Stilul de redactare APA

Consideratii generale privind limbajul

stiintific in redactare
Nu se utilizeaza prescurtari; nu se utilizeaza abrevieri,
exceptand pe cele general acceptate (kg, km, cm, s, min,
IQ, EQ).

Nu se folosesc prescurtari pentru termenii de experimentator sau
cercetator (E. sau C.) si subiect (S.)

Nu se utilizeaza argoul sau jargonul.
Se evita pe cat de mult posibil naratiunea si stilul
descriptiv.

Consideratii generale privind limbajul
stiintific in redactare
Stilul este clar si concis; se evita formulele bombastice,
epitetele, metaforele.

Studiul lui Rogers (1990), de o valoare stiintifica inestimabila,
reprezinta un principal pilon epistemologic in demersul de investigare
a complexitatii si unicitatii psihicului uman.

Textul nu se redacteaza la persoana I (Din punctul meu
de vedere, Eu am investigat), ci la persoana a III-a sg/I
pl (A fost investigat, Din punctul nostru de vedere).
Consideratii generale privind limbajul
stiintific in redactare
In prezentarea si descrierea cercetarii se utilizeaza cu
predilectie timpul trecut (Au fost aplicate, S-a
demonstrat);

Timpul prezent se poate folosi atunci cand se prezinta
scopul sau noutatea cercetarii (Studiul investigheaza relatia
dintre.., Sunt aduse noi date si argumente in sprijinul
teoriilor elaborate, cercetarea propunand noi directii de studiu
ale..) si in capitolul final, de discutii (Raportandu-ne la
rezultatele obtinute putem considera ca).

Structura unei lucrari stiintifice
De tip cercetare
Pagina de titlu
Abstract+cuvinte cheie
Introducere
Trecere in revista a literaturii de
specialitate
Obiective+Ipoteze
Metodologie
Subiecti/participanti
Designul cercetarii
Aparate, instrumente utilizate
Procedura
Rezultate
Discutii
Referinte
Alte sectiuni
Tabele, output-uri statistice
Figuri, ilustratii, grafice


De tip teoretic
Pagina de titlu
Abstract+cuvinte cheie
Introducere
Trecere in revista a literaturii de
specialitate privind tematica
Analiza literaturii de specialitate
(abordare critica si organizata in functie
de criteriile urmarite in analiza)
Concluzii si discutii; Noi directii de
abordare teoretica
Referinte bibliografice

Stilul APA
Parafrazare: Text (nume, an)/ Nume (an) text.
Eynseck (1971) considera extraversiunea a fi una dintre cele trei
trasaturi majore ale personalitatii, alaturi de psihotism si nevrotism.
Extraversiunea este considerata a fi una dintre cele trei trasaturi
majore ale personalitatii, alaturi de psihotism si nevrotism (Eynseck,
1971).
Citare: Nume (an, pagina) text/ Text (nume, an,
pagina).
Metoda este ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata
in conducerea unei cercetari sau intr-o activitate practica(Richelle,
1999, p. 495).
Richelle (1999, p. 495) defineste metoda drept ansamblul de
proceduri, demersuri sau reguli adoptata in conducerea unei cercetari
sau intr-o activitate practica.
Stilul APA
Citare (atunci cand paragraful depaseste 40 de cuvinte): se renunta la ghilimele,
citatul este plasat intr-un bloc compact de text, separat printr-un rand de urmatorul
bloc de text (sus/jos) si de 5 spatii de marginile paginii.

Cercetarea lui Jones (1990) a subliniat urmatorul aspect:

Studentii aveau adesea probleme in utilizarea stilului APA, in special
daca trebuiau sa citeze pentru prima data surse bibliografice.
Aceasta dificultate ar putea fi atribuita faptului ca multi dintre studenti
nu reuseau sa isi achizitioneze un manual de redactare si nu
solicitau ajutorul profesorului in sedintele de tutoriat. (p.199)

Pornind de la aceasta referinta, studiul de fata isi propune sa
urmareasca relatia dintre rapiditatea dobandirii deprinderii de
redactare si contactul cu contextele formale de invatare a stilului de
redactare.
Stilul APA
Ibidem/ Idem.

Acelasi autor, cu lucrari diferite in acelasi an.
Analizand literatura de specialitate, Curseu (2006a) identifica patru
maniere de definire a echipelor virtuale. In ceea ce priveste
organizatiile virtuale, acelasi autor mentioneaza cinci abordari in
definire (2006b).
Stilul APA
Citare indirecta (prin intermediul altui autor)-apud
Conform lui Cofer (apud Anitei, 2007) metoda
asociatiilor libere consta in prezentarea unui simgur
cuvant-stimul subiectului; acesta trebuie sa ofere, pornind
de la acest cuvant, un numar cat mai mare de cuvinte ce
sunt considerate asemanatoare.
Stilul APA
Referinte multiple (mai multi autori abordeaza aceeasi tematica): Text (
nume1, an; nume2, an- aranjament alfabetic).
In baza metodei praxiei, ce investigheaza starea functionala a sensibilitatii
proprioceptive si kinestezice, s-a ajuns la concluzia ca oamenii pot oferi informatii
mai complete si mai exacte despre modificarile de postura (Alexandrescu, 1970;
Miclea, 1968; Zimmerman, 1977).
O lucrare are mai multi autori (maxim 5): Text (nume autor1, nume
autor2, etc, an)-prima citare; a doua citare: text (nume autor1, et. al.,
an).
Un studiu privind factorii ce influenteaza nivelul de agresivitate al copiilor a indicat
faptul ca privarea de afectiunea materna in copilaria timpurie poate genera o
predispozitie spre un comportament violent (Kernis, Cornell, Sun, Berry, & Harlow,
1993)
S-a demonstrat astfel influenta extrem de importanta a absentei mamei in
dezvoltarea unui dezechilibru comportamental (Kernis, et. al., 1993).

Stilul APA
Autor necunoscut: se citeaza primul/ primele doua cuvinte
din titlul, scris/e italic, incadrat/e de ghilimele.
Un studiu similar a fost intreprins in vederea studierii performantei
mnezice (Memory Handbook, 2001).
Autorul este o organizatie:
Conform Asociatiei Americane de Psihologie (2001) 95% din cei ce
ofera servicii psihologice urmeaza programe de formare profesionala
continua; Conform APA (2001).
Maniera de redactare a referintelor
bibliografice
Principii generale:
Numele autorilor sunt primele, urmate de initiala
prenumelui.
Lista bibliografica se redacteaza in ordinea alfabetica a
numelor autorilor.
Al doilea rand al unei referinte bibliografice se spatiaza la
0.5 cm de marginea paginii.
Daca un autor are mai multe lucrari, ordonarea acestora in
lista bibliografica se face cronologic.

Maniera de redactare a referintelor
bibliografice
Carte: Nume autor, Initiala prenume. (Anul publicarii), Titlul
cartii, Editura, Locul publicarii.
Malim, T. (2003), Psihologie sociala, Editura Tehnica, Bucuresti.
Articol intr-o revista stiintifica: Nume autor, Initiala
prenume. (Anul publicarii), Titlul articolului, Titlul jurnalului,
Numarul volumului (numarul jurnalului), pagini intre care este
cuprins articolul.
Harlow, H. (1983), Fundamentals for preparing psychology journal
articles, Journal of Comparative and Physiological Psychology, 3 (12), pp.
893-896.
Maniera de redactare a referintelor
bibliografice
Capitol dintr-o carte sau dintr-un volum colectiv: Nume
autor, Initiala prenume. (Anul publicarii), Titlul capitolului,
in A. Nume editor si B. Nume editor (Eds.), Titlul
cartii/volumului, Editura, Locul publicarii, pagini.
O'Neil, J. M. (1992), Men's and women's gender role journeys:
Metaphor for healing, transition, and transformation, in B. R.
Wainrib si D. Rosenberg (Eds.), Gender issues across the life cycle,
Springer, New York, pp. 107-123.
Resursa electronica:
www.psychclassics.org/freud accesat la data de 02.11.2009

Maniera de redactare a referintelor
bibliografice
Un singur autor:
Berndt, T. J. (2002), Friendship quality and social development,
Current Directions in Psychological Science, 11(32), pp. 7-10.
Doi autori:
Hegner, D. T. si Petty, R. E. (1994), Mood management across
affective states: The hedonic contingency hypothesis, Journal of
Personality & Social Psychology, 6(15), pp. 1034-1048.

Maniera de redactare a referintelor
bibliografice
Mai multi autori:
Kernis, M. H., Cornell, D. P., si Bach, J. S. (1993), There's more to
self-esteem than whether it is high or low: The importance of stability
of self-esteem, Journal of Personality and Social Psychology, 6(18), pp.
1190-1204.
Un autor cu lucrari in acelasi an:
Berndt, T. J. (1981a), Age changes and changes over time in
prosocial intentions and behavior between friends, Developmental
Psychology, 17(5), pp. 408-416.
Berndt, T. J. (1981b), Effects of friendship on prosocial intentions
and behavior, Child Development, 5(20), pp. 636-643.

Exercitiu:
Mihai Anitei, Iasi, Polirom, Psihologie experimentala, 2007
Nicky Hayes, Introducere in psihologie, Sue Orrell, 2003,
Editura All, Bucuresti
Schacter, Samuel, Journal of Personality and Social
Psychology, 1968, Goldman Robert, Effects of fear, food
deprivation and obserity on eating, vol 1(10), Gordon Allport,
pp. 91-97-articol de revista, cei trei sunt autori.
New York, 1971, Woodworths Experimental Psychology,
Transfer, interference and forgetting, Postman Louis,
Springer, pp. 1019-1032, Albert Riggs-capitol dintr-un volum,
Postman-autor, Riggs-editorul volumului.


Scale
Scala body-esteem (Franzoi si Shields, 1984)
Scala stimei de sine (Rosenberg, 1965)
Scala ncrederii interpersonale (Rotter, 1967, 1971, 1980)
Scala locului controlului (Rotter, 1966)
Rational-Experiential Inventory (Epstein et al., 1996).
Scala nevoii de cogniie (Cacioppo, Petty si Kao 1984)
Scalele UCLA (Peplau et al. 1980) i SELSA (Di
Tommaso i Spinner, 1993,1997) ale singurtii.
Social Reticence Scale-timiditate (Jones i Russell, 1982).