Intrebarea 1.Teoria economic i sistemul tiinelor economice.

Iniial, tiina economic avea denumirea de economie politic" i cuprindea ansamblul de cunotine cu privire
la viaa economic. Treptat ns, de la economia politic ncep a se desprinde anumite domenii ale acesteia, formnd
tiine autonome, fiecare cu obiectul su de studiu i cu metoda sa de cercetare. Astfel au aprut: contabilitatea, statis-
tica, istoria ndirii economice, finanele, mar!etinul, manaementul etc. "iind foarte numeroase #unii specialiti
consider c e$ist peste o sut de tiine economice diferite%, acestea se constituie cu timpul ntr-un sistem aparte,
numit sistemul tiinelor economice". &n acest sistem, economia politic #numit mai apoi economics", teoria
economic", economica" sau pur i simplu economie"% ocup un loc central. 'ricum, ntre aceste dou noiuni:
tiina economic" i teoria economic" nu trebuie pus un semn de ealitate, deoarece desemnea( realiti diferite.
Teoria economica este doar una din tiinele economice, care, dup cum tim de)a, snt foarte numeroase.
Clasificarea tiinelor economice
*esprin(ndu-se treptat de la trunc+iul comun care era economia politic" n sensul ei iniial, tiinele
economice formea( ast(i un sistem cu numeroase componente, numit sistemul tiinelor economice". Acest sistem
poate fi mprit n cinci cateorii de tiine, i anume:
,% tiinele economice fundamentale-
.% tiinele economice funcionale #sau teo-retico-aplicative%-
/% tiinele economice concrete-
0% tiinele economice istorice-
1% tiinele economice de frontier.
*in rupul de tiine economice fundamentale fac parte: economia politic #teoria economic sau, simplu,
economia%- microeconomia- ma-croeconomia.
tiinele economice funcionale au un obiect de studiu mai nust, mai speciali(at, fiind totodat tiine teoretico-
aplicative. Acestea snt: statistica, contabilitatea, manaementul, finanele i creditul, mar!etinul, relaiile economice
internaionale, anali(a activitii economice, economia muncii, economia mediului etc.
tiinele economice concrete par a fi cele mai numeroase: economia industriei- economia ariculturii- economia
nvmntului- economia comerului- economia transportului. 2ine apoi un nou rup de tiine economice, cum ar fi:
contabilitatea industriei- manaementul personalului etc. *in aceast cateorie fac parte i economia unitilor eco-
nomice, finanele ntreprinderii, contabilitatea firmei, manaementul firmei etc.
*in rupul tiinelor economice istorice fac parte: doctrinele economice #sau istoria ndirii economice%, istoria
economiei naionale, istoria economiei mondiale.
3rupul tiinelor economice de frontier include tiinele aprute la +otarul dintre economie i alte tiine
naturale sau sociale: eorafia economic, econometria, cibernetica economic, matematica economic, psi+oloia
economic, informatica economic, socioloia economic etc.
Teoria economic - tiin fundamental i cluz n universul economiei
4istemul tiinelor economice se afl n plin de(voltare. Apar noi tiine economice, se modific frontierele ntre
tiinele de)a e$istente. 'ricum, n toate variantele, teoria economic #economia politic% ocup locul central n acest
sistem. 5a constituie ba(a teoretic i metodoloic pentru celelalte tiine economice, elaborea( instrumentarul de
cercetare economic, formulea( cateoriile, leile i tendinele principale n de(voltarea activitii economice.
Anume aceast tiin servete drept temelie pentru elaborarea politicilor economice promovate de stat.
6i nc ceva. 7nul din obiectivele principale ale teoriei economice", n calitatea sa de component fundamental
a tiinei economice, dar mai ales n calitate de disciplin universitar, este de a-, iniia, a-, introduce pe student n
universul tiinelor economice. Aceasta este poarta" prin care se intr n lumea comple$ a economiei. "r lumina"
acestei discipline este imposibil de a vedea" i a nelee profund acest univers.
Metodele de cercetare ale tiinei economice. .Legile economice.
Metoda 8 constituie totalitatea mi)loacelor,instrumentelor folosite de o stiin oarecare pentru a studia lumea
ncon)urtoare, a sistemeti(a faptele i a le e$pune sub forma de cateorii tiin ifice , lei, tendin e i modele.
,
9rincipalele metode folosite n cercetarea fenomenelor economice sunt:
Metoda abstraciei tiinifice- procedeu prin care fenomenul cercetat este :curat; de fapte i trsturi mai puin
importante, a)unindu-se astfel la nucleul acestuia. <etoda dat scoate n relief trsturile caracteristice, dominante
pentru fenomenul cercetat. 4unt definite aspectele eseniale ale vieii economice, numite cateorii economice;#banii,
profit, buet, marfa , capital%.
Metoda unitii dintre analiz i sintez- cu a)utorul anali(ei fenomenul supus cercetrii e descompus n
componentele sale, fiecare parte fiind anali(at comple$. 9rin sinte(, elementele anali(ate separat sunt reunite,
reconstituindu-se ntreul, cunoscndu-se de)a elementul-c+eie i sc+indu-se tendinele dominante n evoluia
fenomenului cercetat.
Metoda istoric- pornete de la adevrul c fenomenul economic are evoluie istoric: apare, se de(volt, apoi
dispare sau se transform n altceva.
Metoda logic- fenomenul e reprodus doar prin ceea ce acesta are mai important, mai esenial.
Metoda analizei cantitative i calitative-evaluarea mrimilor economice n uniti naturale i n e$presie
bneasc, apoi cutarea modalitii de transformare a cantitii n calitate.
Metdelarea economico-matematic - reproducerea sc+ematic a unui sistem liniar, alctuit din mrimi variabile,
care permite elaborarea unor scenarii de evoluie a acestora i aleerea variante optimale.
<ai e$ist metode ca:
Metoda teoretic
Metoda anologiei
Experimentul economic.
Legile economice sunt niste notiuni mai putin numeroase , dar mai comple$e, mai fundamentale. 5le e$prim
leturile cele mai profunde dintre fenomenele economice, interdependen ele cau(ale, stabile i esentiale, dintre
cateoriile economice, dintre participantii la viata economica.In unele ca(uri in calitate de sinonim se foloseste
notiunea de :principii ale economiei;.
Intrucit stiinta economica studia(a niste realitati , atit obiective cit si subiective, leile economice mai pot fi
rupate in . mare cateorii. *in prima cateorie fac parte acele lei care au un = suport= natural, iar a doua 8 cele
care au un =suport = psi+oloic. In primul ca( leile economice e$prima necesitatea stabilirii unor ec+ilibre intre
diferite fenomene economice sau a sc+imbului de ec+ivalente # leea valorii, leea cererii, leea ofertei, etc.%. In al
doilea ca( , cel al interdependentelor de natura ps+i+oloica , leea economica este e$presia comportamentului
indivi(ilor. = modelat= sau conditionat de anumite predispo(itii psi+oloice stabile ale oamenilor de a proceda intr-
un fel sau altul #leea inclinatiei spre economii, leea lui 5nel eetc.%
5$emple de lei economice : leea cresterii nevoilor, leea raritatii, leea cererii, leea ofertei, leea
randamentelor neproportionale, leea valorii, leea inclinatiei spre economii etc.
Legea generale a cererii. Conform acestei legi daca pretul bunurilor resurselor si serviciilor va scadea in mod
corespunzator va creste cantitatea de marfa ceruta intr-o anumita perioada si invers daca preturile cresc va scadea
cantitatea de marfa ceruta in perioada de timp respectiva ! celelalte conditii ramanand nesc"imbate #.
Legea ofertei ea arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o ofera spre
vinzare intr-o anumita perioada de timp si pretul la care bunul respectiv se vinde.
.
LEGEA RARITATII$ volumul structurile si calitatea resurselor evolueaza mai incet decat volumul structurile
si intensitatea nevoilor umane.
legea randamentelor funcionale neproporionale !%egea lui Turgot# &n baza creia atunci c'nd cantiti
cresc'nde dintr-un factor de producie se combin cu cantiti fixe din ceilali factori de producie !condiiile te"nice
i organizatorice rm'n nesc"imbate# productivitatea medie i cea marginal a factorului variabil cresc ating un
maxim dup care se cunoate o evoluie descresctoare &n condiiile &n care producia total crete.
Legea lui Engel afirm c ponderea c"eltuielilor alimentare &n bugetul gospodriei tinde s scad atunci c'nd
venitul crete. Cu alte cuvinte elasticitatea cererii de alimente &n raport cu venitul este subunitar( c'nd venitul
crete cu o unitate c"eltuielile cu alimentele cresc cu mai puin de o unitate. )ltfel spus celt"uielile cu alimentele
cresc mai &ncet dec't veniturile( dac veniturile cresc &n progresie geometric c"eltuielile alimentare cresc
aritmetic.
Legea limitrii resurselor. &n raport cu dorinele nelimitate ale oamenilor, nevoile trebuie s aib acoperire n
venit #satisfacerea anumitor necesiti presupune nesatisfacerea altora%. >imitarea resurselor ridic productorilor i
consumatorilor problema alocrii eficiente a resurselor. *rept urmare, consumatorul trebuie s alea alternative de
consum care se ncadrea( n restriciile impuse de propriul buet iar productorul s alea acel proram de
fabricaie ce poate fi reali(at cu resursele materiale, umane, bneti de care dispune.
Prima lege a cererii. ?u c@t este mai mare preul unui anumit bun cu at@t va fi mai redus cantitatea cerut din
acel bun.
A doua lege a cererii. 5lasticitatea cererii n raport cu preul tinde s fie mai mare pe termen lun dec@t pe
termen scurt. Adic variaia indus de modificarea preului asupra cererii are o anumit dimensiune n perioadele
urmtoare modificrii de pre i alt dimensiune, mai mare, dup trecerea unei perioade mai mari de timp de la
aceast modificare. &n ca(ul reducerii preului, creterea corespun(atoare cererii se va manifesta prenant dup o
perioada mai mare. 9rincipalul factor ce determin acest lucru este dat de timpul diferit n care informaia privind
reducerea de pre a)une la consumatori. >ocul n care se nt@lnesc consumatorii i productorii se numete pia.
%egea utilitii marginale descresctoare arat c, la cresterea consumului de bunul A, utilitatea totala creste
pina la o anumita limita, in timp ce utilitatea marinala este in descrestere po(itiva, atunci cind utilitatea marinala
descreste mai )os de (ero, atunci utilitatea devie de(utilitate. ?ind utilitatea totala este ma$ima, utilitatea marinala
este nula.
Intrebarea .!esursele economice i caracterul lor limitat. "rontiera #osibilitilor de #roducie
Resursele economice-totalitatea elementelor naturale, umane, financiare, informaionle i te+noloice atrase i
utili(ate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane.
?lasificarea resurselor:
Resurse primare (create de natur)
a# *es. umane-populaia din punct de vedere cantitativ calitativ structural( numr calificare etc.
b #*es. naturale- fondul financiar pdurile apele zcmintele minerale.
Resurse derivate (acumulate, create de om)
a#*es. materiale- capital te"nic sub form de maini utila+e construcii sisteme de transport
b#*es. financiare- de care dispune populaia statul i &ntreprinderile.
c# *es. inovaionale- cunotine experien te"nologii.
d# *es. informaionale-ce permit agenilor econ. s cunoasc realitateas ia decizii s acioneze.
/
Trstura fundamental a resurselor economice const n caracteru lor limitat. 4unt limitate resursele de apa si de
sol, resursele de soare si aer etc. *evin tot mai rare resursele nereenerabile #(acamintele minerale, inclusiv a(ele
naturale, petrolul minereul de fier, carbunele,etc.% iar intr-un viitor previ(ibil unele din ele ar putea sa dispara cu totul.
Baritatea resurselor conditionea(a i raritatea #altfel spus, caracterul limitat% bunurilor economice produse de
societate. In asemenea conditii, apare o neconcordanta, o tensiune intre nevoile care cresc intruna si resursele
#bunnurile economice% care sunt limitate si rare. raritii-raportul dintre resurse i nevoi #tensiunea dintre nevoile
care cresc ntruna i resursele care sunt limitate i rare%. Legea raritii resurselor :Volumul structura si calitatea
res econom si a bunurilor econom se modifica mai incet decit volumul structura si intensitatea nevoilor.e o
lege gene-ral a ec/ei, deoarece ea cere de la oameni nu numai s se conduc de raionamente, calcule
minuioase n toate, ci i s neleag faptul c orice ctig n ec/ie e/e relativ.
Prolema alegerii resurselor si a utili!arii eficiente a acestora constituie #roblema fundamentala a economiei.
Intr-u cit resurele sunt limitate, iar nevoile limitate si cresc pe (i ce trece, omenirea este nevoita sa aleaa acea forma
de activitate care ar permite utili(area cit mai rationala si eficienta a resurselor disponibile. *eoarece omenirea nu
este capabila sa produca toate bunurile si serviciile, pe la care la doreste atit indivi(ii cit si intreprinderile si statul
inaite de a declansa a activitate economica sunt nevoiti sa raspunde la / intrebari: Ce$ Cit$ %entru cine$
Intrebarea &. 'unurile economice i caracteristicile lor.
*in utili(area si consumul resurselor re(ulta bunurile economice.
'unurile economice( un re(ultat al aciunii umane, destinat s satisfac o nevoie economic dat prin
combinarea si consumul resurselor disponibile.
Clasificare(
dup oriine:
bunuri libere , nu sunt rezultat al aciunii umane nu au costuri de procurare
bunuri economice , sunt rezultat al aciunii umane au costuri de procurare
dup modul de circulaie:
bunuri marf , trec de la productor la consumator prin pia
bunuri non-marf , trec de la productor la consumator fr intermedierea pieei
conform naturii econimice a bunurilor:
bunuri de consum- "aine "rana
bunuri de capital- masine uitla+ strung etc.
dupa termenul de utili(are:
de folosinta curenta , "rana
de folosinta indelungata , T- masini cladiri
dup scopul consumului:
bunuri finale , sunt destinate consumului final !bunuri de consum#
bunuri intermediare , sunt destinate consumului productiv !bunuri de ec"ipament sau de investiii#
0
dup sectorul economic n care sunt produse:
bunuri publice , sunt destinate satisfacerii nevoilor economice publice !colective#
bunuri private , sunt destinate satisfacerii nevoilor economice private !individuale#
dup forma pe care o imbraca:
bunuri , sunt substaniale !tangibile# ( momentul producerii lor difer de momentul consumului
servicii , sunt non-substaniale ( momentul producerii lor coincide cu momentul consumului
dupa sectorul din care provin:
bunuri primare
bunuri secundare
bunuri terte
alte:
normale- bunuri a caror cerere creste odata cu cresterea veniturilor
inferioare- bunuri la care cererrea se reduce odata cu crestrea veniturilo
substituibile- cele care pot fi subtituite
complementare- care nu se utilizeaza una fara alta !masina si motorina#
substituibile si complementare
Trsturile bunurilor economice(
sunt rezultat al aciunii )activitii* umane
sunt utile
sunt dis#onibile )accesibile*
raritate
au cost o#ortun+ care este valoarea cele mai bune dintre sansele sacrificate la care se renunt atunci cind se
cumpara ceva.
,-istenta unei nevoi care se satisface
%ro#rietati cor#orale si acor#orale
!aritatea( proprietatea unui bun #sau resurs economic% de a fi insuficient#% n raport cu nevoia sau nevoile
economice eneratoare. Baritatea este o relaie ntre nevoia economic i bunul #resursa% asociat#%.
Intrebarea .. /ctivitatea economic( faze i indicatori. /genii economici
/ctivitatea economic(ansamblul de aciuni umane, individuale sau sociali(ate, destinate s obin bunurile
economice necesare satisfacerii nevoilor economice
1
"orme ale activitii economice(
dup forma de proprietate asupra bunurilor intermediare utili(ate:
activiti economice private 8 produc bunuri i servicii private #individuale%
activiti economice publice 8 produc bunuri i servicii publice #colective%
dup radul de prelucrare a bunurilor de consum:
sectorul primar: bunurile economice au un rad de prelucrare primar, incipient
sectorul secundar: bunurile economice au un rad de prelucrare superior
sectorul teriar: bunurile economice apar e$clusiv sub forma serviciilor
dup transparena n raport cu contabilitatea naional:
activiti economice oficiale: sunt contabili(abile de ctre autoritatea public
productoare de mrfuri: aenii economici propriu-(ii
productoare de bunuri economice non-marf: economia casnic #ospodrii%
activiti economice subterane: scap contabili(rii autoritii publice
AE implica " fa!e# productia, sc$imul, repartitia, consumul%
%roductia 8 constituie totalitatea eforturilor si operatiunilor umane de combinare a factorilor de productie in
cadrul diferitelor unit i de produc ie # de e$.intreprinderi%, in scopul obtinerii bunurilor materiale i a serviciilor.
0c1imbul )sau circulatia* 8 este o alta fa(a a activita ii economice, in cadrul creia bunurile produse sunt
depo(itate si pastrate, sunt sc+imbate cu alte bunuri, sau sunt trecute de la o persoana la alta prin actul de vin(are-
cumparare. 4c+imbul bunurilor se efectuea(a prin intermediul unor servicii precum si cele comerciale, de
comunica ii i de telecomunica ii, de transport, de depo(itare si de pstrare.
!e#arti ia 8 este o activitate prin intermediul creia bunurile produse sunt distribuite participantilor la procesul
de productie. In lumea modern, reparti ia se infptueste sub forma distribuirii si redistribuirii veniturilor # salarii,
profituri, impo(ite, ta$e% intre aentii economici si intre membrii societ ii.
Consumul 8 care este scopul final al oricrei activit i economice, const in folosirea, utili(area bunurilor i
satisfacerea nevoilor. ?onsumul poate fi intermediar #productive% sau final.
Indicarori ai activitatii economice sunt: rentailitatea, lic$iditatea, solvailitatea%
lic1iditate : indicatorul de lic+iditate #atat cel curect cat si cel imediat% arata da cate ori se acopera datoriile curente
din activele unei societati. totalitatea banilor de care dispune o societate pentru a face platile la termen
02L3/'ILIT/T, : capacitatea unei intreprinderi de a face fata scadentelor sale de plata, atat pe termen scurt cat
su pe termen mediu si lun
In activitatea economica, productia si repartitia, sc+imbul si consumul bunurilor si serviciilor, in calitate de
agenti economici intervin peroane fi(ice si )uridice., care intr-un anumit mod adopta niste deci(ii referitoare la
oraniarea, uvernarea si finali(area proceseol economice. Participan ii la viata economica sau persoanele fi!ice
sau &uridice care indeplinesc anumite functii speciale in activitatea economica se numesc agenti economici.
Aentii economici sunt rupati in 1 cateorii si anume: mena&ele, intreprinderile, institu iile financiare,
administra ia pulic, restul lumii%
C
'rice activitate economica porneste de la mena4e #numite si ospodrii% , care pot fi repre(entate de o persoan
aparte sau o familie. "unc ia principal a acestora este consumul, dar mena)ele desf oar i opera iuni de productie
casnica, nemarfar, mai cu seam in rile cu un nivel de de(voltare mai modest. <ena)ele ofer societ ii resursele
necesare orani(rii activit ii economice #for de munc, capital, terenuri de pmint% i primesc in sc+imb venituri,
pe care le folosesc pentru procurarea bunurilor de consum sau pentru formarea de economii..
Intre#rinderile ) firmele* 5 au ca functie de ba( producerea bunurilor materiale si a serviciilor marfare
destinate sc+imbului sau vin(rii-cumprrii. 4copul activit ii intreprinderilor este ob inerea profitului.
Institu iile financiare # in principal bncile, dar si societ ile de asiurri% au ca activitate de ba( colectarea
economiilor i transformarea acestora, prin intermediul creditelor, in investi ii.
/dministra iile #ublice ) centrale si locale% 8 indeplinesc . functii : redistribuirea veniturilor acumulate prin
intermediul impo(itelor si ta$elor i prestarea de servicii nemarfare, in folosul intreii societ i: ocrotirea snt ii,
educa ia, construirea drumurilor, prote)area mediului ambiant, de(voltarea culturii s.a..
Intrebarea 6.%ro#rietatea i #luralismul formelor sale
*in punct de vedere economic,proprietatea repre(inta ansamblul relatiilor dintre oameni,in leatura cu
insusire,posedarea resurselor utili(ate in activitatea economica si a re(ultatelor acestei activitati.
4ensul )uridic al cuv.;proprietate; se reduce la drepturile de proprietate,adica dreptul de a stapini bunul in interes
propriu-dreptul de folosinta-dreptul de dispo(itie,s.a. Intrucit sensurile economic si )uridic ale proprietatii mer mina-
n mina,se constata ca:
9roprietatea repre(inta totalitatea raporturilor dintre membrii societatii cu privire la insusirea bunurilor e$istente
in societate,raporturi relementate de acte )uridice sau norme sociale.
9roprietatea se pre(inta sub forma unitatii si inter-conditionarii elementelor sale de ba(a:obiectul si subiectul
proprietatii.
'biectul proprietatii il pot constitui bunurile materiale si imateriale#e$:informatiile%,atit sub forma resurselor
economice cit si a re(ultatelor economice#o cladire,un lot de pamint,utila)ul,automobile,s.a%
4ubiectii proprietatii sunt posesorii obiectelor prorietatii si ei pot fi:a%persoanele
fi(ice#indivi(ii,mena)ele%,b%persoanele )uridice.c%diferite orani(atii#nationale sau internationale%,d%statul
Tipurile formelor de proprietate
a%proprietatea privata #particulara%,care poate fi:individuala,individual-asociativa,private de familie,privat-
asociativa.9roprietatea privata poate fi ba(ata pe munca individuala sau pe cea salariata.
b%proprietatea publica #:de stat;%,cunoasta asemenea forme ca:proprietatea administratiei centrale si proprietatea
administratiei locale #:proprietatea municipala;%
c%proprietatea mi$ta. Acest tip de proprietata combina,in diferite proportii,proprietatea private cu cea publica,iar
in unele ca(uri proprietatea nationala cu cea internationala.9roprietatea mi$ta poate fi:privat-publica nationala,privat-
publica multinationala.
In sistemul economiei de piata loculcentral apartine proprietatilor private.Astfel,DE-F1G din 9IH-ul tarilor
de(voltate este creat in cadrul proprietatilor private.*esi in proportii diferite#,E-1EG%,proprietatea publica e pre(enta
asta(i in toate tarile lumii.
D
9roprietatea private este temelia libertatii economice. 9rin sistemul drepturilor de proprietate totalitatea normelor
de repre(entare la accesul la resursele i bunurile rare.
*repturile de proprietate se reali(ea( n urmtoarele atribute de ba(:
- deinere
- aplicare
- divi(iune
-definire
- atenuare.
*einerea drepturilor de proprietate presupune posedarea e$clusiv a resurselor i bunurilor rare de un anumit
subiect. Aplicarea drepturilor de proprietate nseamn e$cluderea de la un subiect de la accesul resurselor i bunurilor
rare. *ivi(iunea drepturilor de proprietate presupune descompunerea lor n diverse mputerniciri mai importante
fiind urmtoarele: drepturile de posesiune, de utili(are, de administrare, de u(ufruct, de valoare capital, la securitate,
la motenire, de inter(icere a utili(rii pubitoare, neeficiente. *efinirea drepturilor de proprietate pre(int
determinarea e$act a mputernicirilor ce aparin proprietarului. ?u ct mai distinct sunt definite drepturile de
proprietate cu att mai nalte sunt re(ultatele activitii economice. Atenuarea drepturilor de proprietate presupune
definirea ine$act i aplicarea insuficient a acestor drepturi ce determin apariia conflictelor n cadrul activitii
economice i utili(area ineficient a resurselor economice.
Intrebarea 7. 0istemele economice. Ti#ologia sistemelor economice
In orice societate, procesul de productie se efetuiaca prin intermediul unor forme sociale care se modifica in
dependenta de locul si timpul in care se desfasoara, precum si de conditiile economice.
'istemul economic repre!inta o modalitate specifica de utili!are a resurselor economice rare,de organi!are a
procesului de productie si de trecere a unurilor create la consumator%
4ocietatea umana in procesul de de(voltare al sau a trecut prin mai multe forme de orani(are a activitatii
economice, si anume:
economie naturala
economie de marfuri (de sc$im)
economie centrali!ata
Aceste forme de orani(are a activitatii economice reflecta nivelul divers de de(voltare al fortelor de productie,
de divi(iune a muncii, de cooperera si sociali(are. "uncitonarea loc se reali(ea(a utili(ind diferite subsisteme.
"ormele de activitate economica functionea(a pe parcursul diverselor perioade de timp din instoria omenirii, ele
includ diferite moduri de productie, care scot in evidenta cerintele sociale.
.istemele economice se deosebesc dupa urmatoarele criterii(
,%forma predominanta a proprietetii asupra resurselor si re(ultatelor actului de producere-
.%scopul urmarit de cei care orani(ea(a o activitate economica oarecare-
F
/%modul de stabilire a relatiilor dintre participantii la activitatea economica-
0%caracterul motivarii atinerii unor performante mai inalte-
Intrebarea 8.9ntre#rinderea n condi iile economiei de #ia .
Intre#rinderea - este o unitate economica productoare, care combin factorii de productie in scopul ob inerii
unor bunuri sau servicii, care, fiind reali(ate pe pia , aduc proprietarului intreprinderii un anumit profit.
In economia de pia , intreprinderea dispune de o autonomie deci(ional, financiar, te+nic i orani(atoric.
5a are drept obiective de ba( ma$imi(area profitului i cresterea pe termen lun.
"unc iile economice ale intre#rinderii (
Intreprinderea este o unitate multifunc ional, care i i desf oar activitatea intr-un mediu foarte comple$,
indeplinind mai multe func ii de ba( :
1* func ia de gestiune sau managerial 5 care const in orani(area , coordonarea, diri)area i controlarea
activit ii in cadrul unit ii economice respective.
* "unc ia financiar 5 al crei rol este de a aduna , a utili(a i a estiona capitalul pe care il are la dispo(i ie.
&* "unc ia social 5 care are misiunea de a estiona resursele umane implicate in afacere.
.* "unc ia de a#rovizionare 5 care consta in procurarea bunurilor necesare pentru activitatea economica i
estionarea lor.
6* "unc ia te1nica numit i func ia de #roduc ie 5 care include i func ia de cercetare-de(voltare.
7* "unc ia comercial sau de mar:eting 5 care const in studierea pie ei i comerciali(area bunurilor i a
serviciilor produse.
Cele mai im#ortante func ii ale intre#rinderii sunt( de manaement, de mar!etin, de producere.
Managementul 5 constituie un ansamblu de activit i ce vi(ea( orani(area, conducerea i estiunea
intreprinderilor.
Mar:etingul 5 un ansamblu de mi)loace de care dispune o intreprindere pentru asi si sau pentru asi crea
propria sa pia , propria sa clientel.
%roducerea 5 este o alta func ie importanta a itreprinderii. 5a const in combinarea factorilor de produc ie
#munca, capital etc.% in scopul confectionrii unor bunuri i al prestrii unor servicii #e$. *omeniul inv mintului,
ocrotirea snt ii, activitatea +otelier i bancar%.
Iumrul impuntor de intreprinderi in orice tar presupune clasificarea lor dup diferite criterii, si anume dup
forma de proprietate, mrime, domeniu de activitate, statut )uridic etc.
,. din punct de vedere al domeniului (ramurii) de activitate , intreprinderile pot fi : industriale agricole
comerciale bancare de asigurri.
.. din punc de vedere al formei de proprietate , intreprinderile se impart in private publice mixte.
/. dup dimensiunea lor (in realitate dup nr persoanelor ocupate), intreprinderile pot fi : mici mi+locii mari.
*e reula intreprinderile mici au pina la ,EE de salariati, cele mi)locii intre - ,EE si 1EE, iar cele mari 8 mai mult
de 1EE de salariati.
Intre#rinderile mici 5 constituie fundamentul economiei de piat. *e reul, datorit c+eltuielilor de productie
reduse #lipsa c+eltuielilor pt publicitate, estiune etc.% si a capacita ii de manevr, aceste intreprinderi mentin mereu
J
aprinsa flacara spiritului de concuren . *in aceste considerente, in rile cu o economie de(voltat statul spri)in
intreprinderile mici, inclusiv prin elaborarea unei leisla ii anti monopol.
In B< circa JEG din nr total de intreprinderi, in principal din aricultura, nu folosesc munca salariat sau o
folosesc oca(ional.
Intre#rinderile mari 5 desi relativ nu prea numeroase, asiur producerea pr ii covr itoare , in unele ri pn
la DE-JEG din volumul total de bunuri si servicii produse. Aceste performante se datorea( crerii conditiilor optime
pentru aplicarea in practica a reali(arilor proresului te+nico-stiin ific. Anume intreprinderile mari asiur stabilitatea
i proresul in intreaa economie.
"% din punct de vedere al statutului &uridic, intreprinderile se impart in ( categorii #
a# individuale.
b# Cooperative !intreprinderi asociative#.
c% .ociet i( - de persoane #in comandit simpl%. 8 de capitaluri #in comandit pe actiuni si societ i pe
actiuni%. 8 societ i cu rspundere limitat #mi$te: de persoane si de capitaluri%.
d% /ntreprinderi publice sub forma de regii autonome.
In conformitate cu leea cu privire al antreprenoriat si intreprinderi din B<, sunt preva(ute urmatoarele forme
ale intreprinderilor:
Intrebarea ;. %iaa i mecanismul func ionrii ei.
9iata a aparut cu multe secolele in urma, ca punct de leatura intre productie si consum, autnci cin functiile
acestor . sfere economice s-au delimitat in timp si spatiu. In decursul secolelor, sc+imburile dintre producatori si
consumatori s-au e$tins si perfectionat. 9iata moderna din tarile avansate s-a constituit si s-a consolidat in ultimele
secole. 9iata este asta(i institutia centrala a economiei de pita,nucleul acesteia,institutie in cadrul careia se inc+eaa
toata activitatea economica.
0iata constituie totalitatea relatiilor de vinzare-cumparare dintr-un anumit spatiu geografic.
/n sens ingust piata poate fi definita drept locul unde se confrunta cererea si oferta de bunuriservicii si
capitaluri.
10iatascrie cunoscutul economist austriac 2riedric" 3a4ec5nu produce bunurici doar transmite informatia
despre acestea.6
Trasaturile pietei sunt:
?oncurenta libera intre producatori si dintre proprietarii de resurse
<irarea libera a capitalului intre ramurile economice si reiuni.
Beali(area marfurilor la preturi de ec+ilibru, care relementea(a corelatia dintre cerere si oferta.
)unctiile pietei#
*%)unctia de intermediere
9iata ii pune fata in fata pe producatori si consumatori,pe vin(atori si pe cumparatori,facind astfel posibil
sc+imbul. 5a ofera consumatorului posibilitatea de a alee producatorul optim din punctul de vedere al
pretului,calitatii,modelului ales etc.Aceeasi posibilitate de aleere i se ofera si vin(atorului.
+%)unctia de reglementare
,E
Aparuta initial ca o punte de leatura intre producatori si consumatori,treptat,piata devine principalul mecanism
de relementare a vietii economice.5a indeplineste rolul unei :miini invi(ibile;,care dupa cum spunea A.4mit+ ii
:impine; pe aentii economici individuali sa actione(e in conformitate cu interesul eneral,determinind
producatorii sa confectione(e bunurile si serviciile de care are nevoie societatea la momentul dat.
(%)unctia de formare a pretului
%*esi c+eltuielile individuale pentru producerea si desfacerea aceluiasi bun sint diferite,piata stabileste un pret
unic,pret care corespunde c+eltuielilor socialmente necesare pentru confectionarea bunului.
"%)unctia de informare%
9rin )ocul liber al ratei profitului si al ratei dobin(ii,piata ofera aentilor economici informatia necesara despre
mersul afacerilor in diferite domenii de activitate.9iata;trimite;semnale producatorilor despre produsele ce urmea(a a
fi confectionate,despre calitatea si volumul lor,despre pofiturile ce pot fi obtinute.
,%)unctia de diferientiere a producatorilor% 9iata ii imboateste pe invinatorii in lupta de concurenta si,in
acelasi timp,penali(ea(a,pina la falimentare,intreprinderile necompetitive.In acelasi fel,piata stimulea(a reducerea
c+eltuielilor de productie,aplicarea noilor masini si te+noloii,sporirea eficientei productiei.Impuse de
concurenta,interprinderile isi imboatesc activitatea fara incetare,iar posturile de raspundere sint puse persoanele cele
mai competente.
Iivelul preturilor,salariilor ,precum si multi alti parametri ai activitatii economice ,sint relementati pe de o
parte,de piata.iar pe de alta parte de stat.
Tipurile pietei
7.8in punctul vedere al nivelului de maturitateal modului de acces la piataexista(
a%piata nede!voltata,cu relatii accidentale si cu o pondere insemnata a relatiilor de barter#troc%,adica de sc+imb
dupa s+ema:marfa-marfa-
b%piata liera(clasica),la care are acces orice vin(ator si cumparator.Aceasta piata intruneste urmatoarele
trasaturi:e$istenta unui numar insemnat de participanti la relatiile de sc+imb,atit producatori cit si
consumatori,mobilitatea absoluta a factorilor de productie-stabilirea preturilor in mod spontan-lipsa monopolului si a
altor forme de dominatie a vietii economice-
c%piata reglementara,caracteristica de reula economiilor mi$te,unde statul intervine in scopul :cori)arii;unor
deficiente ale pietei ,proramind de(voltarea economica si restibuind o parte importanta a produsului intern brut in
conformitate cu anumite obiective sociale,politice si economice.Accesul la o asemenea piata necesita detinerea unor
autori(atii speciale ,eliberate de autoritatile statului.
5lementele de ba(a ale pietei sunt cerere si oferta pretul si concurenta. Interdependenta si interactiunea
cererii, ofertei si pretului formea(a continutul mecanismului pietei. Atit cererea, cit si oferta sint leate in modul ce
mai direct de denamica si marimea pretului. In acelasi timp, cererea si oferta se influenteasa reciproc fara incetare.
In confrumtarea permanenta ditre cerere si oferta se stabileste pretul de ec+ilibru concurenta, care este o forma
de rivalitate intre subuiectii relatiilor de piata cu privire la obtinerea unor conditii mai bune de producere, cumparare
si vin(are a marfurilor, influentea(a la rindul ei celelalte / elemente ale nucleului pietei.
Infrastructura #ie ei 8 constituie ansamblul de institu ii, servicii, intreprinderi speciali(ate, enerate de nse i
rela iile de pia , care, la rindul lor, asiur o func ionare civili(at i eficient a pie ei.
&n lumea contempoaran, elementele-c+eie ale infrastructurii pie ei sunt:
- sistemul comercial #bursele de mrfuri i ale +irtiilor de valoare, licita iile i iarmaroacele, camerele de
comer , comple$ale de e$po(i ii%.
,,
- sistemul bancar #bncile comerciale i sistemul de credit, bncile de emisie%.
- sistemul #ublicitar #aen ii publicitare, centre informa ionale%.
- sistemul de consulting i audit #servicii ce acord consulta ii in probleme economice i )uridice, precum si
serviciile care efectuea(a controlul #revi(ia% activit ii financiar-economice a intreprinderii%.
- sistemul de asigurare #a riscurilor, a propriet ii, a vie ii.etc%.
- sistemul de inv mint economic #mediu i superior%#scoli de busuness si manaement, faculta i de
economie%.
Cererea i factorii ce o determin.
-ererea repre!inta cantitatea dintr.un anumit un pe care consumatorul doreste si poate sa o cumpere intr.
un anumit interval de timp,la un anumit nivel al pre ului%
Asemeni bunurilor care se impart in bunuri substituibile ,complementare sau derivate,cererea la rindul ei poate fi:
a#cerere pentru bunurile substituibileadica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi.
b#cerere pentru bunuri complementarecerere pentru bunuri care se folosesc impreuna.
c#cerere derivate!ex(cererea pentru faina este deeterminata de cerera pentru pine#.
?ererea poate fi :
a#individuala !cantitatea dintr-un bun pe care un consummator este decis sa o cumperedispunind si de
mi+loacele banesti corespunzatoare#9
b#totala sau de piata!suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata bunuluui respectiv#.
<arimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii,pretul cererii,functia sau factorii cererii.
Legea cererii
>eea cererii e$prima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si sc+imbarea
cantitatii cerute.' data cu cresterea pretului la un bun ,cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada,si invers, o
scadere a pretului enerea(a tendinta de sporire a cantitatii cerute.
?u alte cuvinte , atunci cind preturile scad, cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri,iar atunci cind
preturile cresc,cererea scade.
5$ceptii sunt:
bunurile 3iffen
Hunurile 2eblen
)actorii care influentea!a modificarea cererii(
,.<odificarea veniturilor banesti ale consumatorilor-
..4c+imbarea preferintelor consumatorilor sub influienta modei sau a publicitatii-
/.<odificarea pretului la bunurile substituibile si la cele coplementare-
,.
0.4c+imbarea anticipatii-or consumatorilor privind evolutia pietei-
1.<odificarea numarului si a structurii consumatorilor .*e e$emplu reducerea natalitatii determina o reducere a
cererii de imbracaminte pentru copii,iar imbatrinirea populatiei sporeste cerea de medicamente si asistenta sociala.
?el de al doilea factor important #dupa pret% care determina comportamentul cererii este venitul.*aca insa in
raport cu cresterea pretului cererea se afla in po(itie descrescatoare,atunci o data cu cresterea veniturilor se mareste si
cererea.
2ferta i determinanii ei.
/ferta repre!inta cantitatea de produse pe care vin!atori sint dispusi sa o vinda, intr.o perioada de timp ,la un
anumit nivel al pretului%
?antitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata.4pre deosebire de cerere
,dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat ,cu atit este mai mare cantitatea de
bunuri oferita.
Interdependenta dintre sc+imbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul leii
ofertei.?resterea pretului conditionea(a crestera cantitatii oferitesi invers.
'ferta poate fi:
a% individuala#cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit%
b% totala sau de piata#totalitatea ofertelor individuale%.
"actorul principal care determina sc+imbarea ofertei este pretul.?u cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunuri
oferita este mai mare
)actorii de influenta#
,.pretul-
..costul de productie,care ,de e$emplu, poate fi redus in urma utili(arii unor noi te+noloii.5l poate sa creasca
din cau(a sporirii pretului la resursele limitate.*aca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru bunurile
respective se va mari. 4i invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce.
/.Iumarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va
contribui la cresterea ofertei,indiferent de prKt.
0.4c+imbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prin
plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei.
1.9olitica fiscal si subsidiile.<a)oritatea impo(itului pe profit si a altor ta$e provoaca o reducere a ofertei si
invers,micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In ca(ul in care statul acorda unor firme si industrii anumite
subsidii ,acestea incura)ea(a cresterea ofertei.
C.?alamitatile natural si social-politice.?alamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de pamint,
in+eturile etc., conditionea(a de obicei ,reducerea ofertei.?onditiile social-politice pot fi favorabile cresterii
ofertei#stabilitate politica, de e$emplu% sau defavorabile #sc+imbarea frecventa a uvernelor si a reulior de )oc%
D. Anticiparea preturilor
,/
Interaciunea dintre cerere i ofert i ec1ilibrul #ieii.
Anali(ind cererea si oferta, precum si pretul, care este factorul principal care le determina pe ambele, observam
faptul ca ele toate se afla intr-o interdependenta. Atit cererea, cit si oferta determina marimea pretului, ba c+iar mai
mult: 9retul de piata se stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta.
9e piata se inreistrea(a ba un e$ces de cerere, ba e$ces de oferta. Insa in urma suestiilor cumparatorilor si
vin(atorilor cu privire la pretul unui bun, si in urma contrapunerii cererei si a ofertei precum si a :pretului dorit; se
stabileste un pret de ec+ilibru, sau i se mai spune pretul de piata, ce urmea(a a-i satisface pe cumparatori si vin(atori.
Pretul de ec$iliru se staileste atunci cind cantitatea ceruta dintr.un un este egala cu cantitatea oferita%
0ai sunt si alti factori care participa la formarea pretului de piata,cum ar fi#concurenta,politica economica a
statului%
%reuri( teorii+ ti#uri+ structuri.
Pre ul 1 e2prim cantitatea de ani pe care cumprtorul treuie s.o plteasc pentru a o ine un un
oarecare%
*aca no iunea de pre este simpl, teoria pretului rmine a fi pina in pre(ent una din cele mai complicate in
stiinta economica.
9rincipalele teorii cu privire la substan a unic a pre ului sunt:
a% teoria valoare-munc.
b% Teoria valoare-utilitate.
c% Teoria :pretului fara valoare;, numita de obicei ,teoria lui <ars+all.
d% Teoria contemporana a preturilor.
Teoria valoare munc 5 fundamantata stiin ific de ctre A. 4mit+, presupune ca la temelia ..substantei unice a
pretului...se afla valoare a crei mrime este determinat de cantitatea de munca vie materiali(at, incorpoarta in
fiecare din bunurile ce sunt sc+imbate.
Teoria valoare-utiliate 5 sus ine c valoarea # i pretul% nu are o temelie obiectiva #munca%, ci una subiectiva,
mrimea pretului fiind determinat de utilitatea i de raritatea produsului respectiv. 9otrivit acestei teorii, valoarea nu
este o proprietate a bunurilor care e$ista in sine, ea este o )udecata subiectiva a aentilor economici cu privire la
importanta pe care o au pentru ei bunuriele , in functie de utilitatea acestora.
Teoria #retului fr valoare - inind cont de prtile forte, precum si de nea)unsurile celor . teorii e$aminate
mai sus, economistul enle( <ars+all elaborea(a propria sa teorie, potrivit acestei teorii, pretul este determinat de
actiunea a / factori care sunt: a% costul de productie, b% utilitatea marinal. c% cerereasi oferta. <ars+all sustine ca
nici unul din acesti / factori nu este determinant, el scrie : #valoarea este fundamentata pe utilitatea final si pe
c+eltuielile de productie. 5a se mentine in ec+ilibru intre aceste . forte opuse precum c+eia de bolt a unui turn.
Iesfirsite au fost contoversele aupra problemei de a se sti daca utilitatea sau costul de productie uvernea(a
valoarea....%
9otrivit teorie contem#orane 5 mrimea si dinamica pretului sunt conditionate de un sir de factori, cum ar fi:
cantitatea de munca materiali(ata in bunul dat, utilitatea si raritatea acestui bun , cererea si oferta, moda, situatia
politica din ar i din lume, calamitatile naturale, puterea de cumprare a monedeietc.
)unc iile pre ului%
7. functia de calcul si masurare a c"eltuielilor si a rezultatelor activitatii economice.
:. functia de informare a participantilor la viata economica. , pretul informeaza prin marimea si dinamica sa
ag economici despre raportul crere-oferta...
;. functia de stimulare a producatorilor - ...veniturile depind de nivelu pretului ei st motivati sasi indrepte
resursele catre domeniile unde preturile sunt mari.
<. functia de distribuire si redistribuire a veniturilor.
,0
Intrebarea <.,lasticitatea cererii( ti#uri si factori de influenta.
<odificarea relative a cantitatii cerute in functie de influienta unui anumit factor al cererii sau,altfel spus,radul
de sensibilitate al cererii fata de modificarea pretului sau a altor factori,se numeste elasticitatea cererii.
5lasticitatea cererii se clasifica in:
elasticitatea la pret
elasticitatea la venit
elasticitatea incrucisata
5lasticitatea cererii fata de pret ,de e$emplu,se masoara prin raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute
dintr-un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia.5lasticitatea cererii masoara sensibilitatea
cererii consumatorilor ,in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate fata de variatiile pretului la
produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii.
In functie de masura sensibilitatii fata de modificarea pretului,cererea poate fi :
a%elastic,
b%inelastica#riida%
c% cu elasticitatea unitara
d%perfect elastica
e% perfect inelastica
?ererea elastica e$ista atunci cind modificarea pretului conditionea(a modificarea cererii.*e e$emplu ,daca
pretul unui bun creste cu .EG, cantitatea ceruta poate sa scada cu /EG sau cu .EG.In ca(ul cererii riide sau
inelastice insa#lucru ce se intimpla de obicei,cu bunurile de prima necessitate,cum ar fi piinea ,c+ibriturile ,vesela
,sarea%,o data cu cresterea sau micsorarea pretului,cerea la aceste bunuri ramine apro$imativ acceasi, riida.?erea cu
elasticitate unitara e$ista atunci cind pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent.
Intrebarea <. ,lasticitatea ofertei( ti#uri si factori de influenta.
5lasticitatea ofertei repre(inta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la variatiile
pretului. 5a se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei #5 %
5lasticitatea ofertei este de mai multe tipuri:
L unitara-cind oferta se modifica #creste% in aceasi masura cu modificarea #cresterea% pretului.
L elastica-cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului.
L inelastica -oferta bunului creste intr-o masura mai mica decit sporirea pretului lui.
9erfect inelastica
)actorii care determina elasticitatea sunt#
L costul productiei- cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers.
,1
L radul de substituire- daca radul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei.
L posibilitatile de stocare a bunurilor- elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari.
L perioada de timp de la modificarea pretului.
Intrebarea <. /#licarea elasticitii n analiza microeconomic.
&n economie, elasticitatea e$prim sc+imbarea procentual iterativ a unei variabile lu@nd n considerare sc+imbarea
procentual iterativ a altei variabile. 5lasticitatea este e$primat de obicei printr-o valoare po(itiv #o valoare
absolut%, atunci c@nd semnul este de)a clar din conte$t.
"ormula eneral a elasticit ii este:
?ererea pentru diferite bunuri poate fi mai mult sau mai putin sensibila fata de modificarea pretului sau a altor factori
care o determina.
Modificarea relativa a cererii sub inlfuenta unui anumit factor al cererii sau gradul de sensibilitate al cererii
fata de modificarile preturilor sau al altor factori se numeste elasticitatea cererii% 5lasticitatea cererii poate fi in
functie de modificarea pretului sau a venitului. Astfel, in functie de pret, elasticitatea se calculea(a dupa formula
,c
#
= = + )du#a #ret* ,c
v
= = + )du#a venituri*
unde M?N modificarea cererii unde M?Nmodificarea cererii
?Ncererea initiala ?Ncererea initiala
M9Nmodificarea pretului M2Nmodificarea veniturilor
9Npretul initial 2Nvenitul initial
=radul de sensibilitate al ofertei fata de modificarile pretului sau al altor factori se numeste elasticitatea
ofertei% <odificarile ofertei se calculea(a in dependenta de pret, ca si la cerere. "ormula de calcul: ,o
#
= =
+ unde
M'Nmodificafea ofertei
'Noferta initiala
M9Nmodificarea pretului
9Npretul initial
Intrebarea 1.Teoria com#ortamentului consumatorului
&n orice loc de pe planet, productorul de bunuri i servicii este animat de un unic scop - acela de a obine un profit
c@t mai mare. *ar, el tie, c i poate atine elul, numai dac produce bunul sau serviciul cu c+eltuieli mai mici
dec@t preul la care-l poate vinde i dac sete clieni care s-l cumpere.
*e aceea, pentru productor este la fel de important, s seasc soluii pentru a produce n condiii de ma$im
eficien i s cunoasc motivele pentru care se cumpr bunurile i serviciile lui, s afle: cine, ce, de unde, de ce,
c@nd, cum i c@t de mult cumpr i c@t de des, altfel spus s afle de ce oamenii rspund ntr-un anume fel la
produsele i serviciile care le sunt oferite, de ce au o anumit atitudine fa de ele.
,C
Aceast conduit a oamenilor n ca(ul cumprrii i O sau consumrii bunurilor i serviciilor se reflect n
comportamentul consumatorului.
In ultimele decenii, una din problemele eseniale ale firmelor productoare o constituie cunoaterea manierei n care
vor rspunde consumatorii la diveri stimuli pe care le vor folosi ele n vederea atinerii elului lor final profitul c@t
mai mare.
4tudierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a specialitilor n mar!etin, ntruc@t ei pot afla
cum i ale cumprtorii bunurile i serviciile necesare satisfacerii multiplelor nevoi, care sunt stimulii, factorii care
le influenea( aleerea.
>a mi)locul anilor CE studierea comportamentului consumatorului devine un domeniu distinct al mar!etinului,
ntruc@t n acest moment adoptarea opiunii de mar!etin impune neleerea mecanismului comple$ de transformare
a nevoii n cerere de mrfuri i servicii.
?reterea comple$itii vieii economice, a condus la necesitatea cunoaterii mecanismului comportamentului
economic uman, care devine tot mai amplu i mai complicat, ceea ce impune studierea separat a celor dou
componente intrinseci: comportamentul omului n calitate de productor de bunuri i servicii i comportamentul lui
de consumator.
9entru societatea contemporan, n care proresul te+nico- tiinific tinde n multe domenii s nlocuiasc
productorul om cu productorul main, devine foarte important i semnificativ studierea comportamentului
de consum, cu at@t mai mult cu c@t resursele rare cu ntrebuinri alternative pe care societatea uman le are la
dispo(iie impun producerea, numai a acelor bunuri i servicii care satisfac nevoile n cantitile necesare. *e aceea,
cunoaterea i e$plicarea comportamentului de consum i cumprare a devenit o necesitate strinent, inorarea
modului de manifestare a acestuia, produc@nd rave de(ec+ilibre.
*e asemenea, n condiiile diversificrii considerabile a ofertei, consumatorilor li se desc+id lari posibiliti de
aleere. 9e de alt parte, creterea puterii de cumprare, concomitent cu ridicarea nivelului de educaie i cultur, i
d posibilitatea cumprtorului s-i satisfac mai multe nevoi, mai sofisticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspecte
de care este absolut obliatoriu s in seama productorul, pentru a putea veni n nt@mpinarea dorinelor
consumatorului.
In ca(ul n care productorul nu desluete aceste noi opiuni ale clientului, acesta se va ndrepta ctre un alt
productor.
*e altfel, cunotinele referitoare la comportamentul consumatorului asiur fundamentul strateiilor de mar!etin cu
privire la: po(iionarea produsului, sementarea pieii, lansarea produselor noi, adoptarea unor deci(ii de mar!etin-
mi$ etc., asiur@ndu-le o eficien sporit.
4tudierea lui permite caracteri(area mai ampl i comple$ a fenomenelor de pia, elaborarea unor strateii mai
realiste i desfurarea unor aciuni de mar!etin eficiente.
Intrebarea . %referinele consumatorului i utilitatea economic. Ti#urile i teoriile utilitii.
In sensul cel mai larg comportamentul consumatorului constituie totalitatea actiunilor, atitudinilor si deci!iile
individului cu privire la utili!area veniturilor sale pentru procurarea unurilor materiale si a serviciilor de care
are nevoie%
"actorii care modelea( comportamentul consumatorului:
,D
L <rimea veniturilor de care dispune #buetul consumatorului%
L Iivelul preurilor
L Tradiiile
L 3usturile i preferinele
L <ediul economico-social
Ievoile consumatorului sunt nelimitate, pe cnd resursele bneti sunt limitate, de aceea el este obliat s alea ,
sa procure acele bunuri i n asemenea combinaii care i-ar aduce o satisfacie ma$imal. ?onsumatorul msoar
indirect utilitatea fiecrui bun, prin prioritatea ce o acord unui sau altui bun. 5l clasific bunurile n ordinea
preferinelor sale. *atorita constrnerii buetare i a nivelului preurilor, consumatorul are posibilitatea s stabileasc
o anumit ordine de preferin a bunurilor ce urmea( s le procure, precum i un mod anumit de combinare i
substituire a acestora.
Intrebarea &.Curba de indiferen )de izoutilitate*. Trsturile i ti#urile curbelor de indiferen.
Instrumentul cu a)utorul cruia se anali(ea(a de obicei preferin ele #aleerea% consumatorului este curba de
indiferen sa #de i(outilitate%.
?urba de indiferen constituie o repre(entare rafic a ansamblului de combinaii de bunuri i servicii de la care
consumatorul ateapt s obin aceeai utilitate total, adic acelai nivel de satisfacie. Aceasta repre(int mulimea
combinaiilor a dou bunuri pe care consumatorul le consider ec+ivalente, deoarece i aduce aceeai satisfacie, adic
aceeai utilitate.
e- ) s presupunem ca consumatorul isi va limita aleerea la . bunuri- merele #A% si portocale #P%, in functie de
preferintele sale , consumatorul poate efectua un numr nelimitat de combinatii posibile ale bunurilor A i P. *e e$
aceea i satisfactie i-ar aduce consumatorului combina iile: ,. mereQ D portocale- sau ,E mereQ F portocale- sau D
mereQ ,E portocale. "iecare din aceasta combinatie repre(int un cos sau un proram de consum.*.
Totalitatea curbelor de indiferen care pot e$ista pentru un consumator i care descriu preferinele acestuia
pentru anumite couri; de consum constituie +arta de indiferen;. "iecarui individ ii corespunde o +arta a curbelor
de indiferenta proprie.
Intrebarea ..Constr>ngerea bugetar i alegerea o#tim a consumatorului.
*orinele i preferinele consumatorului sunt limitate de urmtorii factori:
L 2enitul disponibil, destinat consumului
L 5voluia preurilor bunurilor i serviciilor
Bestriciile economice impuse aleerii consumatorului de ctre mrimea venitului su, precum i de nivelul
preurilor, repre(int constr>ngerea bugetar.
Linia bugetului repre(int totalitatea combinaiilor posibile de aleere ale consumatorului n limita buetului
disponibil #cantitatea ma$imal de bunuri care poate fi cumprat cu venitul disponibil i la preurile e$istente%.
$9$QR9RNI
9anta liniei buetului reflect raportul de substituie a bunurilor n funcie de preurile lor.
Abordarea ordinalist a evalurii utilitii:
,. A$ioma ierar+i(rii 8 capacitatea consumatorului de a ordona preferinele sale #ASH%
,F
.. A$ioma tran(itivitii 8 capacitatea consumatorului de a transfera preferinele de la un bun la altul.#ASHS?,
AS?%
/. A$ioma nonsaietii 8 consumatorii prefer o cantitate mai mare de bunuri unei cantiti mai mici.
Ec$ilirul consumatorului
?onsumatorul va tinde s atin curba de indiferen cea mai ridicat posibil. *in cau(a constrnerii buetare,
el nu poate atine acest obiectiv. 5c+ilibrul consumatorului este ec+ilibrul dintre venitul acestuia i combinaia
optim, care se stabilete n punctul n care curba de indiferen este tanent cu dreapta buetar.
M! " #$/#% & ecuaia ec'ilibrului consumatorului n abordarea ordinalist, M! & panta curbei de
indiferen, #$/#% & panta liniei bugetului.
Intrebarea 6.Teoria #roduciei. "actorii de #roducie i combinarea lor.
9unctul de plecare a studierii factorilor de productie il constituie resursele economice. Besursele economice
repre(inta totalitatea elementelor si premiselor folosite de om in procesul activit ii economice. 9e parcursul
secolelor a avut loc multiplicarea si diversificarea factorilor de productie. Insa in pofida acestui fapt ei ramin
clasificati in 0 cateorii de factori: munca , natura , capitalul , si informatia. <unca si natura sunt denumite factori
primari. ?apitalul este un factor derivat, iar resursele informationale sunt un nefactor.
"actorii de producie tradiionali #parial substituibili i complementari%:
- %mnt ? 8 cel mai limitat i durabil factor de producie
- Munca L 8 cel mai activ i costisitor factor de producie....#munca este activitatea umana constienta, un efort
fi(ic si intelectual, prin care oamenii, actionind asupra naturii, obtin bunurile de care au nevoie. <unca este factorul
determinant al oricarei activitati economice.%
- Ca#italul @ 8 cel mai eteroen factor de producie....# capitalul constituie ansamblul bunurilorfolosite pentru
confectionarea altor bunuri, destinate vin(arii in scopul obtinerii unui profit.%
L ?apital fi$ 8 se utili(ea( pe un timp ndelunat i se u(ea(- ?ap.real:financiar-economic-
L ?apital circulant 8 se utili(ea( ntr-un sinur ciclu de producie.
- !esursele informa ionale 8 noile te+noloii, informatia, inven iile i inova iile etc.
?ombinarea factorilor de producie repre(int un anumit mod de unire, de corelare a acestora, att sub aspect
cantitativ, ct i structural-calitativ, n scopul producerii de bunuri i servicii.
%ia a factorilor de #roduc ie 5 este pia a pe care se vnd i se cumpr factorii de produc ie # munca ,
pmintul, resursele naturale etc.% i unde, in urma confruntrii cererii i ofertei, se stabile te pre ul acestora.
Intrebarea 7."uncia de #roducie i #ro#rietile ei.
"uncia de producie reflect relaia dintre cantitatea de bunuri produs i combinarea, n diferite proporii, a
factorilor necesari pentru obinerea acestei producii. "uncia de producie indic nivelul ma$im de producie care
poate fi obinut n urma diferitelor combinrii ale factorilor de producie.
"unctia de productie poate fi repre(entata in felul urmtor:
T N f #A,,A....$,,% unde T 8 cantitatea de bunuri produsa, iar A,,A. 8 factorii de productie.
,J
!au ( " f )*,+, unde * & capitalul- +- munca.
Intrebarea &A.Costul de #roducie i ti#ologia lui.
Costul de productie- totalitatea c+eltuielilor in e$presie monetara, pe care producatorul le efectuea(a pOu
fabricarea si vin(area bunurilor economice. 5ste e$presia baneasca a factor. de productie necesari pOu producerea si
comerciali(area acestor bunuri si servicii. ?ostul de productie este eal cu cu c+eltuielile de productie
*in punct de vedere al modului de calcul, costurile se impart in cost contabil si economic.
-ostul contail- c+eltuielile pe care le face intreprinderea pOu ac+i(itioanarea factor. de productie de la alti aenti
economici, adica costurile e$plicite, precum si amorti(area, care face parte din costurile implicite.
-ostul economic. cuprinde costul e$plicit si c+eltuielile factorilor proprii #costurile implicite%, dar care nu sint
reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date, consumul de munca al
proprietarului, dobin(ile ce se cuvin pOu folosirea capitalului propriu.
>inia i(ocost este cantitatea ma$imala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor c+eltuieli.
#>U9lQVU9!NT?%
9anta liniei i(ocost reflecta raportul de substitutie a factor. de productie reiesind din preturile la ele.
,-este punctul de ec+ilibru a productorului.Acest punct reflectealitatea posibilitilor te+noloice i
economice ale producerii bunurilor.Acest punct de pe linia i(ocost devine tanent cu una din i(ocoante.
Intrebarea &1.Izocostul i ec1ilibrul #roductorului.
Brea#ta izocostului ilustreaza toate contitatile de factori de productie de capital si munca ce pot fi
cumparate cu o suma de bani data. Ea uneste toate combinatiile de factori cu acelasi cost. 8reapta izocost ne
permite sa identificam combinatiile de factori cu un cost minim pe care o firma o utilizeaza pentru marirea
profitului la un volum dat de productie.
dreata i(ocost
.E
,E
1 ,1 <
Intrebarea &.Costurile de #roducie n #erioada scurt de tim#.
9erioada scurta se defineste ca intervalul de timp in care sunt utili(ate aceleasi capacita i de productie, la acelasi
nivel te+nic, modificinduse doar cantita ile de munca si Osau de materie prim.
Costul global )CC* 8 este totalitatea c+eltuielilor suportate de intreprindere pentru fabricarea si desfacerea unui
anumit volum de bunuri. In structura costului lobal deosebim costurile fi$e, variabile si totale.
Costul total !TC% sint c+eltuielile suportate in vederea producerea unei cantitati date de bunuri. Acest cost
cuprinde costul fi$ si variabil. "luctuatiile costului total reproduc evolutia costului variabil: T?N T"?QT2?. 9e
termen scurt, T? se sc+imba in functie de de modificarea costului variabil T?N T"?Q f#T%.
.E
Costul mediu )/C* - sint c+eltuielile suportate pentru producerea unui sinur bun. A?NT?OT. 5l poate fi fi$ sau
variabil. ?ostul mediu difera de la o perioada la alta in functie de mai multi factori, dar in primul rind in functie de
dimensiunile intreprinderii. In evolutia sa costul fi$ mediu se reduce pe masura ce volumul productiei fi(ice creste.
?ostul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat, pina la un anumit nivel, apoi incepe
sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea leii randamentelor
neproportionale.
Costul marginal )MC* - sint c+eluielile suplimentare in vederea producerii unui bun suplimentar. 5l se
determina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea productiei.
<?N M T?OM T. ?ostul marinal depinde doar de costul variabil, intrucit costul fi$ ramine acelasi. 9e termen
scurt , costul marinal cunoaste in evolutia sa, o scurta perioada de reducere, dupa care creste intruna.
Intrebarea &&."uncia costurilor #e termen lung. ,conomiile i deseconomiile de scar.
9e termen lun toti factori de productie sunt variabili. In acest ca( intreprin(atorul urmea(a sa faca fata unor noi
probleme:
a% determinarea unor proportii optime in combinarea factorilor de productie
b% asirea dimensiunii optimale a intreprinderii
c%;neadmiterea; cresterea costului unitar fde productie.
Aceasta precautie e anerata de faptul ca pe termen lun evolutia costurilor e supusa:
a%efectului economiilor de scara
b%efectului de(economiilor de scara.
Economii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lun in urma cresterii dimensiunilor
intreprinderii siOsau a volumului de productie.
Intrebare &..Ma-imizarea #rofitului i #ragul de rentabilitate al firmei.
Profitul constituie diferenta ce apare in caRul in care incasarile totale sint mai mari deict costul total. 9rofitul,
este, astfel un cisti obtinut de persoanele care orani(eea(a si desfasoara o activitate economica, adica o activitate de
producere si comercialiRare a bunurilor si serviciilor.
9rofitul se poate determina in felul urmator: 9r N 2- ? unde:
9r-profit- 2-venitul total al firmeii sau incasari totale- ?-costul total.
*upa criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii profitului , acesta este format din .
componente:
a%profit normal
.,
b% profit supernormal sau profit economic.
?ostul e$plicit sau contabil presupune plati in afara intreprinderii. 9entru munca proprietarului, pentru
amorti(area utila)ului si cladirilor intreprinderea nu efectuea(a plati. In acest fel, c+iar si in ca(ul in care bunurile
produse se comerciali(ea(a la pretul ce corespunde ca marime cu costul de productie, intreprin(atorul obtine un venit
oarecare ca diferenta dintre incasarile totale si costul contabil, care se numeste profit normal. Insa in ca(ul in care
intreprin(atorul nu dispune de nici un factor de productie si este obliat sa-i inc+irie(e de la alte persoane, el va putea
obtine doar un profit supernormal. *aca insa intreprin(atorul este proprietarul factorilor de productie folositi de
intreprindere la fabricarea de bunuri, atunci el va putea obtine si un superprofit, si un profit normal. *eorece in cele
mai multe ca(uri intreprin(atorul este si proptietarul, el va obtine un profit total numit si contabil;.
9e lina acestea mai e$ista si alte forme de profit cum ar fi:
9rofit leitim-cel obtinut in conditii normale, cu respectarea leislatiei in vioare.
9rofit neleitim-obtinut in urma incalcarii leislatiei in vioare, cum ar fi:esc+ivarea de la plata impo(itelor,
afaceri ilicite, contrabanda, umflarea costurilor;etc.
9rofit de monopol-obtinut de intreprinderile care detin o po(itie dominante de piata si pot influenta preturile in
sensul cresterii lor, fapt care le asiura unele profituri mai mari. *eobicei, posibilitatile insusirii unor profituri de
monopol un timp indelunat sunt limitate de stat.
9rofit brut-diferenta dintre incasari totale, nai e$act cifra de afaceri, si costul total.
9rofitul net-acea parte a profitului brut ce ramine la dispo(itia intreprinderii dupa ac+itarea impo(itelor si a
diferitelor ta$e.
Intrebarea &6. Com#ortamentul firmei #e #iata cu concurena #erfecta.
?oncuren a perfect denumita si pur, e$ista pe o pia care reune te simultan urmtoarele 1 trsturi :
Atomicitatea pietei-e$istenta unui nr mare de vin(atori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in mod
individual, nu dispune de puterea de a e$ercita o oarecare influenta asupra pretului.
/mogenitatea unurilor-intreprinderea livrea(a produse pe care cumparatorii le considera relativ identice si
substituibile. In acest ca(, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vin(ator.
Liera intrare pe piata-piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii, fie
acestea producatori sau cumparatori.
0oilitatea factorilor de productie-posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unui
produs pe piata altuia, iar producatorii pot asi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceasta
trecere.
Transparenta pietei.atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere, oferta si
preturi. Iumai in asemenea ca( cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret.
9iata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati. 5a asiura in permanenta o reducere a preturilor si o
sporire a calitatii produselor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lume
..
aparate de catre stat. Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta, cea perfecta fiind doar un
model teoretic, mai mult intilnit in carti.
9retul de ec+ilibru pe piata cu concurenta perfecta este leat totodata si de situatia pietelor interdependente si
apare spontan ca re(ultat al )ocului liber al fortelor pietei, in acel punct in care cantitatile cerute dintr-un bun se
eali(ea(a cu cele oferite.
Astfel ca pe perioade foarte scurte cererea este cea care deterrmina formarea pretului, situatia optima fiind
repre(entata de ealitatea ?mN2mN9ret.
9e de alta parte pe termen lun oferta repre(inta factorul determinant in evolutia pretului, conditia de ec+ilibru fiind:
?mN9N?< #cost minim%.
9e termen scurt: producatorii pot modifica dimensiunile ofertei prin sc+imbarea volumului de munca, iar pe
termen lun pot modifica oferta si prin sc+imbarea capitalului fi$.
Mono#olul contract #limitat% repre(int situaia de pia n care e$ist un sinur ofertant i nu numr mic de
cumprtori.
Mono#olul bilateral 8 reflect acea situaie de pia pe care se nt@lnesc, neocia( i se confrunt un sinur
v@n(tor i un sinur cumprtor.
Mono#sonul sau mono#olul #roductorului repre(int acea situaie de pia pe care se nt@lnete un
cumprtor unic, care fi$ea( volumul produciei i preul de v@n(are, i un numr mare de productori.
Mono#olul #ur este situaia de pia, ine$istent n fapt, n care un productor nu are concuren pe piaa
intern i e$tern, produc@nd un bun fr nlocuitor.
Mono#olul de marc 8 situaia de pia n care o firm produce un anumit produs care este nreistrat sub
marc proprie, concurena apr@nd nu la marc, ci la produse de caliti asemntoare.
Mono#olul tem#orar 8 situaia de pia n care o ntreprindere scoate la v@n(are un produs nou dispun@nd de o
po(iie privileiat, p@n n momentul n care produsul este reali(at i comerciali(at i de alte firme.
Mono#olul discriminatoriu 8 situaia n care monopolistul vinde acelai produs la preuri diferite, acest lucru
fiind posibil atunci c@nd produsul este v@ndut pe piee diferite, care nu au o comunicare real ntre ele.
2ligo#olul reprezint o form a concureni imperfecte care reflect o pia dominat de c'iva productori-
v'nztori de talie mare i un numr mare de cumprtori mici i rzlei.
'liopolul bilateral este o form a concurenei imperfecte care reflect o pia dominat de un numr redus de
v@n(tori i cumprtori.
-aracteristicile pieei cu concuren de oligopol sunt(
1. interde#endena aciunilor diferiilor v>nztori 8 preurile produselor, cantitatea v@ndut i profitul unui
productor depind de reaciile celorlali productori-
. gradul nalt de concentrare a ca#italului i #roduciei 8 poate fi anali(at at@t la nivelul fiecrei ri c@t i la
nivel mondial-
&. diversificarea #roduselor+ activitilor+ a mrcilor i submrcilor de fabricaie.
Trsturile pieei cu concuren de oliopol:
1. interde#endena i incertitudinea 8 preurile sunt riide fiind fi$ate de marile ntreprinderi-
. cucerirea i m#rirea #ieei #rodusului-
&. obstrucionarea #trunderii #e #ia a noilor concureni-
.. diferenierea bunurilor i concurena Dn afara #reuluiE #publicitate, fiabilitatea produsului etc.%-
6. ma-imizarea #rofiturilor i interde#endena deciziilor i a #oliticilor firmelor #artici#ante.
'liopolurile pot fi:
a% oligo#oluri antagoniste:
o oliopolul bilateral-
b% oligo#olurile concertate, cu dou tipuri de acorduri:
./
o e$plicite sau e$prese: cartelul, trustul, +oldinul-
o neoficiale sau tacite.
9ieele oliopoliste sunt pieele pe care se concurea( un numr mic de productori:
- dac sunt doi productori principali situaia de pia se numete duo#ol-
- dac sunt mai mult de doi productori situaia de pia se va numi oligo#ol.
3uopulul repre!int piaa dominat de doi v4n!tori care ofer produse similare unui numr larg de
cumprtori care au o putere economic apro2imativ egal.
5$ist trei situaii de pia:
,. Buo#olul simetric )Cournot* sau ipote(a dublei dependene 8 este situaia de pia n care e$ist doi
v@n(tori care nu ncearc s domine piaa:
L produsul v@ndut este omoen-
L preul la care l comerciali(ea( cei doi este identic-
L sinura variabil de a)ustare este cantitatea c@t mai mare pe care o poate vinde pentru a obine profit
ma$im.
7nul dintre v@n(tori deine pe pia monopolul de ofert. *ac cellalt v@n(tor dorete s intre pe pia cu
acelai tip de bun, oferta sa trebuie s fie at@t de mare nc@t s-i permit ma$imi(area profitului, primul v@n(tor
i va a)usta oferta proprie imediat, s obin la r@ndul su profit ma$im.
9rocesul de a)ustare va continua p@n n punctul de ec+ilibru n care nici unul dintre cei doi v@n(tori nu mai
recure la modificarea ofertei.
.. Buo#ol asimetric )0tac:elberg* repre(int situaia n care pe pia e$ist doi v@n(tori:
L unul care domin piaa, care este contient i anticipea( tot timpul micrile celui de-al doilea
v@n(tor-
L cellalt care nu poate face altceva dec@t s se adapte(e n permanen la condiiile pe care le impune
primul, fr a putea atine ns volumul de producie al acestuia.
/. Buo#olul dominant )'oFleG* sau ipote(a dublei dominaii, apare atunci c@nd cei doi v@n(tori de pe pia
doresc simultan s o domine, fiecare dintre ei consider@ndu-l pe cellalt satelit. ?ei doi v@n(tori nu
vor mai lupta pe pia prin a)ustarea produciei ca n ca(ul duopolului simetric, ci prin intermediul
preurilor. >upta prin preuri poate duce la falimentul unuia dintre cei doi i la controlarea sa de ctre
cellalt, fie la o alian ntre v@n(tori. ?onform ipote(ei dublei dominaii, pe pia, nu poate e$ista
nici un punct de ec+ilibru.
Intrebarea &8."irma n condiiile mono#olului. Biscriminarea #rin #re.
%iata de mono#ol- este o piata la nivelul unei ramuri #subramuri% sau c+iar al unui sinur produs pe care oferta
unui bun este asiurata de un sinur producator.
<onopolul este contrariu concurentei. 9iata poate fi dominata atit de producator cit si de cumparator.?ind
domina oferta unei intreprinderi, atunci ea se afla in situatie de mono#ol, iar cind domina cererea- de mono#son.
Mono#olul absolut e$ista acolo unde avem un producator si un consumator.
In ca(ul pietei de monopol intreprinderea-monopolist are posibilitatea de a modifica: volumul si pretul productiei
pe piata. In urma fi$arii pretului de piata care in ca(ul acestui tip de piata este mai inalt, permite obtinerea unui profit
mai mare, numit :profit de monopol;.
5$ista urmatoarele forme de monopol:
7.Monopolul natural- prevede e$ploatarea resurselor naturale:petrolul,apele minerale etc.
.0
:.Monopolul inovatorului- prevede producerea si comerciali(area unui produs nou, de calitate inalta. 5ste un
monopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator.
;.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara- prevede utili(area unor factori temporari care permit
producerea si comerciali(area bunului dat la un pret mai mic.
<.Monopolul prin alianta- prevede anumita inteleeri, deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu privire la
marinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. 5ste socotit ileal.
>.Monopolul legal- prevede acordarea de catre stat a unor drepturi e$clusive de a produce si comerciali(a un
anumit bun.
"actorii ce limitea(a puterea monopolul:
>eislatia antimonopolului.
<arimea cererii
>iberali(area comertului e$terior
9osibilitatea comerciali(arii bunurilor substituibile
Biscriminarea #rin #re - este o situa ie in care intreprinderea-monopolist vinde aceleasi produse la pre uri
diferite i in care diferenta de pre nu este )ustificata de diferen a de cost.
5$ista mai multe situa ii in care firma-monopolist poate practica discriminarea prin pre . Acestea pot fi:
a# situa ii de ordin geografic , cind comunicarea intre diferite pie e reionale sau interna ionale este
complicata. In acest ca( intreprinderea-monopolist poate vinde acelasi produs cu diferite pre uri in ri diferite, in
functie de puterea de cumprare a populatiei.
b# .itua ii de ordin social- economic - cind intreprinderea-monopolist vinde bilete de avion sau tren la pre uri
diferite pentru diferite cateorii sociale, cum ar fi studen ii, elevii sau pensionarii, sau pentru participarea la anumite
forme de manifesta ii, cum ar fi de e$ conresele intl, olimpiadele sau campionatele lumii la diferite probe sportive.
c# .itua ii temporare sezoniere , cind pre ul serviciilor +oteliere sau al biletelor de avion difer in functie de
perioada anului #vara de e$ sunt mai ridicate decit iarna etc.%
Intrebarea &;./legerea #roductorului n condiiile concurenei mono#olistice.
%iata cu concurenta mono#olistica- este o piata in care se inreistrea(a un numar mare de intreprinderi, dar
care prin diferentierea produselor oferite, isi crea(a o clientela fidela. Acest tip de piata se refera mai mult la ramuri
ca: producerea automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, electronicii.
Trasaturile de ba(a ale pietei monopolistice:
,. 9re(enta pe piata a mai multor aenti economici care activea(a independent unul de altul.
.. >ipsa barierelor de acces pe piata
/. Hunurile produse de diferite intreprinderi sunt diferentiate si deci fiecare intreprindere isi stabileste sinura
pretul bunului sau.
Intrebarea &<.2ligo#olul( com#ortamentul strategic al firmelor i formele sale.
2ligo#olul- este o situatie ce e$ista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de intreprinderi
controlea(a producerea si comerciali(area unui bun oarecare. ' piata este considerata oliopolista daca in ea
activea(a mai mult de . intreprinderi si mai putin de .E.
'liopolul e$ista in ramurlei: sideruria, c+imia de ba(a,producerea de avioane,calculatoare etc.
Trasaturile pietei oliopoliste:
U?oncurenta redusa
UInterdependenta deci(iilor luate de intreprinderi, adica orice deci(ie influientea(a si pe celelalte intreprinderi.
9e piata oliopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasi
lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaa intre a se
confrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei.
.1
9articularit ile pie ei cu concuren de oliopol sunt urmtoarele:
- e$isten a unui nr mic de concuren i . astfel pe o pia de oliopol, doua, trei sau patru intreprinderi pot
asiura 1E-JEG din volumul vin(rilor pe aceast pia .
- Interdependen a deci(iilor luate de intreprinderile care activea( pe aceast pia , in sensul ca deci(ia unei
intreprinderi-monopolist va influenta in mod direct activitatea altor intreprinderi de pe piata respectiva.
- ?omportamentul intermediar al oliopolului, plasat intre cel al monopolului, care asiur ,EEG din vin(ri, si
cel al unei intreprinderi de pe o pia a cu concuren perfect, cu o pondere neinsemnata in totalul vin(arilor.
Trstura definitorie a #ie ei oligo#oliste const in e$istenta unei insemnate interdependen e intre actiunile
diferi ilor productori cu privire la mrimea pretului si la volumul productiei oferite.
Intrebarea .A. %iaa factorilor de #roducie i veniturile factoriale
%ia a factorilor de #roductie 8 este pia a pe care se vind i se cumpr factorii de produc ie #munca, pmintul,
capitalul, resursele naturale etc.% i unde, in urma confruntrii cererii si ofertei, se stabileste pretul acestora.
"iecare factor da nastere unui venit specific. Acestea sunt:
,. 4alariul - care constituie pretul muncii si revine posesorului fortei de munc.
.. Benta - care revine factorului pmint si altor resurse naturale sau economice rare.
/. *obinda 8 venit pe care il obtin proprietarii capitalului financiar.
0. 9rofitul 8 venitul obtinut de proprietarul capitalului real si de intreprin(ator.
%articularit ile cererii de factori de #roduc ie(
,. cererea de factori de productie este o cerere derivat, intrucit ea depinde si varia(a in functie de marimea
cererii bunurilor #si serviciilor% la a cror productie particip.
.. cererea pentru un factor de productie este influentat nu numai de cererea de bunuri si servicii de consum, ci i
de pretul factorului respectiv, precum si de nivelul randamentului acestuia.
Intrebarea .1. %iaa ca#italului i dobnda.
In sens inust dobinda este un venit pe care il insu e te proprietarul capiatlului bnesc ca recompensa pentru
suma de bani imprumutat. 5a constituie pretul capitalului-moned dat in folosin temporar,
In sens lar dobinda constituie un venit ce revine priprietarului pricrui capital antrenat in activitatea economica
indiferent daca aceasta este imprumutat sau apartine intreprin(atorului respectiv.
<rimea si dinamica dobin(ii sunt determinate cu a)utorul a doi indicatori a% masa dobin(ii # sau suma
absoluta a dobin(ii si b% rata dobin(ii..
!ata dobinzii 5 se calculea( ca raportul procentual dintre masa dobin(ii anuale si capitalul imprumutat.
<rimea rate dobin(ii se stabileste in functie de mai multi factori cel mai important fiind raportul dintre oferta si
cererea de capital. 2ferta de ca#italeste determinat de catre banii temporar disponibili care se transform in
lic+iditati active. Astfel sursele capitalului de impumut sunt:
,. sumele de bani temporar disponibile, conditionate de insusi caracterului circuitului capitalului industrial si
comercial.
.. economiile mena)elor.
/. banii proprietarilor capitalului de imprumut 8 banc+erii si capitalistiiNrentieri.
0. economiile uvernului, ce se formea(a in ca(urile in care veniturile buetare sunt mai mari decit c+eltuielile..
cererea de ca#ital de im#rumut 5 e$prim nevoia de bani si vine din partea urmtorilor actori ai vietii
economice :
,. intreprinderile 8 care au nevoie de imprumuturi pentru a face investi ii destinate reutilrii, moderni(rii sau
lririi aparatului productiv, pentru plata salariilor #mai cu seama in aricultura etc.%.
.. mena)ele 8 care recur la imprumuturi in fond pentru a procura obiecte de folosinta indelunata, case de
locuit, automobile, tv,mobil.etc.
.C
/. institu iile administratiei publice 8 care sunt nevoite sa recura la imprumuturi de bani in conditiile in care
veniturile publice sunt inferioare c+eltuielilor.
Bata dobin(ii este influentata de un sir intre de factori, cei mai importanti fiind:
a% raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut.
b% Bata inflatiei,
c% Bata profitului.
d% <rimea riscului.
e% 9erioada de timp pentru care se imprumut suma de bani.
f% 9olitica economica a statului.
Bata dobin(ii se determina ca un raport procentual dintre marimea dobin(ii anuale si suma de bani imprumutata
dup formula: d = ) B H 0 * $ 1AAI+ unde: d 8 rata dobin(ii- * 8 mrimea absoluta a dobin(ii #masa dobin(ii%-
4 8 suma de bani imprumutata sau #creditul%.
%iaa muncii i salariul.
%ia a muncii 5 repre(int locul abstract #sau spa iul economic% in care se intilnesc cererea de munca #de locuri
de munc% cu oferta de munc. 9e aceast pia au loc neocierile intre cumprtorul si vin(torul for ei de munc.
9ia a muncii are un ir de particularit i cele mai importate di care sunt urmtoarele:
,% pia a muncii are un rad ridicat de riiditate.
.% pia a muncii este o pia cu concuren imperfect.
/% pe pia muncii, asupra formrii pretului #salariului% o influen deosebit au #pe lin raportul cerer-ofert i
nivelul productivit ii muncii% neocierile intre salaria i i patronat, precum si politica economica a statului in acest
domeniu.
0% pia a muncii este mai orani(at i mai relementat decit alte pie e
0alariul. *in punct de vedere al ana)atului , salariul se pre(int sub . forme: salariul nominal si real.
0alariul nominal 5 repre(int suma de bani pe care o primeste salariatul pentru munca depusa. <rimea
salariului nominal , care are o tendinta eneral de crestere, este influentat de mai multi factori, cum ar fi: radul de
de(voltare economica a rii, care determina atit nivelul productivit ii muncii, cit si mrimea c+eltuielilor pentru
formarea fortei de munca- raportul dintre cererea si oferta de munca- monilitatea fortei de munca etc.
0alariul real 5 repre(inta cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumprata la un moment dat cu salariul
nominal. ?u alte cuvinte, salariul real e$prim puterea de cumprare a salariului nominal. <rimea salariului real este
determinat in fond de mrimea salariului nominal si de nivelul preturilor.
*eci 4B N 4IOI9, unde 4B 8 salariul real- 4I 8 salariul nominal- I9 8 indicele preturilor.
<rimea salariului real depinde de asemenea de nivelul impo(itelor precum si de puterea de cumparare a banilor.
17. /genii economici agregai. Circuitul economic
3eneric, prin aent economic se ntelee o persoana sau un rup de persoane ndeplinind functii bine determinate n
viata economica.
Agentii economici sunt entitati de natura sociala, cu o e$istenta recunoscuta si eventual, oficiali(ata ca atare, prin
care anumiti subiecti-indivi(i sau rupuri - concep si promovea(a, n mod coerent, actiuni decur@nd din interesele
lor.
5$ercitarea de catre aentii economici ntr-un conte$t spatio-temporal dat, a functiilor lor specifice, se
articulea(a intr-o viata economica orani(ata.
In pre(ent, pe plan mondial, cea mai lara utili(are cunoaste tipoloia ce sta la ba(a sistemului de evidenta
statistica a conturilor nationale- n cadrul ei distinem:
.D
- aenti producatori de bunuri si servicii, de natura firmelor-
- aenti consumatori, de natura ospodariilor #mena)elor%-
- aenti financiari, repre(entati de institutiile financiare si de credit-
- administratiile-
- strainatatea #restul lumii%, repre(ent@nd aentii apartin@nd altor economii nationale.
/gentii economici si functiile lor
Actvitatea economica re(ulta din operatiile efectuate de o multitudine de unitati economice elementare: intreprinderi
publice sau private, consumatori, oranisme publice etc. *escrierea circuitului economic presupune inainte de toate
preci(area notiunii de aent sau unitate economica si ruparea acestora in functie de criterii diverse.
/gentul economic repre(inta o persoana sau un rup de persoane #fi(ice siOsau )uridice% care participa la viata
economica avand functii bine determinate in cadrul acesteia.
Aentii economici pot fi priviti ca aenti economici elementari si aenti economici areati. Aentii economici
elementari sunt entitati primare, actionand ca subiecti de sine statatori ai vietii economice. 5i au o contabilitate
proprie, dispun de autonomie deci(ionala si e$ercita o functie principala. /gentii economici agregati re(ulta din
ruparea aentilor economici elementari pornind de 000d/,e la criterii diverse. *e e$emplu, arearea aentilor
economici se poate reali(a dupa ramura de activitate #pe tipuri de activitati%, dupa forma de orani(are, dupa functiile
economice indeplinite sau criteriul institutional.
Circuitul economic este un model simplificat al rela iilor de sc+imb e$istente ntr-o economie d e pia . Ideea n
urma creia a fost creat acest model i-a apar inut lui Bic+ard ?antillon, iar mai t@r(iu "ranWois TuesnaR a ntocmit al
su Tableau ?conomi@ue.
Acest model se restr@ne la rela iile dintre sectoarele consumatori i productori. ?ircuitul economic repre(int
circuitul bunurilor i al banilor ntre cele dou sectoare. Influen ele din partea statului, a institu iilor de credit, a
circuitelor de bunuri, dar i a rela iilor economice interna ionale #import-e$port%, nu sunt luate n considerare.
Intrebarea ...%oliticile macroeconomice i clasificarea lor.
%oliticile macroeconomice, adic interveniile statului pentru a cori)a de(ec+ilibre care pot afecta economia
naional, desemnea( un ansamblu de deci(ii luate de puterile publice menite s atin, prin utili(area unor
instrumente diverse, obiective bine definite privind situaia economic. *ei e$ist numeroase tipuri de astfel de
inte;, ele pot fi sinteti(ate n patru cateorii principale, repre(entate rafic prin careul maic; i stabilite de
economistul britanic Iic+olas Valdor. 5le sunt: ocuparea populaiei apte de munc, evitarea inflaiei, creterea
economic, stabilitatea preurilor i ec+ilibrul e$tern #balana e$ternec+ilibrat%.
5ste util distincia ntre proiectarea politicilor macroeconomice, aplicarea lor #tran(iia de la vec+ile reuli la cele
noi% i funcionarea noilor reuli. 5$ist reuli cu reacie; care preiau informaii din economie i ofer o conduit
rspuns; n raport cu evenimentele percepute #de e$emplu, c@nd economia se e$tinde sau se contract vor varia
impo(itele, c+eltuielile uvernamentale i compensaiile pentru oma)%. ' politic macroeconomic este o
recomandare- nu se aplic mecanic i se presupune c n fiecare ca( e$ist o adaptare la conte$tul e$istent. 9entru a
avea sens o astfel de politic trebuie s fie n vioare; un timp mai ndelunat, pentru a permite efectelor s se
instale(e i a oferi un set suficient de date pentru a trae conclu(ii referitoare la eficiena ei #de obicei c@teva cicluri
.F
economice - sau cel puin mai muli ani%.
5ste esenial credibilitatea msurilor adoptate. *ac acestea nu se bucur de ncredere efectul lor va fi atenuat sau
c+iar anulat- de asemenea, dac e$ist ncredere efectul va fi amplificat.
Xo+n TaRlor ofer c@teva e$emple de ntrebri la care ar trebui s se seasc un rspuns n forma unei politici
macroeconomice. &n fa(a de proiectare: *up inva(ia VuYait-ului din ,JJE preul petrolului a crescut rapid i
ncrederea a sc(ut. *in ,JFJ economia 47A a crescut, datorit unei politici monetare restrictive. &ntrebare: cum
trebuie adaptat politica monetar la noul ocZ 4unt necesare msuri specialeZ
?um va evolua inflaiaZ
9entru fa(a de tran(iie: ?@nd rata inflaiei pstrea( un timp ndelunat un nivel nalt trebuie s se intervin prin
politici monetare pentru a o diminua. ?@t de repede trebuie s fie implementat noua strateieZ ?@t de repede trebuie
s scad rata inflaieiZ ?um se pot atenua efectele neative ale de(inflaieiZ
9entru fa(a de operare; a noii politici: &n 47A, n ,JFJ i n ,JJE, rata dob@n(ii la mprumuturi pe termen lun a
crescut abrupt. 5$plicaiile au fost leate de evenimentele din 5stul 5uropei #e$: unificarea 3ermaniei urma s
enere(e deficit, o cretere a ratei dob@n(ii ca urmare a cererii de capital - prin influen rata dob@n(ii urma s creasc
i n 47A%. 5ste real aceast ipote(Z 4au este vorba de inflaie internZ <odificarea din mers; a strateiei
monetare depinde de rspunsul la aceste ntrebri.
Ti#uri de #olitici macroeconomice
%olitica monetar - repre(int acea cateorie de politici macroeconomice prin care se manevrea( oferta de bani
pentru a obine diverse avanta)e macroeconomice: o rat mai sc(ut a inflaiei, o rat mai mic a oma)ului, creterea
bunstrii n eneral. Aproape ntotdeauna e$ist instituii independente de uvern care se ocup cu estiunea ofertei
de moned #bnci centrale n eneral, in unele ca(uri comisii monetare 8 currencR boards%. 7nealta folosit de obicei
este dob@nda pe termen scurt.
%olitica fiscal
%olitica bugetar
%olitica monetar i fiscal n ciclul de afaceri
Politicile macroeconomice se pot clasifica dup scopul pe care l doresc atins:
,. /nflaie int - n eneral un sistem n care indicele eneral al preurilor este definit i rata sa de sc+imbare este
definit. 7nelte: manevrarea dob@n(ii pe termen scurt, v@n(area i cumprarea de moned, emiterea de obliaiuni.
5$emple: Australia, Ioua [eeland, 4uedia, <area Hritanie.
.. Aivel int al preurilor - 4imilar cu ,, dar creterea preurilor ntr-un an este compensat n perioada urmtoare.
5$emple: Hanca ?entral 5uropean.
/. )gregate monetare - n anii FE mai multe ri au folosit o sc+em care presupunea creterea constant a ofertei de
bani #mprit n <E, <, etc.%. 2ariant abandonat n ma)oritatea ca(urilor.
0. *at fix de sc"imb - se pstrea( o rat fi$ de sc+imb cu o moned strin. 4e cumprOvinde (ilnic moned
proprie pentru a menine rata de sc+imb. 9olitica monetar este deleat; rii care emite moneda reper;. 5$emplu:
?+ina, fi$ea( Ruan-ul n raport cu 74*.
1. Convertibilitate &n aur - ca( special de 0, dar moneda strin; este aurul.
C. )mestec de politici - de cele mai multe ori o variant la ,. 5$emplu: 47A
D. Comisiile monetare - acestea nlocuiesc banca central i se folosete o moned strin ca reper absolut #nu se
emite o unitate de moned proprie dec@t dac e$ist o unitate de moned strin n safe;-ul comisiei monetare%. 1
este un ca( special al acestei familii de politici. 5$emple: 5cuador #la un moment dat%.
&n toate ca(urile credibilitatea politicii monetare este esenial.
0isteme de evaluare a rezultatelor macroeconomici%
.J
Initial, stiinta si practica economica au fost preocupate de anali(a si evaluarea re(ultatelor economice doar la
nivel de intreprindere. In scopul evaluarii activitatii economice la nivelul unei tari se folosesc doua sisteme de calcul:
sistemul conturilor nationale #4?I%- sistemul productiei materiale 49<%.
49< are ca temelie teoretica te(a potrivit careia este creatoare de valoare doar munca depusa in ramurile
productiei materiale #agricultura,industrie,constructii si comertul%. 9rin urmare, 2enitul Iatonal este creat doar prin
munca c+eltuita pentru producerea bunurilor si serviciilor materiale.
4?I are la ba(a conceptul teoretic conform caruia 2enitul Iational se crea(a nu numai in ramurile productiei
materiale, ci si in alte sectoare ale economiei cum ar fi invatamintul, sanatatea, cultura, domeniul financiar.
ancar, administratia de stat etc. contributia domeniilor nemateriale la crearea venitului national se calculeaza prin
evaluarea costurilor factorilor. Astfe costul pentru invatamintul public se va determina de c+eltuielele pentru
manuale, cladiri, salarii la profi si personal administrativ.
In tarile cu economie de(voltata, si de la un timp in tarile cu economiile in tran(itie, inclusiv si in Bepublica
<oldova, se foloseste sistemul conturilor nationale. 4?I are ca sarcina pricipala sistemati(area multiplelor flu$uri si
fenomene econimice si clasificarea acestora intrun numar limitat de variabile econmice.
9ricipalele componente ale sistemului de conturi nationale sunt:
)gentii econimici grupati pe sectoare institutionale
Bperatiunile( cu unuri materiale si servicii5 de reparatii, ce vi(ea(a salariile, impo(itele, veniturile
provenite din proprietate etc- financiare #creantele, imprumuturile, economiile%
Conturi nationale( care sint contul productie;, contul consum;, contul acumulare;, contul restul lumii;
?onturile nationale se tin in conformitate cu pricipiul dublei inreistrari, folosite in contabilitate. Astfel, un cont
national; este compus din . parti: deit, unde se inscriu resursele de care dispune un sector oarecare- credit unde
se inscrie folosirea acestor resurse.
%rinci#ii de evaluare i metodele de calcul al %I'-ului.
%rinci#iile de baza a#licate la calcularea %I':
,%n 9IH se include valoarea de piata a marfurilor si serviciilor care include si impo(itele indirecte#T2A, acci(ele%,
.%in 9IH se include valoarea marfurilor care se procura pentru consumul final
/%in 9IH se include valoarea marfurilor si serviciilor produse in perioada pentru care se evoluia(a 9iH,
?alculul 9.I.H. se reali(ea(a, in eneral, pornind de la trei metode:
7# metoda valorii adaugate !sau metoda productiei#
:# metoda c"eltuielilor !sau a utilizarii productiei finale#
;# metoda veniturilor
0etoda valorii adaugate (sau metoda productiei)
In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adauate brute obtinute in toate unitatile din
interiorul tarii si arearea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. *eci,

=
=
n
i
i
-)C C / 0
,
. . .
+ unde i repre(inta sectoarele sau ramurile economiei nationale.
0resupunem pentru exemplificare un bun realizat intr-o economie la un moment dat si vindut in cursul perioadei
la pretul de 7DDD u.m. )cest bun consideram ca este folosit pentru producerea altui bun vindut ulterior la pretul
/E
de 7>DD u.m. bun destinat consumului.Cum 0./.C. include doar valoarea bunurilor finale rezulta ca doar ultimul
bun va fi inclus in 0./.C. nu si primul. 6aloarea P%I%7% va fi deci de *,88 u%m.
Calculul 0./.C. poate fi realizat pornind de la valoarea adaugata in fiecare moment al productiei. 8aca la primul
produs valoarea adaugata este de 7DDD !nu exista consum intermediar# in cazul celui de-al doilea produs
valoarea adaugata este de 7>DD-7DDD$>DD u.m. 8eci P%I%7% 9 6%A%
8
: 6%A%
*
9 *888 :,88 9 *,88 unde cu -.).
am notat valoarea adaugata.
In conclu(ie, 9.I.H. poate fi considerat ca fiind valoarea adauata totala a tuturor aentilor economici dintr-o
economie nationala.
*aca la 9.I.H. e$primat in preturile factorilor #9.I.H.
9"
% adauam impo(itele indirecte nete #ImpInd%, obtinem
produsul intern brut in preturile pietei #9.I.H.
99
%: P%I%7%
PP
9P%I%7%
P)
:ImpInd
9rodusul intern net in preturile factorilor #9.I.I.
9"
% e$prima valoarea adauata neta #2.A.I.% a aentilor economici,
sectoarelor sau ramurilor economiei nationale si se calculea(a sca(and consumul de capital fi$ sau amorti(area din
valoarea adauata bruta :

= = = ) C / 0 A ) - ) C ) - A / 0
02 02 02 02
. . . . . . . . . . . .
9entru a obtine produsul intern net in preturile pietei #9.I.I.
99
%, se aduna impo(itele indirecte nete #ImpInd% la
valoarea adauata neta in preturile factorilor #2.A.I.
9"
%: 0./.A.
00
$ 02
A ) - . . .
E /mp/nd $ 0./.A.
02
E/mp/nd.
0etoda c$eltuielilor (sau a utili!arii productiei finale)
Aceasta metoda consta in insumarea tuturor c+eltuielilor efectuate in cadrul unei economii nationale pentru
ac+i(itionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile
importate.
*in aceasta perspectiva, 9.I.H.
99
va include in structura sa consumul privat #?
92
%, c+eltuielile uvernamentale sau
consumul public #?
9H
%, investitiile brute #I
b
% si e$portul net #5
n
%.
?onsumul privat sau personal #?
92
% e$prima c+eltuielile de consum ale mena)elor, oca(ionate de ac+i(itionarea
bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii trebuintelor acestora.
?+eltuielile uvernamentale sau consumul public #?
9H
% se refera la c+eltuielile administratiei centrale si locale
pentru ac+i(itionarea de bunuri si servicii. ?+eltuielile uvernamentale nu includ platile de transfer catre indivi(i,
cum sunt prestatiile de securitate sociala. Acestea repre(inta realocari ale venitului e$istent, nefiind efectuate in
sc+imbul unor bunuri sau servicii.
Investitiile #I
b
% se refera la ac+i(itionarea de bunuri pentru utili(ari viitoare #sau formarea bruta a capitalului%.
5$portul net #5
n
% surprinde relatiile de sc+imb cu alte tari. 4e calculea(a sca(ind din valoarea bunurilor si
serviciilor e$portate catre aentii economici apartinind altor tari, valoarea bunurilor si serviciilor importate. *eci,
dupa metoda c+eltuielilor, P%I%7%
PP
9-
P6
: -
P7
: I

: E
n
0etoda veniturilor
<etoda veniturilor consta in arearea veniturilor aentilor economici, din activitatea economica si din
patrimoniu. In acest sens, in 9.I.H. sunt incluse salariile repre(entand recompensarea muncii, profitul ce revine
intreprin(atorilor si veniturile din proprietate, precum rente si doban(i. >a acestea se adaua consumul de capital
fi$ #amorti(area%. *eci, dupa metoda veniturilor,
P%I%7% 9 'alarii : Profit : Rente : Amorti!area
Intrebarea .8( ,valuarea 3? i altori indicatori macroeconomici. Indicatorii nominali si reali.
3enitul constituie un flu$ de resurse monetare si matriale #reale%, care provine direct sau indirect dintro
activitate economica si este insusit de un aente econimic.
/,
In economia nationala, sint cunoscute asa venituri ca: venituri factoriale+ venituri #ersonale+ venituri nationale.
3enitul ?ational )3?* se divi(ea(a in venituri mena)elor si veniturile intreprinderilor. <arimea veniturilor
nationale este supusa unei tendinte de crestere permanenta. ?au(ele cela mai frecvente de crestere sunt: sporirea nr
de persoane anga+ate in economie progresul te"nic ridicarea nivelului de instruire a fortei de munca
perfectionarea metodelor de gestiune a afacerilor. -A reprezinta suma salariilor dobinzilor profituriolor si rentei.
3?=%?'-/mortizareaJIm#ozitele Indirece.
PG7 9 -i : -f : I, unde CiN consumul intermediar CfN consumul final de bunuri si servicii, /bN investitii
brute de capital
%?'=%I'J03/' #4oldul 2alorii Adauate Hrute%
%?'= C1JInvJCJ,-#.net #metoda calcularii flu$ului de costuri de producere%
?+Nc+eltuielele de consum ale populatiei
InvNinvestitiile sectorului privat
3Nc+eltuielel uvernamentale
5$p.netNe$portulnet
%?'=B1JBJB&JB.JB6JB7JB8 #metoda calcularii flu$urilor de venituri%
*,Npretul pentru utili(area capitalului
*.Nimpo(itele indirecte #acci(e, T2A%
*/Nsalariul si alte plati #pOu asi sociale, plati in diferite fonduri, privat, fondul de pensii, soma), asi medicale%
*0Nrenta in forma baneasca #renta si subventii%
*1Ndobinda neta
*CNveniturile proprietarilor individuali
*DNvenituri corporative #dividende, impo(it pe profit, profit nedistribuit%
4i mai este metoda calcularii valorii adauate.
%I?=%I'-/mortizarea
%??=%?'-/mortizarea
?alculul 9.I.H. se reali(ea(a, in eneral, pornind de la trei metode:
a# metoda valorii adaugate !sau metoda productiei#

=
=
n
i
i
-)C C / 0
,
. . .
K

= = = ) C / 0 A ) - ) C ) - A / 0
02 02 02 02
. . . . . . . . . . . .
P%I%;%
PP
9 02
A ) - . . .
: ImpInd 9 P%I%;%
P)
:ImpInd%
b# metoda c"eltuielilor !sau a utilizarii productiei finale#
P%I%7%
PP
9-
c$eltuieli de cosum
: -
guvernamentale
: I
rute
: E2port
net
c# metoda veniturilor
P%I%7% 9 'alarii : Profit : Rente : Amorti!area
<rimea 9IH sau a 9IH st influentate i de evoluia preurilor bunurilor sau a serviciilor.&n scopul evalurii
proporiilor n care indicatorii ec-ci st influenai nu de dinamica lor real, dar de evoluia preurilor, se utili(ea(
noiunile de indicatori nominali i reali.
?ominali-depind de . factori:cantitate i pre- permit evaluarea monetar a produciei fabricate-se calculea( n
preuri curente.
!eali-depind de un sinur factor,preul-fac posibil evaluarea cantitativ a produciei fabricate-se calculea( n
preuri comparabile,de referin.
*e e$:dac n economia unei ri se produc automobile atunci n orice an valoarea 9IH nominal se e$aminea(
ca o sum de bani utili(at pu procurarea automobilelor ntr-un an de ba(.>a rndul su, 9IH real rOt cantitatea
automobilelor produse n acest an nmulit la preul automobilelor ntr-un an de ba(. 9entru a efectua transferul de
la indicatorii nominali la indicatorii reali este necesar indicele evalurii cantitative a modificrii preurilor medii la
mrfuri i servicii, adic indicele de preuri.
/.
%rodusul intern brut real i bunstarea economic
Intre nivelul si evolutia %I' real pe locuitor si bunastarea economica e$ista o stransa interdependenta. 9IH real
constituie suportul material al bunastarii economice, iar nivelul acesteia influentea(a cresterea 9IH.
Insa, 9IH poate sa se modifice fara ca bunstarea sa se sc+imbe, iar bunastarea poate sa inreistre(e o imbunatatire sau
o inrautatire fara ca 9IH real total si pe locuitor sa se modifice:
- re(ultatele unor activitati contribuie la cresterea bunastarii, dar nu sunt incluse in 9IH #de e$. economia
subterana, piata neara, bunuri materiale si srevicii re(ultate din activitatea casnica sau din activitatea
orani(atiilor de caritate 8 care nu sunt incluse in 9IH%
- veniturile personale se reparti(ea(a pentru plata ta$elor si a impo(itelor, cumpararea bunurilor de consum si
pentru constituirea unor economii: o crestere a 9IH pe locuitor poate fi insotita si de o crestere mai accentuata a
economiilor sau a ta$elor si impo(itelor, acest fapt conducand la o scadere a c+eltuielilor de consum si, mai
departe, a bunastarii economice
- durata timpului liber influentea(a in mod diferit bunastarea economica si marimea 9IH: cresterea duratei
timpului liber conduce la sporirea bunastarii economice, dar la scaderea 9IH, in timp ce reducerea duratei
timpului liber determina cresterea 9IH si o reducere a bunastarii economice
- radul de poluare a mediului natural #aerul, apa, fauna, flora etc% influentea(a bunastarea, dar nu si marimea
9IH
- 9IH evidentia(a numai valoarea de piata a bunurilor finale produse, dar nu si consumul final, consum care sta
la ba(a bunastarii economice: acesta poate sa creasca si datorita importului de bunuri, dar importul de bunuri
contribuie la reducerea 9IH.
Consumul( esena+ formele lui. "uncia macroeconomic a consumului
Consumul constituie acea parte a venitului disponibil care este utili(at de mena)e pentru ac+i(iionarea de
bunuri de folosin curent i ndelunat i de servicii. >a nivel macroeconomic, prin consum se subnelee
totalitatea bunurilor i serviciilor procurate i folosite n scopul satisfacerii anumitor nevoi ntr-o ar, de reul, n
decursul unui an de (ile.
?onsumul este, astfel, o distruere", o transformare a bunurilor i serviciilor, care se poate efectua fie imediat
#produsele alimentare%, fie proresiv, n decursul unei perioade mai ndelunate #casele de locuit, autoturismele,
televi(oarele etc%.
?onsumul constituie cel mai mare component al venitului naional #adic al c+eltuielilor areate%. n structura
c+eltuielilor areate, ponderea consumului se ridic pn la CE-JEG din venitul naional. &n rile de(voltate, adic
cu venituri nalte, structura consumului este alta, i anume: c+eltuielile pentru produsele alimentare constituie ,1G-
mbrcmintea i nclmintea - ,EG- locuina - .1G- odi+na. /EG- transport i comunicaii - .EG. n rile n
de(voltare ns, c+el-tuielile pentru produsele alimentare constituie adeseori mai mult de DEU FE la sut din consum.
?onsumul este obiectivul final al procesului de producie. <ai mult. Xo+n VeRnes sublinia c+iar c consumul este
sinurul scop i sinura int a oricrei activiti economice.
4tructura consumului
?onsumul are o structur comple$. nainte de toate, el se mparte n consum final i consum intermediar.
?onsumul final constituie un proces de folosire a unui bun fr ca acesta s participe, in acest ca(, la crearea altor
bunuri economice. ?a e$emple concrete ale consumului final vom nominali(a urmtoarele: a purta o +ain, a mnca
un mr, a privi un film, a asculta cu mare interes, desiur, un curs de teorie economic etc.
//
?onsumul intermediar este un proces de utili(are a unui bun pentru confecionarea altor bunuri. n ca(ul
consumului intermediar, bunurile folosite snt : fie ncorporate n alte bunuri #materie prim%, fie distruse #eneria%
sau u(ate n procesul de producie #instrumentele, utila)ul, mainile etc%.
*in punctul de vedere al sursei de finanare, consumul poate fi-
a% privat #mena)ele i ntreprinderile%-
b% public #administraiile publice%.
n funcie de durat, consumul poate fi:
a% de bunuri de folosin curent-
b% de bunuri de folosin ndelunat.
<rimea i structura consumului snt influenate de dou cateorii
de factori, i anume: ,% factori obiectivi- .% factori subiectivi.
"actorii obiectivi snt: a% mrimea, dinamica i modelul reparti(rii veniturilor- b% nivelul i evoluia preurilor- c%
rata dobn(ii- d% sc+imbri n politica fiscal.
"actorul subiectiv se refer, n primul rnd, la nclinaia psi+oloic" a oamenilor spre consum, precum i la
previ(iunile referitoare la venitul viitor, la perspectiva sc+imbrii preurilor.
9rincipalul factor care determin mrimea consumului este venitul. ?onsumul evoluea( n aceeai direcie ca i
venitul: cresc veniturile -crete i consumul, i invers. *ar n proporii diferite.
Belaia dintre venit i consum este subiectul mai multor teorii, cele mai cunoscute fiind: teoria #leea% lui 5nel
i teoria sau leea psi+oloic fundamental a lui X. VeRnes.
Legea lui ,ngel
5conomistul i statisticianul erman 5rnst 5nel #,F.,-,FJC%, studiind caracterul raportului dintre dinamica
veniturilor populaiei i dinamica structurii c+eltuielilor acesteia pentru consum, formulea( o lee ce-i poart
numele, numit i leea consumului". >eea lui 5nel studia( sensibilitatea #sc+imbarea% consumului unui bun #i a
cererii lui, evident% n funcie de creterea sau diminuarea veniturilor. 9entru a nelee cum are loc aceast
modificare, vom reaminti aici c, din punctul de vedere al elasticitii fa de venit, bunurile se mpart n trei
cateorii, i anume: a% bunuri inferioare, al cror consum se reduce o dat cu creterea veniturilor #produsele
alimentare etc%- b% bunuri normale, al cror consum sporete paralel cu sporirea veniturilor #mbrcminte, locuine%-
c% bunuri superioare, al cror consumdepaseste sporul veniturilor #c+eltuieli pentru odi+n, distracii%.
>eea formulat de nsui 5nel sun n felul urnl4Tor: \,i/i ct ui individ, o familie, un popor snt mai sraci, cu
att este mai mare par tea din venit pe care acetia trebuie s o consacre ntreinerii lor fi(ic n care alimentaia
constituie partea cea mai important",1.
<ai tr(iu, economistului erman i-au fost atribuite i alte afirmaii
n pre(ent, leea lui 5nel sun astfel: o dat cu creterea Y niturilor, c+eltuielile destinate procurrii produselor
alimentare cresc, dar ntr-o proporie mai mic dec! creterea venitului, c+eltuielile pentru mbrcminte i locuin
cresc proporional cu creterea venitului, c+eltuielile pentru odi+n i educaie cresc n proporii mai mari dect
creterea venitului.
>eea lui 5nel se refer la evoluia structurii consumului att a unu] individ, ct i a mena)elor i c+iar a unui
popor ntre. 9entru a determina aceast structur, se folosete noiunea de coeficient buetar, car^ constituie raportul
dintre mrimea c+eltuielilor pentru un element a consumului i totalul consumului.
Legea nclinaiei #si1ologice s#re consum
' alt teorie a consumului aparine economistului enle( X. VeRnes i se numete n mod diferit: teoria venitului
curent, leea nclinaiei psi+oloice spre consum sau leea psi+oloic fundamental.
9otrivit opiniei lui VeRnes, individul consum doar n funcie de venitul disponibil, adic de venitul curent.
<rimea i structura consumului i raportul acestora cu mrimea venitului snt determinate de o lee de natur
psi+oloic, ce are la temelie nclinaia spre consum, prin care se subnelee dorina oamenilor de a-i modifica
consumul tn funcie de sc+imbarea veniturilor.
ntre consum i venituri e$ist o dependen de natur psi+oloic stabil. Acest raport constituie coninutul leii
descoperite i formulate de X. VeRnes.
/0
9otrivit leii psi+oloice fundamentale, o dat cu creterea
sau scderea veniturilor, de reul i n medie, oamenii mU n s-i mreasc sau s-i diminue(e consumul, dar
nu m aceeai msur, ci ntr-o msur mai mic.
*e e$emplu, dac venitul unui mena) va crete cu ,EG, de reul, consumul va spori doar cu 1-CG. Totodat,
dac venitul se va reduce cu ,EG, consumul se va diminua i el, dar mai puin, s (icem cu 1-DG.
9e termen scurt, funcia consumului, care este letura funcionala dintre venit i c+eltuielile de consum, are o
form concav. Adic o dat cu creterea veniturilor crete i consumul, dar n proporii diferite #"iura ,..,%.
2om remarca aici c, potrivit unei alte teorii a consumului, numit teoria venitului permanentU, consumul va fi
influenat nu de mrimea venitului curent, adic disponibil, cum consider X. VeRnes, ci de venitul pe care individul
anticipea( c l va obine de-a lunul ntre ii sale viei. Acest venit corespunde venitului permanent, dei, desiur,
pot avea loc i anumite abateri n sus sau n )os, dar aceste abateri snt considerate ntmpltoare i nu modific esena
teoriei.
Bata medie i rata marinal a consumului
?orelaia dintre venit i consum se anali(ea( i cu a)utorul unui asemenea indicator precum rata de consum sau
nclinaia spre consum.
Bata medie a consumului constituie raportul dintre consumul total i venit i e$prim partea din venit ce se
c+eltuiete prin consum.
c_N ?O2
unde: c_ - rata consumului-
? - consumul total- 2 - venitul total. Acest indicator se e$prim, de reul, n procente #1G%, dar se folo-
Iete i sub forma unui numr (ecimal #E,1%. ntruct, potrivit leii psi+oloice fundamentale a lui VeRnes, o dat
cu creterea sau scderea venitului, consumul crete sau scade, dar ntr-o proporie mai mic, atunci cnd sporete
venitul, nclinaia medie spre consum #sau rata consumului% are tendina de reducere.
*up cum re(ult din "iura ,..., atunci cnd veniturile cresc de a .E la FE, rata medie a consumului #c`% scade
de la D la ..
Bata marinal a consumului arat cu ct sporete consumul !FC# la creterea cu o unitate a venitului disponibil
!F-8#( F-8( cG$FCHF-8
Bata marinal a consumului indic ce parte din venitul disponibil suplimentar se va adua la consum ntr-o
anumit perioad de timp. >a o cretere a venitului disponibil - F-8 -, va crete i consumul FC dar F-8 I FC.
Astfel, raportul-este po(itiv.
F-8
,conomiile( ti#uri i factori. "uncia economiilor.
*up cum tim de)a, o parte a venitului naional se consum, pe cnd cealalt se economisete #aceast divi(are
n consum i economii are lo^ i la nivelul veniturilor familiale etc%.
5comisirea nu este un scop n sine sau un moft al cuiva. 5conomisirea este o necesitate obiectiv, deoarece, dac
tot ce s-ar produce s-ar consuma, nu ar e$ista nici un prores, nici o cretere economic. 9artea venitului naional care
se economisete constituie temelia material pentru reluarea procesului de producie la o scar mai lar i la un nivel
mai nalt al dotrii te+nice a ntreprinderilor. 'ricum, cea mai mare parte a economiilor se transform n investiii,
care la rndul lor snt folosite pentru sporirea produciei. ns economiile constituie nu numai o necesitate obiectiv, ci
i un sacrificiu din partea populaiei, deoarece se renun la o parte din venitul disponibil #care ar putea fi consumat%,
pentru a avea pe viitor un consum mai bun, mai calitativ, mai important.
5conomiile repre(int partea venitului care nu a fost consumat sau, altfel spus, diferena dintre venit i consum:
5 N 2 - ?
unde: 5 - economiile-
2 - venitul naional- ? - consumul.
/1
6tiina economic a demonstrat c n condiiile creterii veniturilor nclinaia de a economisi devine mai
puternic dect nclinaia de a consuma. ntruct economiile constituie temelia investiiilor, prin aceast tendin se
creea( condiiile necesare pentru ca rile i persoanele mai boate s devin i mai boate, s se distane(e i mai
mult de cei rmai n urm.
5ste necesar de a face distincie ntre economii nete #partea venitului care nu se consum% i economii brute #sau
lobale%, care snt formate din suma economiilor nete i a consumului de capital fi$ #mrimea amorti(rii%.
5conomiile mai pot fi divi(ate n economii ale sectorului privat i economii ale sectorului public. n rile de(voltate,
cea mai mare parte a economiilor aparine sectorului privat, n mod special persoanelor fi(ice i mena)elor.
n fond, pornind de la un anumit nivel al venitului, orice aent economic are posibilitatea de a economisi. ns
formarea de economii nu este un scop n sine, de aceea ea are loc doar atunci cnd e$ist o anumit motivaie.
<nclinaia spre economii este un fenomen de natur psi+oloic. 5a pornete de la dorina omului de a utili(a
banii pe care i are n alt mod dect aai c+eltui pentru procurarea bunurilor materiale i a serviciilor.
<ena)ele economisesc prin plasarea unei pri a venitului, rmase disponibile dup scderea c+eltuielilor de
consum, la casele de economii, prin procurarea aciunilor sau a obliaiilor, n fine, prin pstrarea unor sume de bani
la ciorap".
<otivele n virtutea crora aenii economici, n principal mena)ele, precum i persoanele fi(ice, fac economii
snt foarte diferite. n opinia lui X. VeRnes, aceste motive au la temelie dorina oamenilor:
,% de a crea o re(erv pentru situaii neprev(ute-
.% de a se asiura n vederea unui previ(ibil viitor nefavorabil, determinat de mbtrnire, de studiile membrilor
familiei sau de ntreinerea unor persoane dependente-
/% de a putea beneficia de dobn(i i de sporuri de valoare-
0% de a putea ma)ora treptat c+eltuielile pentru ridicarea standardului de viat-
1% de a avea o sen(aie de independen i libertate-
C% de a asiura o mar) de manevr pentru punerea n aplicare a unor proiecte speculative sau comerciale-
D% de a lsa averea motenitorilor-
F% de a-i satisface, pur i simplu, (rcenia.
?u alte cuvinte, principalele motive din care persoanele fi(ice i micorea( consumul i i sporesc economiile
pornesc de la spiritul de afaceri i dorina de mboire, spiritul de pruden i setea de independent.
9onderea economisirii n venit este calculat cu a)utorul unui indicator numit nclinaie medie spre economisire"
sau rat de economisire", care constituie raportul dintre economisirea brut i venitul disponibil. Astfel, dac un
mena) are un venit disponibil de .EEE de lei, din care economisete lunar cte 0EE de lei, atunci rata de economisire
#sau nclinaia medie spre economisire% va fi urmtoarea:
el 0 b $ ,EEG 2
n e$emplul de mai sus rata de economisire va fi eal cu .EG:
el N 0EE $ ,EEG N .EG " .EEE
unde: el - rata de economisire- 5 - economiile- 2 - venitul disponibil.
Bata de economisire #nclinaia spre economisire%, ca, de altfel, i rata de consum, se modific nu doar n urma
modificrii veniturilor. <ai e$ist i ali factori, att obiectivi, ct i subiectivi, care pot influena tendina oamenilor
de a economisi. 9rintre acestea vom nominali(a: rata dobn(ii #cnd aceasta este )oas sau n scdere, pe termen scurt
aceast situaie descura)ea( economiile%- politica fiscal #impo(itele mari descura)ea( economiile%- puterea de
cumprare a banilor #cnd aceasta scade, scad i economiile%.
5conomiile pot fi utili(ate n mod diferit, n principal sub form de te(auri(are, plasamente i investiii.
Te(auri(area constituie un proces de pstrare a banilor n diferite ascun(iuri, cum ar fi: safeurile, la ciorap" etc.
9lasamentele snt o form de transformare a banilor economisii n active financiare, cum ar fi: aciunile,
obliaiile etc. 4copul plasamentului este obinerea unui cti sub form de dividend i dobnd.
Investiia este forma de utili(are a economiilor pentru procurarea bunurilor de producie i a bunurilor imobiliare,
n scopul obinerii unui profit oarecare.
/C
"olosirea economiilor pentru investiii este considerat o economisire creativ, pe cnd folosirea economiilor
pentru plasamente sau te(auri(are este o economisire steril.
Investiiile n economie( ti#uri i factori de influen.
5$ist capital te+nic i capital financiar. ?apitalul te+nic numit i real" sau fi(ic", constituie stocul de bunuri
utili(ate pentru producerea altor bunuri. ?apitalul financiar are forma activelor financiare #bani n numerar, depo(ite
bancare, aciuni, obliaii etc%.
>a nceput, orice capital a pornit de la o sum oarecare de bani. 9rocurarea bunurilor de capital constituie actul de
investire. 'r, capitalul poate fi te+nic i financiar. *in acest punct de vedere, snt considerate investiii i c+eltuielile
pentru cumprarea aciunilor i a obliaiunilor. Acestea se numesc investiii financiare sau de portofoliu.
9rocurarea unor bunuri de consum de folosin ndelunat, cum ar fi locuinele i autoturismele, precum i a unor
terenuri de pmnt, poate fi considerat investiie doar din punct de vedere contabil. *e ceZ "iindc folosirea acestor
bunuri nu contribuie la creterea capitalului te+nic i nu constituie o premis pentru sporirea avuiei naionale. Are
loc, pur i simplu, un proces de sc+imbare a proprietarului. 6i att.
n sens economic, termenul investiie" se folosete doar n ca(ul procurrii noilor active fi(ice: a utila)ului,
ec+ipamentului, cldirilor destinate activitii economice, a materiei prime i materialelor. Investiiile fi(ice sau
te+nice sporesc capacitile de producie ale unei ri.
Investiiile repre(int totalitatea c+eltuielilor care se fac pentru procurarea bunurilor de capital, in scopul creterii
capitalului fi$ i a stocurilor de capital circulant i al sporirii pe aceast cale a avuiei naionale, lat i o definiie mai
succint: investiiile repre(int acea parte a venitului care este folosit pentru formarea i creterea capitalului.
9rin investiii are loc procesul de formare, de cretere i de moderni(are a capitalului te+nic. 9otrivit opiniei lui X.<.
VeRnes, investiiile constituie actul economic fundamental care determin o cretere a venitului naional. Investiiile
snt, astfel, premisa real a e$pansiunii economice.
?>A4I"I?AB5A
Investiiile au o structur comple$ i pot fi clasificate dup mai multe , criterii. Astfel, din punctul de vedere al
formei de proprietate, investiiile pot fi: a% private i b% publice. *up oriinea eorafic a capitalului, pot fi: a%
investiii interne i b% investiii e$terne #sau strine%.
n lumea contemporan, investiiile strine au luat o amploare fr precedent, devenind ntr-un fel principala for
motrice a lobali(rii. n anii ,J01-,JF1, volumul investiiilor directe strine a crescut anual cu DG, acestea fiind de
dou ori mai mari dect ritmurile de cretere a 9IH-ului mondial. n anii ,JJF-.EE. ns, volumul acestora a crescut,
n fiecare an, n medie cu circa ,DG, ritmurile de cretere a 9IH-ului mondial rmnnd aceleai - de /-0G anual.
*in punctul de vedere al modului de formare i folosire, investiiile se mpart n: a% investiii de nlocuire i b%
investiii nete sau de de(voltare.
Investiiile de nlocuire snt destinate refacerii i rennoirii capitalului fi$ consumat, adic a capitalului scos din
funciune n urma u(urii fi(ice. I(vorul acestor investiii este fondul de amorti(are, cu alte cuvinte sumele de bani
destinate nlocuirii ec+ipamentului, cldirilor, utila)ului u(at
I Investiiile nete, al cror i(vor snt economiile, snt destina-te sporirii volumului de capital fi$ i a stocurilor de
capital circulant.
In viaa real, investiiile nu snt eale cu economiile. Astfel, nu toate economiile snt c+eltuite n ar, o parte din ele
pleac peste +otare, n acelai timp, de peste +otare pot veni sume importante de bani. n ca(ul Bepublicii <oldova,
acetia snt banii transferai n ar de ctre persoanele care lucrea( peste +otare. Hanii care vin n ar snt mai muli
dect economiile fcute de moldovenii rmai acas.
*in punct de vedere teoretic, se presupune ns c ntr-o ar oarecare economiile i investiiile coincid cantitativ,
adic I N 5 #sau 4%. n acest fel, avem o nou formul a venitului naional disponibil, care este: 2N ? Q >.
Investiiile brute #sau totale% constituie suma investiiilor de nlocuire i a investiiilor nete.
5le contribuie la formarea brut a capitalului : Ib N In Q I unde: Ib - investiiile brute- In - investiiile nete- I -
investiiile de nlocuire.
/D
Investiiile brute au ca scop creterea dimensiunilor capitalului ca factor de producie, precum i nlocuirea sau
moderni(area capitalului fi$ aflat n funciune sau consumat. Investiiile brute se numesc astfel deoarece includ nu
numai investiiile noi, adic investiiile nete, ci i sumele de bani destinate amorti(rii capitalului.
?lasificarea investiiilor se poate face i dup alte criterii Astfel, dup obiectul destinaiei investiiile pot fi:
a% productive #aceste investiii au ca obiectiv creterea i moderni(area utila)ului i a ec+ipamentelor, n urma crora
are loc sporirea volumului lobal de producie%-
b% administrative, destinate mbuntirii infrastructurii #drumuri comunicaii, ec+ipament colar i medical etc%-
c% n locuine. Investiiile nete pot fi:
a% materiale #destinate ec+ipamentului, cldirilor, mi)loacelor de transport productiv etc%-
b% imateriale #sau incorporate%, destinate efecturii cercetrilor tiinifice, procurrii de brevete i licene, instruirii
muncitorilor, c+eltuielilor de mar!etin i publicitate etc.
Cererea agregat( com#onente+factori de influen .
Cererea agregat sau lobal r-t cantitatea total de bunuri i servicii finale care este cerut ntr-un interval
de timp n cadrul unei ec-ii.?ererea lobal de reul constituie suma c+eltuielilor destinate procurrii mrfurilor i
serviciilor produse de ec-ia naional a unei cumpere la un nivel dat al preurilor.&ntruct cererea areat se
determin prin mrimea c+eltuielilor reale fcute pu procurarea bunurilor i serviciilor,ea este format din mai multe
elemente componente.
"actorul principal care influenea( mrimea cererii areate reale este nivelul eneral al preurilor.Acest factor
este att un impact nemi)locit asupra deci(iei de a consuma,ct i indirect prin intermediul altor variabile ec-ce,n
ca(ul dat numite efecte.Acestea snt:
efectul ratei dobn(ii-const n faptul c odat cu creterea preurilor are loc o sporire a cererii
de moned n economie,ceea ce duce la creterea ratei dobn(ii.?a urmare a ridicrii ratei dobn(ii,scade
volumul investiiilor,precum i consumul bunurilor de folosin ndelunat,care n mare parte snt procurate
pe credit.Astfel,creterea preurilor condiionea( creterea ratei dobn(ii,care la rndul su conduce la
scderea cererii areate prin reducerea cererii de investiii i a bunurilor de folosin ndelunat.
efectul de avere-const n modificarea valorii reale a boiei i deci a consumului real sub
influena modificrii preurilor.Astfel,atunci cnd crete nivelul eneral al preurilor,scade valoarea real a
activelor financiare ale populaiei,deoarece cu aceeai sum de bani se poate cumpra o cantitaate mic de
bunuri i servicii.&n consecin,are reducerea consumului i deci i a cererii areate.
efectul e$portului net-acesta este diferena po(itiv dintre e$port i import.<rimea e$portului
net depinde de raportul dintre preurile naionale i preurile de pe piaa e$tern.Atunci cnd preurile
naionale cresc,produsele e$terne devin mai ieftine n comparaie cu cele confecionate de ctre productorii
auto+toni.Aceast situaie conduce la creterea importurilor i reducerea e$porturilor.Astfel e$portul net se
reduce,ceea ce micorea( cererea lobal.
Astfel a)unem la conclu(ia c ntre cererea areat i nivelul eneral al preurilllor e$ist o relaie neativ,un
raport invers proporional.Acest raport se stabilete prin intermediul unor asemenea mrimi variabile cum ar fi:efectul
averii,efectul ratei dobn(ii-efectul e$portului net.
2ferta agregat. Modelele ofertei agregate.
oferta global sau areat r-t cantitatea total de bunuri i servicii pe care firmele intenionea( i pot s o
vnd ntr-o anumit perioad de timp,la un anumit nivel al preurilor.?antitatea de bunuri pe care firmele snt dispuse
s o ofere spre vn(are,adic oferta lobal,depinde de mai muli factori i anume:
nivelul mediu al preurilor pe economie-n acest ca( ntre mrimea ofertei lobale i nivelul eneral al
preurilor e$ist o interdependen direct proporional.Adic,odat cu ridicarea preurilor,va crete i
cantitatea de bunuri i servicii oferit de firme.
<rimea ofertei lobale se poate modifica i n funcie de ali factori dect preul.9rintre acetia vom
nominali(a,n primul rnd modificarea preurilor factorilor de producie,adic a muncii#salariile%,a materiei
/F
prime,a ec+ipamentului i utila)ului,a informaiei.Astfel,o cretere a salariilor #o component important a
costului de producie%va conduce la o reducere a cantitii de bunuri produse cu aceeai sum de bani i deci la
o reducere a ofertei.Acelai lucru se va ntmpla cnd va crete preul la ceilali factori de producie,n ca(ul
B<,materia prim pu industrie i resursele eneretice,n principal importante.&n ambele ca(uri,cantitatea de
bunuri produs i oferit spre comerciali(are de ctre ntreprinderile moldoveneti,va scdea.
?reterea nsemnat a preurilor la factorii de producie.
Modelul /B 5 /0 de ec1ilibrul macroeconomic.
In economie, toate fenomenele se afl ntr-o interdependen permanent. 4c+imbarea unui areat
macroeconomic modific, ntr-o direcie sau alta, ntr-o msur mai mare sau mai mic, alte mrimi macroeconomice.
>a nivelul unui produs, n urma confruntrii cererii cu oferta, se stabilete preul acestuia. ?um se stabilete ns
nivelul eneral al preurilor n cadrul ntreii economiiZ ?are snt condiiile ca acest nivel s rmn stabil o perioad
mai ndelunatZ ?um se poate menine un ec+ilibru mobil ntre cererea lobal i oferta lobal aa nct nivelul
eneral al preurilor s rmn nesc+imbatZ >a acestea, precum i la alte ntrebri asemntoare, sim rspunsul
anali(nd modelul A*-A4, model care a devenit unul din instrumentele importante de elaborare a politicii economice.
<odelul A*-A4 este modelul ec+ilibrului macroeconomic. ?urba A* descrie relaia dintre cererea areat i
nivelul eneral al preurilor, iar curba A4 repre(int raportul dintre 'ferta areat i, de asemenea, nivelul eneral al
preurilor. 5c+ilibrul macroeconomic se stabilete n punctul n care curba A* se intersectea( cu curba A4 .
Be(ult c ec+ilibrul eneral se stabilete n punctul n care se intersectea( curba A* i curba A4. Acest punct
repre(int acel volum al produciei i acel nivel al preurilor spre care tinde economia.
. #iata muncii si soma4ul.
unul dintre indicatorii care reacionea( deosebit de sensibil la fluctuaiile ec-ce,este rata oma)ului.*eclinul
produciei conduce la ma)orarea nr.de omeri n ar,iar avntul ec-ic contribuie la ocuparea deplin.9u definirea
fenomenului oma)ului pornim de la criteriile standard de definire a omerilor de ctre 'rani-aia Internaional a
<uncii#2eneia%.?onform lor,o persoan pu a fi considerat omer trebuie s ndeplineasc simultan 0 condiii:
4 fie apt de munc-
4 nu aib loc de munc-
4 poat s nceap munca imediat-
4 fie n cutarea locului de munc.
I
Costurile oma4ului. Legea lui /. 2u:en. %olitici anti- oma4.
*esfasurarea procesului de reforma a condus in Bepublica <oldova la manifestarea unor puternice tensiuni pe
piata muncii, ca urmare fiind aparitia soma)ului.
4oma)ul este un factor neativ. 5l impune conturi economice si neeconomice%
>a costurile economice se refera:
costul social, consta in faptul ca in cea mai mare masura anume soma+ul alimenteaza asemena fenomene ca
crimele furturile actele de vandalism narcomania etc. .oma+ul este este un factor de instabilitate sociala si
politica capabil sa indrepte societatea pe calea cea gresita. *atorita efectului psi+oloic pe care il poate
provoca asupra indivi(ilor si datorita problemelor sociale pe care le paote enera, apare costul social al
soma)ului.
costul financiar, se compune din suma indemnizatiilor pentru soma+ ac"itate de autoritatile publice si din
c"eltuielele pentru intretinerea oficiilor de plasare a fortei de munca. Indemni(atiile au ca scop nu numai
asiurarea somerilor cu mi)loace de sub(istenta, dar si scopul de crestere a conditiilor necesare pentru
/J
recalificarea somerilor, pentru ridicare nivelului lor de instruire si reinterarea acestora in cimpul de munca cu
un potential profesional si intelectual mai mare.
costul economic, acest cost se determina ca diferenta dintre -enitul Aational potential si cel real. 5ste
evident ca in ca(ul soma)ului, nivelul productiei este mai sca(ut decit in ca(ul ocuparii depline. ?ostul dat se
determina de pierderile productiei ca urmare a subutili(arii fortei de munca.
*in conturile neeconomice face parte costul individual, care consta in faptul ca peroana aflata in situatie de
soma+ isi reduce esential veniturile si este supus unei stari de depresie si stresuri puternice.
Legea lui /u=en >fiecare sporire a nivelului soma+ului ciclic cu 7J peste rata naturala a soma+ului este insotita
de o reducere a 0AC cu :>-;J fata de nivelul productiei potentiale.?
"ormula de calcul fiind )L-G*HG = -MN)O-On*
PN 9IH real
RN9IH potential
7Nrata reala a soma)ului
7nNrata naturala a soma)uli
cNcoeficientul sensibilitatii 9IH fata de modificarea soma)ului ciclic #coeficientul lui 'u!en%.
'biectivul principal al politicilor antioma) este acela de a prote)a veniturile obinute de ospodrii de
fluctuaiile inacceptabil de mari determinate de trecerea n oma) a unuia sau mai multor membrii din cadrul unei
ospodrii. 9oliticile antioma) pot fi mprite n dou mari cateorii :
- politici pasive-
- politici active.
%oliticile #asive sunt acele politici prin care statul susine direct nivelul de trai al indivi(ilor ale cror
anse de ana)are n munc au sc(ut considerabil prin plata direct a omerilor.
9oliticile pasive cresc, ns, c+eltuielile statului, deci deficitul buetar i datoria public, fapt ce constituie
o surs inflaionist destul de puternic, av@nd n vedere c deficitul buetar se acoper sporind, de reul, oferta
de bani, msur cu efect inflaionist direct.
9rincipala deficien a politicilor pasive const n aceea c ele sunt adoptate dup ce o persoan a devenit
omer. Adepii unor astfel de politici motivea( necesitatea acordrii a)utoarelor de oma) prin dou arumente.
9rimul ar fi acela al acoperirii costurilor sociale ale oma)ului pentru care, p@n la urm, omerii nu sunt vinovai. Al
doilea este leat: de evitarea distorsiunilor pe care le-ar introduce pe piaa forei de munc intervenia direct a
statului.
?u toate acestea, tot mai puine ri, mai ales dintre cele mai puin boate, sunt dispuse sa acorde uor
a)utoare de oma). A)utoarele de oma) pot fi fcute mai puin atractive prin micorarea valorii lor, prin reducerea
duratei lor sau prin ambele msuri. ?u toate acestea, nu s-a pus nc problema renunrii complete la astfel de politici.
%oliticile active n domeniul pieei muncii sunt acele politici prin care se intervine direct pe aceast pia cu
scopul declarat de a reduce rata oma)ului, astfel nc@t ea s se stabili(e(e n )urui ratei de ec+ilibru a oma)ului.
Aceste politici active sunt de trei tipuri principale:
a% 5forturi pentru a nlesni intrarea n contact a ofertanilor i doritorilor de locuri de munc prin plasare,
consultan i orientare profesional, cursuri de pretire i consultan intensiv pentru cei de(avanta)ai, asistent
pentru a nlesni mobilitatea eorafic .a.
b% 9rorame de recalificare a omerilor: 9rorame de pretire a omerilor aduli n noi meserii sau
prorame orientate ctre cei ameninai cu pierderea locurilor de munc-
0E
c% ?rearea de locuri de munc: crearea direct de locuri de munc n sectorul productiv prin acordarea de
subvenii pentru pstrarea anumitor muncitori sau ana)area de omeri cu staiu ndelunat- alocaii pentru
ntreprinderile care ana)ea( tineri- crearea de locuri de munc temporare n sectorul public .a.
9oliticile active pot a)uta omerii prin recalificare, creterea mobilitii .a. s se ntoarc n r@ndurile forei de
munc ocupate, dar pot stopa i abu(urile, cum ar fi solicitarea de a)utoare de oma) de ctre cei care nu caut asiduu
locuri de munc.
Astfel, prin plata condiionat a a)utoarelor de oma) se pot promova mai uor politicile active, de e$emplu
prin solicitarea unor dove(i de participare fr norm ntrea la o activitate sau includerea ntr-o sc+em de
recalificare.
*e reul, prin politicile antioma), se ncearc s se stabili(e(e nu rata oma)ului, lucru e$trem de dificil, ci
rata ieirii din oma4 i durata medie ate#tat a rm>nerii n oma4.
Ambele mrimi sunt influenate de ceea ce se numete starea de de#enden a omerilor, care este
interaciunea reciproc dintre scderea moralului muncitorilor, care au cunoscut oma)ul pe termen lun i
comportamentul economic fa de acetia.
%iaa monetar.
%I/P/ M2?,T/!Q-este locul unde se fac tran(aciile cu moned,piaa pe care se vnd i se cumpr
banii.9e aceast pia,n urma confruntrii dintre cererea i oferta de bani,se stabilete preul banilor.&n trecut,piaa
monetar era una interbancar.*e cteva decenii,din aceast pia fac parte i alte instituii financiare,cum ar fi
fondurile de pensii,societile de asiurri etc.9iaa monetar este locul unde se ntlnesc cererea de bani,venit din
partea aentilor economici i a statului i oferta de resurse monetare,venit din partea bncilor i a altor instituii
financiare.5c+ilibrul pieei monetare se stabilete n urma confruntrii dintre cererea i oferta de moned.&ntruct att
cererea,ct i oferta de moned snt influenate de o mulime de factori,ec+ilibrul pieei monetare este foarte dinamic
i se modific foarte uor.
%iaa monetar este o pia a capitalurilor pe termen scurt i foarte scurt 5$istena acestei piete este leat de
faptul c unele bnci sunt beneficiare ale unui surplus de ncasri , iar altele au de efectuat un surplus de pli 9iaa
monetar nu este o pia locali(at , tran(aciile acestei piee se nc+eie prin telefon , tele$ , fa$ 9iaa monetar se
derulea( n principal la bncile care crea( moned , de la care se pot procura disponibilitile necesare pentru a
face fa flu$urilor de pli *e aceea se poate spune c piaa monetar este o pia a monedei centrale , adic a
biletelor de bnci , a numerarului n eneral i a disponibilitilor n cont create la banca de emisiune 9iaa
monetar este o pia de lic+iditi pe termen scurt pentru toate oranismele de credit bancare 9articipanii la
aceast pia sunt bnci , case de economii , societi financiare , banca de emisiune , tre(oreria statului , casele de
titluri , etc. 7nele dintre aceste oranisme apar cu predilecie e$cedentare creditoare , cum sunt de reul casele de
economii , casele de pensii , n timp ce altele , printre care bncile comerciale , instituiile de credit speciali(ate
sunt predominant debitoare 9iaa monetar redefinete funcia de compensare a e$cedentului i deficitului de
lic+iditi 'peraia pe piaa monetar cu termenul cel mai scurt este acordarea unui titlu de mprumut a unei sume
de bani p@n la ora ,. a (ilei urmtoare Termenele pentru care se acord creditele s-au prelunit de la .0 de ore
p@n la ,F luni , cum re(ult dintr-o practic mai vec+e italian p@n la perioade cuprinse ntre o (i i D ani sau
c+iar ,E ani , cum atest practica i literatura france( mai recent.
Cererea de moned i caracteristicele ei. Teorii ale cererii de bani.
-ererea de moneda vine din partea acelor agenti economici care se afla in situatia de a c"eltui mai mult
decit resursele proprii. ?ererea de moneda depinde de mai muli factori, cei mai importanti dintre ei fiind urmatorii:
a% Aivelul preturilor cu cit preturile sunt mai inalte, cu atit mai multi bani sunt necesari in circulatie
b% -olumul real al productiei pe masura cresterii volumui productiei cresc si veniturile reale, ceea ce presupune
si cresterea cererii de bani
0,
c% -iteza de circulatie a banilor toti factorii care influentea(a vite(a de circulatie a banilor influentea(a si
cererea de bani
d# *ata dobinzii
Astfel, cererea de bani va fi cu atit mai mare, cu cit va fi mai mare venitul national nominal, cu atit vor mai inalte
preturile, cu cit mai multe tran(actii vor fi efectuate si cu cit vor fi mai mici vite(a de rotatie a banilor si rata
dobin(ii.
T,2!I/ C/?TIT/TI3Q / '/?IL2!. "ormulat de economitii clasici n ultima parte a secolului ,J i
nceputul secolului .E, teoria cantitativ a banilor repre(int o teorie a modului n care ia natere venitul areat #ca
valoare nominal%, art@nd, totodat, cantitatea de bani necesar pentru un anumit nivel al venitului areat. Trstura
cea mai important a acestei teorii este aceea c nu acord ratelor dob@n(ii nici un rol n influenarea cererii de bani.
,cuaia sc1imbului . ?ea mai clar pre(entare a teoriei cantitative a banilor i aparine lui Irvin "isc+er, care, n
lucrarea 10uterea de cumprare a banilor 1 #publicat n ,J,,% e$aminea( letura dintre cantitatea total de bani
din economie #M% i volumul total al c+eltuielilor cu bunuri i servicii #finale% efectuate ntr-o economie #0 x K, unde
0 este nivelul eneral al preurilor, iar P este venitul #oferta% areat#%- n acelai timp 0 x K descrie valoarea 9IH
nominal%.
3iteza de rotaie a banilor este variabila care asiur letura dintre M i 0 x K i arat de c@te ori ntr-un an o
unitate monetar este c+eltuit pentru cumprarea bunurilor i serviciilor produse n economie.
6 9 (P 2 @)A0 #,%
<ultiplic@nd fiecare termen al ecuaiei cu <, obinem ecuaia sc1imbului:
0 2 6 9 P 2 @ #.%
5cuaia sc+imbului arat, astfel, cum cantitatea de bani n circulaie multiplicat cu numrul de rotaii reali(ate de o
unitate monetar ntr-un an trebuie s fie eal cu venitul nominal, dar nu spune nimic despre modul n care
modificarea lui M afectea( 0 x K. ' cretere a lui < poate fi contrabalansat de o scdere a lui -, a.. M x - rm@ne
nesc+imbat #i, consecutiv%, 0 x K rm@ne, de asemenea, nemodificat%. 9entru a putea construi o teorie monetar
ba(at pe aceast ecuaie, este necesar identificarea i neleerea factorilor care influenea( vite(a de rotaie a
banilor.
Iniial "isc+er a formulat ecuaia sc+imbului utili(@nd valoarea nominal a tran(aciilor din economie 0T:
0 2 6
T
9 P 2 T , #/%
unde: 0 N preul mediu pe tran(acie
T N numrul de tran(acii efectuate ntr-un an
-
T
N 9
T
O< N vite(a de rotaie
&ntruc@t valoarea nominal a tran(aciilor T este dificil de msurat, teoria cantitativ a banilor a fost formulat n
termenii ofertei areate #K%, astfel: T se asum a fi proporional cu K #T $ vK, unde v N ct. de proporionalitate%.
4ubstituind vK pentru T, n ecuaia sc+imbului obinem M-
T
$ v0K, i consider@nd - $ -
T
Hv obinem ecuaia #.%.
"isc+er consider c determinante n influenarea modului n care indivi(ii reali(ea( tran(aciile sunt instituiile din
economie. *ac acetia utili(ea( cri de credit, cantitatea de bani necesar pentru efectuarea tran(aciilor enerate
0.
de reali(area venitului nominal este mai mic #M scade relativ la 0 x -%, iar vite(a de rotaie #0 x KHM% crete. *ac,
n sc+imb, este preferat plata cas" sau cu cecuri #care sunt bani, n definiia utili(at aici% cantitatea de bani M crete
i - scade.
?onclu(ia lui "isc+er este aceea potrivit creia caracteristicile instituionale i te+noloice afectea( vite(a de rotaie
de banilor, dar aceasta se produce lent n timp. Astfel, vite(a de rotaie poate fi considerat relativ constant pe
termen scurt.
Teoria cantitativ a banilor
9ornind de la ipote(a c vite(a de rotaie este constant pe termen scurt, "is+er transform practic ecuaia sc+imbului
n teoria cantitativ a banilor, potrivit creia venitul nominal este determinat e$clusiv de modificrile cantitii de
bani: dac M se dublea(, < $ 2 se dublea( i la fel se nt@mpl cu 0 x K.
9resupun@nd preurile i veniturile perfect fle$ibile "is+er, la fel ca i economitii clasici enle(i, considera c n
condiii normale, oferta areat produs n economie va fi reali(at n condiii de ocupare deplin a forei de munc,
ceea ce va face ca P s fie relativ constant pe termen scurt. Teoria cantitativ a banilor afirm, astfel, c o dublare a
lui < se va resi invariabil, pe termen scurt, ntr-o dublare a lui 9, oferindu-se astfel o e$plicaie a micrii
preurilor.
?reterea preurilor se datorea(, potrivit teoriei cantitative a banilor, n e$clusivitate modificrii cantitii de bani din
economie.
&ntruc@t teoria cantitativ a banilor arat cantitatea de bani corespun(toare unui anumit nivel al venitului areat,
aceasta poate fi considerat drept teoria cantitativ a cererii de bani. 9rin divi(area cu 2 a ambilor factori ai ecuaiei
sc+imbului i rescrierea acesteia, obinem, astfel:
0 9 *A6 2 P@ #0%
?@nd piaa monetar este n ec+ilibru, cantitatea de bani deinut de populaie < este eal cu cantitatea de bani
cerut <
d
. ?onsider@nd ,O2 N ! #constant, la fel ca i 2% obinem:
M
d
= : - %L #1%
9otrivit ultimei ecuaii #1%, ! fiind o constant, nivelul tran(aciilor enerate de un nivel fi$ al venitului nominal 9P
determin cantitatea de bani <
d
cerut de populaie. Astfel, potrivit lui "isc+er, cererea de bani este e$clusiv o funcie
de venit, iar ratele dob@n(ilor nu au nici un efect asupra cererii de bani. &n opinia lui "isc+er, banii sunt deinui
numai pentru a fi utili(ai n tran(acii, indivi(ii ne av@nd libertate de a alee cantitatea de bani pe care doresc s o
dein. ?ererea de bani este determinat, n aceste condiii, de #i% nivelul tran(aciilor enerate de venitul nominal 9P,
i de #ii% instituiile din economie care influenea( modul n care indivi(ii conduc tran(aciile i care influenea(,
astfel, vite(a de rotaie a banilor i, consecutiv, !.
2ferta de moned. Multi#licatorul monetar
.'"5BTA *5 <'I5*d-r-t cantitatea de moned pus la dispo(iia a.ec-ci de sistemul bancar al unei
ri.9rincipalii ofertani de moned sunt:HI<,Tre(oreria i bncile comerciale.HI< emite,adic tiprete,banii
cerui de pia.Hncile ?omerciale creea( ns ceam mai mare parte a masei monetare prin tiprirea monedei
scripturale.Astfel n economiile contemporane,oferta de moned vine nu att din partea HI,care emite bani,ci mai ales
0/
din partea bncilor comerciale,n urma activitii specifice a acestora de a crea moneda scriptural.'ferta de bani pe
piaa monetar poate crete sau se poate reduce.5$ist factori care contribuie la reducerea ofertei de bani.Acetia sint:
- 4porirea cantitii de bunuri i servicii destinate vn(rii.
- Beducerea vite(ei de circulaie a banilor,cnd o unitate monetar intermedia( un nr.mai mic de
tran(acii.
- ?reterea deficitului buetar,care,de reul este acoperit de banii mprumutai de la sistemul bancar.
- Betraerea din circulaie i pstrarea la ciorap a unei cantiti de bani de ctre mena)e.9u asiurarea
stabilitii ec-ce,statul,prin intermediul Hncii ?entrale,controlea( n permanen oferta de moned,pu ca
aceasta s nu depeasc necesitile reale ale ec-ei.
- <rimea ratei dobn(ii.&ntre oferta de moned i rata dobn(ii e$ist o relaie po(itiv:odat cu
creterea ratei dobn(ii,crete i oferta de bani,iar atunci cnd rata dobn(ii se reduce,scade i oferta de
moned.Aceast relaie poate fi r-t rafic prin curba ofertei de moned,odat cu creterea ratei dobn(ii de la
d, pn la d.,oferta de moned va spori de la m, la m..
<ultiplicatorul a fost descoperit de economistul enle( B.Va+n n anul ,J/,.Va+n a anali(at teoria
multiplicatorului ocuprii forei de munc.&n ,J/C,X.VeRenes descoper multiplicatorul investiiilor.&n acest
ca(,efectul multiplicatorului investiiilor const n faptul c o cretere a investiiilor enerea( o cretere mai mare a
venitului naional.9rincipiul multiplicrii constituie unul din elementele fundamentale ale teoriei ec-ce
contemporane,fr de care este reu de neles caracterul interdependenei dintre venit,consum,investiii i dintre alte
mrimi macroec-ce.5ste evident c o cretere a investiiilor va duce la sporirea produciei,precum i a radului de
ocupare a forei de munc.*ar n ce proporieZ5fectul multiplicatorului este un proces potrivit cruia o variaie a unei
mrimi ec-ce#investiiile,eforturile,ba(a monetar etc%produce,n decursul unei anumite perioade,o variaie
amplificat #mai mare% a altei mrimi#venitul,creditul etc%.5fectul multiplicatorului este notat cu un simbol,care este
litera V.&n teoria i practica ec-c sunt cunoscute mai multe situaii cu efecte multiplicatoare.e$ist multiplictorul
investiiilor,e$porturilor,monetar,fiscal etc.4e calculea( ca raport dintre creterea venitului #deltaP%i creterea
investiiilor#delta I%,adic VNdelta POdelta I.
,c1ilibrul #ieei monetare.
5c+ilibrul pietei monetare se stabileste in urma confruntarii dintre cererea si oferta de moneda. Intrucit cererea
si ofertade moneda sunt influentati de o multime de factori, ec+ilibrul pietei monetare este foarte dinamic si se
modifica foarte usor. 5c+ilibrul dintre cerere si oferta de moneda se stabileste in punctul unde rata dobin(ii este
aceeasi atit pentru cerere, cit si pentru oferta de bani.
"unctionarea pietei monetare implica e$istenta unor raporturi de proportionalitate intre masa monetara #oferta de
moneda% e$istenta in economie si cererea de moneda pe piata.
?onditia reali(arii ec+ilibrului pietei monetare
,c1ilibrul monetar de regula+ este conce#ut+ ca o stare a economiei+ caracterizata #rin e-istenta unui
ra#ort de concordanta intre masa banilor in circulatie si sumele de bani reclamate de efectuarea normala a
o#eratiunilor economice care se realizeaza #rin intermediul monedei.
In procesul de reali(are a ec+ilibrului monetar sunt implicate o serie de variante si leaturi cau(ale intre
ele, care reflecta influentele reciproce D,Dd//+ ale modificarii cererii si ofertei de moneda, pe de o parte, si
celelalte marimi economice, pe de alta parte.
5c+ilibrul pietei monetare poate fi redat rafic prin fi.

F.1.
00
"i.

F.1. Ec"ilibrul pietei monetare.
In fi. F.1 functia cererii de bani este repre(entata prin curba descrescatoare > #pentru un nivel dat al
venitului real%, iar curba crescatoare < repre(inta functia ofertei reale de bani in conditiile
cand i
s
,

r
B
, s
,
,e si p
E
sunt date pentru o anumita ba(a monetarafg . ?urba ofertei este crescatoare, deoarece, in
conditiile unui stoc dat de moneda forte, bancile prefera sa pastre(e mai putine re(erve, pe masura ce doban(ile cresc.
Astfel ca, la doban(i mai mari, ponderea re(ervelor scade, iar valoarea multiplicatorului se ma)orea(a. Bata de
ec+ilibru a doban(ii i
E
, precum si masa monetara de ec+ilibru, <
E
O

p , sunt atinse in punctul 5e

.
*aca ba(a monetara creste printr-o ac+i(itie pe open mar!et cu o valoare *

g

, curba < se va deplasa la
dreapta, la <_, facand ca masa monetara sa sporeasca la <_O

p reducand rata doban(ii de i
E
la i

_. *eoarece doban(ile
scad, valoarea multiplicatorului scade, ca re(ultat al cresterii lui g

. *ar, desi scade dobanda, masa monetara creste
indiscutabil. Ioul ec+ilibru al pietei monetare este in 5e_.
5c+ilibrul pietei monetare este afectat si de modificarea ratei scontului. Atunci cand rata scontului creste,
bancile au tendinta de a pastra re(erve mai mari, deoarece este mai costisitoare lipsa de re(erve, decat pastrarea lor. In
acest mod se evita costurile ridicate ale imprumutului.
Creditul i 0istemul bancar.
Creditul a aparut inca in Antic+itate, dar sa impus ca una din cele mai importante componente ale vieti
economice odata cu trecerea la capitalism, adica in sec.AI2-A2.
-reditul este o relatie de acordare a banilor cu imprumutul in conditia de rambusare a acestora si ale platii
serviciului acordat.
4ubiectii operatiunii de credit sunt debitorii si creditorii. ?reditorii sunt persoanele care ofera ca imprumut
banii, iar debitorul este persoana care beneficia(a de credit, si care urmea(a sal ac+ite la un termen stabilit in viitor cu
ac+itarea dobin(ii aferente. Asfel, cele . principii de ba(a a opreatiunii de credit sunt: rambursarea resurselor
imprumutate, plata pentru serviciul acordat #dobinda%.
9rin intermediul creditului, mi)loacele materiale si banesti disponibile ale populatiei, intreprinderilor si
statului sunt adunate, concentrate si utili(ate pentru de(voltarea domeniilor care aduc mai mari profituri.
In economia contemporana, creditul indeplineste urmatoarele functii:
functia de distribuire a resurselor economice consta in mobili(area resurselor banesti disponibile la un
moment dat in econimie si redistribuirea sub forma de credit spre anumite ramuri ale econimiei si sectoare
care au nevoie de fondurile date.
functia de concentrare a capitalului deoarece imprumuturile marunte devind capitaluri importante
functia de reglementare a vietii economice de dirictionare a disponibilitatilor libere catre domeniile pe care
statul le considera prioritare.
01
2unctia de emisiune monetara se presupune ca odata cu cresterea numarul de credire in economie, va creste
si masa monetara in circulatie
Clasificarea creditelor(
din punct de vedere al oiectului imprumutat
,. credit comercial, aparut inca in Italia in sec.AII-AII, este un credit acordat de o intreprindere, de
obicei de un industrias unui comerciant, sub forma unor produse sau servicii cu efectuarea plati la o
data ulterioara. Instrumentul creditului este polita !sau cambia#, adica un titlu de credit prin care
imprumutantul se oblia in scris, sa restituie la o data oarecare costul produsului oferit sau serviciului,
cu sau fara remunerare.
'biectivul creditului comerciale este de a accelera obtinerea profitului, acest tip de credit este limitat atit dupa
marime, cit si dupa raspindire, cu toate ca mai e$ista si asta(i, creditul comercial a fost inlocuit cu cel bancar.
:. credit ancar, este de+a un imprumut acordat de catre o institutie specializata !banca# unei
intreprinderi sau populatiei numai in bani si pe un termen mult mai mare in marimea solicitata de
debitor capabil sa-l ramburseze.
/. -redit de consum, este acordat de intreprinderile comerciale in principal mane+ele pHu procurarea
cu plata in rate a bunurilor de folosinta indelungata. 4olicitantul pre(inta documente ce atesta
capacitatea lui de plata si ac+ita o parte din bunul procurat, apoi lunar ac+ita o suma anumita din acest
pret.
<. -reditul oligatar, este forma de credit in care in calitate de creditor apara persoanele fizice sau
+uridice iar in calitate de debitori apar institutii statale care emit obligatiuni.
>. -redit ipotecar, este un credit garantat cu proprietati imobiliare !cladiri si terenuri#.
3in punct de vedere al termenului de acordare# la vedere9 la termen !scurt mediu si lung#
3in punct de vedere al ariei geografice# intern si extern
3in punct de vedere al scopului# ipotecare investitionale de consum bancare de export agricole etc
3in punct de vedere al unitatii monetare# in M8% si in valuta straina
3in punct de vedere al ratei doin!ii# ca rata fixa si flotanta
3in punct de vedere al modalitatii de acordare# intr-o singura transa si linii creditare
3in punct de vedere al deitorului# pHu persoane fizice +uridice banci stat
3in punct de vedere al ramursarii# in rate egale sau integral
0istemul bancar repre(inta ansamblul institutiilor autori(ate sa efectue(e operatiuni bancare pe teritoriul unei
tari. Aceste institutii sunt entitati economice speciali(ate pe comertu, cu bani, precum si pe furni(area de produse
si servicii bancare, avand drept scop al activitatii desfasurate obtinerea de profit. 4istemul bancar este format din
. compenente:
?adrul institutionalNtotalitatea institutiilor care formea(a sistemul bancar
?adrul )uridicNtotalitatea actelor normative care relementea(a activitatea institutilor bancare
'anca este o institutie de credit abilitata cu dreptul de a atrae mi)loace temporar libere ale peroanelor fi(ice
si )uridice, acordarea de credite, efectuarea operatiunilor valutare si cu +irtii de valoare, precum si prestarea altor
servicii bancare.
0istemul bancar contem#orant este binivelar com#us din(
7anca -entrala, care are urmatoarele functii:
a% 8e emisiune care consta in fabricarea; si punerea in circulatie a bancnotelor si monedei divi(ionare.
9rin functia data are loc relementarea cantitatii de bani necesare pentru functionare normala a
economiei, influentind in mod nemi)locit dinamica ratei dobin(ii
b% 8e supraveg"ere si controla sistemului bancar prin care se stabilesc reulile principale de activitate a
institutiilor financiare prin setul de acte normatice si reulamente elaborate de Hanca ?entrala
0C
c% )cumulare si pastrare a fondurilor de rezerva obligatorii ale bancilor comerciale fiecare banca este
obliata sa cree(e o re(erva proportionala cu marimea depo(itelor sale, fond care se pastreala pe un
cont la Hanca ?entrala.
d# 2unctia de acordare a creditelor si de pastrare a banilor guvernului.
e# )gent fiscal al statului
f# Elaborarea si urmarirea implimentarii politicii monetar-creditare
g# 2unctia de prevenire a falimentarii bancilor comerciale
'ancile comerciale si institutiile nonbacare #casele de economii si compensatii, fondurile de investitii,
cooperativele de credit%, cu urmatoarele functii:
a% Acceptarea de depo(ite
b% Acordare de credite
c% 5fectuarea operatiunilor cu +irtii de valoare
d% 5fectuarea operatiunilor valutare
e% 5fectuarea diferitor plati si decontari etc.
'copul activitatii ancare este otinearea profitului% Xudecind dupa salariile din sistemul bancar,
activitatea bancara este destul de rentabila.
Intrebarea 76( %olitica monetar-creditar( sco#uri i instrumente.
%olitica monetar-creditara cuprinde totalitatea masurilor intreprinse in sferile monetare si de creditare, si
indreaptare spre relarea de(voltarii economice si spre ec+ilibrul balantei de plati.
9olitica monetar-creditara este unul din principalele metode de implimentare a puterii de stat in derularea
proceselor de reproducere a marfurilor si serviciilor. Aceata se elaborea(a de catre Hanca Iationala a <oldovei, in
comun acord cu 3urvernul si principalele ministere de profil. 5a se elaborea(a de leislativ, de reula pe o
perioadade , an de (ile. In scopul reali(arii obiectivelor politicii, HI< influentea(a asupra starii pietii de capitaluri si
asupra rotatiei monetare.
Influentind asupra volumului de creditare a Hcomericale si asupra volumului masei monetare, HI<
influentea(a asupra procesului de investitii de capital, asupra nivelului pretului si asupra altor factori care
influentea(a economia natioanala.
5$stia . tipuri de politici:
3e restrictie, care este indreptata spre limitarea investitiilor si incetinirea ritmului de crestere a volumului
de masa monetara. )ceasta se aplica in cazul in care con+uctura economica se dezvolta rapid se face cu
scopul de a nu a produce criza de supraproductie.
3e e2pansiune, care se indreapra spre stimularea operatiunilor de creditare si spre marirea volumului
masei monetare. Ea se realizeaza in conditiile in care se micsoreaza volumul productiei monetare al
marfurilor si serviciilor si creste soma+ul.
9olitica monetar-creditara urmareste 0 scopuri bine definite:
)sigurarea anga+atilor , care este scopul principal al oricarei economii, orice tara doreste sa evite soma)ul
puterinc si mi(eria care o produce in rindul oamenilor precum si pierdere esentiala de productia pe care o
poate reali(a.
.tabilitatea preturilor , al doilea scop este stabilitatea preturilor, care pare evidenta, dar este departe de
acest lucru. 5fectele coro(ive ale inflatiei ne-au coplesit pe toti. 7na dintre responsabilitatile ma)ore ale
unui uvern democratic este sa mentina conditiile in care cetatenii sa dispuna de dreptul de a decide
asupra propriului lor destin. In timpul inflatiei, indivi(ii sunt tot mai frustrati pe masura ce valoarea
preturilor creste in fiecare saptamana sau salariul lunar se lic+idea(a, datorita unui proces care se afla in
afara controlului lor.
*ata adecvata a sc"imbului valutar Atit timp cit toate tran(actiile valutare intermedia(a alte tran(actii
economice, se pune intrebarea cum se poate determina rata de sc+imb si de ce cursul valutar varia(a atit
de mult in cursul anului sau c+iar in citeva luniZ 7n raspuns posibil ar fi ca rata de sc+imb repre(inta
0D
pretul banilor nationali care se modifica pina la nivelul la care pretul marfurilor similare din alte tari este
mai mult sau nu difera prea mult de suma c+eltuielilor aferente tran(actiilor si transportului .
*ata inalta a cresterii economice
Bbiectivele politicii monetar-creditare se realizeaza cu a+utorul urmatoarelor intrumente(
,. !ata de baza )refinantare* 5 HI< stabileste . tipuri de rate: rata dobinzii pe termen lung si scurt
!creditelele overnig"t facilitatile de lombard operatiunile *E0B#
.. !ezervele minime obligatorii 5 orice banca este obliata sa detina la HI< re(erva obliatorii, care
se formea(a de la totalul depo(ite atrase si servesc pentru mentinerea lic+iditarii bancii.
/. 2#eratiunile #e #iata desc1isa 2%,?M/!@,T 5 HI< poate efectua 0 tipuri de operatiuni pe
piata desc+isa: de vinzare si cumparare a -alorilor Mobiliare operatiuni *E0B de cumparare si
vinzare.
Intrebarea 77 .Infla ia i #rocesele infla ioniste.
?onceptul de inflatie s-a modificat mult pe parcursul secolelor. Initial, inflatia era considerat ca un fenomen
strict monetar, enerata de cresterea peste o anumita perioada a cantitatii de bani aflate in circulatie. In ultimul timp
insa, inflatia este definita ca unul din principalele de(ec+ilibre macroeconomice, cau(ata de o multime de factori de
natura diferita. *esi are la oriinea sa mai multe cau(e, inflatia e$prima situatia cind se incalca ec+ilibrul dintre
cererea si oferta areata.
Inflatia este un proces de crestere continua a nivelului mediu al preturilor si de diminuare a puterii de
cumparare a monedei. Cind vorbim de inflantie se are in vedere nu oricare crestere a preturilor ci doar o crestere a
nivelului mediu al tuturor preturilor.
>a noi in tara, de e$emplu, la produsele se(oniere cum ar fi fructele si leumele, preturile individuale vor
creste si vor scadea de mai multe ori pe parcusul anului. Insa inflatia nu vi(ea(a cresterea pretului individual al
produsului, ci a nivelului mediu al tuturor preturilor. *eseori preturile medii ramin stabile, iar preturile individuale
fluctui(a in sus si in )os.
?el mai important indicator de masurare a inflatiei este indicele pretului de consum (IP-), care est calculat
lunar de Hiroul Iational de 4tatistica. Intro economie unde e$stie sute de mii de preturi, urmarirea variatiei fiecarui
din ei este imposibil, dar nici nu este nevoie. 9entru calcularea I9? se foloseste cosul de consum;, in care se includ
preturile la pricipalele bunuri si servicii, pe care Hiroul de 4tatistica le monitori(ea(a si calculea(a lunar.
IP- este un instrument cu a+utorul caruia se masoara modificarile pretului mediu al unui cos de bunuri si
servicii care reprezinta consumul specific al unui mena+ tipic.
"ormula de calcul I%C=)%
1
H%
A
*N1AAI, unde 9,Npretul anului curent, 9oNpretul anului trecut
Alaturi de I9?, la calcularea inflatiei se mai utili(ea(a si alti indicatori cum ar fi: indicele pretului
producatorului /00 deflatorul 0/C.
Rata inflatiei reprezinta cresterea procentuala anuala a /0C. R
inf
9 B*88C unde /0C, este pentru
perioada curenta, iar /0Co este pentru perioada de ba(a.
Cauzele inflaiei i formele inflaiei.
Inflatia este un fenomen enerat de o multime de factori, atit monetari cit si nemonetari, aflati intro
interdependenta functionala foart strinsa. In aceste conditii nu se stie niciodata care este factorul primordial si care
este factorul decisiv al unui nou val inflationist. In aceasta ordine de idei, economistul france( <ic+el *edier constata
ca ca a cauta vinovatul de inflatie este asemanatoare cu a te intreba care este intr-un riu picatura de apa care le
impine pe celelalte;.
'ricum, principalele cau(e ale inflatiei sint:
Cresterea masei monetare peste limitele necesare
0resiunea cererii agregate atunci cind oferta agregata ramine relativ rigida
0resiunea costurilor de productie !inflatia prin costuri# in urma cresterii preturilor la factorii de productie
in special al salariilor
0F
Cresterea afluxului de bunuri sau devize din alte tari !inflatie importata#
Cauza de natura psi"osociala
Tipurile inflatiei:
Bu#a evolutia ratei inflatiei(
Moderata !<-LJ#
=alopanta !7D-7>J#
3iperinflatie !peste >DJ#
In de#endenta de cauzele inflatiei(
/nflatia prin cerere cind cererea la un bun creste iar oferta ramine nesc+imbata
/nflatia prin costuri cind se ma)orea(a costurile la factorii de productie
.tructurala e$presia de(ec+ilibrelor rave, care persista in structura economiei de piata
Inflatia prin oferta (prin costuri), intervine in re(ultatul sporirii costului mediu a unei unitati de produs, care nu
sunt determinate de cresterea cererii areate. 7na din cau(ele principale ale acestui tip de inflatie este modificarile
neaste#tate ale ofertei+ intervenite in urma unor circumstante cum ar fi(cresterea bursca a #returilor la
bunurile de im#ortanta strategica )#etrol+ gaze+ energie electrica*. <arfurile de importanta strateica sunt
componente principale ale c+eltuielelor in ma)oritatea proceselor de productie. ?ri(ele petroliere deminostrea(a
foarte bine ca socurile ofertei in economia mondiala, provoaca cresterea c+eltuielelor totale de productie, si ca
consecinta are loc cresterea enerala a pretului sau inflatia prin costuri. 5a se manifesta prin reducerea 29", la
consecintele de aceiasi ordin conduc si conditiile defavorabile ale ariculturii, calamitatile naturale, precum si
restructurarile dureroase ale economiei.
Inflatia prin cerere, este determinata de cresterea brusca a cererii de consum a populatiei, dupa care oferta total
nu resuseste sa se adapte(e. In acest mod, datorita deficitului de marfuri si servicii, are loc cresterea pretului conform
leii enerela e preturilor.
Inflatia importata, in conditiile lobali(arii, deci al liberali(arii comertului international si a flu$urilor
financiare internationale, mai cu seam in ca(ul tarilor mici cum este B<, inflatia poate fi adusa de peste +otare odata
cu importul de inrasaminte naturale, al a(elor naturale, petrol si al maeteriei prime la niste preturi mai ridicate ca
altadata. Inflatia se importa si atunci cind de peste +otare vinin tara suma mare de mi)loace banesti, fapt ce contribuie
la cresterea masei monetare in circulatie, iar mai apoi si la cresterea nivelului eneral al preturilor.
?ombinatia dintre inflatie prin costuri si cea prin cerere, formea(a s#irala inflationista.
Costurile inflaiei
Consecintele sau costurile inflatiei sint preponderent neative. 5le vi(ea(a intrea societate, afectind in primul
rind veniturile reale ale populatiei, precum economiile si consumul. In linii mare, aceste efecte sunt:
*educerea puterii de cumparare a salariilor si a altor venituri factoriale deci reducerea consumului, in
conditiile inflatiei, veniturile nominale ale populatiei pot ramine aceleasi sau cresc, pe cind veniturile reale
care e$prima cantitatea de bunuri si servicii ce pot fi procurate cu veniturile nominale scad. <asura reducerii
veniturilor reale depinde de rata inflatiei. Inflatia depinde de reducerea puterii de cumparare a salariatilor si a
persoanelor cu venituri fi$e, cum ar fi: pensionarii, studentii care traiesc din burse sau c+iar ana)atii din
sectorul public. 'data cu reducerea consumului si deci a cererii areate, intreprinderile isi reduc activitatea
de producere, fapt ce contribuie la scaderea radului de ocupare al bratelor de munca, la cresterea soma)ului.
8escura+area investitiilor si a economiilor prin intermediul sistemului bancar, fapt ce duce la inustarea
ba(ei financiare a investitiilor si in conseconta, a posibilitatilor de crestere economica. 4unt descura)ate
investitiilor pe termen lun si sunt incura)ate cele cu caracter speculativ si cu re(ultate banesti imediate.
)profundarea deferentierii sociale prin redistribuirea veniturilor in favoarea celor puternici asta se intimpla
nu numai din cau(a ca unele persoane au venituri fi$e, iar celelate variabile, ci din motivul ca nu toate
preturile nu cresc in eala masura, iar structura consumului difera mult de la o cateorie sociala la alta. In
timpul inflatiei este bine sa imprumuti bani si in nici un ca( sa impumuti cuiva bani, creditorii pierd deoarece
0J
sumele de bani intoarse de catre debitori sint depreciate, puterea lor de cumparare este mai mica. 4i in favoare
aentilor economici cu profituri variabile #dividende, renta, profitul%, redistribuirea se face in favoarea
muncitorilor cu venituri mici si fi$e. Astfel, prin redistribuirea veniturilor indetrimentul ma)oritatii populatiei,
inflatia aprofundea(a diferenta sociala, contribuie la polari(area societatii, fenomen ce are consecinte neative
la de(voltarea economica.
*educerea puterii de cumparare a monedei nationale in raport cu alte monede
.caderea volumului de productie si deteriorarea calitatii lui deoarece in timpul inflatiei aentii economici
care obtin venituri suplimentare de la cresterea preturilor, nu mai sunt motivati sa reduca din costul de
producere, si sa ridice calitatea bunurilor confectionate, sa diversifice si lareasca productia.
/nrautatirea relatiilor economice cu strainatatea atunci cind se deprecia(a moneda nationala, marfurile
nationale devin mai ieftine pentru straini, ceea ce favori(ea(a e$porturile. <ai apoi, in urma cresterii nivelului
preturilor in moneda nationala, scade esential volumul de e$port, mai ales in ca(ul dependentii semnificative
de import de resurse eneretice si de materia prima. Treptat e$porturile scad, iar prin importuri de
descura)ea(a producerea interna a bunurilor
8ezorganizarea vietii economice in ansamblul ei unde devine imposibil efectuarea unei planificari reale a
activitatii intreprinderii, deoarece nu se stie cum vor evolua preturile. Apar noi de(ec+ilibre intre ramuri,
intrucit preturile nu cresc proportional la toate bunurile si serviciile.
In fine, intrucit toata lumea nu mai are incredere in bani si vor cit mai repede sa se debarasese de ei, are loc
de(voltarea barterului sau trocului. In societate se crea(a o atmosfera de neincredere si de neliniste, de
nemultumire si de nesiuranta. 4e inteteste revoltele sociale, pacea sociala este perturbata, fapt care limitea(a si
mai mult de(voltarea economica.
Intrebarea 78( Curba lui %1illi#s #e termen scurt i lung. %olitici de combatere a infla iei.
Bitmurile este determinata de plotica monetar-creditara promovata de stat. 5ste bine cunoscuta dependeta
macroeconomica dintre ditre ritmurile de crestere a masei monetare si sporirea ratei inflatiei. Aceasta corelatie este
determinata de raportul *#*, adica sporirea masei monetare cu *C provoaca o crestere a nivelului de inflatie cu
*C% La rindul ei, sporirea ratei inflatie cu *C provoaca cresterea ratei nominale a doin!ii cu *C% Aceasta
corelatie dintre rata inflatiei si rata nominala a dobin(ii poate fi e$primata prin ecuatia lui )is$er.i= r J R
e
)i=rata nominala a dobin(ii, r=rata reala a dobin(ii, R
e
=rata inflatiei anticipate%
*e asemenea, e$ista si o corelatie intre rata reala a inflatiei si asteptarile inflationiste, intre inflatia cererii si
ofertei, precum si dintre rata inflatiei si rata soma)ului. *atele empirice obtinute de catre savantii economisti in anii
_1E-_FE ai sec.AA ne demonstrea(a o corelatie inversa dintre rata soma)ului si rata inflatiei.
Aceasta corelatie este reflectata in raficul cura lui P$ilips
rata inflatie h
i
e
Qr
formula de calcul: R = R
e
J S)O-O
n
* T , + unde
i N ritmul real al inflatiei
i
e
N inflatia inticipata
7 N rata reala a soma)ului
7
n
N nivelul natural al soma)ului #1-CG%
5 N modificarea ofertei datorita socurilor
h N parametrul po(itiv care indica in ce masura reactioanea(a rata inflatiei la soma)ul ciclic #.,1-/,1%
*upa cum se vede din formula de calcul, rata inflatiei depinde de / factori:
1E
/nflatia anticipata M
e
, deoarece oamenii isi formea(a asteptarile si ba(induse pe inflatia de)a e$aminata,
ritmurile inflatiei depinde in mare masura de inflatia anterioara. Inflatia anterioara influentea(a asteptarile
noastre, iar acestea au influenta asupra salariilor si a preturilor
8evierile ratei reale a soma+ului de la nivelul lui natural , adica de la soma)ul ciclic #7-7
n
%. 4oma)ul redus
contribuie la cresterea inflatie.
Modificarile radicale ale ofertei !N E# ,
<ulti ani la rind, curba lui 9+ilips a servit ca instrument macroeconomic pentru relementarea social-economica
din 47A si alte state occidentale. <a)oritatea economistilor pornesc de la faptul ca modificarile salariului si a
preturilor se deplasea(a intro directie, iar modificarea ratei soma)ului in alta directie.
'tagflatie9cresterea concomitenta a ratei soma+ului si inflatiei.
<a)oritatea economistilor sunt de parerea ca ea este aplicabila pe perioada scurta de timp si pun la indoiala
e$istenta ei pe termen lun.
%oltici antiflaioniste.
"iind un fenomen comple$, enerat de o multime de factori, inflatia nu poate fi eliminate printr-o sinura
lovitura cu un sinur instrument. *e obicei, inflatia cedea(a, in urma unui asediu de luna durata #.-/ ani%, prin
untili(area unui arsenal de instrumente administrative, monetare si economice.
'biectivele politicii antiiinflationiste: protectia agentilor economici si a populatiei impotriva inflatiei,
restailirea ec$ilirului general prin reducerea cererii si stimularea ofertei agregate%
%rotectia agentilor economici si a #o#ulatiei+ cum ar fi reducerea puterii de cumparare a banilor se face cu
umatoarele instrumente: indexarea salariilor si pensiilor in unele ca(uri se inde$ea(a si depunerile banesti.
Inde$area contribuie la perpetuarea inflatiei prin cerere, si este pe lar folosita in lumea contempoarana.
.ubventionarea preturilor la unele produse de prima necesitate, cum ar fi laptele, piinea si (a+arul. <asura
data este pe lar folosita in lumea socialista, desi sunt si folosite si de tarile cu economii de(voltatre.
Controlul cererii agregate+ se infaptuieste cu un intre sistem de instrumente, atit fiscale si monetare, cit si
administrative. 9entru reducerea cererii lobale, statul poate reduce c+eltuiele publice, dificitul buetar si
datoria publica. ?a urmare scade consumul public si cel privat, care sint componente ale cererii areate. 4au
alta masura fiscala ar fi marirea impo(itelor si a ta$elor, care deasemenea descura)ea(a cerea lobala. 4au
marirea re(ervei obliatorii, ca urmare a reducerii banilor din circulatie.
%olitica de sustinere a ofertei+ prin sustinerea si incura)area productiei interne, atraerea de noi investitii
straine, statul stimulea(a oferta si deci contribuie la stabilirea ec+ilibrului dintre cererea si oferta areata.
Acest obiectiv este reali(at prin imbunatatirea climatului investitional, prin reducerea impo(itelor si a ta$elor,
prin incura)area economiei si a investitiilor productive.
Intrebarea 7;. 'ugetul de stat i elementele sale.
Instrumentul principal de promovare a politicii buetare este buetul de stat.Huetul este o noiune ntlnit tot
mai des n vocabularul economic i cu o arie lar de utili(are.7n buet este o previ(iune a veniturilor i c+eltuielilor
unui oarecare aent economic pu o perioad de timp,de reul,pu un an.&n acest sens,putem vorbi despre buetul de
familie,buetul ntreprinderii,buetul diferitelor ministere,buetul universitii,buetul local,buetul de
stat.H735T7> *5 4TAT este un document o lee votat de parlament,n care snt nscrise c+eltuielile statului i
veniturile necesare pu acoperirea acestora.Huetul de stat prevede,de asemenea,modalitile de formare i c+eltuire a
resurselor bneti destinate finanrii aciunilor ntreprinse de ctre oranele de stat centrale i oranele locale.'
form specific de buet snt fondurile e$trabuetare.Acestea snt nite resurse bneti ale statului care au o destinaie
bine determinat,dar care nu snt incluse n buetul de stat.?el mai cunoscut din aceast cateorie de fonduri este
fondul asistenei sociale sau fondul de pensii.&n toate rile lumii e$ist buetul uvernului sau buetul central,i
buetele oranelor administrative locale.Huetul central mpreun cu bueteleoranelor puterii locale formea(
buetul consolidat.Huetul de stat este elaborat anual de ctre uvern i aprobat de ctre parlament.5l mai este
numit;leea finanelor;,astfel prevede i autori(ea( c+eltuielile i veniturile statului.>a temelia elaborrii buetului
de stat sint puse 0 principii de ba(:
1,
Anualitatea-nseamn c buetul este elaborat n fiecare an i prevederile lui vi(ea( doar
cadrul anului respectiv.2eniturile i c+eltuielile prev(ute de buetul de stat snt valabile doar pu durata de
timp votat de parlament,adic pe durata unui an.
9revi(ionalitatea- nseamn c sint planificate din timp att veniturile,ct i c+eltuielile pu anul
viitor.
7niversalitatea-buetul de stat cuprinde toate veniturile i c+eltuielile de stat.Acest fapt
facilitea( efectuarea controlurilor din partea parlamentului.
5c+ilibrul buetar-sau reula de aur a finanelor clasice const n faptul c c+eltuielile statului
tre s fie eale cu veniturile acestuia.
Intrebarea 7<. Im#ozitul i sistemul im#ozitar. "ormele im#ozitului.
I<9'[IT7> constituie o parte din veniturile populaiei perceput de ctre stat,n mod obliatoriu,pu a-si
acoperi c+eltuielile.Ansamblul impo(iteleor i al ta$elor,mpreun cu leile i reulile care i obli pe ceteni s
plteasc aceste impo(ite i ta$e,formea( sistemul fiscal.A.ec-ci care pltesc impo(ite se numesc
contribuabili."unciile:
- ".fiscal-cea mai vec+e funcie,aprut odat cu apariia statului.prin intermediul ei se formea(
veniturile statului i se finanea( c+eltuielile publice.
- ".de relementare ec-c sau de instrument al pol.ec-ce a statului.<rind sau reducnd
impo(itele,difereniind nivelul lor n funcie de domeniul de activitate,acordnd anumite nlesniri fiscale,statul
are posibilitatea de a influena po(itiv sau neativ activitatea ec-c,de a stimula de(voltarea unor ramuri sau
de a ncetini ritmurile de cretere a altora.
- ".social permite redistribuirea veniturilor n folosul pturilor vulnerabile i deci reducerea
inealitilor sociale.
?lasificarea:
a%dup nivelul administrrii-imp.centrale#federale%i imp.locale.
b%dup frecven-imp.permanente-i de o sinur dat.
c%imp.pe venit i proprietate#directe%-i imp.pe mrfuri i servicii#indirecte%.
4I4T5<5 *5 I<9'[ITAB5-n decursul istoriei au e$istat trei modaliti diferite de stabilire a raportului ntre
mrimea venitului i mrimea impo(itului.&n funcie de aceasta,s-au constituit / forme de impo(itare i trei sisteme de
impo(itare:
Impo(itul 9roresiv-cu ct mai mare este venitul,cu att mai nalt este rata impo(itului.&n
asemenea ca(,cea mai mare reutate a impunerii cade pe umerii celor boai.
Impo(itul Beresiv-presupune reducerea ratei impo(itrii pe msur creterii veniturilor.Acest
tip de impo(it este folosit ca un instrument de lupt contra eva(iunii fiscale i de lrire a ariei de impo(itare.
Impo(itul proporional-n care se ac+it aceeai rat a impunerii,s (icem de ,1G indiferent de
mrimea venitului obinut.
&n unele ri s-a recurs i la impo(itul fi$,care r-t o mrime fi$ pltit indiferent de mrimea
venitului.
Impo(itul proresiv corespunde cel mai bine principiului ec+itii sociale i )ustiiei,de aceea n lumea
contemporan el a devenit predominant.&n ca(ul impo(itului proresiv,un anumit minim de venit nu este supus
impunerii.
Intrebarea 8A. Beficitul bugetar i metodele de finanare.
*iferena dintre veniturile i c+eltuielile statului constituie soldul buetar. *in punctul de vedere al soldului
buetar, n procesul e$ecutrii buetului pot aprea trei situaii diferite, i anume de:
,% buet ec+ilibrat, cnd c+eltuielile snt eale cu veniturile, iar soldul buetar este eal cu (ero-
.% buet e$cedentar, cnd veniturile snt mai mari dect c+eltuielile, iar soldul buetar este po(itiv-
/% buet deficitar, cnd veniturile snt mai mici dect c+eltuielile, iar soldul buetar este neativ.
1.
n cel de al treilea ca(, se formea( aa-numitul deficit buetar. Beficitul bugetar este o stare a buetului de stat cnd
c+eltuielile depesc veniturile.
Beficitul bugetului de stat are urmri nefaste asupra de(voltrii economice.
9entru a diminua sau a elimina acest deficit, n practica mondial snt utili(ate mai multe metode, i anume:
a% recurerea la mprumuturile interne-
b% folosirea veniturilor provenite din privati(are-
c% emisia de ctre Hanca ?entral a unei cantiti suplimentare de bani-
d% folosirea mprumuturilor e$terne.
&n Bepublica <oldova, n ultimul deceniu, deficitul buetar a fost finanat din sursele provenite din privati(are,
precum i din mi)loacele atrase din vn(area +rtiilor de valoare de stat. *eoarece procesul de privati(are nu a luat
sfrit, la o asemenea metod s-ar putea recure i pe viitor.
Intrebarea 81. %olitica bugetar-fiscal( sco#uri i instrumente.
Politica ugetar exprima conceptia si actiunile statului privind veniturile bugetare cile i mi+loacele de
mobilizare a acestora utilizarea lor pe anumite destinatii care sa serveasca stabilitii si dezvoltrii ec.
4copuri ale politicii buetare sunt:
U finanarea msurilor n limita veniturilor fr ma)orarea mrimii ma$imale a deficitului buetar-
U finanarea deficitului buetar fr emisiunea monetar suplimentar, sursa creia repre(int +rtiile de valoare
de stat-
U ma)orarea eficienei folosirii finanelor publice n re(ultatul e$aminrii de ctre oranele administrative publice
a reelei instituiilor buetare-
U implimentarea unei politici dire ct privete luarea deci(iilor ce duc la mrirea datoriei publice interne i
e$terne-
U determinarea direciilor starteice pentru investiii, in proiectele economice.
*ireciile politicii buetare sunt:
U reali(area proramelor vi(nd economisirea c+eltuielilor publice-
U centrali(area veniturilor i mi)loacelor buetare pe conturile tre(oreriei-
U restructurarea datoriei publice-
U inventarierea mprumuturilor interne i e$terne i re(ultatele folosirii lor-
U trecerea cri(ei buetare.
%olitica fiscal. Curba Laffer
9olitica fiscal este o component de ba( a politicii economice, care, prin intermediul sistemului ta$rii i
impunerii, urmrete s influene(e #s stimule(e% activitatea economic la nivel areat.
9olitica fiscal este politica statului n domeniul impo(itelor i ta$elor.
Iumit adeseori i politica veniturilor publice", ea are la temelie principiul eficienei fiscale. &ns, n pofida
acestui fapt, ea poate fi mai mult sau mai puin eficient sau c+iar ineficient. 9olitica fiscal se considerat eficient
atunci cnd asiur buetul cu veniturile necesare, ncura)nd n acelai timp afacerile economice i investiiile i
asiurnd respectarea principiului ec+itii sociale.
&n scopul eficienti(rii politicii fiscale, statul trebuie s stabileasc proporiile optime ntre impo(itele directe i
cele indirecte, ntre persoanele fi(ice i persoanele )uridice, ntre diferite pturi sociale din punctul de vedere al
aportului acestora la formarea buetului de stat. ?ndva un mare demnitar britanic declarase c nu e$ist impo(ite
bune;. Iu e$ist nici impo(ite perfecte. Impo(itele directe, de pild, se potrivesc unor situaii, pe cnd cele indirecte-
cu totul altor situaii. *e e$emplu, nca(ul n care e$ist un nivel mai nalt al inflaiei, mai bine se potrivesc;
impo(itele indirecte, deoarece acestea se adaptea( la nivelul mereu sc+imbtor al preurilor. &n acelai timp,
impo(itele directe au avanta)ul de a stabili nite relaii mai strnse ntre contribuabil i stat. 9rin impo(itul pe venit,
1/
persoanele fi(ice snt mai mult motivate s aiba o po(iie mai activa vi(avi de felul n care snt c+eltuite resursele
buetare.
7na din problemele importante ale politicii fiscale este determinarea mrimii optimale a presiunii fiscale.
9resiunea fiscal constituie raportul dintre ncasrile fiscale i veniturile statului. Acest indicator reflect partea
din 9IH care, sub diferite forme de impo(ite, se acumulea( n buetul de stat.
Iivelul presiunii fiscale difer att de la o ar la alta, ct i de la o epoca la alta. Astfel, dac n anul ,JFC firmele
din rile de(voltate plteau, sub form de impo(it, mai mult de 01G din profit, atunci in anul ,JJC acest indice s-a
cobort pn la /EG. #&n eneral, trebuie subliniat faptul c, ncepnd cu anii `FE ai secolului AA, mrimea impo(itelor
s-a redus simitor n ntreaa lume.%
Beducerea presiunii fiscale n rile de(voltate se datorea(, n mare parte, i investiaiilor efectuate de ctre
economistul american Art+ur >affer #consilier al preedintelui 47A Bonald Beaan%, care a elaborat o teorie special,
cunoscut sub denumirea de curba >affer". 9otrivit conclu(iilor la care a a)uns economistul american, pn la un
punct oarecare, care difer de la o ara la alta, o dat cu creterea presiunii fiscale, cresc i veniturile statului. Apoi
ns creterea presiunii fiscale este nsoit de o reducere continu a veniturilor.
Impo(itele mici favori(ea( activitatea economic i deci lrirea ariei impo(abile. ?a urmare, cresc veniturile
staului. Impo(itele prea mari reduc ns aria fiscalitii, deoarece n asemenea condiii activitatea economic devine
puin atractiv i muli ntreprin(tori i prsesc afacerile. &n rile n tran(iie, micorarea presiunii fiscale
ncura)aea( ieirea din ilealitate a multor aeni economici, reduce proporiile eva(iunii fiscale, deoarece n ca(ul
unor impo(ite mai mici riscurile leate de dosirea profiturilor nu snt )ustificate.
9rin politica fiscal, statul poate influena o serie de coordonate economice #cererea de bunuri, veniturile .a.%.
'peraiunile de aceast natur sunt mi)locite de nivelul c+eltuielilor publice i al investiiilor, avnd menirea de a
determina relansarea creterii economice. Astfel:
j &n fa(ele de recesiune economic, statul trebuie s acione(e cu precdere n direcia reducerii radului de
impo(itare O ta$are, n scopul ncura)rii at@t a consumului, c@t i a investiiilor.
j &n sc+imb, n etapele de boom, fiscalitatea se ma)orea(, pentru a ncetini ritmul cererii de consum i al
investiiilor private #cre@nd teren pentru ncasri suplimentare la buetul statului 8 utili(abile n vederea acoperirii
deficitelor nreistrate n perioadele de recesiune%.
Intrebarea 8.,fectele de transmisie a #oliticii bugetar-fiscale
*upa ce am pre(entat instrumentele politicii fiscale si efectele ei asupra scopului principal si anume sc+imbarea
cererii areate, sa anali(am mai detaliat mecanismele economice prin intermediul carora aceste instrumente si
transmit efectele. 4e poate spune ca fiecarui instrument i corespunde un anumit mecanism, care se pune n
miscare n momentul n care economia percepe o sc+imbare n marimea instrumentului respective
5fectul de ansamblu ce se obkine n urma sc+imbarii marimii unui anumit instrument de politica fiscala se
masoara cu a)utorulmulti#licatorului asociat instrumentului res#ectiv, n timp ce influenkele care au loc la nivelul
principalelor variabile macroeconomice si care sunt declansate de modificarea valorii unui anumit instrument politic
sunt repre(entate prin intermediul efectului de transmisie asociat instrumentului respectiv.
9entru a introduce at@t multiplicatorii, c@t si efectele de transmisie asociate instrumentelor politicii fiscale
vom considera urmatorul model macroeconomic al unei economii nc+ise, care include un sector uvernamental.
*N?QIQ3 #0.,%
?N?
E
Qc
R
P
*
- ?
E
SE, E^c
R
^, #0..%
10
P
*
NPQTB-T #0./%
TNT
E
Qt
R
P - Elt
R
l, #0.0%
psbrN3QTB-T #0.1%
PN* #0.C%

<odelul, derivat din modelul de determinare a venitului de ec+ilibru pre(entat n capitolul I, utili(ea(a
notakiile de)a introduse, psbr repre(ent@nd necesarul de mprumut al sectorului public #uvernamental%.
4e observa ca, n acest model, se face distinckie ntre cererea uvernamentala de bunuri si servicii, 3, si
plakile transferabile TB. 4uma acestora determina c+eltuielile uvernamentale.
*aca din c+eltuielile uvernamentale, 3QTB, scadem veniturile uvernamentale obkinute din impo(ite si ta$e
T, obkinem necesarul de mprumut al sectorului public psbr. Acesta, cu semnul minus, repre(inta deficitul buetar
uvernamental.
<odelul #0.,%-#0.C% permite determinarea, la un moment de timp dat, a valorilor de ec+ilibru a sase variabile
endoene, P, *, ?, P
*
, T si psbr, n funckie de modificarile ce au loc n trei variabile e$oene, 3, I si TB.
>oica modelului poate fi descrisa n modul urmator:
"irmele utili(ea(a factorii de produckie #munca, capital s.a.% nc+iriaki de la ospodarii pentru a reali(a un
produs omoen. Acest produs este cerut, pentru consumul final, de catre ospodarii si uvern si pentru consum
intermediar #investikii%, de catre firme.
4inura componenta endoena a cererii areate este consumul ospodariilor, care depinde de venitul
disponibil, deci acel venit care ram@ne la dispo(ikia ospodariilor dupa ce ele platesc impo(itele si ta$ele si primesc
transferurile uvernamentale. 2om considera ca firmele produc ceea ce se cere la prekuri fi$ate #riide%.
5c+ilibrul pe piaka bunurilor si serviciilor are loc atunci c@nd cererea areata este eala cu oferta areata.
3uvernul ta$ea(a ospodariile si utili(ea(a venitul astfel obkinut pentru a cumpara produsul reali(at de firme
si a efectua plaki transferabile catre ospodarii. 5l are un buet ec+ilibrat c@nd veniturile sunt eale cu c+eltuielile.
Altfel, daca c+eltuielile sunt mai mari dec@t veniturile, apare un deficit buetar care trebuie acoperit prin
mprumuturi uvernamentale. &n ca( contrar, e$ista un e$cedent buetar, din care uvernul plateste dob@nda la
datoria publica contractata anterior sau c+iar poate proceda la reducerea nivelului datoriei publice.
Caracteristica general a modelului I0 5 LM de ec1ilibru macroeconomic.
5conomia de pia se ba(ea( pe coe$istena a dou mari sectoare: sectorul real i sectorul monetar. 9rimului
sector i corespunde piaa bunurilor i serviciilor, pia pe care se confrunt cererea areat cu oferta
areat#4ectorului monetar i corespunde piaa cererii i ofertei de bani. Aceste dou sectoare #dou piee% se afl
ntr-o interdependen permanent. 5c+ilibrul ce se stabilete ntre sectorul real i sectorul monetar al economiei se
numete ec+ilibru economic eneral". Acest ec+ilibru este studiat cu a)utorul modelului I4-><, care repre(int o
sinte( a acestor dou sectoare, real i monetar.
11
<odelul I4->< a fost propus n calitate de instrument de anali( a ec+ilibrului eneral de ctre economistul
enle( X. B. gic!s n anul ,J/J. *eoarece modelul I4->< este ba(at pe modelul !eRnesian simplificat #modelul A*-
A4% i pe teoria monetar !eRnesian, acesta se mai numete modelul !eRnesist enerali(at". ?omponentele de ba(
ale modelului I4->< snt: curba I4 #ce repre(int raportul investiii#I% si economii #4%"% i curba >< #ce repre(int
raportul dintre cererea m>n i oferta m<n de bani%. ?urba I4 reflect condiiile necesare pentru stabilirea ec+ilibrului pe
piaa bunurilor i serviciilor, adic n sectorul real al economiei, iar curba >< reflect condiiile n care se va stabili
ec+ilibrul pe piaa monetar. Astfel, modelul I4->< este repre(entat sub forma a dou curbe, una din care #I4%
repre(int ec+ilibrul pe piaa bunurilor i serviciilor, iar cealalt #curba ><% - ec+ilibrul pe piaa monetar. Acest
model permite determinarea simultan a ec+ilibrului pe ambele piee.
Curba I0 #investiii-economii%
*up cum se tie, ritmurile de cretere a venitului naional snt determinate, n cea mai mare msur, de
mrimea investiiilor. Anume investiiile permit lrirea produciei, reutilarea i moderni(area aparatului productiv
e$istent. <rimea investiiilor este influenat de mai muli factori, principalul din care este rata dobn(ii. Anume n
funcie de rata dobn(ii aenii economici vor decide s investeasc veniturile sau s le foloseasc n alt mod. n
condiiile cnd rata dobn(ii este )oas, partea veniturilor transformat n investiii va crete, fapt ce va contribui la
sporirea venitului naional.
?urba I4 repre(int toate acele combinaii dintre rata dobn(ii i venitul naional n care piaa bunurilor i
serviciilor se afl n stare de ec+ilibru.
&n ca(ul curbei I4, se pornete de la premisa c economiile depind de mrimea venitului naional, pe cnd investiiile
depind de rata dobn(ii i de eficiena marinal a capitalului. ?u alte cuvinte, asupra dorintei de a investi #i deci de
a transforma economiile n investiii%, o influen decisiv are rata dobn(ii. Atunci cnd rata dobn(ii este n cretere,
dorina de a investi se micorea(. *in contra, la o rat sc(ut a dobn(ii, investiiile vor crete. *eci rata dobn(ii i
determin pe posesorii unui venit disponibil s-, investeasc sau s-, economiseasc. Bata dobn(ii, prin intermediul
investiiilor, influenea( i asupra venitului naional.
7nei rate nalte a dobn(ii i corespunde un nivel sc(ut al investiiilor i, n consecin, un nivel sc(ut al venitului
naional #P%. *in contra, o dat cu reducerea ratei dobn(ii pn la r
.
,

dorina de a investi #adic volumul investiiilor
ca parte a venitului% va crete pn la 5., iar venitul naional va spori i el pn la P..
Intrebarea 8.. ,c1ilibrul I0 5LM. Influena #oliticilor macroeconomice n modelul I0 5 LM.
?urbele I4 i ><, avnd aceleai variabile, pot fi repre(entate mpreun pe aceleai coordonate. 9iaa
produselor i serviciilor se poate afla n stare de ec+ilibru n orice punct de pe curba I4. >a fel, piaa monetar poate
atine o situaie de ec+ilibru n orice punct de pe curba ><. ns numai n punctul n care cele dou curbe se
intersectea( se va stabili un ec+ilibru ntre sectorul real al economiei i cel monetar.
9unctul de intersecie dintre curba I4 i curba >< repre(int valorile pe care trebuie s le aib rata dobn(ii
#r,% i mrimea venitului naional #P% pentru ca s se stabileasc un ec+ilibru ntre sectorul real i sectorul monetar al
economiei. 9unctul 5 este considerat punctul ec+ilibrului eneral.
n acest punct se reali(ea( concomitent ec+ilibrul ntre economii i investiii, precum i ec+ilibrul ntre cererea i
oferta de bani. n punctul 5, rata dobn(ii stabilit n urma confruntrii cererii i ofertei de bani va corespunde ratei
dobn(ii stabilite prin raportul dintre investiii i economii.
<odelul I4->< este pe lar utili(at n economia real. 5l servete ca instrument eficient al politicii fiscale i
politicii monetare promovate de statele lumii n scopul modificrii nivelului venitului naional. *ac statul dorete s
mreasc venitul naional, el poate, de e$emplu, ma)ora oferta de bani. ?reterea ofertei de bani va duce la reducerea
ratei dobn(ii. Beducerea ratei dobn(ii va motiva", la rndul su, creterea nivelului investiiilor, fapt ce va avea
drept consecin, prin efectele multiplicatorului, creterea mrimii venitului naional.
&ns statul poate mri venitul naional i pe alt cale, de e$emplu, prin creterea volumului investiiilor publice.
Aceast cretere a investiiilor, prin efectul multiplicatorului, va avea ca re(ultat sporirea volumului venitului
naional.
1C
Cre terea economic. "actorii cre terii economice.
?reterea ec-c rOt un proces de sporire continu pe termen lun a cantitilor de mrfuri i servicii fabricate la
nivel de ramur,ntreprindere,ec-ie naional sau ec-ie mondial. Teoria cr.ec-ce s-a aflat n atenia tuturor doctrinelor
ec-ce de la A.4mit+ i ?arl <ar$ pn la economitii contemporani. &nc n anii/E sec AA,cr.ec-c devine un
domeniu special de cercetare ec-c.Autorul conceptului de cretere ec-c n calitate de proces de cretere durabil a
produciei la diferite niveluri este considerat economistul enle( Bo( garrod.&n perioada postbelic asiurarea cr.ec-
ce evine obiectul de ba( al tuturor uvernelor lumii.&n lumea contemporan ritmurile de cretere ec-c au devenit
principalul indicator al performanelor ec-ce ale fiecreiec-ii naionale.*in acelai punct de vedere se aprecia( i
eficiena uvernrii.*inamica macroeconomic este e$primat nu doar prin no.de cr.ec-c,dar i prin no.de
de(voltare ec-c i prores ec-ic.
Ti#urile de cr.ec-ca si indicatorii ei.
&n eneral,prin cr.ec-c se subnelee deplasarea spre dreapta a curbei posibilitilor de prodducie.4e au n
vedere posibilitile de cretere att a vol.de bunuri de consum i a serviciilor,ct i a vol.de investiii.?u alte
cuv.cr.ec-c se reali(ea( prin sporirea cantitii factorilor de producie utili(ai n ec-ie i prin creterea
productivitii lor.?a urmare se nreistrea( o ma)orare a cantitilor bunurilor de consum create,ct i o sporire a
bunurilor de investiii.?reterea ec-c e$prim micrile de lun durat.Totui pu un interval de timp limitat,cr.ec-c
poate fi de m.multe ti#uri i anume:
a%cr.ec-c po(itiv ce e$ist atunci cnd cantitatea total de bunuri i 9IH pe cap de locuitor sporesc.
b%cr.ec-c neativ care se e$prim prin reducerea cantitii de bunuri i a 9IH pe cap de locuitor.
c%cr.ec-c (ero se manifest n ca(ul n care producia de bunuri nu se modific,rmine nesc+imbat.
&n viaa real se mai ntlnete i o cr.ec-c nominal.5a e$ist atunci cnd sporete doar mrimea valoric a
?r.ec-c se calculea( preuri comparabile pu a elimina influena e$ercitat de inflaie asupra mrimii valorice a
9IH#9IH%.Bata cr.ec-ce atunci cnd depete rata de cr.a populaiei,relev fenomenul de cr.a populaiei i a venitului
pe cap de locuitor.Acesta este scopul final al de(voltrii ec-ce din orice ar.
"actorii cr.ec-ce.
?r.ec-c este alimentat de un ir de factori care pot fi divi(ai n fn.de m.multe criterii.?lasicul Adam 4mit+
afirma:;' surs a cr.ec-ce este sporirea productivitii muncii care se spri)in pe divi(iunea social a muncii;.
?arl <ar$ susinea-factorul de ba( a cr.ec-ce este acumularea capitalului,dar totui posibilitile de cr.ec-c n
capitalism sunt limitate din cau(a contradiciilor e$istente.; 9rintre factorii c+eie de cr.ec-c pot fi menionai:
resursele naturale,r.de munc,proresul te+nico-tiinific .a.&n a .-a )um a sec AA savanii economiti a)un la
conclu(ia c la temelia cr.ec-ce se afl o totalitate de factori.7n rup de economiti france(i susin c la ba(a cr.ec-ce
se afl n special urmtorii factori:
,%ma)orarea nr.populaiei active i a calificrii forei de munc-
.%acumularea capitalului-
/%proresul te+nic i inovaiile-
0%proresele n divi(iunea i orani(area muncii.
Aceti factori pot fi divi(ai n / rupe mari:
a%f.de ba(-principali.munca,capitalul,pmintul,investiiile,cercetrile te+nico-tiinifice.
b%f.sociali i instituionali-participarea muncitorilor la administrarea ntreprinderilor,spiritul de ntreprin(tor i
mentalitatea,sistemul de securitate social,climatul investiional.
c%eficacitatea activitii instituiilor intl.
0istemuleconomiei mondiale. %ia a mondial si structura ei.
,conomia mondial - un sistem comple$, dinamic, care ncorporea( ansamblul economiilor naionale dar i
relaiile, interdependenele economice dintre ele, enerate i de(voltate pe ba(a divi(iunii internaionale a muncii,
1D
precum i de mecanismele, normele )uridice i instituiile naionale i mondiale conform crora se reali(ea( aceste
leturi.
Economia mondial constituie totalitatea economiilor naionale aflate &n relaii de interdependen &n baza
diviziunii interna a muncii i participrii la circuitul economic mondial
5conomia mondial, ca un ansamblu de interdependene ntre economiile naionale, este un fenomen relativ nou,
aprut ceva mai bine le un secol n urm.
5tapele economiei mondiale:
/# etapa crerii premiselor economiei mondiale #sf.sec. A2I 8 nc.sec. A2II% - trecerea de la feudalism la capitalism,
descoperirile mari eorafice i cuceririle coloniale, crearea economiilor i pieelor naionale-
//# etapa formrii economiei mondiale #sec.A2III-AIA% - ntrirea economiilor i pieelor naionale, statele devin
subiectele de ba( ale relaiilor interna, comerul se reali(ea( principale divi(iunii interna a muncii-
///# etapa dezvoltrii economiei mondiale #sfritul sec. AIA - nceputul sec. AA% - aprofundarea relaiilor
economice internaionale, piaa mondial include de)a i pieele muncii, capitalurilor, +rtiilor de valoare.
,conomia mondial contem#oran este re(ultatul unui proces istoric ndelunat, ce include un ir de momente
importante:
,% de(voltarea econ.de sc+imb, lrirea relaiilor economice dintre diferite popoare i reiuni ale lobului-
.% de(voltarea manufacturilor, revoluia industrial i formarea marii industrii maini(ate-
/% formarea pieelor naionale i a economiilor naionale-
0% formarea divi(iunii internaionale a muncii #ca ansamblu de speciali(ri pentru e$port i al de(voltrii relaiilor
economice%-
1% contienti(area importanei e$istenei economiei mondiale ca re(ultat al confruntrilor contradictorii n perioada
primului r(boi mondial i al cri(ei economice mondiale ,J.J-,J//-
C% e$istena unii dependene reciproce dintre naiuni i necesitatea con)urii eforturilor #ca re(ultat al unui ir de
evenimente cum ar fi destrmarea sistemelor coloniale, de(voltarea furtunoas a comerului internaional, cri(a
eneretic internaional, apariia unor probleme lobale ale omenirii%.
Trsturile de ba( ale economiei mondiale contemporane:
,% creterea furtunoas a numrului de state suverane i afirmarea economiilor naionale ca re(ultat al evoluiei
contradictorii i al destrmrii unor sisteme, spaii economice #sistemul colonialist, sistemul socialist, sistemul
7.B.4.4., al Iuoslaviei etc%-
.% tendinele de reconstruire i dezvoltare ale unor noi spatii economice (onale, reionale, internaionale #pe ba(a
unor uniuni interaioniste sau a unor societi transnaionale%-
/% unitatea economiei mondiale asiurat prin accentuarea i diversificarea interdependenelor economiilor
naionale, internaionale, reionale i mondiale.
Onitatea economic mondial este un comple$ economic eteroen i dinamic, trsturile cruia, pe de o parte,
decur din marile deosebiri n nivelul de dezvoltare &n potenialul economic &n structurile economico-sociale ale rilor,
pe de alt parte, sunt determinate de multitudinea de factori care influenea( asupra economiei mondiale.
8eosebirile &n nivelul de dezvoltare se observ n decala)ele economice dintre rile de(voltate i cele subde(voltate.
*e e$emplu, 9IH pe locuitor n perioada ,JJ, -,JJD era de la 00/1E dolari n 5lveia i de ,DE dolari n 7anda #se poate
observa decala)ul i prin compararea ritmurilor de cretere a 9IH%.
"actorii comuni care au influenat asupra economiei mondiale:
a% scderea considerabil a preurilor la produsele de ba( i a paritilor sc+imburilor comerciale-
b% pierderile suferite drept consecin a acestui factor i aravarea cri(ei datoriilor e$terne, ma)orarea dob@n(ilor,
ceea ce a redus ritmurile creterii economice n rile n curs de de(voltare-
c% sc+imbarea raportului dintre creterea economic i consumul de resurse-
d% multipolaritatea economic ca urmare a reducerii ponderii 47A i a creterii ponderii 5uropei 'ccidentale i a
Xaponiei-
e% confruntarea cu problemele lobale ale omenirii i necesitatea msurilor concrete n soluionarea lor la scar
naional i internaional.
1F
Onicitatea economiei mondiale ce se manifest n interdependena fenomenelor i proceselor, care se desfoar pe
piaa mondial #ca interes comun, pe de o parte, i deosebiri ale economiilor naionale, pe de alt parte%.
*eosebirile se refer la:
- nivelul de de(voltare a forelor de producie- potenialul economic, financiar, te+nico-tiinific-
- relaiile de producie predominante-
- radul de participare la divi(iunea internaional a muncii-
- tipurile de ri #de(voltate, mediu de(voltate, n curs de de(voltare, slab de(voltate, industriale, industrial-arare,
arar-industriale%-
- tipurile de reproducie #intensiv, e$tensiv, de sub(isten #supravieuire% .a.%
9rin urmare, economia mondial contemporan repre(int un sistem lobal mondial, unitar prin interrelaiile dintre
subsistemele componente i structura eteroen contradictorie.
>eitile de(voltrii economiei mondiale:
- dezvoltarea ra#id a comerului mondial, a e$portului de capital i al reali(rilor prores te+nico-tiin-
- ritmurile nalte de dezvoltare a divi(iunii internaionale a muncii n ramurile ce determin proresul te+nico-
tiinific - microelectronica, construcia de maini, radiote+nica-
- nivelul nalt al internaionali(rii produciei-
- concentrarea forelor de producie de(voltate ntr-un numr limitat de ri puternic de(voltate-
- dezvoltarea inegal a forelor de producie n rile lumii-
- decala4ul #rofund dintre nivelul de(voltrii economice a rilor industriali(ate i a rilor slab de(voltate.
?omponentele de ba( ale economiei mondiale snt:
a# Economiile naionale #peste .EE la numr%, ca verii de ba( ale economiei mondiale, eteroene dup
ornduirea politic i social, precum i dup n(estrarea cu factori de producie, dup nivelul de de(voltare
economic, dup mrimea 9IH-ului etc.
b# Brganizaiile economice internaionale( Hanca <ondial, "ondul <onetar Internaional, 'rani(aia <ondial
a ?omerului etc, rolul crora este mereu n cretere.
c# .ocietile transnaionale #4TI%, din care fac parte acele ntreprinderi care snt naionale dup proveniena
capitalului, dar internaionale dup sfera activitii lor. 5le snt formate dintr-o societate principal firma-mam,
aflat n una din rile de(voltate, i o mulime de filiale dependente, plasate n mai multe ri. ?a e$emple de 4TI
putem numi 3eneral <otors, ?oca-?ola, 9+ilipps, "ord, 3eneral 5lectric, <its+ubis+i, 9anasonic, <c*onald`s-
d# =ruprile integraioniste regionale numite adeseori orani(aii economice interstatale", cum ar fi 7niunea
5uropean, ?4I, IA"TA.
e# 2luxurile economice internaionale( de mrfuri i servicii, de capitaluri, de for de munc, monetare i
financiare.
9rimele 0 tipuri de instituii constituie subiecii econ. mondiale, cel de al 1 este un element derivat de cone$iuni
ntre subieci.
Clasificarea rilor lumii du# diferite criterii
garta lumii se reface mereu, mai cu seam n privina numrului statelor suverane. Astfel, n anul ,F1E, n lume
erau numai 00 de state independente, iar n anul ,J/F 8 CE, dup cel de-al doilea r(boi mondial, ritmul de apariie a
noilor state a sporit substanial. &n )umtate de secol numrul statelor lumii s-a mrit de aproape patru ori, atinnd n
anul .EE1 cifra de ..E. *up criteriul nivelului de de(voltare i al caracterului sistemului economic din care fac
parte, rile lumii snt divi(ate n trei mari cateorii:
,. ri de(voltate cu economie de pia, numite de obicei ri industriale"-
.. ri n tran(iie-
/. ri n curs de de(voltare.
&n rapoartele sale anuale, Canca Mondial mparte rile lumii doar n doua rupuri: ri de(voltate i ri n curs
de de(voltare. ?onform acestei divi(ri, rile n tran(iie se pomenesc ntr-o cateorie sau n alta, n funcie de
mrimea 9IH-ului per locuitor. orile n care 9IH-ul este de peste 1EEE de dolari fac parte din prima cateorie,
celelalte - din a doua.
1J
,conomia mondial contem#oran este re(ultatul unui proces istoric ndelunat, ce include un ir de momente
importante:
D de(voltarea economiei de sc+imb, lrirea relaiilor economice dintre diferite popoare i reiuni ale lobului-
D de(voltarea manufacturilor, revoluia industrial i formarea marii industrii maini(ate-
D formarea pieelor naionale i a economiilor naionale-
D formarea divi(iunii internaionale a muncii #ca ansamblu de specipli(ri pentru e$port i al de(voltrii relaiilor
economice%-
D contienti(area importanei e$istenei economiei mondiale ca re(uqtat al confruntrilor contradictorii n perioada
primului r(boi mondial i al cri(ei economice mondiale ,J.J-,J//-
D e$istena unii dependene reciproce dintre naiuni i necesitatea con)urii eforturilor #ca re(ultat al unui ir de
evenimente cum ar fi destrmarea sistemelor coloniale, de(voltarea furtunoas a comerului internaional, cri(a
eneretic internaional, apariia unor probleme lobale ale omenirii%.
Trsturile de ba( ale economiei mondiale contemporane:
,% creterea furtunoas a numrului de state suverane i afirmarea economiilor naionale ca re(ultat al evoluiei
contradictorii i al destrmrii unor sisteme, spaii economice #sistemul colonialist, sistemul socialist, sistemul
7.B.4.4., al Iuoslaviei etc%-
.% tendinele de reconstruire i dezvoltare ale unor noi spatii economice (onale, reionale, internaionale #pe ba(a
unor uniuni interaioniste sau a unor societi transnaionale%-
/% unitatea economiei mondiale asiurat prin accentuarea i diversificarea interdependenelor economiilor naionale,
internaionale, reionale i mondiale.
&n economia contemporan, mondiali!area a devenit un fenomen evident. "aptul c un produs purt@nd aceeai marc
este fabricat n mai multe ri sau c n consiliile de administraie ale multora dintre cele mai mari firme pot fi sii
membri de naionaliti diferite nu mai constituie o e$cepie. Iu mai este o e$cepie nici faptul c o rev la o
ntreprindere a lui 3eneral <otors din Hra(ilia declanea( o micare de solidari(are n u(inele aceleiai firme situate
n puncte cardinale opuse, n Australia sau n Anlia.
Comerul e-terior. ,ficiena comerului e-terior.
?omertul e$terior constituie e$porturile i importurile unei tari. 5l vi(ea(a deci flu$urile de marfuri i servicii
ale unei economii cu strainatatea.
?omertul e$terior cuprinde doua tipuri de flu$uri comerciale:
a%comerul cu marfuri corporale care pot fi produse de ba(a#materie prima combustibil etc.% cit si produse prelucrate
ca ec+pament, mobila, imbracaminte, etc.
b%comertul invizibilcare include transporturile, telecomunicatiile, turismul international, comertul cu brevete de
inventie, cu !noY-+oYetc. &n ultimul deceniu comertul cu bunuri materiale a constituit circa DEG iar cel invi(ibil
circa /EG din volumul total al comertului mondial.
?a parte a eficienei economice n eneral, eficiena economic a comerului e$terior este olindit de raportul dintre
efectele obinute de pe urma sc+imburilor de pe pieele e$terne i eforturile fcute n acest domeniu.
&n condiiile unor efecte numeroase i eficiena economic a comerului e$terior se olindete prin intermediul
mai multor indicatori :
-volumul fi(ic i valoric al e$porturilor i importurilor, e$primat n preturi curente i preturi constane.
-structura pe rupuri de marfuri a importurilor i e$porturilor
-structura eorafica a e$porturilor si a importurilor.
Modelul economiei mici desc1ise.
5conomie desc+is este considerat o economie naional n care nu e$ist restricii n efectuarea sc+imburilor
cu strintatea, n care mrfurile i capitalul au posibilitatea s intre i s ias liber din ar. In acelai timp, economia
desc+is este i un concept teoretic, care studia( influena factorului e$tern asupra economiilor naionale.
In teoria economic, economiile desc+ise se mpart n dou cateorii: a% economii desc+ise de dimensiuni mari i b%
economii desc+ise de dimensiuni mici
CE
Intrebarea 8<. 'alana de #li i structura sa. ,c1ilibrul balanei de #li. %olitici de ec1ilibrare a balanei de
#li.
Halana de pli este un document statistic de sinte( macroeconomic ce reflect n mod sistemati(at toate
tran(aciile economice ale unei ri cu restul lumii pentru o perioad de timp. Halana de pli reflect tran(aciile
efectuate ntre re(ideni i nere(ideni si este intocmita de catre Hanca ?entrala.
'tructural, alana de pli este alctuit din dou componente mari#
-contul curent include: balana comerului cu bunuri i servicii, balana veniturilor, balana transferurilor
curente.-
-contul de ca#ital i fi nanciar const din: transferuri de capital, investiii directe, investiii de portofoliu,
derivate financiare, alte investiii, active de re(erv. >a ma)oritatea articolelor contului fi nanciar al balanei
de pli nreistrrile sunt efectuate n valoare net.
>a ba(a ntocmirii balanei de pli st principiul dublei nreistrri. "iecare tran(acie este repre(entat prin dou
nreistrri eale ca valoare absolut, dar opuse ca semn. 7na din aceste nreistrri se efectuea( pe credit cu semnul
plus, iar cealalt 8 pe debit cu semnul minus. &n aa mod, suma tuturor nscrierilor pe credit este eal cu suma
tuturor nscrierilor pe debit, iar soldul net al nreistrrilor din H9 trebuie s fi e (ero. *e e$emplu, n ca(ul efecturii
unei operaiuni de e$port n H9 valoarea tran(aciei va fi refl ectat pe credit la articolul Export i pe debit la articolul
)ctive - valut i depozite.
/. /peraiunile ce generea! intrri A <ncasri se <nregistrea! dup cum urmea!#
8 pe credit:
L e$portul de bunuri i servicii, obinerea venitului din munc i a venitului aferent factorilor
de producie deinui de re(ideni i utili(ai de nere(ideni sau la titluri de valoare n posesia
re(idenilor, emise de nere(ideni-
'. /peraiunile ce generea! ieEiri A pli se <nregistrea! dup cum urmea!:
8 pe debit:
L importul de bunuri i servicii, plata venitului din munc i a venitului provenit din utili(area
de ctre re(ideni a factorilor de producie deinui de nere(ideni sau la titluri de valoare n posesia
nere(idenilor, emise de re(ideni-
L investiiile moldoveneti n strintate, retraerea investiiilor strine din <oldova,
L plile efectuate drept compensare la operaiunile indicate mai sus la debit #diminuarea
creanelor sau ma)orarea ana)amentelor vi(avi de nere(ideni%.
C. Transferuri curente
4pre deosebire de operaiunile descrise la literele A i H, care presupun ana)amente reciproce,
la articolul transferurile curente se efectuea( nreistrarea compensatorie a bunurilor i serviciilor
primite sau furni(ate ratuit, precum i a a)utoarelor bneti i a altor operaiuni de transfer
unilateral, cum ar fi asistena te+nic acordat rii, contribuia tarii n oranismele internaionale
sau transferurile ana)ailor.
B. Erori Ei omisiuni
<odalitatea de nreistrare n balana de pli, ba(at pe contabili(area n partid dubl,
implic o ealitate a totalului de nscrieri pe credit i pe debit. &n practic, ns, nu se nt@mpl
aa, deoarece datele pentru diferite articole sunt furni(ate din diverse surse, ca re(ultat se obine
un sold net debitor sau net creditor, care este nreistrat cu semn opus la un articol special numit
,CUILI'!OL '/L/?T,I B, %L/TI
&n linii enerale, pe termen lun, suma iesirilor trebuie sa fie eala cu cea a intrarilor. &n realitate nsa, o asemenea
ealitate se ntilneste foarte rar. *iferenta dintre iesirile de valuta si intrarile de valuta repre(inta soldul balantei da
plati. Acesta poate fi po(itiv, atunci cnd intrarile de valuta sint mai mari decit iesirile, si neative, in ca(ul unei
situatii inverse.
C,
%olitici de ec1ilibrare a balanei de #li.
&n privina ec+ilibrului balanei de pli e$terne e$ist n literatura de specialitate dou accepiuni diferite:
ec+ilibrul balanei de pli este indus automat de ec+ilibrul economic eneral sau ec+ilibrul poate fi obinut prin
promovarea unor politici macroeconomice sau prin utili(area unor te+nici de ec+ilibrare specifice. &n primul ca( nu
este nevoie de intervenia statului pentru ec+ilibrarea balanei de pli, consider@ndu-se c aceasta se va ec+ilibra n
condiiile ec+ilibrului economic eneral.
0olitici de ec"ilibrare a C0E
4tatul are la dispo(iie mai multe politici pe care le poate utili(a n vederea a)ustrii deficitelor din balana de pli
e$terne:
. Politici monetare : ratele de dob@nd, operaiuni pe piaa liber efectuate de Hanca ?entral, re(ervele
bancare obliatorii, emisiunea sau retraerea de moned de pe pia, limitarea creditului. Aceste politici pot
avea o influen direct asupra flu$urilor de capital n sensul atraerii lor printr-o cretere a ratelor de
dob@nd. 9oliticile monetare pot avea un efect benefic asupra balanei de pli e$terne i prin stabilitatea n
materie de preuri pe piaa local. Inflaia i dob@nda sunt factori suficient de puternici n a ec+ilibra balana
de pli e$terne. 0olitica banilor ieftini care const n scderea ratei dobn(ei i respectiv a deficitului costului
curent se e$plic prin faptul c n urma acestei politici vor scdea i ratele de sc+imb, care conduc la creterea
e$portului i la reducerea importului. 7n de(avanta) al acestei politici este faptul c politica banilor ieftini
poate conduce la apariia proceselor inflaioniste.
. Politicile ugetare : politici care vi(ea( creterea veniturilor din impo(ite i ta$e #se poate reali(a printr-o
fiscalitate sporit sau printr-o mai bun colectare a fondurilor datorate statului% i reducerea c+eltuielilor
buetare. &n eneral sunt vi(ate acele impo(ite i ta$e care pot afecta puternic flu$urile financiare i reale
nreistrate de balana de pli e$terne. Aceste politici au rolul de a limita dimensiunea deficitului buetar
intern care de multe ori este finanat e$tern prin fonduri mprumutate #mai ales n ca(ul rilor n curs de
de(voltare%. &n plus, aceste deficite sunt adesea finanate inflaionist prin emisiune de moned, fapt ce poate fi
duntor e$porturilor, arav@nd i mai mult deficitul contului curent.
- 'timularea Ei promovarea e2porturilor prin diferite metode #subvenii de e$port, credite de e$port
subvenionate, faciliti fiscale, asiurarea i arantarea creditelor de e$port etc.% conduce la reec+ilibrarea
balanei comerciale. 9romovarea e$porturilor include: susinerea financiar sau loistic a participrii la
t@ruri i e$po(iii internaionale pentru companiile locale, nc+eierea de tratate comerciale, acorduri de
naviaie sau comer, crearea de (one de liber sc+imb sau uniuni vamale, crearea de centre de informare n
ar menite s spri)ine activitatea de e$port sau intensificarea repre(entrii comerciale n strintate.
. )inanarea deficitelor din 7PE se refer la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr-un credit
e$tern acordat din diferite surse #"<I prin mecanismul de finanare lrit sau emisiune de obliaiuni
uvernamentale pe piaa internaional%. Avanta)ul acestei politici este unul pe termen scurt, pe termen lun
creditele nu fac altceva dec@t s am@ne re(olvarea cau(elor reale ce au dus la acest deficit comercial. &n plus,
nu trebuie neli)at faptul prin nreistrarea remunerrii acestor credite #dob@n(i pltite% n debitul contului de
venituri #contul curent% deficitul este reportat pentru o perioad viitoare.
. Atragerea de investiii strine directe Ei de portofoliu contribuie la reec+ilibrarea balanei de pli prin
capitalul strin in)ectat n economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de sc+imb enerat de o
balan comercial deficitar. Atraerea investitorilor strini se poate face prin acordarea de faciliti
#concesionarea de terenuri, spaii comerciale, cldiri, utiliti% sau stimulente fiscale pe de o parte #reduceri la
impo(itul pe profit, reduceri sau scutiri la impo(itele indirecte% dar i prin promovarea imainii n strintate
pe de alt parte. 5vident c oric@te faciliti s-ar oferi investitorilor strini i oric@t eforturi s-ar ntreprinde
pentru a face cunoscut ara a(d, lipsa unui cadru adecvat de de(voltare propice a afacerilor va ine la
distan investitorii strini.
&n conclu(ie, statul poate interveni direct prin numeroase p@r+ii i mecanisme pentru a reec+ilibra balana de
pli e$terne. Baiunea pentru a interveni n sensul ec+ilibrrii H95 este dat de absena a)ustrii automate i de
C.
efectele pe care le poate avea de(ec+ilibrul H95 asupra ec+ilibrului economic eneral. Halana de pli rm@ne
principalul mi)loc de msurare a valorii i a competitivitii e$terne a unei economii, fiind n acelai timp un
instrument deosebit de util pentru confiurarea principalelor politici macroeconomice. &n abordarea macroeconomic
a nevoii de finanare a unei economii, balana de pli e$terne repre(int cel mai important instrument de anali(
%iaa valutar i com#onentele ei. %olitica valutar.
Piaa valutar este o pia pe care are loc vmzarea-cum-prarea de valut strin i de diferite tipuri de
credit !acreditive cecuri cambii etc#.
9iaa valutar este o pia specific, care funcionea(, practic, fr ntrerupere, .0 de ore din .0. &n fiecare ar,
piaa valutar este supus controlului din partea Hncii ?entrale.
9e piaa valutar se vnd i se cumpr #contra valutei naionale% valutele altor ri, n special valutele liber
convertibile. 9e aceast pia se confrunt cererea de valut cu oferta de valut.
P Cererea de valut strin este enerat de urmtorii factori:
a% de operaiunile de import, adic de aenii economici speciali(ai n importul de bunuri materiale i servicii-
b% de necesitatea e$tinderii activitii economice i procurarea, n asemenea ca(, a utila)ului i a materiei prime de
peste +otare-
c% de persoanele care pleac n scopuri turistice sau de afaceri peste +otare-
d% de msurile de aprare mpotriva unei dinamici nefavorabile a cursului de sc+imb al valutei naionale. n cele
mai multe ca(uri, economiile snt pstrate n valut liber convertibil, n eneral n dolari i euro-
e% de operaiuni speculative-
f% de ieiri ale capital.na. n scopul de investire peste +otare sau de pstrare a avuiei n bncile strine.
P Bferta de valut este alimentat" de:
a% banii obinui n urma e$portului de bunuri materiale i servicii-
b% transferul de bani al persoanelor care activea( peste +otare-
c% investiiile strine care intr n ar-
d% mprumuturi i credite, contractate cu orani(aiile economice internaionale sau cu a.ec. publici i privai de
peste +otare-
e% depo(ite bancare i bani ai aenilor economici n valut liber convertibil.
-onvertiilitatea este proprietatea unei monede naionale de a se sc"imba &n diferite proporii cu monedele altor
ri.
2alutele naionale pot fi:
r liber convertibile, cum este ca(ul dolarului american, al euro-ului, lirei sterline i Renului )apone(-
<area ma)oritate a tran(aciilor valutare pe pieele naionale snt efectuate de ctre bncile comerciale la comanda
clienilor lor. *oar o parte nensemnat de moned este sc+imbat la casele de sc+imb valutar.
[ilnic, bncile, iar dup ele i casele de sc+imb valutar afiea(, de cele mai multe ori c+iar n strad, cursurile de
cumprare i vn(are a principalelor valute liber convertibile: dolarul, euro, lira sterlin.
Com#onentele #ieii valutare sunt(
s bursa valutar
s casele de sc+imb#cumpr sau vnd valut nelimitat de la bnci pentru clini%-
s bancile autori(ate de Hanca Iaional #HI%
%olitica valutara repre(inta apana)ul autoritatii monetare si valutare, n ultima instanta a statului, de a
intervenii n vederea corectarii unor de(ec+ilibre fundamentale ale economiei spre a influenta si orienta fenomenele si
relatiile valutare n functie de obiectivele fundamentale stabilite prin lee, respectiv n functie de obiectivele
principale ale politicii economice ale statului respectiv.
5ste de la sine nteles ca politicile valutare difera de la un stat la altul, la un rup de state la alt rup n functie de
obiectivele enerale, de -tintele propuse dar si de nivelul de(voltarii pietelor interne, valutare, monetare, financiare.
*eoarece politica valutara urmareste n eneral, atinerea obiectivelor principale ale politicii economice, aceasta se
C/
afla n str@nsa corelare cu celelalte semente de piata, n primul r@nd cu politica monetara, ntr-un anumit sens, fiind
c+iar o componenta a acesteia, cu politica comerciala si cea fiscala.
Interdependentele dintre politica monetara si cea valutara, sunt cu at@t mai intense cu c@t radul de convertibilitate a
monedei nationale este mai mare , marimea acestui rad presupun@nd de(voltarea si maturitatea pietelor respective:
monetara, valutara, financiara si de capital.
C0