Sunteți pe pagina 1din 2

Problema neologismelor a fost mult dezbatut la noi i este i astzi in atenia publicului.

Unii vor
s interzic accesul cuvintelor noi pentru ca,,stric limba,,.Cei care merg pe aceasta cale nu in
seama de faptul c apar mereu noiuni noi,care au nevoie de nume si c se gasesc mereu
modaliti noi,pe de alt parte,mai reuite,de a denumi lucruri care existau deja.
S-a subliniat in diferite rnduri ca limbile sunt ,,incpnate,,,c nu se las uor transformate,c
pentru evoluiile viitoare nu sunt interesante elementele introduse recent din alte limbi,ct cele
tradiionale,pentru c acestea sunt persistente,pe cnd cele dinti pleac precum au venit.Limba
romn este un bun exemplu pentru a ilustra aceast teorie.Fiind rupt multa vreme de mediul
romanic a fost influenat masiv si durabil de idiomuri de alt origine i a imprumutat de la
acestea mii de cuvinte,dar fiecare influena nou a eliminat neologismele anterioare lsnd n cea
mai mare parte neatinse cuvintele de origine latin astfel ca dup cum se poate constata,fondul
principal lexical al romnei este format pn azi in majoritate din elemente tradiionale latineti.
Este adevarat c exista numeroi astzi care se feresc ca de foc de a folosi cuvintele
tradiionale,pentru ca nu sunt distinse,de accea le nlocuiesc cu altele noi,eventual greit
pronunate sau cu sensuri eronate.
Am ales ca subiect de analiz urmatoarele variante fonetice ,dup parerea mea des intalnite in
comunicarea de zi cu zi
Varianta chimonou are ca varianta literar forma chimono care provine din
fr.kimono.Aceata variant este o variant de tip fonetic.Ea se explic prin suprimarea
analogic a lui u final in pronunri si grafii.n aceasta categorie se incadreaza si
exemple similare ca: salar,benefici,teritor,servici.

Varianta duiet are ca variant literar forma duet care provine din it. duetto.Aceasta se
explic prin nchiderea vocalei.Este o varianta fonetica ce se ntlnete la nivel regional.


Varianta leucoplast are ca form literar forma leucoplast.Aceasta provine din germ.
Leukoplast.Varianta se explic printr-o tendin de deschidere a vocalei u.Acest fenomen
apare fie in urma hipercorectitudinii fie prin asimilare,disimilare ca i in cazul
exemplelor:monument,cerea,covertur,penibel,petec,purece.

Varianta fastos are ca varianta literar forma fastuos provenit din fr.
Fasteux,lat.fastuosus.Apariia acesteia se explicprin procedeul de sinerez(evitarea
hiatului) realizat prin contragerea a dou vocale asemntoare.Exemple similare: alcol,
respectos,tin,tumultos.Acest fenomen este vizibil att la nivel fonetic ct i la nivel
grafic.


Varianta ingenu are ca form literar varianta ingenuu,provenit din fr.ingenu
explicat prin latinescul ingenuus.Aceasta este o tendint fonetica aparut prin
suprimarea analogic a lui-u final.

Varianta repercursiune are ca forma literar forma repercusiune provenit din fr.
rpercussion, mprumutat, la rndul lui, din lat. repercssio, -nis, slab atestat cu
sensul de ,,reflectie a luminii"; varianta incorect repercursiune se explica prin
propagarea consoanei r .

Varianta funerarii are ca forma literar forma funeralii provenita din fr. Funerailles,
lat. ecleziastic funeralia, pluralul. neutru de la adjesctivul funeralis (funebru, de
funeralii). Sub influena lui funerar din aceeai familie etimologic, funeralii se
transform adesea n funerarii.

Varianta femenin are ca variant literar forma feminin provenit din fr. fminin si
lat. femininus, un derivat de la femina "femeie. Deformarea adjectivului neologic
feminin se produce sub influenaa substantivului femeie, continuatorul lat. familia;

Varianta esclus are ca variant literar forma exclus provenit din lat.excludere(a nu
lasa sa intre).Aparitia acestei forme fonetice se explica prin fenomenul de reducere e
grupurilor consonantice .

Varianta bastart are ca variant literar forma bastard provenit din
it.bastardo.Apariia acestuia se explic prin sonorizarea consoanei finale.

Dei din punct de vedere al limbii literare nu au existat, nu exist i nu vor exista reguli ferme in
privina scrierii sau pronunrii neologismelor nu sunt recomandate in utilizare cuvintele aprute
ca rezultat al superficialitii,al grabei sau al inculturii lingvistice.