Sunteți pe pagina 1din 3

Mircea Ignat

An II Medicina Generala
Seria 2, Grupa 14

Suicidul în Ungaria

Szomorú vasárnap
Duminică tristă
Szomorú vasárnap
száz fehér virággal Duminică tristă,
vártalak kedvesem Cu o suta de flori albe
templomi imával… În capela, iubita mea,
Álmokat kergetõ Te-am aşteptat în rugăciune…
vasárnap délelõtt, În acea dimineaţa de duminica,
bánatom hintaja Visam îndrăzneţ,
nélküled visszajött… Insa caleasca tristeţii mele
Azóta szomorú S-a întors fără tine…
mindig a vasárnap, Veşnic de atunci,
könny csak az italom, Duminicile mele sunt atât de triste –
kenyerem a bánat… Lacrimile sunt băutura mea,
Szomorú vasárnap Pâinea ce-o mănânc, amărăciune…
Trista duminica
Utolsó vasárnap
kedvesem gyere el, În ultima mea duminica, iubito,
pap is lesz, koporsó, O vino la mine!
ravatal, gyászlepel… O sa fie acolo şi un preot, un sicriu,
Akkor is virág vár, Un catafalc, un giulgiu…
virág és - koporsó… Şi atunci o sa te aştepte flori,
Virágos fák alatt Flori şi un sicriu…
utam az utolsó. Sub copacii înfloriţi,
Nyitva lesz szemem, hogy Va fi ultimul meu drum.
még egyszer lássalak… O sa-mi deschid larg ochii
Ne féj a szememtõl, Pentru o ultima privire asupra ta…
holtan is áldalak... Sa nu-ti fie frica de ochii mei,
Utolsó vasárnap… Şi aşa mort o sa te admir…
Ultima duminica…

"Szomorú Vasárnap" este o piesa compusa de compozitorul maghiar Rezső Seress în


1933, tradusa în numeroase limbi şi interpretata de cântăreţi celebri precum Louis Armstrong
sau Billie Holliday. Piesa a alimentat o serie de sinucideri în anii ’30 în Ungaria şi a fost
supranumita "Imnul sinucigaşilor". Însăşi fosta iubita a autorului, căreia ii este dedicata piesa,
s-a sinucis la scurt timp după lansarea ei. În 1968 Seress a ales şi el sa-şi pună capăt zilelor,
sărind de la balconul locuinţei sale, la vârsta de 69 de ani.
Maghiarii şi-au creat de mult timp o reputaţia unuia dintre cele mai triste popoare ale
Europei. Ei sunt recunoscuţi pentru pesimismul lor, depresia fiind la ei o problema naţionala.
Pana nu de mult aveau cea mai mare rata a sinuciderilor din lume iar studii recente arata de
asemenea ca mor mai devreme decât majoritatea cetăţenilor Europei.
Tristeţea, depresia şi suicidul par a fi parte a culturii şi modului de viata maghiar.
Majoritatea ungurilor au rude, prieteni sau cunoştinţe care au recurs în fapt la suicid,
fenomenul, având proporţii de “epidemie”. În unele regiuni ale tarii, în special în mediul
rural, suicidul este atât de răspândit, încât practic nicio familie nu rămâne neafectata. Unele
localităţi din sudul tarii au o rata a suicidului cu aproape doua treimi mai ridicata decât rata la
nivel naţional, în plus, oamenii aleg metode violente de a-şi înceta viata, aruncându-se în
fântâni, spânzurându-se sau ingerând pesticide.
De asemenea se poate spune ca la nivelul subconştientului, maghiarii considera
suicidul ca o soluţie pozitiva în momente de criza, mai ales în contextul cunoaşterii unor
cazuri de oameni apropiaţi care au recurs la acest gest şi care, la momentul respectiv nu au
fost catalogaţi drept rataţi sau laşi, ci ca persoane curajoase care au îndrăznit sa-şi recupereze
demnitatea prin acest act disperat şi „eroic”. În susţinerea acestei idei pot fi amintite
numeroase figuri remarcabile din istoria Ungariei care au comis suicid: Istvan Szechényi,
unul dintre cei mai importanţi reformişti maghiari, premierul pe timp de război Pal Teleki,
poetul Attila Jozsef, actorul Zoltan Latinovits, ultimii doi aruncându-se în fata trenului. Se
poate vorbi şi de eroizarea morţii acestor personalităţi, de exemplu în gara unde poetul şi
actorul s-au sinucis, se înregistrează în fiecare an tentative de suicid şi sinucideri numeroase
Rata ridicata a sinuciderilor din Ungaria este în strânsa corelaţie cu starea psihica
precara a populaţiei. Aproximativ 25% din populaţie suferă de anxietate, iar o parte mare din
aceasta categorie este asociata şi cu depresia. Dependenta de alcool şi tutun sunt de asemenea
un fenomene de proporţii alarmante, Ungaria având cea mai mare prevalenta a cirozei
hepatice din lume, potrivit unor autori maghiari. Acest fapt poate explica scăderea recentă a
ratei suicidului, prin faptul ca tendiţele suicidale se manifesta prin alcoolism, ce duce la o
moarte prematura, şi nu prin suicidul în sine. Astfel potenţialii sinucigaşi mor înainte de a
atinge vârsta suicidală.
Alte explicaţii ale fenomenului sunt puse pe seama schimbărilor sociale din ultima
jumătate de secol, a industrializării intense, a migraţiei populaţiei şi a ruperii legăturilor
familiale odată cu ea, precum şi a faptului ca Ungaria se găseşte la răscrucea dintre est şi
vest, majoritatea maghiarilor trăind cu senzaţia ca au o mentalitate mult prea “occidentala” în
comparaţie cu poziţia geografica a tarii lor.
În general maghiarii nu se considera deloc trişti sau pesimişti, din contra s-ar
autodescrie drept un popor voios şi binedispus. Faptul ca se lamentează frecvent poate fi
interpretat ca un mecanism de coping sau solicitare de ajutor. Mulţi specialişti sunt de părere
ca maghiarii au, în esenţa, un fel de a fi antagonic, o mentalitate înclinata în doua direcţii
uneori complet diferite.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

S-ar putea să vă placă și