Sunteți pe pagina 1din 8

Practicata din perioada preistorica arta de a ngriji are un caracter universal, putand fi

acceptata ca o lege naturala. Recunoasterea ca profesie, utila si unica, se produce in a doua


jumatate a secolului XX. De-a lungul timpului arta de a ingriji, a fost influentata de
specificitatile culturale, etnice, credinta, diferitelor grupuri etnice.

Mesopotamia
Mesopotamienii cautau in valorile etice o unitate de masura care sa le dea o solida baa
morala. !umea lor nu mai este arbitrara, raul si bolile nu mai sunt considerate simple
intamplari.
!a inceputurile istoriei lor mesopotamienii au abordat bolile prin prisma medicinei magico-
religioase, iar cand acestea dadeau gres se recurgea la serviciile medicului empiric sau la
c"irurg.
Medicina magica era practicata de preoti, iar caua bolilor era pusa pe seama greselilor
savarsite fata de ei. Diferiti demoni, spirite si du"uri erau asociate unor boli si afectiuni.
Ritualul igonirilor din corpul suferind era practicat de un preot e#orcist numit Asipu. Preotii se
formau in scolile de medicina "ieratica, cea mai vestita fiind situata in orasul $osippa. Patronul
medicinei era considerat eul Ninazu, care avea ca simbol un sarpe incolacit pe toiag.
Pentru aflarea unui prognostic sau a unei terapii eficiente intr-o anumita boala, preotii %sipu
foloseau diferite metode de divinatie, constand in studierea organelor unor animale sacrificate,
a picaturilor intr-un vas cu apa, interpretari astrologice sau interpretarea viselor.
&u timpul asiro-babilonienii devolta o noua stiinta, numita catarctica, sau arta de a preveni si
vindeca bolile si suferintele morale, prin purificarea sufletului si curatenie corporala, reusind
sa-si devolte o medicina empirica pre-stiintifica.
Din codul regelui 'ammurabi reiese ca stiinta practicata de medicii empirici se numeste
%()*), iar practicantul %(). %ctivitatea medicilor se desfasura conform unei stricte etici
profesionale, care reglementa atributiile si onorariile ce li se cuveneau.
+n orasul sumerian ,ippur s-a gasit o tablita care contine te#te medicale, in special elemente
de farmacopee, majoritatea medicamentelor folosite fiind de origine vegetala.
&iviliatia asiro-babiloniana a dat culturii medicale o farmacopee bogata, cu un mare numar de
retete si te"nici terapeutice, din care insa lipsea un element esential- cantitatea diferitelor
produse componente.
.udecand dupa vec"imea te#telor descoperite, mesopotamienii au fost probabil, primii care au
reusit sa creee o medicina empirica.

Egipt
&ele mai cunoscute scrieri medicale egiptene sunt- Papirusul Ebers /descoperit in 0123 la
*eba4, Papirusul Brugsh /0565 in Memp"is4, Papirusul Edwin Smith /01784, Papirusul
Hearst si Papirusul Chester Beatty. (tudiul lor releva baa empirica a procedeelor medicale,
amestecate cu magia si practicile religioase.
Medicii egipteni se formau de regula in jurul templelor si erau considerati repreentanti ai
marelui eu *ot", patron al stiintelor si al bibliotecarilor. Preocuparile medicale erau in deplina
concordanta cu civiliatia egipteana si aveau un caracter mistico-religios, devoltand in paralel
si o medicina empirica, laica, baata pe unele proceduri terapeutice ce isi dovedisera
eficacitatea de-a lungul timpului. Desi cunosteau arta imbalsamarii si practica disectiei
cadavrelor, se pare ca aveau putine cunostinte despre anatomia corpului omenesc.
%flam de la istoricul grec Herodot, ca medicina egipteana avea un oarecare grad de
specialiare- Tara este plina de medii! unii pentru ohi! altii pentru dinti! altii pentru
abdomen! altii pentru boli asunse"#
+storicul grec $iodore relateaa despre obligativitatea bolnavilor egipteni, ca odata insanatositi
sa relatee preotilor, simptomele bolii avute si remediile folosite. (e pare ca vec"ii egipteni
semiologia anginei pectorale si a infarctului miocardic.
1
+ncepand din jurul anului 0796 +&"., in :gipt incepe sa se formee o medicina sociala si o
medicina a muncii. (oldatii primeau ingrijire medicala gratuita, constructorii de piramide erau
supraveg"eati medical, favoriand astfel devoltarea c"irurgiei si a ortopediei. *otusi in vec"iul
:gipt nu s-a gasit nici o urma a vreunei institutii comparabila cu spitalul.
%ndia
:#perientele medicinii indiene pot fi catalogate pe trei mari perioade trei perioade-
mediina pre ariana /366-0966 +&"..4, mediina &edia /266 +&"., ; pana acum4, mediina
ayur&edia /traditionala indiana4. &onceptele medicale ale civiliatiei preariene au putut fi
deduse odata cu descoperirea minelor de la Mo"enj-Daro si 'arrapa, ai caror locuitori, se pare
ca acordau o mare importanta igienei corporale.
Medicina vedica are la baa o conceptie medicala mitica, baata pe e#orciare si
demonologie.
<iloofia medicala indiana se baeaa pe e#istenta unor canale /nandi, d"amani si "ira4 prin
care circula forta organica, care va constitui fundamentul pe care se vor construi, atat medicina
a=urvedica cat si te"nica =oga.
Ayur&eda, sau stiinta vietii, este o conceptie bio-medicala asupra omului sanatos, dar si
bolnav. &el mai vec"i te#t de medicina a=urvedica este cunoscut sub denumirea de
Cara'asamita, repreentand o colectie de carti in proa si versuri, cuprinand in mod separat,
cunostinte de anatomie, diagnostic, prognostic si diferite terapii.
+n +ndia educatia medicala se facea in universitati, cele mai cunoscute fiind, Nalanda si
Ta'asila. Dupa 2 ani de invatatura, invatacelul isi desavarsea cunostintele sub indrumarea
unui maestru. >data dobadit, dreptul de a practica, medicul se obliga sa inlature suferinta si sa
lupte pentru fericirea oamenilor. +ngrijirea medicala era acordata, deopotriva de catre barbati
cat si de femei. $olile erau diagnosticate prin obsevartie si e#aminarea cilinica, medicul luand
in observatie trei elemente principale- culoarea conjunctivei, aspectul limbii si caracteristicile
urinei. Din arsenalul terapeutic baat pe droguri, vegetale si produse de origine animala,
faceau parte- bora#ul, sulfatul de cupru, carbonat de sodiu, mercurul, reepina, tiroida,
e#tracte de substanta nervoasa, etc.
+n esenta medicina a=urvedica poate fi reumata astfel- este creata de preoti, filoofi sau
medici, fiind practicata de profesionisti? se baeaa pe o literatura medicala temeinica, ce
contine o semiologie bogata, dar si un arsenal terapeutic medical si c"irurgical evoluat,
comparaabil cu cel european? in ecuatia sanatate-boala, bolnavul repreinta factorul pasiv ce
apeleaa la factorul activ pentru a-l salva.
China
%tat civiliatia antica c"inea cat si medicina pe care au devoltat-o, se baeaa in special pe
viiunea cosmologica asupra lumii. De aici ideea ca microcosmosul corpului omenesc, nu
repreinta altceva decat o imagine miniaturala a macrocosmosului. +ntericerea disectiilor a
dus la devoltarea unei anatomii sofiste in care se incerca un paralelism intre alcatuirea
corpului si astrologie, soldat de cele mai multe ori cu deductii aberante. Pe baa acestor
conceptii se va devolta medicina traditionala si acupunctura.
+ntre secolele X++ si +++ +&", mestesugul vindecarii incepe sa se diferentiee pe ramuri-
medici de boli /internisti4, medici de tumori /c"irurgi4, medici de "rana /dieteticieni4 sau medici
de animale /veterinari4. Prima lucrare medicala c"inea cunoscuta este (i )ing /&artea
(c"imbarilor 4 atribuita imparatului *u +si /8196 +&".4, ce reuseste sa fundamentee
conceptiile filoofice ale stiintelor medico-c"irurgicale ale acelor vremuri. +mparatul Sei Nung
/82@1 +&".4 publica <armacopeea &egetala Chineza /Pen *sao4 iar imparatul Huang Ti /8752
+&".4 editeaa o scrisoare medicala celebra, numita Canonul Mediinei /,ei &"ing4, in care
reuseste sa formulee principalele obiective ale artei medicale c"inee - Aindecarea
bolnavilor si intarirea sanatatii celor sanatosi.
+n paralel cu medicina cosmologica se va devolta si o medicina empiric-pragmatica,
scolile medicale aparand, se pare, in perioada 166 ; 0666 era noastra, unde medicii erau
invatati sa consulte bolnavii cu deosebita minitioitate.
2
*erapia prin acupunctura, ce cauata sa aduca redobandirea ec"ilibrelor diferitelor
organe ale corpului prin intepere si presopunctura diferitelor puncte corespondente ale
organelor interne, a reusit sa reiste timpului peste 0866 de ani.
%udeea
&odul de sanatate cuprins in Aec"iul *estament, abordeaa in primul rand aspecte ale igienei
individului, familiei si comunitatii, cu scopul de mentinere a sanatatii si prelungirea vietii.
Aec"ii evrei aveau programe atent planificate de viitare si ingrijire a bolnavilor la domiciliu,
pentru curatenie fiica si spirituala, atat al celui suferind cat si a familiei sale.
Preotii erau aceia care dadeau vedictul, de curat sau purcat unei persoane, pe baa cartilor
sfinte si tot ei decideau iolarea bolnavilor suferini de boli contagioase sau reintegrarea in
familie a celor vindecati. Medicina laica era practicata de medici /Rofe4 si moase /'acania4
,reia antia
Miturile si legendele vec"ilor greci se oglindesc si in preocuparile pentru perfectionarea artei
de vindecare a trupului si sufletului. Pentru eleni bolile erau reultatul pedepaselor pe care eul
%pollo si sora sa %rtemis le aplicau pamantenilor intrati in conflict cu ei. %pollo era recunoscut
in >limp ca patron al medicinei iar %rtemis eita care ocroteste campurile, animalele, si
vindeca miraculos bolile. De la eita %rtemis a deprins virtutile plantelor medicinale centaurul
Biron, cel care avea sa formee o intreaga pleiada de medici practicieni, printre care se va
numara si faimosul medic al antic"itatii grecesti, As'lepios. <olosindu-si de tanar arta de a
vindeca, acesta este eificat si identificat ca eu al medicinii. Metodele sale de tratament erau
descantecul, eli#irul, buruienile de leac, alifiile si interventiile c"irurgicale. *emplele inc"inate
eului vindecator erau de regula aseate in locuri cu clima calda, inconjurate de multa
verdeata, unde cei bolnavi erau adusi pentru a-si mentine o igiena riguroasa si un regim de
viata foarte c"ibuit. De fapt sanctuarele lui %sClepios erau un fel de sanatorii cu caracter laic
iar discipolii lui numiti asClepiai, sunt considerati primii medici ai antic"itatii.
+ncepand cu secolul A+ +&". filoofii medici greci renuntand la un empirism fara oriont,
reusesc sa diferentiee o filoofie laica, punand baele devoltarii stiintelor biologice, inclusiv
al medicinei. +nterpretarile materialiste asupra lumii, enuntate de filoofii greci, desi nu aveau o
baa e#perimentala, preinta importanta datorita gandirii rationale pe care cauta sa o
promovee.
&el care a reusit sa sintetiee cunostintele medicale ale timpului sau, elaborand o conceptie
medicala unitara baata pe filoofia materialista a fost Hipporate din -os, care a reusit
desprinderea medicinii ca stiinta din cuprinsul general al filoofiei. &ele apro#imativ 72 de carti
meduicale atribuite lui 'ippocrates, cunoscute sub numele de Corpus Hipporatium,
repreinta conceptia stiintifica si filoofica a epocii de aur a culturii elene. Principiile generale
ale doctrinei "ipocratice se fundamenteaa pe urmatoarele tee patogenice-
*eoria deec"ilibrului celor patru umori prin care sangele produs de inima, p"legma produsa
de creier, bila neagra /melancolia4 produsa de de splina, si bila galbena secretata de ficat,
trebuie sa fie in ec"ilibru, aparitia bolii datorandu-se deec"ilibrului produs intre aceste umori.
*ea temperamentelor, care sustine ca oamenii aflandu-se sub influenta factorilor cosmici si
geografici formeaa urmatoarele tipuri tempramentale- sangvinic /vioi4, flegmatic /rece4, coleric
/impetuos4, melancolic /timid, trist4.
+n ceea ce priveste etiologia bolilor, 'ippocrate sustine in tratatul #Despre aer,ape si lacuri-
.rie boala are o auza naturala si nimi nu se intampla /ara inter&entia naturii""" Nu
e0ista boli di&ine datorita inter&entiei zeilor""" Natura este primul medi al bolna&ilor si
numai /a&orizand e/orturile sale putem obtine oareare sues"# >bservarea atenta a
bolnavului, descrierea simptomelor bolii pentru un diagnostic cat mai e#act, fac din lucrarea
Despre prognoe, o carte de referinta pentru tripla misiune a medicului- sa judece asupra
celor petrecute, sa cunoasca cele preente si sa prevada cele ce vor fi. Referindu-se la
terapie enunta un pricipiu universal valabil- nu e#ista reguli absolute, caci nu e#ista boli, ci
bolnavi si organisme diferite ce pot reactiona in mod diferit la acelasi remediu.
3
De la 'ippocrate ne-a ramas si celebrul juramant atribuit lui, care cuprinde ndatoririle morale
ale unui medic n e#ercitarea profesiunii sale. Dn multe universitati, absolventii facultatilor de
medicina presteaa la sfErFitul studiului juramEntul lui 'ippocrate-
G)ur pe Apollo mediul! pe Esulap! pe Higea 1i Panaea 1i pe toti zeii 1i zeitele! pe are
2i iau a martori! a &oi 2ndeplini aest 3uram4nt 1i porunile lui! pe 4t ma a3uta /ortele
1i ratiunea5
Sa respet pe el are m6a 2n&atat aeasta arta la /el a pe propriii mei parinti! sa
2mpart u el ele e6mi apartin 1i sa am gri3a de el la ne&oie7 sa6i onsider pe
desendentii lui a /rati 1i sa6i 2n&at aeasta arta! daa ei o dores! /ara obligatii 1i /ara a
/i platit"
Sa transmit mai departe 2n&ataturile aestei arte /iilor mei! /iilor maestrului meu 1i
numai aelor disipoli are au 3urat dupa obieiul mediilor! 1i nimanui altuia"
At4t 4t ma a3uta /ortele 1i ratiunea! presriptiunile mele sa /ie /aute numai spre
/olosul 1i buna stare a bolna&ilor! sa6i /eres de orie dauna sau &iolenta"
Nu &oi presrie niiodata o substanta u e/ete mortale! hiar daa mi se ere! 1i nii
nu &oi da &reun s/at 2n aeasta pri&inta" Tot a1a nu &oi da unei /emei un remediu a&orti&"
Sara 1i urata 2mi &oi pastra arta 1i 2mi &oi ondue &iata"
Nu &oi opera piatra din ba1ia! i &oi lasa aeasta operatie elor are /a aeasta
meserie"
8n orie asa &oi intra! o &oi /ae numai spre /olosul 1i bunastarea bolna&ilor! ma &oi
tine departe de orie atiune daunatoare 1i de ontate intime u /emei sau barbati! u
oameni liberi sau sla&i"
.rie &oi &edea sau &oi auzi 2n timpul unui tratament &oi pastra 2n seret! pentru a aii
taerea este o datorie"
$aa &oi respeta aest 3uram4nt 1i nu 2l &oi ala! &iata 1i arta mea sa se buure de
renume 1i respet din partea tuturor oamenilor7 daa 2l &oi trada de&enind sper3ur!
atuni ontrariul"G
9oma antia
Romanii au devoltat servicii comunitare de sanatate a caror organiare eficienta a contribuit
la perpetuarea functionarii acestora, c"iar dupa destramarea imperiului. +n primul secol al eri
noastre, o serie de invatati ai vremii reusesc sa cuprinda in operele lor sintea cunostintelor
acumulate in diverse domenii.
&ele mai remarcabile personalitati medicale romane sunt considerati Aulus Cornelius Celsus
/76 +&".-86 D&"4 autorul lucrarii De arte medica, cel care a introdus in semiologia medicala
celebrele caracteristici ale inflamatiei- rubor et tumor cum color et dolor si celebrul medic
antic, ,alenus /085-8604, nascut in Pergam, cosnsiderat ultimul mare repreentant al
medicinei antice. Datorita disectiilor si vivisectiilor publice, este considerat primul mare
e#perimentator al medicinei. +n tratatul sau $e simplium mediamentorum, reuseste sa
descrie si sa clasifice apro#imativ @23 de remedii vegetale.
%slam
+ngrijirile medicale practicate de arabi aveau la baa mostenirea medicala "ippocratica,
adaptata la principiile islamice. &ea mai repreentativa figura a medicinei arabe a fost Abu al
Hussein ibn Abdallah ibn Sina /516-06324 mai cunoscut sub numele de %vicena. +n tratatul
sau Al :uanun /&anonul (tiintelor Medicale4 reda cu riguroitate matematica cunostintele
medicale ale vremii- anatomia, fiiologia, diagnosticul, si tratamentul. % facut primele descrieri
clinice ale diabetului a"arat /boala urinilor dulci si antra#ul /focul persan4, areusit sa faca o
diferentiere argumentata intre ulcer, gastrita si stenoa pilorica precum si intre meningism si
meningita.
9enasterea
> perioada in care arta de a igriji incepe sa se impuna ca o practica diferita fata de arta de a
vindeca, in paralel cu progresul stiintei, te"nicii si daramarea barierelor mistico-religioase, la
care au contribuit numerosi invatati.
4
Andre ;esale /090@-097@4 in cele 2 parti ale tratatului sau de anatomie, $e Humani
Corporis *abria# /%lcatuirea corpului uman4, e#pune o conceptie noua, baata pe observatii
directe, cercetare si gandire rationala.
%devarurile enuntate de Aasale sunt-
ma#ilarul inferior este mic
femurul si "umerusul sunt oase drepte nu curbate
vena aigos se varsa in vena cava superioara nu in cea inferioara
osul stern este constituit din 3 parti si nu din 2
uterul este format dintr-o singura cavitate
ovarul contine corpul galben
descrie corect anatomia inimii si traiectul venelor
sustine posibilitatea afoniei dupa sectionarea nervului recurent al colapsului pulmonar
secundar, dupa desc"iderea toracelui
atrage atentia asupra posibilitatilor de stimulare directa a miocardului in timpul opririi inimii si
a supravietuirii bolnvului dupa splenectomie
Miguel Seret /0965-09934 baandu-se pe studii anatomice reale reuseste sa dea o descriere
e#acta a micii circulatii.
Paraelasus /0@53-09@04, fiu al unui medic elvetian, este considerat un inovator al gandirii
biomedicale. <olosind metoda e#perimentala a incercat sa fundamentee urmatorul concept
biomedical- procesele care se petrec in corpul uman sunt c"imice, iar c"imia este sortita sa
joace un rol imens in medicina.
,irolamo *ranastoro /0@13-09934 in lucrarea sa $e ontagione ontagionis morbis et
eorum urratione# /Despre contagiune boli contagioase si tratamentul lor4 descrie caile de
transmitere a bolilor infectioase, realiand totodata o clasificare a lor. (ustinand ca infectia
este produsa de particule mici inviibile poate fi considerat ca pionierul epidemiologiei. % fost
primul care a diferentiat ciuma de tifosul e#antematic.
Ambroise Pare /0965-09564 va introduce in tratamentul plagilor un antiseptic format din
galbenus de ou, solutie alcooliata si terebentina, acoperite de fese din bumbac. % imaginat tot
felul de protee mecanice pentru ranitii suferini de amputari.
<illiam Har&ey /0921-07924, cu studii de medicina la &ambridge si Padova, publica lucrarea
:#citatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus /&ercetarea anatomica asupra
miscarii inimii si sangelui la animale4. (ocotita ca apogeu al descoperirilor Renasterii,
descrierea circulatiei sanguine repreinta o lovitura definitiva data medicinii dogamatice
traditionale. :l este cel care va pune baele embriologiei prin devoltarea epigeneei- .mne
&i&um e0 o&o# /tot ceea ce este viu provine din ou4.
Printre pionierii politicilor de sanatate comunitare este si <illiam Perry, care a emis ideea ca
doar controland bolile transmisibile s-ar putea ameliora mortalitatea materno-infantila.
(pitalele vremii devin locuri unde pe langa ingrijirea bolnavilor se studia si se invata arta
medicala. %rta de a ingriji incepe sa se diferentiee fata de arta de a vindeca.
Saint *ranis $e Sales /0972-07784 infiinteaa o asociatie voluntara a viitatorilor prieteni,
care mergeau la domiciliul persoanelor bolnave acordand ingriiri. %sociatia a repreentat o
forma timpurie de ingrijiri tip nursing la domiciliu.
Saint ;inent de Paul /0910-07764 este considerat un alt precursor al devoltarii ingrijirilor de
sanatate si al ajutorului social. +n 0702 organieaa la Paris &onfreria caritatii, organiatie
formata din tinere credincioase laice, ce se consacra ingrijirilor la domiciliu.
Camille de =elis, militar de cariera, se converteste la catolicism si se dedica ingrijirii
bolnavilor, in special a celor atinsi de ciuma. Dupa canoniare a fost ales ca patron al
infirmierelor.
&rearea centrelor de primire destinate bolnavilor si a celor saraci, va institutionalia functia de
ajutor social si de ingrijire, creand premisele aparitiei functiei de ingrijitor de sanatate.
9e&olutia industriala
:pidemiile care au bantuit :uropa secolelor XA++-XA+++ au influentat radical modul de gandire,
de la conceptia fatalista la instituirea carantinelor si intensificarea controlului sanitar aspra vietii
5
publice. Devoltarea industriala a dus la cresterea populatiei urbane, la o rata crescuta a
mortalitatii infantile, abandonul si ucideraea sugarilor, conditii grele de munca, cresterea
e#ponentiala a imbolnavirilor profesionale si o crestere a incidentei bolilor mintale. Printre cei
care au pregatit reforma conceptiilor privind bolnavii mintalise numara si scriitorii *ranoise6
Marie ;oltaire/075@-02214, $iderot /0203-021@4 si H"," Mirabeau /02@5-02504. Printre primii
reformatori a sistemului psi"iatric se numara ;nenzo Chiarugi /0295-01864, care reueste sa
introduca in 0211 la (pitalul (f. $onifacio din <lorenta, un sistem in care nurse instruite
corespunator, ingrijeau bolnavii psi"ici sub directa supraveg"ere a medicilor. +n lucrarea $e
morbis arti/ium# /Despre bolile meseriasilor4, Bernardino 9amazzini /0733-020@4 descrie
peste 96 de profesii e#puse no#elor. :forturile moderne privind sanatatea publica au aparut in
%nglia odata cu !egea :lisabetana pentru saraci, din 0760, ce garanta asistenta medicala si
ingrijire de nursing pentru saraci, orbi, si "andicapati.
(pre sfarsitul perioadei industriale opinia publica isi va sc"imba optica fata de persoanele care
prestau activitati de nursing. %ceste grupuri constituite in special din persoane de se# feminin
si sprijinite de cele mai multe ori de ordine religioase, vor fi treptat inlocuite de femei murdare,
betive, necinstite, numite drojdia societatii. ,ursa era considerata cea mai umila dintre
servitori, fiind obligata sa desfasoare o munca ilnica oboasitoare si prost remunerata. %ceasta
perioada a fost denumita de istoriografi epoca neagra a nursingului.
)na dintre cele mai importante descoperiri ale acestei perioade se refera la imunologia
practica si anume la vaccinarea antivariolica. +nocularea copilului .ames P"ipps cu vaccin
antivariolic, la 0@ mai 0257, de catre medicul generalist engle Edward )enner a desc"is cea
mai importanta era in lupta cu microbii.
Seolul +%+
)n secol in care oamenii de stiinta continua sa aduca remarcabile contributii in diferite domenii
de activitate, inclusiv in medicina.
,eorges Cu&ier /0275-01384 intemeietorul anatomiei comparate si paleontologiei, 9obert
Brown /0123-05034 descrie e#istenta nucleului in celulele animale si vegetale, Mathias
Shleiden /016@-01104 si Theodor Shwann /0106-01184 elaboreaa teoria celulara ca
baa de organiare a structurilor animale si vegetale. Chimistul =ouis Pateur /0188-01594 a
reusit cateva descoperiri esentiale in microbiologie /teoria microbiana a bolilor infectioase4,
c"imie /fermentatii, cristalografia4 si imunologie, realiand vaccinuri impotriva "olerei aviare,
antra#ului si turbarii. 9obert -oh /01@3-05694 a daruit medicinei importante descoperiri in
domeniul mediilor de cultura a bacteriilor, etiologia antra#ului, tuberculoei si "olerei. Romanul
;itor Babes /019@-05874 impreuna cu patologul ;itor A" Cornil /0132-05614 publica prima
carte de bacteriologie din lume. *ot el a fost descoperitorul fenomenului imunitatii pasive,
perfectionand tratamentul antirabic prin asocierea vaccinului cu serul antirabic. +n aceeasi
perioada +"%" Meini'o& /01@9-05074 si Paul Ehrlih /019@-05094 au descris principalele
mecanisme de aparare a organismului in ca de infactie, punand baele imunologiei.
Devoltarea stiintelor va duce la aparitia unor mari clinicieni precum 9ene T" =aenne /0210-
01874 care introduce metoda aculatatiei in e#aminarea clinica. :l a fost si cel care a inventat si
a construit primele stetoscoape auriculare. &"irurgia va fi puternic influentata de 3 mari
descoperiri- anesteia atribuita lui <"T" Morton /0105-01714, sistemul antiseptic introdus de
)oseph =ister /0182-05084 si asepsia pasteuriana in 0153.
(ecolul X+X repreinta o epoca importanta in formarea cadrelor sanitare si populariarea
cunostintelor medicale inclusiv pe teritoriul Romaniei de ai. +n 0100 se infiinteaa la $ucuresti,
Spitalul *ilantropia, in 0131 este inaugurat Spitalul Brano&enes iar sub conducerea lui
%osi/ Sporer /0216-01964 se va infiinta o scoala de moase. :l va redacta pentru elevele sale
manualul Mestesugul mosirii pentru invatatura moaselor la +nstitutul maternitatii din
$ucuresti. Printre promotorii organiarii sanitare moderne se numara si medicii Carol $a&ila
/0181-011@4 si Niolae -retzulesu /0108-05664 initiatorul (colii de mica c"irurgie de la
(pitalul &oltea.
+n %merica prima asociatie de voluntari pentru sanatate, (ocietatea doamnelor
milostive se constituie in prima jumatate a secolului al X+X-lea in ,eH IorC si isi propunea
intr-ajutorarea bolnavilor si saracilor.
6
+n 0122, &omitetul de femei al Misiunii din ,eH IorC o angajeaa pe *ranesa 9oot,
absolventa primei clase de nursing $ellevue, pentru a acorda bolnavilor saraci, ingrijiri de
sanatate si asistenta religioasa. +n 0177 in P"iladelp"ia ia nastere Asoiatia Nurselor
;izitatoare ce presta ingrijiri la domiciliul bolnavilor.
+n jurul anilor 01@6 apar primele departamente locale de sanatate iar in 0121 se infiinteaa
Ser&iiul Spitalelor de Marina, o institutie care sa ofere ingrijiri marinarilor bolnavi si infirmi,
reusind in timp sa devina un model pentru organiarea serviciilor de sanatate publica in (.).%.
=illian <ald si Mary Brewster, ambele nurse instruite, au reusit in 0153, organiarea unui
serviciu pentru viitarea la domiciliu a bolnavilor saraci. !illian Jald considerata prima nursa
pentru sanatate din ()%, implicandu-se activ in folosirea metodelor epidemiologice in
campaniile de politica sociala pentru promovarea sanatatii, a condus la infiintarea companiilor
de asigurari, care sa plateasca serviciile de nursing si impreuna cu =ee *ras'el a initialiat
primul program de nursing comunitar pentru muncitori, la &ompania de %sigurare
Metropolitana. (erviciul de nursing infiintat de !illian Jald a avut o contributie importanta in
organiarea nursingului comunitar, prin ingrijirile acordate la domiciliu platibile in rate, stabilirea
unui sistem de salariare pentru nurse, folosirea anunturilor publicitare in recrutarea de noi
nurse, scaderea indicatorilor de morbiditate si mortalitate.
+n 0178, omul de afaceri Henry $urant publica cartea > amintire de la (olferino, cu aceasta
ocaie propunand infiintarea in fiecare tara a unor societati de ajutorare a militarilor raniti in
confrutarile armate. !a 02 februarie 0173 la Keneva, impreuna cu banc"erul ,usta&e
Moynier, generalul ,"H" $u/our, medicii =ouis Appia si Theodore Maunoir formeaa un
comitet cu scopul de a pregati o &onferinta internationala, in vederea discutarii unor aspecte
legate de sprijinirea serviciilor sanitare si la acordarea de ajutor tuturor militarilor raniti. +n luna
octombrie 0173 reusesc organiarea acestei conferinte, ocaie cu care &omitetul celor 9 se
transforma in Comitetul %nternational al Cruii 9osii, avand ca devia- pregatirea in timp de
pace, pentru a fi de ajutor in timp de raboi. !a 1 august 017@ reusesc sa convoace, cu
ajutorul guvernului elvetian, o &onferinta diplomatica, la care au luat parte 00 tari europene si
()%. *e#tul pregatit de &omitetul +nternational, cunoscut sub numele de &onventia pentru
ameliorarea soartei militarilor raniti din armatele in campanie, marc"eaa o data importanta in
istoria umanitatii. &onventia stipula- %mbulantele, spitalele militare, personalul sanitar vor fi
recunoscute ca neutre si ca atare vor fi protejate si respectate de catre beligeranti. Militarii
raniti sau bolnavi vor fi luati in ingrijire de catre natiunea carei i apartin. *otodat s-a adoptat
si semnul distinctiv, o cruce rosie pe fond alb, repreentand culorile inversate ale steagului
federatiei elvetiene, ca un omagiu adus neutralitatii :lvetiei.
+n timpul rabiolui ruso-turc din anul 0127, guvernul turc va inlocui cruce cu o semiluna rosie,
fiind apoi urmata de majoritatea tarilor musulmane. +n urmatorul deceniu 88 de state vor adera
la aceasta conventie, fiecare dintre ele infiintandu-si (ocietati ,ationale de &ruce Rosie.
+n aprilie 0505, cu prilejul &onferintei medicale internationale de la &annes se va adopta
propunerea ca activitatea &rucii Rosii sa se desfasoare inclusiv pe timp de pace. %stfel la
initiativa lui H"P" $a&ison, va lua nastere la Paris in data de 9 mai 0505, =iga Soietatilor de
Crue 9osie si Semiluna 9osie, ca federatie a (ocietatilor ,ationale, avand ca devia- Per
Humanitatem ad Paem# /Prin umanitate spre pace4.
Seolul XX
(ecolul XX aduce cu sine accelerarea devoltarii fara precedent, in toate sectoarele de
activitate, inclusiv in medicina si arta ingrijirilor de sanatate.
!a o luna de ile dupa ce <"C" 9oentgen /01@9-05834 descopera raele X, Henry Be>uerel
/0198-05614 pune in evidenta fenomenul radioactivitatii naturale. Marie Curie /017@-053@4
impreuna cu sotul ei Pierre Curie /0195-05674, studiind fenomenul radioactivitatii, vor
descoperi radiumul. %tat radiologia cat si iotopii radioactivi, repreinta progrese fara
precedent, care vor revolutiona metodele de diagnostic si tratament, ducand la devoltarea
unor noi ramuri medicale precum ftiiologia, traumatologia, urologia, angiocardiografia,
radioterapia, etc. !egea segregarii genetice, postulata de botanistul <")" )ohannsen /0192-
05024, va revolutiona biologia celulara iar postularea transmiterii ereditatii la nivelul celular, de
catre T"H" Morgan /0177-05@94 si ec"ipa sa, genetica moleculara va evolua considerabil.
7
Descrierea in anul 0566 a grupelor sanguine si a factorului R"esus /R"4 de catre -"
=andsteiner si a reactiei de fi#are a complementului de catre )ules Bordet /0126-05764 si
P"." ,engnon /0129-05924, vor duce la devoltarea unor sectoare medicale precum
imunologia, "ematologia, genetica, antropologia, medicina judiciara.
Devoltarea unor noi ramuri ale biologiei precum imunoc"imia, imunogenetica,
imunopatologia, vor atrage dupa sine una dintre cele mai spectaculoase realiari ale secolului
XX- transplantul de organe. Profesorul Cristian Barnard reuseste in 0572 efectuarea primelor
grefe cardiace, ulterior c"irurgia transplantului e#tinandu-se si la alte organe interne ca rinic"i,
ficat, grefe intestinale, si de membre, etc. Descoperirea culturilor de tesuturi pusa la punct de
Ale0iss Carel /0123-05994 va desc"ide calea cercetarii in inframicrobiologie. Datorita
te"nicilor culturilor de celule, s-a reusit obtinerea vaccinului antipoliomielitic. Dupa
descoperirea sulfamidelor in anul 0531 de catre ,erhard $omag' /0159-057@4, in 05@@ o
ec"pa a )niversitatii >#ford, condusa de Sir Ale0ander *leming /0110-05994, va reusi sa
iolee si sa stabiliee primul antibiotic operant, penicilina, ce va atrage dupa sine sintea
unui numar important de alte antibiotice, revolutionand terapia bolilor infectioase.
+n paralel cu importantele descoperiri din domeniul medicinei in secolul XX vor incepe sa se
devolte in toate tarile europene scoli pentru formarea asistentelor medicale. <ondatorii
acestor scoli alaturi de puterea publica, vor cauta sa-si finaliee initiativele de formare a
cadrelor medicale si recunoasterea profesiei de asistent medical.
Dupa Primul Raboi Mondial tarile beligerante se vor confrunta cu multe si comple#e probleme
de sanatate a populatiei lor. Desi timide si sporadice la inceput, semnalele trimise de catre
lumea medicala guvernelor cu privire la starea precara de sanatate a populatiei din majoritatea
tarilor europene, incep sa sensibiliee opinia publica. Aor lua nastere asociatii nationale de
lupta impotriva diferitelor maladii, ce aveau nevoie de profesionisti, capabili sa devolte
strategii si sa intervina prompt in teren. (e va face apel la sistentele medicale, ale caror
cunostinte profesionale vor cauta sa fie completate cu noi discipline precum fiiopatologia,
epidemiologia, educatia sanitara, etc. +n acest conte#t campul de activitate al asistentelor
medicale incepe sa se largeasca si in afara mediului spitalicesc, dand nastere la profesia de
asistenta medicala. ,ecesitatea e#istentei unei astfel de specialitati va determina scolile sa-si
diversifice oferta, formand si acest gen de profesionisti.
Dupa cel de-al ++-lea Raboi Mondial s-au produs sc"imbari majore in educatia de nursing,
fiiind infiintate si e#tinse programele de nursing practic.
;irginia Henderson /0152-05574 descrisa ca fiind prima doamna a nursingului, scripter,
cercetator avid, viionar, este considerata de multi cea mai importanta figura a nursingului
secolului XX. % descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv /inlocuind persoana4,
suplimentar /ajutand individul4, si complementar /lucrand cu individul4. *oate acestea cu
scopul de a ajuta individulLpacientul sa se descurce, pe cat posibil singur.
+ncepand din 0576 Airginia 'enderson a dat nursingului o varietate de definitii in cadrul carora
functia principala o are asistenta. )na dintre acestea, clasica, este- M asistenta face pentru altii,
ceea ce ar face acestia, daca ar avea puterea, dorinta si cunostiintele necesare? asistenta
trebuie sa-l faca pe pacient sa devina independent de ea cat de repede posibil.
+n ultimele decenii nursingul va evolua ca o profesie stiintifica, caracteriandu-se prin sporirea
cercetarilor in randul profesionistilor si alcatuirea unei bae conceptuale de parctici.
8