie i Neurochirurgie n anul 2001, iar din anul 2006 crearea prin
Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1326/14.12.2005 a Institutului
de Neurologie i Neurochirurgie. Fondul de aur, bogatia principala a INN -
colectivul inalt profesionist cu traditii inalt umane
ncepnd cu anul 2000 se nregistreaz o optimizare i consolidare a
Serviciului Neurologic, au fost formate Seciile de Neuro-recuperare, de Boli
Cerebro-Vasculare i Neurourgene, de Afectiuni paroxistice i Cefalee, de
Neurochirurige Spinal i de Neurochirurgie Cerebral, cu un potential nalt
specializat. Astfel, n baza INN activeaz Centre nalt specilaizate de

Profesorul B. Sarapov cu
discipolii

Catedra de neurologie si
neurochirurgie
(sef acad. D. Gherman, 1995)
neurologie i neurochirurgie, i ridic performanele serviciul diagnostic n
domeniile neurologiei i neurochirurgiei datorit asigurrii cu echipament
imagistic (Computer Tomograf), s-au extins posibilitile i accesul la
explorri RMN (Rezonan Magnetic Nuclear), angiografie cerebral,
neurooftalmologie i altele.
INN dispune de un sistem computerizat de
prelucrare i stocare a informaiei despre pacieni,
care nu numai faciliteaz lucrul i documentaia
medico-statistic, ci i lucrul tiintific de cercetare,
deschide perspectivele integrrii proceselor de
diagnostic i tratament cu toate serviciile
neurologice din ar prin cadrul Telemedicinei de
viitor.
Sub conducerea
directorului general
Ozea Rusu a fost elaborat planul strategic de
dezvoltare n continuare a serviciului de
Neurologie i Neurochirurgie din Republica
Moldova. Realizarea acestui plan include
colaborarea cu organizaii naionale i
internationale, cu societi profesionale i neguvernamentale, implementarea
tehnologiilor moderne de diagnostic i tratament al afeciunilor sistemului
nervos.
Structura I NN
INN este unica instituie curativ-profilactic specializat, care asigur
asisten medical nalt calificat la etapa de staionar i policlinic,
pacienilor cu maladii ale sistemului nervos.
n INN activeaz circa 450 de persoane, inclusiv 112 medici, dintre ei 1
academician, 8 doctori habilitai, 15 doctori nmedicin, 172 asistente
medicale.

Implementarea Sistemului
Informational Medical Integrat
din grantul companiei
INFOWORLD, Romania, 2005

Valorificarea grantului oferit de
catre guvernul S.U.A., 2008
INN asigur asisten medical n staionarul cu o capacitate total de
170 de paturi:
Clinica Neurologie - 90 paturi;
Clinica Neurochirurgie - 70 paturi;
Secia Reanimare - 10 paturi;
Anual n staionar sunt tratai circa 7000 pacieni i n mediu se
efectueaz 2200 intervenii chirurgicale.
n policlinic activeaz cabinetele consultative: Cefalee, Scleroz
multipl, Neurochirurgie, Vertebroneurologie .a. Asistena medical este
acordat de ctre specialiti cu calificare nalt:
Neurolog; Cardiolog; Reumatolog
Neuropsiholog; Oftalmolog; Neurochirurg.
Servicii complementare sunt asigurate n secia Diagnostic funcional,
laboratorul clinic i biochimic, laboratorul morfopatologic, precum i
n Centrul Radioimagistic.
Anual policlinica acord circa 40 000 de consultaii.
n ultimi ani n INN au fost implementate i se utilizeaz pe larg un ir de
metodologii performante de diagnosticare
cum ar fi:
Tom ografie Computerizata;
Dopplerografie Ultrasonografica;
Electroneuromiografie;
Electroencefalografie;
Investigatii neurooftalmologice
n practica cotidiana se utilizeaz pe larg metode tradiionale i
netradiionale de tratament:

Acupunctur, terapie manual;
metode microneurochirurgicale i
endoscopice de tratament a unui ir de
patologii complicate ale creerului;
Se trateaz cu succes una dintre cele mai
rspndite maladii ale populaiei -
radiculopatia cauzat de hernia de disc
intervertebral.
Toate aceste metodologii ne ofer posibilitatea:
-de a diagnostica i trata la timp un ir de simptome i maladii complicate
ale sistemului nervos central i periferic, ca: Cefaleea (dureri de cap),
Vertijiul (ameeli), Tulburri vegetative, Paralizia, boala Parkinson, Scleroza
multipl, Epilepsia, Radiculopatia (radiculita).

-de a spori numrul supravieuirilor cu accidente vasculare cerebrale,
traumatisme craniocerebrale i vertebro - medulare, cu patologie
neurooncologic, .a.
- de a scdea invaliditatea neuro-logic, a reduce perioada medie de
plitalizare a pacienilor i reabilitare primar, ce permite sporirea calitii
vieii pacienilor tratai.

Tehnici de facilitare neuromuscular proprioceptiv
(FNP)
Facilitarea neuromuscular proprioceptiv reprezint usurarea, incurajarea sau
accelerarea
rspunsului motor voluntar prin stimularea proprioceptorilor din muschi, tendoane,
articulatii; la aceasta se adaug stimularea extero- si telereceptorilor. In cazul musculaturii
hipotone ne folosim de urmtoarele mecanisme neurofiziologice in efectuarea tehnicilor
FNP:
- legea inductiei succesive a lui Sherrington: o miscare este facilitat de contractia
imediat
precedent a antagonistului ei;
- muschii hipotoni (agonistii) se intind progresiv in timpul contractiei antagonistului, si
ca urmare, la finalul miscrii (cand sunt maxim intinsi) vor fi facilitati prin impulsuri
provenite de la nivelul fusului muscular (de la receptorul secundar Ruffini).
- in timpul contractiei izotone cu rezistent maximal si izometrice, este facilitat
sistemului gama
si ca urmare aferentele primare ale fusului vor conduce la recrutri de motoneuroni alfa
si gama
suplimentari; Astfel, fusul neuromuscular va continua trimiterea unor influxuri
nervoase cu character predominant facilitator.
- in timpul intinderilor rapide, repetate se declanseaz reflexul miotatic ce are efect
facilitator;
comenzile verbale pot avea rol facilitator mrind rspunsul prin sistemul reticular
activator.
- in timpul contractiei izometrice ai musculaturii puternice-normale, apare fenomenul
iradierii de
la nivelul motoneuronilor activati ai acestei musculaturi (superimpuls creat de
izometrie), spre
motoneuronii musculaturii slabe;
- contractia excentric, promoveaz si intinderea extrafusal si pe cea intrafusal - ceea
ce mreste influxul aferentelor fusale;
- atunci cand contractia izometric se execut in zona scurtat apare fenomenul de
coactivare
(facilitarea simultan a motoneuronilor alfa si gama);
- cocontractia determin facilitarea motoneuronilor alfa si gama; creste recrutarea de
unitti
motorii sub contractiile izometrice aplicate pe fiecare parte a articulatiilor.
n cazul musculaturii hipertone ne folosim de urmtoarele mecanisme
neurofiziologice: *izometria pe muschii care realizeaz miscarea limitat determin un
efect de inhibitie reciproc pentru antagonist (muschiul hiperton, care limiteaz miscarea);
* rezistenta la miscare determin o influent inhibitorie a reflexului Golgi asupra
motoneuronu-
lui muschiului care se contract si faciliteaz prin actiune reciproc agonistul;
* in timpul contractiei muschiului hiperton, descrcrile celulelor Renshow scad
activitatea
motoneuronilor alfa ai muschiului respectiv, deci au o actiune inhibitorie;
*cortexul, influentat de comenzile verbale, are un rol inhibitor asupra tonusului
muscular al musculaturii hipertone;
*receptorii articulari excitati de miscarea de rotatie, au rol inhibitor pentru
motoneuronii alfa (rotatia are efect de relaxare pentru muschii periarticulari);
* izometria antagonistului miscrii limitate (muschii contracturati) duce la oboseala
unittilor motorii la placa neuromotorie si ca urmare tensiunea muschiului scade;

Tehnici FNP generale
Inversarea lent si inversarea lent cu opunere (IL si ILO)
IL = reprezint contracii concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si
antagonistilor dintr-o
schem de miscare, pe toat amplitudinea, fr pauz intre inversri; rezistenta
aplicat iscrilor este maximal (cel mai mare nivel al rezistentei ce las ca miscarea
s se poat executa). Prima miscare (primul timp) se face in sensul actiunii
musculaturii puternice (contractie concentric a antagonistilor muschilor hipotoni),
determinandu-se in acest fel un efect facilitator pe agonistii slabi (vezi explicatiile
neurofiziologice).
ILO = este o variant a tehnicii IL, in care se introduce contractia izometric la
sfarsitul amplitudinii fiecrei miscri (atat pe agonist cat si pe antagonist).
Contractiile repetate (CR) - se aplic in 3 situaii diferite:
- cand muschii schemei de miscare sunt de forta 0 sau 1: segmentul se
pozitioneaz in
eliminare a actiunii gravitatiei, iar musculatura s fie in zona alungit si se fac
intinderi rapide, scurte ale agonistului; ultima intindere este insotit de o comand
verbal ferm de contractie a muschiului respectiv; miscrii voluntare aprute i se
opune o rezistent maximal. Este foarte important sincronizarea comenzii care
trebuie fcut inainte de a efectua ultima intindere astfel incat contractia voluntar s
se sumeze cu efectul reflexului miotatic.
- cand muschii sunt de forta 2 sau 3 (Fort 2 = muschiul poate realiza miscarea pe
toat
amplitudinea dar nu are suficient fort pentru a invinge gravitatia; Fort 3 =
muschiul poate realize miscarea pe toat amplitudinea si are fort suficient doar
pentru invingerea gravitatiei): contractie izotonic cu rezistent pe toat
amplitudinea de miscare, iar din loc in loc se aplic intinderi rapide, scurte.
- cand muschii sunt de fort 4 5, dar fr s aib o fort egal peste tot (fort 4
= muschiul
poate realiza miscarea pe toat amplitudinea si impotriva unei forte mai mari
decat gravitatia): contractie izotonic pan la nivelul golului de fort unde se face
izometrie, urmat de relaxare; se fac apoi intinderi rapide, scurte ale agonistului,
dup care se reia contractia izotonic cu rezistenta maximal, trecandu-se de zona
golului de fort.
Inainte de a incepe CR este bine s se realizeze contractii izotonice pe musculatura
antagonist
normal (sau aproape), pentru a facilita musculatura agonist, slab, prin
inductie succesiv.
Secventialitatea pentru intrire (SI). Se realizeaz cand un component dintr-o
schem de
miscare este slab. Se execut o contractie izometric maxim in punctul optim
al musculaturii puternice normale; aceast musculatur se alege din grupul
muschilor care intr in lantul kinetic ce efectueaz aceeasi diagonal Kabat cu
muschiul vizat (de preferint se alege un grup muscular mare si situat mai proximal),
ori este acelasi muschi de pe partea contralateral; odat ce aceast contractie
izometric s-a maximalizat, se mentine aceast izometrie adugandu-se contractia
izoton (impotriva unei rezistente maximale) a musculaturii slabe (vizate). Punctul
optim pentru crearea superimpulsului variaz: in general, pentru muschii flexori, este
in zona medie, iar pentru extensori in zona scurtat.
Inversarea agonistic (IA). Se execut contractii concentrice pe toat
amplitudinea, apoi
progresiv (ca amplitudine) se introduce contractia excentric.

Tehnici FNP specifice
1. Tehnici pentru promovarea mobilittii
Initierea ritmic (IR) se realizeaz atat in caz de hipertonie cat si in hipotonie.
Se realizeaz miscri lente, ritmice, mai intai pasiv, apoi treptat pasivo-activ si activ,
pe intreaga amplitudine a unei scheme de miscare. In cazul in care exist o
hipertonie care limiteaz miscarea, scopul este obtinerea relaxrii; cand exist o
hipotonie, IR are ca scop initial mentinerea memoriei kinestezice si pstrarea
amplitudinii de miscare.
Rotatia ritmic (RR) este utilizat in situatii de hipertonie cu dificultti de
miscare activ. Se realizeaz rotatii ritmice stg-dr (lateral medial), pasiv sau
pasivo-activ (in articulatiile in care se poate SH si CF in care exist miscare
osteokinematic de rotatie), in axul segmentului, lent, timp de aprox.10 sec.
Miscarea pasiv de rotatie poate fi imprimat oricrei articulatii (chiar dac aceast
articulatie nu prezint miscare osteokinematic de rotatie, ci doar miscare
artrokinematic de rotatie (numit si rotatie conjunct) Ex: articulatiile
interfalangiene). Se poate admite c miscrile de supinatie-pronatie si cele de rotatie
a genunchiului (atunci cand genunchiul este flectat si glezna dorsiflectat) sunt
miscri de rotatie osteokinematic).
Miscarea activ de relaxare-opunere (MARO) se aplic in cazurile hipotoniei
musculare ce nu permite miscarea pe o directie. Se execut astfel: pe musculatura
slab, in zona medie spre scurt, dar acolo unde exist o fort mare se execut o
contractie izometric. Cand se simte c aceast contractie a ajuns maxim, se
solicit pacientului o relaxare brusc (verificat de ctre kinetoterapeut prin
intermediul contraprizei), dup care kinetoterapeutul execut rapid o miscare spre
zona alungit a musculaturii respective, aplicand si cateva intinderi rapide in
aceast zon de alungire muscular (cateva arcuiri). Urmeaz o contractie izotonic
cu rezisten pe toat amplitudinea posibil.
Indicatii metodice: Arcuirile se realizeaz cu accentuarea (efectuare rapid)
miscrii de flexie, pentru declansarea reflexului miotatic.
Relaxare - opunere (RO) (tehnica se mai numeste tine-relaxeaz traducerea
denumirii din englez Hold - relax). Se utilizeaz cand amplitudinea unei miscri
este limitat de hipertonie muscular (contractur miostatic); este indicat si atunci
cand durerea este cauza limitrii miscrii (durerea fiind deseori asociat
hipertoniei). Tehnica RO are 2 variante:
-I. RO antagonist - in care se va lucra (se va face izometria) muschiul
hiperton;
-II. RO agonist - in care se va lucra (se face izometria) muschiul care face
miscarea limitat
(considerat muschiul agonist).
In ambele variante izometria se va executa in punctul de limitare a miscrii;
dup mentinerea timp de 5-8 sec. a unei izometrii de intensitate maxim se va cere
pacientului o relaxare lent. Odat relaxarea fcut, se poate repeta izometria de
mai multe ori sau pacientul, in mod activ, va incerca s treac de punctul initial de
limitare a miscrii (contractie izotonic a agonistului, fr rezistent din partea
kinetoterapeutului).
Pentru a maximaliza intensitatea izometriei se cere pacientului s tin adic
nu pacientul va
impinge cu o fort oarecare si kinetoterapeutul se va opune, ci kinetoperapeutul va
impinge, (spre contractia excentric, fr s provoace ins acest tip de contractie
muscular), desigur, tinand cont de forta actual a pacientului.
RO agonist: se face izometria muschiului care face miscarea ce este limitat
Relaxare - contractie (RC) se realizeaz in caz de hipertonie muscular.
Se aplic numai antagonistului, adic celui care limiteaz miscarea (vezi tehnica
RO); este mai dificil de aplicat in caz de durere. La punctul de limitare a miscrii se
realizeaz o izometrie pe muschiul hiperton si concomitent o izotonie executat lent
si pe toat amplitudinea de miscare de rotatie din articulatia respectiv (la inceput
rotatia se face pasiv, apoi pasivo-activ, activ si chiar activ cu rezistent; desigur c
in cazul articulatiilor ce nu prezint miscare osteokinematic de rotatie vezi
tehnica RR , tehnica RC se va aplica doar imprimand pasiv miscarea de rotatie).
Stabilizare ritmic (SR) este utilizat in limitrile de mobilitate date de
contractura muscular, durere sau redoare postimobilizare. Se execut contractii
izometrice pe agonisti si pe antagonisti, in punctul de limitare a miscrii; intre
contractia agonistului si cea a antagonistului nu se permite relaxarea (cocontractie).
Tehnica are dou variante ce se execut in ordine: prima este varianta simultan
(mai simplu de efectuat de ctre pacient) urmat de varianta alternativ. Comanda
verbal (valabil mai ales pentru tehnica alternativ) este tine, nu m lsa s-ti
misc...!. Exemplu: Extensia cotului este limitat de contractura flexorilor cotului.
Tehnica simultan - ne bazm (cutm) pe muschii care sar o articulatie
proximal sau distal celei afectate. Concomitent cu tensionarea (prin izometrie)
uneia din prtile articulare a cotului, prin comanda de flexie (sau extensie) a cotului,
vom putea efectua tensionarea prtii articulare opuse, prin izometrizarea muschilor
biarticulari (incercarea de a misca articulatia supraiacent, adic umrul in cazul
folosirii muschilor biceps sau triceps brahial, ori cea subiacent, adic pumnul in
cazul folosirii flexorilor sau extensorilor pumnului).
Varianta alternativ Pacientul incearc s mentin pozitia cotului in flexie la
nivelul de limitare, iar kinetoterapeutul impinge antebratul pacientului, atat spre
flexia cat si spre extensia cotului, alternand rapid - din ce in ce mai repede - cele
dou directii).

2 .Tehnici pentru promovarea stabilittii
Contractie izometric in zona scurtat (CIS). Se execut contractii izometrice
repetate, cu pauz intre repetri, la nivelul de scurtare a musculaturii. Se execut, pe
rand, pentru musculatura tuturor directiilor de miscare articular. In vederea
castigrii cocontractiei in pozitia neincrcat, in cazul in care pacientul nu este
capabil s execute direct tehnica CIS se execut urmtoarea succesiune: IL - ILO
CIS.
Izometrie alternant (IzA) reprezint executarea de contractii izometrice scurte,
alternative, pe agonisti si pe antagonisti, fr s se schimbe pozitia segmentului
(articulatiei) si fr pauz intre contractii. Se realizeaz (pe rand) in toate punctele
arcului de miscare si pe toate directiile de miscare articular (pe rand).
In cazul in care pacientul nu poate trece direct de la CIS la IZA se va face ILO cu
scderea amplitudinii de miscare, in asa fel incat izometria de la sfarsitul ILO-ului s
nu se mai fac la captul amplitudinii de miscare articular, ci progresiv s ne
apropiem si s ajungem la punctul dorit pentru efectuarea IzA.
Stabilizarea ritmic (SR) este utilizat si pentru refacerea stabilittii (tehnica
utilizat pentru testarea unei articulatii in ceea ce priveste stabilitatea acesteia). Se
realizeaz in toate punctele arcului de miscare, pe toate directiile de miscare
articular. Tehnica este descris la tehnici pentru refacerea mobilittii. Odat
rezolvat cocontractia din postura neincrcat - se trece la pozitia de incrcare (de
sprijinire pe articulatia respectiv; Ex: patrupedia bun pentru incrcarea
articulatiei soldului, umrului, cotului, pumnului) si se repet succesiunea tehnicilor
(CIS-SR).

3. Tehnici pentru promovarea mobilittii controlate
n cadrul acestei etape se urmresc urmtoarele obiective:
1. tonifierea muscular pe parcursul miscrii disponibile;
2. obisnuirea pacientului cu amplitudinea functional de miscare;
3. antrenarea pacientului de a-si lua singur variate posturi etc.
Tehnicile FNP ce se utilizeaz pentru mobilitatea controlat sunt: IL, ILO, CR,
SI, IA.

4 .Tehnici pentru promovarea abilittii
Pentru promovarea acestei etape, pe lang tehnicile FNP prezentate anterior,
se mai utilizeaz dou tehnici specifice.
Progresia cu rezistent (PR) reprezint opozitia fcut de kinetoterapeut
locomoriei (tarare, mers in patrupedie, pe palme si tlpi, mers in ortostatism);
deplasarea dintr-o postur reprezint trecerea de la stadiul mobilittii controlate
(pozitia propriu-zis este in lant kinetic inchis), la stadiul abilittii prin
deschiderea alternativ a cate unui lant kinetic (ridicarea cate unui membru) si
miscarea in lant kinetic deschis (psirea). Astfel, de ex., pacientul in ortostatism,
kinetoterapeutul efectuand cu ambele maini prize la nivelul prtii anterioare a
bazinului, contreaz (rezistent maximal) miscrile de avansare (prizele se pot
face si la nivelul umerilor, sau pe un umr si hemibazinul contralateral.
Secventialitatea normal (SN) este o tehnic ce urmreste coordonarea
componentelor unei scheme de miscare, care are fort adecvat pentru executare,
dar secventialitatea nu este corect (incoordonare dat de o ordine gresit a
intrrii muschilor in activitate nu de la distal la proximal sau de grade de
contractie muscular inadecvate in raportul agonist-antagonist).
Exemplu: Actiunea de apucare a unui obiect din pozitia asezat cu mana pe
coaps, obiectul fiind pe mas, inaintea pacientului. Kinetoterapeutul face prize ce
se deplaseaz in functie de intrarea in actiune a segmentelor; initial se vor plasa
prizele pe partea dorsal a degetelor palmei (opunand rezistent maximal
extensiei degetelor si pumnului) si pe partea latero-dorsal a treimii distale a
antebratului (opunand rezistent maximal flexiei cotului); va urma opunerea
rezistentei la miscarea de flexie a umrului, prin mutarea prizei de la nivelul
degetelor, la nivelul prtii distale a bratului, prin apucarea prtii anterioare a
acestuia. Apoi prizele se vor muta in mod corespunztor urmtoarei secvente de
miscare, care trebuie s se deruleze tot de la distal la proximal (flexia degete-
pumn, extensia cotului si extensia cu anteductia umrului).

Conceptul Bobath
Berta si Karel Bobath afirma: baza tratamentului este inhibitia
miscrilor exagerate si facilitarea miscrilor fiziologice
voluntare.
Fundamentarea stiintific a conceptului Bobath:
1. Creierul este un organ al perceptiei si integrrii, adic el preia
informatii, senzatii din mediu si din propriul corp, prelucrandu-le,
reactionand si rspunzand la ele. Acest mecanism la om, este influentat de
calittile psiho-intelectuale, educationale de moment ale pacientului.
2. Creierul functioneaz ca un intreg, o unitate. Prtile creierului sunt
aliniate ierarhic (dup dinamica dezvoltrii). Etajele superioare (mai
tarziu formate) inhib activitatea etajelor inferioare, deci inhibitia este o
actiune activ.
3. Creierul este capabil s invete pe tot parcursul vietii datorit
plasticittii lui. Are posibilitatea s se reorganizeze si astfel s refac functii
senzitivo-motorii pierdute. Acesta isi gseste explicatia in posibilitatea de
formare de noi sinapse intre neuronii centrali nefolositi pan in momentul
accidentului.
4. Miscarea (rspunsul motor la un stimul senzitiv), dup Bobath, nu
este o contractie izolat a unei grupe musculare, ci este declansarea unei
engrame tipice omului (atingere, prehensiune, mers, ridicare, aruncare etc).
5. Miscarea unui segment al corpului este influentat de postura si
tonusul muschilor segmentelor adiacente. Totodat, miscrile corpului in
spatiu depind indisolubil de poziia initial a acestuia. Postura si tonusul
muscular sunt premisa unei miscri funcionale executate cu maxim
economie energetic.
6. Un organism sntos se poate adapta oricrei senzaii primite din
periferie. La om, efectul fortei gravitationale asupra controlului postural este
de o important major.
7. Mecanismul de control postural normal functioneaz datorit
reflexelor spinale, reflexelor tonice, reflexelor labirintice, reactiilor de
redresare si reactiilor de echilibru.
8. Pentru un rspuns motor corespunztor, pe lang o cale motorie
functional, fiziologic trebuie s existe si o cale senzitiv intact.
9. Senzitivul si motricitatea se influenteaz reciproc atat de puternic
incat se poate vorbi doar de senzoriomotoric. In actul de insusire a unei
miscri se inva senzatia ei, si, la declansarea unei miscri activ-voluntare,
se face apel la senzatiile de feed-back primite in timpul miscrii anterioare.
10. Sistemul telereceptiv (vizual, auditiv, gustativ, olfactiv),
actioneaz concomitent cu proprioceptia ocupand un rol important pentru
orientarea in spatiu si recunoasterea propriului corp sau a mediului
inconjurtor.
11. Inhibarea sau, dup P. Davis, suprimarea inhibitiei reflexe, este
generatoare de hipertonie, dar prin utilizarea miscrilor sau posturilor
reflex-inhibitorii se suprim sau reduce reactiile posturale anormale si se
faciliteaz in acelasi timp miscrile active constiente, voluntare si automate.
12. Un alt principiu obligatoriu de realizat este schimbarea pattern-
urilor (engramelor, schemelor de miscare) anormale, deoarece este
imposibil s se suprapun o schem de miscare normal peste una anormal.
13. Miscrile anormale se datoreaz eliberrii reflexelor tonice de sub
control nervos superior. Datorit leziunii centrilor nervosi reflexele tonice
posturale care sunt integrate de la un nivel inferior al S.N.C. devin eliberate
si supraactive. Acest lucru produce postura incoordonat, incorect,
anormal, tonusul muscular crescut, anormal si putinele modalitti primitive
de miscare in postur si pozitie.
14. Orice miscare din corpul omenesc are ca scop o atitudine.
Atitudinea este rezultanta unui raport intre forta muscular a omului si forta
gravitational. De la nastere si in tot timpul vietii trebuie s ne crem si apoi
s ne mentinem d Acest lucru este realizat prin facilitarea integrrii
reactiilor superioare de ridicare, redresare si echilibru, in secventa
dezvoltrii lor prin stimularea unor miscri de rspuns spontan si controlat
intr-o postur reflex-inhibitorie.
15. Redresarea, indreptarea. Ontogenetic, reactiile de redresare apar
primele. Astfel copilul mic nu are nici o atitudine format, adic el inc nu
are mijloace de a lupta contra gravitatiei. Treptat apar reactiile de redresare:
incepe prin a-si tine capul, invat s se rostogoleasc etc.
16. Reactiile de echilibrare apar dup ce o atitudine este obtinut si
trebuie mentinut. Acest lucru se realizeaz prin reflexele (mecanismele) de
echilibrare. Deoarece la copilul cu encefalopatie sechelar infantil aceste
mecanisme sunt deficitare, ele trebuie stimulate. Aceasta este etapa a doua a
tehnicii Bobath, exercitii de formare, obtinere si mentinere a echilibrului. In
cadrul tratamentului Bobath foloseste mingea mare si balansoarul pentru
stimulare vestibular si proprioceptiv.
Conceptul Bobath a fost la inceput aplicat copilului diagnosticat cu
encefalopatie sechelar infantil si apoi dezvoltat pentru tratamentul
adultului hemiplegic.
Hemiplegicul trebuie s reinvete:
Senzatia miscrilor (dac tulburrile propioceptive nu sunt foarte
grave), fr control vizual. Atat informatiile senzitive, cat si cele senzoriale
trebuie s fie trimise de ctre kinetoterapeut intotdeauna dinspre partea
hemiplegic. Stimulii externi si interni pentru o actiune motric, trebuie s
fie cat mai apropiati calitativ de cei din cadrul actului senzorio-motor
fiziologic. Activittile motorii, care depsesc stadiul neuromotor de moment
al pacientului (dificile, complicate) sau care sunt executate pe un fond de
oboseal muscular sau psihic, vor fi evitate pentru a nu creste tonusul
muscular patologic pe lantul muscular al schemei motrice sinergice.
Intreaga activitate de recuperare a hemiplegicului are scopul final de
recastigare a simetriei corporale. Numrul de repetitii in cadrul unei
sedinte, dozarea concret nu poate fi planificat, deoarece depinde de
starea de moment a pacientului.
Activittile motorii in majoritatea cazurilor (aproape mereu)
trebuie s fie cu scop bine determinat (Ex: s sedem, s vorbim, s mergem
spre toalet, etc).
Comenzile pot fi verbale, nonverbale, gestuale si combinate (verbal +
gestual) in functie de cognitia pacientului (determinat de tipul lezional).
Rspunsul motor voluntar la orice stimul (senzitiv, senzorial) trebuie
asteptat deoarece atat
prelucrarea informatiilor, comenzilor, cat si rspunsul motor sunt
perturbate in sensul intarzierii lor.
Informatia nonverbal se adreseaz proprioceptorilor si
exteroceptorilor din regiunea interesat n activitatea motric. Ea are si
menirea s corecteze feed-back-ul sensitiv al miscrii, fapt care pretinde o
corectitudine maxim informational.
Comanda verbal s fie simpl si concret, s cuprind doar
informatii putine, exacte, necesare, deoarece abundenta ei scade calitatea
actului motor (atentia distributiv a pacientului poate fi si ea afectat).
Obiectivul principal al management-ului terapeutic, dup Bobath, este
de a facilita activitatea motric controlat si a inhiba simptomele
patologice ale hemiplegiei cum sunt: spasticitatea, reactiile asociate,
miscrii in mas. Din pcate nu se poate vorbi despre o inhibare total si
irevocabil a schemelor de miscare patologice, ele fiind expresia leziunilor
cerebrale evidente si sunt imposibil de sters total. Orice stimul de
intensitate supraliminal poate trezi un semn clinic al unei leziuni de
SNC.

Accidentele vasculare cerebrale (AVC)
Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o
artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau
este blocat de un cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din
acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte
a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate
functiona adecvat.
n cazul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament
de urgenta, exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care
tratamentul medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor,
cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.
AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza
circulatia sangvina a creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-
o artera ingustata care iriga creierul sau poate ajunge in arterele din
circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice
alta regiune a organismului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din
organism care determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum
ar fi:
rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este
cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul
crescut al colesterolului sangvin
fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace
neregulate)
anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca
artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara
precumprolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului
valvular
infectia valvelor cardiace (endocardita)
un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital
tulburari de coagulabilitate a sangelui
inflamatie a vaselor sangvine (vasculita)
infarctul miocardic.
Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de
asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic.
Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea circulatiei sangvine la
nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare
a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau
de o infectie severa.
Unele interventii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte
procedee (cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor
carotide ingustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul
unde s-a intervenit, cauzand ulterior un accident vascular cerebral.
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o
sangerare in interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala)
sau in spatiul din jurul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana).
Sangerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori
crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in
spatiul din jurul creierului poate fi cauzata de rupere
aunui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta
sub control.
Alte cauze de AVC hemoragic, mai putin frecvente, sunt:
inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea
in sifilis sau tuberculoza
tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum hemofilia
leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele sangvine din
aceste regiuni
iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului
angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a
vaselor sangvine).

Nume,
prenume,
virsta
Diagnoza Continutul programului kinetic Indicatii metodice
06.02 Muntean
Maria 59 ani
Meningo-encefalita;
Parapareza membre
inferioare
Tratament postural:
trecere din DD in sezind45
verticalizare 30min.
Mobilizari pasive ale
membrelor inferioare

Se monitorizeaza starea
paciente la unghiul de
45si 75.
Miscarea pe intreaga
amplitudine de la
proximal la distal
Olari Stefan 65
ani
AVC ischemic stinga;
Hemiplegiedreapta;
Afazie Broca
Reeducarea mersului
mers pe coridor cu sprijin pe
bastonul patruped iar pe
partea afectata sprijin din
partea kinetoterapeutului .
Bicicleta 10 min.
Se tine cont de lungimea
pasului
Piciorul afectat este
orienta in exterior
Narubai
Tatiana 58 ani
AVC hemoragic
dreapta;
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza profunda
membrului inferior
stind;
Afazie senzoriala;
Afazie motorize
Neglect
Tratament postural:
Balansari in plan fronta si
sagital din ortostatism asistat
de kinetoterapeut;
Trecerea din ortostatism in
sezind cu sprijin pe mina
dreapta si sustinerea
genunchiului sting.
sezind fara sprijin pe mina
dreapta si cu sustinerea
genunchiului sting.
Pas pe loc cu sprijin pe
piciorul sting (sustinerea
genunchiului ) si mina
dreapta.
45 si 75.
Se indica pi corpul drept,
privirea inainte. bazinul
tras in fata.
L a trecerea in asezat
trunchiul se inclima
inainte pentru transferul
G iar genunchiul afectat
este sustinut.

Perjan
Anatolie 65 ani
AVC ischemic dreapta;
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza moderata a
membrului inferior
sting;
Sindrom pseudo-
bulbar
Mobilizari pasive membrului
superior sting
Mobilizari active membrul
inferior sting
Mobilizari active cu
rezistenta a membrul inferior
sting
Bicicleta 10 min.
amplitudine
Se incepe de la
articulatiile proximale
spre distal.
Nu se lucreaza pe fundal
dureros sever
07.02 Muntean
Maria 59 ani
Meningo-encefalita;
parapareza
Tratament postural:
membrelor inferioare dupa
D2 Kabbat

paciente la unghiul de 45
si 75.
amplitudine
Olari Stefan 65 AVC ischemic stinga; Reeducarea mersului Se tine cont de lungimea
ani Hemiplegiedreapta;
Afazie Broca
Bicicleta 10 min.
pasului
orienta in exterior
Narubai
Tatiana 58 ani
AVC hemoragic
dreapta;
Monoplegia
membrului superiors
ting,
Pareza profunda
membrului inferior
stind;
Afazie senzoriala;
Afazie motorize
Neglect
Tratament postural:
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mers in jurul mesei cu
sustinerea genunchiului sting
45 si 75.
tras in fata.
G iar genunchiul agfectat
este sustinut.
In timpul mersului pasul
cu piciorul afectat este
mai mare decit pasul cu
membrul sanatos
Perjan
Anatolie 65 ani
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza moderata a
membrului inferior
sting;
Sindrom pseudo-
bulbar
superior sting
inferior sting
sting
Bicicleta 10 min.
Mers asistat pe coridor
amplitudine
Se incepe de la
spre distal
pasului
orienta in exterior
Plesca Maria
75 ani
Hemiplegia pe stinga;
Afazie motorize
Halucinatii
Tratament postural:
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
45 si 75.
tras in fata.
G iar genunchiul afectat
este sustinut.
08.02 Muntean Meningo-encefalita; Tratament postural: Se monitorizeaza starea
Maria 59 ani parapareza trecere din DD in sezind45
membrelor inferioare D2
Kabbat

si 75.
amplitudine
Stefan Olari
65 ani
Hemiplegiedreapta;
Afazie Broca
Reeducarea mersului
bastonul simplu iar pe
Bicicleta 10 min.
pasului
orienta in exterior
Narubai
Tatiana 58 ani
AVC hemoragic
dreapta;
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza profunda
membrului inferior
stind;
Afazie senzoriala;
Afazie motorize
Neglect
Tratament postural:
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mers in jurul mesei cu
sustinerea genunchiului sting
45 si 75.
tras in fata.
este sustinut.
In timpul mersului pasul
cu piciorul afectat este
mai mare decit pasul cu
membrul sanatos
Perjan
Anatolie 65 ani
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza moderata a
membrului inferior
sting;
Sindrom pseudo-
bulbar
superior sting
inferior sting
sting
Bicicleta 10 min.
Sprijin pe un picior 10
secunde
Semidenuflexiuni
amplitudine
Se incepe de la
spre distale
Plesca Maria
75 ani
Afazie motorize
Halucinatii
Tratament postural:
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
45 si 75.
tras in fata.
genunchiului sting.
dreapta.
este sustinut.
Boghean
Maria 74 ani
Neglect
Tratament postural:

45 si 75.

09.02 Muntean
Maria 59 ani
Meningo-encefalita;
parapareza
Tratament postural:

45 si 75.

Stefan Olari
65 ani
Hemiplegiedreapta;
Afazie Broca
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
pasului
orienta in exterior
Narubai
Tatiana 58 ani
AVC hemoragic
dreapta;
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza profunda
membrului inferior
stind;
Afazie senzoriala;
Afazie motorize
Neglect
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
tras in fata.
este sustinut.
Perjan
Anatolie 65 ani
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza moderata a
membrului inferior
sting;
Sindrom pseudo-
bulbar
superior sting
inferior sting
sting
Bicicleta 10 min.
amplitudine
Se incepe de la
spre distal.
pasului
orienta in exterior
Plesca Maria
75 ani
Afazie motorize
Halucinatii
Tratament postural:
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mobilizari pasive
45 si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Mobilizarile de la
proximal spre distal
Boghean
Maria 74 ani
Neglect
Spatial########
Tratament postural:

45 si 75.

Surdu
Alexandra 61
ani
AVC hemoragic
dreapta;
Monoplegie membrul
superior sting,
Pareza moderata
membrul inferior sting
Tratament postural:
Mobilizari pasive
45 si 75.

10.02 Muntean
Maria 59 ani
Meningo-encefalita;
parapareza
Tratament postural:

45 si 75.

Stefan Olari
65 ani
Hemiplegiedreapta;
Afazie Broca
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
pasului
orienta in exterior
Narubai
Tatiana 58 ani
AVC hemoragic
dreapta;
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza profunda
membrului inferior
stind;
Afazie senzoriala;
Afazie motorize
Neglect
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
tras in fata.
este sustinut.
dreapta.
Perjan
Anatolie 65 ani
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza moderata a
membrului inferior
sting;
Sindrom pseudo-
bulbar
superior sting
inferior sting
sting
Bicicleta 10 min.
amplitudine
Se incepe de la
spre distal.
pasului
orienta in exterior
Plesca Maria
75 ani
Afazie motorize
Halucinatii
Tratament postural:
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mers in jurul mesei
functionale
45 si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Boghean
Maria 74 ani
Neglect

Tratament postural:
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.

45 si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Surdu
Alexandra 61
AVC hemoragic
dreapta;
Tratament postural:

ani Monoplegie membrul
superior sting,
Pareza moderata
Mobilizari pasive
13.02 Perjan
Anatolie 65 ani
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza moderata a
membrului inferior
sting;
Sindrom pseudo-
bulbar
superior sting
inferior sting
sting
Bicicleta 10 min.
Mers cu obstacole
Urcarea si coborirea scarilor
Mers pe suprafata instabila
amplitudine
Se incepe de la
spre distal.
pasului
orienta in exterior
Plesca Maria
75 ani
Afazie motorize
Halucinatii
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mers in jurul mesei
functionale
tras in fata.
este sustinut.
Boghean
Maria 74 ani
Neglect

Tratament postural:
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.

45 si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Surdu
Alexandra 61
AVC hemoragic
dreapta;
Tratament postural:
ani Monoplegie membrul
superior sting,
Pareza moderata
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mobilizari pasive
Mers asistat in jurul mesei
functionale
45 si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Cucu Ludmila AVC ischemic stinga;
Hemiplegie dreapta
Tratament postural:

45 si 75.

14.02 Perjan
Anatolie 65 ani
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza moderata a
membrului inferior
sting;
Sindrom pseudo-
bulbar
superior sting
inferior sting
sting
Bicicleta 10 min.
Mers cu obstacole
amplitudine
Se incepe de la
spre distal.
pasului
orienta in exterior.
Pacientul este asigurat in
timpul intoarcerelor
Plesca Maria
75 ani
Afazie motorize
Halucinatii
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mers in jurul mesei
functionale cu sprijinul
genunchiului sting
tras in fata.
este sustinut.
Boghean AVC ischemic dreapta; Tratament postural: Se monitorizeaza starea
Maria 74 ani Hemiplegia pe stinga;
Neglect

de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Bicicleta 10 min
45 si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Surdu
Alexandra 61
ani
AVC hemoragic
dreapta;
Monoplegie membrul
superior sting,
Pareza moderata
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mobilizari pasive
functionale
tras in fata.
inainte pentru transferul G
iar genunchiul agfectat
este sustinut.
Hemiplegie dreapta;
Vertij puternic
Tratament postural:
Mobilizari pasive
si 75.

15.02 Perjan
Anatolie 65 ani
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza moderata a
membrului inferior
sting;
Sindrom pseudo-
bulbar
superior sting
inferior sting
sting
Bicicleta 10 min.
Mers cu obstacole
amplitudine
Se incepe de la articulatiile
proximale spre distal.
pasului
Plesca Maria
75 ani
Afazie motorize
Halucinatii
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mers in jurul mesei
genunchiului sting
tras in fata.
inainte pentru transferul G
iar genunchiul agfectat
este sustinut.
Boghean
Maria 74 ani
Neglect

Tratament postural:
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Bicicleta 10 min
si 75.
tras in fata.
trunchiul se inclima inainte
pentru transferul G iar
genunchiul agfectat este
sustinut.
Surdu
Alexandra 61
ani
AVC hemoragic
dreapta;
Monoplegie membrul
superior sting,
Pareza moderata
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mobilizari pasive
Bicicleta
tras in fata.
sustinut.
Mobilizarile de la proximal
la distal pe intreaga
amplitudine
Hemiplegie dreapta;
Vertij puternic
Tratament postural:
si 75.
stinga si sustinerea
genunchiuluidrept.
stinga si cu sustinerea
genunchiuluidrept.
piciorul drept (sustinerea
genunchiului ) si mina stinga.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale
tras in fata.
sustinut.
Dimitriu Maria AVC ischemic stinga
Hemipareza moderata
dreapta
Varietati de mers
urcatul si coboritul
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta
Tempoul lent cu asistenta
la intoareri
16.02. Perjan
Anatolie 65 ani
Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza moderata a
membrului inferior
sting;
Sindrom pseudo-
bulbar
superior sting
inferior sting
sting
Bicicleta 10 min.
Mers cu obstacole
amplitudine
pasului
Plesca Maria
75 ani
Afazie motorize
Halucinatii
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mers in jurul mesei
genunchiului sting
tras in fata.
sustinut.
Boghean
Maria 74 ani
Neglect
de kinetoterapeut;
tras in fata.
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Bicicleta 10 min
sustinut.
Surdu
Alexandra 61
ani
AVC hemoragic
dreapta;
Monoplegie membrul
superior sting,
Pareza moderata
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mobilizari pasive
Mers asistat pe coridor cu
sprijin pe bastonul patruped
Bicicleta
tras in fata.
sustinut.
Mobilizarile de la proximal
la distal pe intreaga
amplitudine
Hemiplegie dreapta;
Vertij puternic
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale
si 75.
tras in fata.
sustinut.
Hemipareza moderata
dreapta
Varietati de mers
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta
la intoareri
17.02 Perjan AVC ischemic dreapta; Mobilizari pasive membrului Miscarea pe intreaga
Anatolie 65 ani Monoplegia
membrului superior
drept,
Pareza moderata a
membrului inferior
sting;
Sindrom pseudo-
bulbar
superior sting
inferior sting
sting
Bicicleta 10 min.
Mers cu obstacole
amplitudine
pasului
Plesca Maria
75 ani
Afazie motorize
Halucinatii
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mers in jurul mesei
genunchiului sting
tras in fata.
sustinut.
Boghean
Maria 74 ani
Neglect

de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Bicicleta 10 min
tras in fata.
sustinut.
Surdu
Alexandra 61
ani
AVC hemoragic
dreapta;
Monoplegie membrul
superior sting,
Pareza moderata
genunchiului sting.
genunchiului sting.
si 75.
tras in fata.
dreapta.
Mobilizari pasive
Bicicleta
sustinut.
Hemiplegie dreapta;
Vertij puternic
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale
si 75.
tras in fata.
sustinut.
Hemipareza moderata
dreapta
Varietati de mers
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta
la intoareri
20.02 Plesca Maria
75 ani
Afazie motorize
Halucinatii
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Mers in jurul mesei
genunchiului sting
tras in fata.
sustinut.
Boghean
Maria 74 ani
Neglect

genunchiului sting.
tras in fata.
genunchiului sting.
dreapta.
Bicicleta
sustinut.
Surdu
Alexandra 61
ani
AVC hemoragic
dreapta;
Monoplegie membrul
superior sting,
Pareza moderata
dreapta.
Mobilizari pasive
Bicicleta

Hemiplegie dreapta;
Vertij puternic
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale
si 75.
tras in fata.
sustinut.
Hemipareza moderata
dreapta
Varietati de mers
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta
la intoareri
21.02 Plesca Maria
75 ani
Afazie motorize
Halucinatii
de kinetoterapeut;
genunchiului sting.
genunchiului sting.
tras in fata.
sustinut.
dreapta.
Mers in jurul mesei
genunchiului sting
Boghean
Maria 74 ani
Neglect

genunchiului sting.
genunchiului sting.
dreapta.
Bicicleta
tras in fata.
sustinut.
Hemiplegie dreapta;
Vertij puternic
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale
si 75.
tras in fata.
sustinut.
Pasul este orientat dupa
directive si marime
Hemipareza moderata
dreapta
Afazie senzoriala
Varietati de mers
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta
la intoareri
Tapu Maria AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
Tratament postural:

si 75.

Silvestru
Ludmila
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
Tratament postural:

si 75.

22.02 Boghean
Maria 74 ani
Neglect
tras in fata.
genunchiului sting.
dreapta.
Mobilizari pasive
sustinerea din partea
kinetoterapeutui si asistent
Bicicleta
sustinut.
Hemiplegie dreapta;
Vertij puternic
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale
si 75.
tras in fata.
sustinut.
Hemipareza moderata
dreapta
Afazie senzoriala
Varietati de mers
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta
la intoareri
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Silvestru AVC ischemic stinga Tratament postural: Se monitorizeaza starea
Ludmila Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive

si 75.
tras in fata.
este sustinut.
23.02 Boghean
Maria 74 ani
Neglect

genunchiului sting.
dreapta.
Mobilizari pasive
Bicicleta
tras in fata.
este sustinut.
Hemiplegie dreapta;
Vertij puternic
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Hemipareza moderata
dreapta
Afazie senzoriala
Varietati de mers
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta
la intoareri
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei functionale
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Silvestru
Ludmila
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
24.02 Boghean
Maria 74 ani
Neglect

genunchiului sting.
dreapta.
Mobilizari pasive
Bicicleta
tras in fata.
este sustinut.
Hemiplegie dreapta;
Vertij puternic
Tratament postural:
si 75.
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale
tras in fata.
este sustinut.
Hemipareza moderata
dreapta
Afazie senzoriala
Varietati de mers
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta
la intoareri
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Silvestru
Ludmila
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
tras in fata.
este sustinut.

Mobilizari pasive
Mers in jurul mesei
functionale

si 75.
tras in fata.
este sustinut.
directive si marime
27.02 Tapu Maria AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
Silvestru
Ludmila
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.

Rotari Eugenia

AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
Tratament postural:

Teter Valeriu AVC ischemic stinga
Sindrom Frozen
shoulder
Ex pentru membrul superior
drept
la scripete
bastonul
mingea de fitness
Fe lucreaza pe fundal usor
dureros, pe amplitudinea
maxima la a articulatiei in
tempou mediu cu pauze
Dulgher Maria AVC ischemic stinga Varietati de mers
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta

la intoareri
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
genunchiuluidrept.
tras in fata.
genunchiuluidrept.
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
este sustinut.
directive si marime
Silvestru
Ludmila
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
directive si marime
Rotari Eugenia

AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
Tratament postural:

si 75.

Sindrom Frozen
shoulder
drept
la scripete
bastonul
mingea de fitness
Se lucreaza pe fundal usor
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta

la intoareri
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Reeducarea mersului
tras in fata.
este sustinut.
Bicicleta 10 min.
Silvestru
Ludmila
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
directive si marime
Rotari Eugenia

AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
Tratament postural:

si 75.

Sindrom Frozen
shoulder
drept
la scripete
bastonul
mingea de fitness
se lucreaza pe fundal usor
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta

la intoareri
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
tras in fata.
este sustinut.
Silvestru
Ludmila
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
directive si marime
Rotari Eugenia

AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
Tratament postural:

Sindrom Frozen
shoulder
drept
la scripete
bastonul
mingea de fitness
Fe lucreaza pe fundal usor
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta

la intoareri
Hemiplegie dreapta;
Vertij puternic
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
tras in fata.
este sustinut.
directive si marime

Silvestru
Ludmila
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
directive si marime
Rotari Eugenia

AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mobilizari active
rezistenta
Bicicleta
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Sindrom Frozen
shoulder
drept
la scripete
bastonul
mingea de fitness
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta

la intoareri
Hemiplegie dreapta;
Vertij puternic
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
si 75.
tras in fata.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
este sustinut.
Anatolie
Gatcan
AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
Tratament postural:

si 75.

Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.

tras in fata.
este sustinut.
directive si marime
Silvestru
Ludmila
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
directive si marime
Rotari Eugenia

AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mobilizari active
rezistenta
Bicicleta
Sindrom Frozen
shoulder
drept
la scripete
bastonul
mingea de fitness
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta

la intoareri
Anatolie
Gatcan
AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mobilizari active
rezistenta
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
05.03 Tapu Maria 54
ani
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
tras in fata.
este sustinut.
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.

directive si marime
Silvestru
Ludmila 26 ani
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
directive si marime
Rotari Eugenia

AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mobilizari active
rezistenta
Bicicleta
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Teter Valeriu
61 ani
AVC ischemic stinga
Sindrom Frozen
shoulder
drept
la scripete
bastonul
mingea de fitness
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta

la intoareri
Anatolie
Gatcan
AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
Tratament postural:
si 75.
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mobilizari active
rezistenta
Bicicleta
tras in fata.
este sustinut.
06.03 Tapu Maria 54
ani
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.

tras in fata.
este sustinut.
directive si marime
Silvestru
Ludmila 26 ani
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
directive si marime
Rotari Eugenia

AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
tras in fata.
este sustinut.
Mobilizari pasive
Mobilizari active
rezistenta
Bicicleta

Teter Valeriu
61 ani
AVC ischemic stinga
Sindrom Frozen
shoulder
drept
la scripete
bastonul
mingea de fitness
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta

la intoareri
Anatolie
Gatcan
AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
Tratament postural:
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mobilizari active
rezistenta
Bicicleta
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
07.03 Tapu Maria 54
ani
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Aritmie
Reeducarea mersului
Bicicleta 10 min.
genunchiuluidrept.
tras in fata.
este sustinut.
directive si marime
genunchiuluidrept.

Silvestru
Ludmila 26 ani
AVC ischemic stinga
Hemiplegie dreapta
Afazie motorize
Amnezie
Reeducarea mersului
bastonul simplu iar pe partea
afectata sprijin din partea
kinetoterapeutului .
Bicicleta 10 min.
directive si marime

Rotari Eugenia
63 ani

AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mobilizari active
rezistenta
Bicicleta
tras in fata.
este sustinut.
Teter Valeriu
61 ani
AVC ischemic stinga
Sindrom Frozen
shoulder
drept
la scripete
bastonul
mingea de fitness
Se lucreaza pe fundal
usor dureros, pe
amplitudinea maxima la a
articulatiei in tempou
mediu cu pauze
Dulgher Maria
75 ani
AVC ischemic stinga Varietati de mers
scarilor
mers cu obstacole
bicicleta

la intoareri
Anatolie
Gatcan
AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
si 75.
tras in fata.
este sustinut.
Mobilizari pasive
Mobilizari active
rezistenta
Bicicleta
11.03 Rotari Eugenia
63 ani

AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mobilizari active
rezistenta
Bicicleta
tras in fata.
este sustinut.
Anatolie
Gatcan
AVC ischemic stinga
Pareza moderata
membrului inferior
drept
Plegia membrului
superior drept
Neglect pe dreapta
genunchiuluidrept.
genunchiuluidrept.
Mobilizari pasive
Mobilizari active
rezistenta
Bicicleta
si 75.
tras in fata.
este sustinut.

POCRI CI UC NI NA
Diagnostic clinic:BCV,AVC ischemic,hemipareza moderata pe
dreapta.

Obiectivele kinetoterapiei:
-Reeducarea paternu lui mersului;
-Antrenarea coordonarii atentiei;
-Antrenarea lungimii pasului;
- Dobindirea gradului de independenta functionala;
-Refacerea mobilitatii active,fortei si coordonarii pe partea
afectata.

Nr Pozitia
I nitiala
Descrierea
Exercitiului
Dozare I ndicatii
Metodice
1 Decubit
dorsal
Mobilizari paseve cu
bratul sting:
-Flexie extensie din
umar
-Flexie extensie
anterioara din umar
-Flexie din cot
-Rotatie interna
externa din umar
-Rotatie din pumn
4-6
repatari
pt fiecare
directie
1 efectuam
miscarea pe
toata
amplitudinea
de miscare
2 Mobilizam
doar o
articulatie,
celelalte sunt
blocate
2 Decubit
dorsal,
miinile in
lacat
1Bratele sus
2P.I .
3 Bratele la virful
capului
4 P.I .
4 repetari 1Dezdoiem
complet
bratele
2Tempou
lent
3 Decubit
dorsal,
miinile in
lacat
Rotatia bratelor
dreapta-stinga
4 repetari
pt
directie
Efectuam
rotatie pe
toata
amplitudinea

4 Decubit
dorsal,
picioarele
pe mingea
de fitness
1Flexia picioarelor
din genunchi si
coxofemural
2P.I .
6 repetari Aducem
mingea sub
fund
5 Decubit
dorsal,
picioarul
sting pe
mingea de
fitness
Abducerea-
adducerea piciorului
6 repetari Virful
piciorului
este orientat
in sus
6 Decubit
dorsal,
piciorul
sting flectat
Rotatia interna si
externa din
coxofemural a
piciorului sting
6-8
repetari
1Rotatie
deplina
2I n limitele
durerii
7 Sezind pe
pat
Transferuri pe pat
dreapta-stinga
4 ori 1 Aranjam
picioarele
paralele
2 Cu bratul
sanatos ne
impinge
8 Stind intre
paralele
Mers printre
obstacole
5-7 min 1Nu atingem
obstacolele
2 Spatele
drept,
privirea
inainte
9 Sezind pe
scaun
Pauza 1-2 min
10 Stind pe
batuta
Schimbarea centrului
de greutate de pe un
picior pe altul
3-5 min 1 Efectuam
miscarea in
tempou lent
11 Stind pe
batuta
1 Ridicam
genunchiul drept
2 P.I .
3Ridicam
genunnchiul sting
4 P.I .
3-5 min 1 Cind
ridicam
genunchiul
extindem
virful
piciorului in
jos
12 Sezind pe
scaun
Pauza 1-2 min
13 Stind pe
batuta
1 Ridicam pe virfuri
2Extindem pe calciie
3-5 min 1 privirea
inainte

14 Stind linga
scara de
gimnastica
Urcarea-coborirea
scarilor de
gimnastica
4-6 min Pasim
alternative
pe scari
15 Sezind pe
scaun
Pauza 1-2 min
16 Stind cu
bastonul in
miini
Mers pe linie dreapta
cu bastonul in mina
100 m 1 Spatele
drept
2 Virful
picioarelor
orientat
inainte
17 Stind cu
bastonul la
spate
Mers cu spatele
inainte
100 m Ridicam
picioarele
din
genunchi
18 Sezind pe
scaun
Pauza 1-2 min
19 stind Mers cu pasi
alaturati (dreaota
stinga)
100/100m
20 Sezind pe
scaun la
bicicleta
Pedalare 10 min Tempou
moderat
GRAJ DEANU VASI LE
Diagnostic clinic:BCV hemipareza severa stinga cu accent in
brat AVC ischemic in a.c.m dreapta
Obiectivele kinetoterapiei:
- Reeducarea balansulti in sezut,ortostatism pe plan
frontal/sagital;
- Cresterea mobilitatii articulare;
- Antrenarea atentiei,coordonarii;
- Corectarea posturii si aliniamentului corpului;
- Cresterea mobilitatii articulare.

Nr Pozitia
I nitiala
Descrierea
Exercitiului
Dozare I ndicatii
Metodice
1 Decubit
dorsal
Mobilizari paseve cu
bratul sting:
-Flexie extensie din
umar
-Flexie extensie
anterioara din umar
-Flexie din cot
-Rotatie interna
externa din umar
-Rotatie din pumn
4-6
repatari
pt fiecare
directie
1 efectuam
miscarea pe
toata
amplitudinea
de miscare
2 Mobilizam
doar o
articulatie,
celelalte sunt
blocate
2 Decubit
dorsal,
miinile in
lacat
1Bratele sus
2P.I .
3 Bratele la virful
capului
4 P.I .
4 repetari 1Dezdoiem
complet
bratele
2Tempou
lent
3 Decubit
dorsal,
miinile in
lacat
Rotatia bratelor
dreapta-stinga
4 repetari
pt
directie
Efectuam
rotatie pe
toata
amplitudinea

4 Decubit
dorsal,
picioarele
1Flexia picioarelor
din genunchi si
6 repetari Aducem
mingea sub
pe mingea
de fitness
coxofemural
2P.I .
fund
5 Decubit
dorsal,
picioarul
sting pe
mingea de
fitness
Abducerea-
adducerea piciorului
6 repetari Virful
piciorului
este orientat
in sus
6 Decubit
dorsal,
piciorul
sting flectat
Rotatia interna si
externa din
coxofemural a
piciorului sting
6-8
repetari
1Rotatie
deplina
2I n limitele
durerii
7 Sezind pe
pat
Transferuri pe pat
dreapta-stinga
4 ori 1 Aranjam
picioarele
paralele
2 Cu bratul
sanatos ne
impinge
8 Stind intre
paralele
Mers printre
obstacole
5-7 min 1Nu atingem
obstacolele
2 Spatele
drept,
privirea
inainte
9 Sezind pe
scaun
Pauza 1-2 min
10 Stind pe
batuta
Schimbarea centrului
de greutate de pe un
picior pe altul
3-5 min 1 Efectuam
miscarea in
tempou lent
11 Stind pe
batuta
1 Ridicam
genunchiul drept
2. P.I .
3Ridicam
genunnchiul sting
4 P.I .
3-5 min 1 Cind
ridicam
genunchiul
extindem
virful
piciorului in
jos
12 Sezind pe
scaun
Pauza 1-2 min
13 Stind pe
batuta
1 Ridicam pe virfuri
2Extindem pe calciie
3-5 min 1 privirea
inainte

14 Stind linga
scara de
gimnastica
Urcarea-coborirea
scarilor de
gimnastica
4-6 min Pasim
alternative
pe scari
15 Sezind pe
scaun
Pauza 1-2 min
16 Stind cu
bastonul in
miini
Mers pe linie dreapta
cu bastonul in mina
100 m 1 Spatele
drept
2 Virful
picioarelor
orientat
inainte
17 Stind cu
bastonul la
spate
Mers cu spatele
inainte
100 m Ridicam
picioarele
din
genunchi
18 Sezind pe
scaun
Pauza 1-2 min
19 stind Mers cu pasi
alaturati (dreaota
stinga)
100/100m
20 Sezind pe
scaun la
bicicleta
Pedalare 10 min Tempou
moderat

Concluzie
Ca rezultat al efectuarii practicii in I nstitutul de
Neurochirurgie si Neurologie am acumulat un sir de abilitati
si deprinderi practice si teoretice in domeniul kinetoterapie,
ceea ce va contribui in mod esential la formarea mea ca un
specialist bun in domeniul respectiv.
Pe parcursul practicii,colectivul si echipa de specialisti in
Kinetoterapie si Terapia Ocupationala s-a dovedit a fi buna si
a demonstrat capacitati superioare in timpul desfasurarii
activitatilor de recuperare a pacientilor, dind dovada de
atitudini pozitive si profesionalism la nivel inalt,ceia ce la
rindul sau a contribuit in mod esential la obtinerea unor
rezultate exceptionale fata de pacienti, insufletindule optimism
si bunavointa.
Rezultatul munci specialistilor este dedusa din evaluarea starii
si spiritului pacientilor inainte de tratament si dupa.
Fap,t ca am facut practica in institutia data,ma ajutat sa ma
perfectionez in ceia ce priveste:
1. Atitudinea medicului fata de pacienti;
2. Comunicarea specifica fata de pacienti;
3. Responsabilitatea profesionala;
4. I ndeminarea si operativitatea in procesul de recuperare a
pacientilor;
5. Etica si dentologia kinetoterapeutului;
6. Abilitatile de lucru cu tehnica si aparatajul medical, etc.
Am ramas placut satisfacuta de aceasta practica din cauza ca
m-am ocupat cu ceea ce imi place cit si din cauza ca mediul si
atmosfera de lucru in aceasta sectie este placuta.
Cu parere de rau am observat ca fluxul mare de pacienti pune
in dificultate activitatea specialistilor in domeniu,deaceia
consider ca ar fi nevoie de mai mult spatiu si tehnici moderne
de lucru.
Pentru viitor asi vrea sa-mi aduc contributia personala pentru
redresarea situatiei create prin intermediul faptului ca cel
putin sa activez in domeniul Kinetoterapiei si in institutia data.
Sa speram ca pe parcurs autoritatile isi vor aduce si ele aportul
in progresarea Kinetoterapiei!

Parctica 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parctica 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RETINETI:cheia succesului recuperarii optimale este adresarea

S-ar putea să vă placă și