Sunteți pe pagina 1din 27

Adaptari ale animalelor la

temperatura

Diverse specii de animale traiesc in conditii de caldura
excesiva sau frig excesiv dar,fiecare dintre ele au
adaptari fizice care le permit sa traiasca in aceste
habitate
Temperatura este un factor abiotic de mare importanta
care influenteaza viata. Temperatura reprezinta
factorul care determina in mare masura repartitia
vietuitoarelor pe glob. Variatiile de temperatura
produc modificari in activitatea biocenazelor, in
functie de anotimp. Procesele vitale se desfasoara de
regula intre 00C si 400C. Cu toate acestea exista
organisme care suporta temperaturi mult mai scazute
(vietuitoarele din zonele polare) sau mult mai ridicate
(animale de desert).

Animalele au numeroase adaptari legate de
temperatura. S-a constatat ca unele specii
de pasari si mamifere din zonele reci au
indivizi mai voluminosi decat speciile
inrudite din zonele calde. De exemplu:
ursul polar in comparatie cu ursul brun: ei
pierd mai putina caldura, deoarece
suprafata corpului este mai mica in raport
cu volumul lor
Animalele ca si plantele in functie de temperatura
optima in care se dezvolta se impart in trei
categorii:

1. MICROTERME (ursul polar, foca, morsa, etc.)
2. MEZOTERME (scorpionul)
3. MEGATERME (girafa, camila, etc.)
Rspndirea animalelor pe glob


Zona ecuatorial
Condiiile climatice favorabile din
aceast zon extrem de cald i
umed permit existena unei mari
diversiti de animale. Cele mai
multe
(erpi, insecte, maimue, fluturii, p
sri viu colorate) triesc n
coroana arborilor unde gsesc o
hran abundent. Principalele
adaptri ale animalelor arboricole
se refer la posibilitile lor de a
face salturi i de a se aga de
ramurile arborilor.
Zona savanelor

n funcie de condiiile existente n
cele dou anotimpuri ale anului,
viaa animalelor din savan se
desfoar n mod diferit. n
anotimpul secetos, dispariia
ierburilor determin migrarea
unor psri i mamifere spre
locurile unde i pot gsi hrana. n
anotimpul ploios, bogia
ierburilor ofer hrana mbelugat
numeroaselor mamifere erbivore
(girafe,zebre, antilope).
Zona deerturilor

Deerturile sunte regiunile cele
mai uscate de pe Pmnt.
Multe animale se adpostesc n
timpul zilei i ies la cderea
nopii n cutarea hranei. Ele
sunt capabile s
spuravieuiasc cu foarte
puin ap. De
exemplu, cmila poate s nu
bea ap sptmni ntregi,
pentru c o nmagazineaz n
cantitate mare n stomacul ei
buretos.
Zona mediteranean

Este caracterizat prin
temperaturi ridicate i
numeroase animale sunt
adaptate la activitatea
nocturn
(psri, viezuri, hiene, lili
eci), adpostindu-se n
timpul zilei. Altele rezist
ns la cldur,
cutndu-i hran ziua.
Zona de step

Aceast zon cuprinde
ntinse terenuri acopreite
cu iarb, care adpostesc
numeroase roztoare
(popndi, oareci de
cmp) ce i sap galerii
n pmnt. Culoarea
animalelor din step este
cafeniu-cenuie,
asemntoare
pmntului i ierburilor
uscate.
Zona pdurilor de foioase i
conifere
Verile puin clduroase i
iernile relativ blnde ofer
hran din abunden
numeroaselor animale care
o
populeaz: insecte, viermii,
oprle, psri(ciocnitori, f
orfecue), mamifere (vulpi, i
epuri).
Zona de taiga

Animalele caracteristice acestei
zone
(elani, veverie, oareci, uri
bruni) s-au adaptat iernilor
aspre i verilor friguroase.
Unele animale i fac rezerve
de hran n timpul verii, altele
intr n hibernare. Elanul are
picioare lungi, care i permit
s alerge prin zpada moale
(n dreapta e anotimpul de
var).
Zona de tundr

Dei clima este neprielnic
i solul ngheat aproape tot
anul, mai multe animale s-
au adaptat condiiilor de
via. Astfel, culoarea unora
(bufnie,potrnichi, vulpi, ie
puri) a devenit alb ca a
zpezii, aprndu-se mai
bine de dumani,
iar renul are degetele
acoperite cu copite late,
care l mpiedic s se
afunde n zpad.
Zona polar

Aici, animalele reuesc s
triasca pe ghea i
chiar apa ngheat
a Arcticii i Antarcticii.
Blana lor deas ( la ursul
polar), stratul de grsime
de sub piele ( la foci),
penajul des i umflat
(la pinguni) le permit s-i
psteze cldura corpului.
Animale si plante care rezista in Valea
Mortii prin adaptari uimitoare

Valea Mortii, care este
situata in California si
face parte din Desertul
Mojave, este o
depresiune arida, cu
extrem de putine
precipitatii pe an si cu
temperaturi care trec si
de 49 de grade Celsius
(la umbra)
Sobolanul cangur

Acesta are insa si o
adaptare iesita din
comun la mediul
inconjurator sarac in
precipitatii, si anume nu
bea niciodata apa.

Diverse specii de pesti
Desi in Valea Mortii nu exista intinderi
mari de apa, ci cel mult baltoace de
1-2 metri diametru, aici exista mai
multe specii de pesti pupfish,
adaptate la conditiile vitrege. Sunt
pesti colorati, asemanatori sardinelor,
care supravietuiesc band cantitati
mari de apa. Iar ca sa nu fie afectati
de sarea din ea, care poate fi si in
cantitati duble fata de cea din apa de
mare, acesti pesti elimina sodiul
Devils Hole pupfish a ajuns aproape de
extinctie in 2006, cand numarul
reprezentantilor acestei specii a
scazut sub 40. Ulterior, un cazinou
din Las Vegas a transferat mai multi
astfel de pesti in acvariile lui, ceea ce
a dus la salvarea speciei.

Geococcyx californianus
Geococcyx californianus este o
specie de pasare, cunoscuta si
dintr-o serie de desene animate
marca Looney Tunes, ale carei
personaje principale sunt o astfel
de pasare si un coiot.
Exemplarele care fac parte din specia
Geococcyx californianus, rezidente
ale parcului, se folosesc de viteza
mare pe care o pot atinge pentru a
vana soareci, insecte, serpi si, in
plus, sunt si foarte sirete - au
invatat de-a lungul anilor ca unele
pasari mai mici se lovesc de
geamurile mari de la care turistii
admira valea, astfel ca stau la
panda pana cand cade cate una,
ametita, pe care o devoreaza sub
ochii privitorilor
Broasca testoasa de desert
Aceasta broasca evita cat poate de mult
caldura. Mai exact, iarna hiberneaza,
iar vara sta in cea mai mare parte a
timpului in vizuina, ceea ce inseamna
ca in 90% din viata ei nu se misca mai
deloc. Broasca testoasa de desert iese
la suprafata doar cand ploua, iar atunci
isi face provizii: mananca plante cat
mai multe si sapa gropi pentru a
colecta apa. Insa cea mai importanta
adaptare a ei la zona arida este legata
de vezica urinara.

Aceasta, spre deosebire de cea a multor
animale, permite broastei sa
reabsoarba apa din ea in loc sa o
elimine, astfel ca o broasca testoasa
de desert poate supravietui circa un an
fara sa consume apa
Vulturul curcan

Acesti vulturi, care se
hranesc cu animale aflate
in descompunere, se
folosesc de un proces rar
pentru a se racori:
urineaza pe picioare.Iar
urina nu numai ca
racoreste sangele care
circula prin picioarele lor,
dar actioneaza si ca un
dezinfectant, indepartand
orice germen
Iepurele cu coada neagra
Urechile foarte mari ale acestui
iepure (au in jur de 18
centimetri lungime) il ajuta sa
isi regleze temperatura
corpului in caldura puternica.
In plus, acesta mai are o
adaptare care il protejeaza de
mediul adesea ucigator: in
timpul lunilor de vara, el
consuma foarte multi cactusi si
multe ierburi pentru a se
mentine hidratat, adesea
cantitati de cateva ori mai mari
decat greutatea lui
Efectele incalzirii globale
asupra animalelor

Pierderea habitatului pentru
specii
Schimbari in sistemul de
migrare
Deficitul sever de hrana
Schimbari in comportamentul
reproductiv


Stiati ca.
Cai de dimensiunea unei pisici cutreierau
America acum 56 de milioane de ani conform
cercettorilor, exemplarele din cea mai veche
specie de cai cunoscut tiinei, Sifrhippus, au
devenit mai mici de-a lungul zecilor de mii de
ani pentru a se adapta la temperaturile ridicate
provocate de creterea emisiilor de metan.
Studiul arat c Sifrhippus a devenit cu o
treime mai mic de-a lungul primilor 130.000 de
ani, ajungnd s cntreasc doar 4
kilograme, ct o pisic. Apoi, n urmtorii
45.000 de ani, caii au crescut din nou n
dimensiuni, ajungnd la o greutate de 7
kilograme.
Viermii terebelizi din Oceanul ngheat
de Nord, lng Groenlanda, pier de
cldur" la o temperatur a apei de
67. Congenerii lor sudici din
Oceanul Indian suport cu uurin
nclzirea apei pn la 24.
Limita superioar a temperaturilor
suportate depinde de rezistena
proteinelor i grsimilor. Chiar la o
nclzire peste 40 ele se modific n
asemenea msur, nct celulele pier.
Tocmai din aceast cauz animalele
tind ctre condiii termice optime i
realizeaz acest lucru n mod diferit
Pe Pmnt exist animale poikiloterme (cu
snge rece), la care temperatura corpului
depinde de temperatura mediului ambiant.
n anotimpul rece ele snt nevoite s
recurg de ndat la tot felul de subterfugii
pentru a se nclzi ntr-un fel. Pentru
animalele poikiloterme, cel mai simplu
mod de a se nclzi const n cutarea
unui locor cu microclimat propice
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE
SUCEAVA(USV)
FACULTATEA DE SILVICULTURA(AN II)
ECOLOGIE SI CLIMATOLOGIE FORESTIERA
Realizatori:Rebrisorean Andreea
Sandu Ciprian
Ursache Ioan
Profesor :Maciuca Anca