Sunteți pe pagina 1din 2

William Harvey, marele chirurg englez care a descoperit circulatia singelui si f

unctia inimii, s-a nascut in 1578, in orasul Folkestone, din Anglia. Lucrarea lu
i Harvey, Tratat anatomic despre miscarea inimii si singelui la animale, publica
ta in 1628, a fost pe drept numita cea mai importanta carte din intreaga istorie
a fiziologiei, in fapt, sta la temelia stiintei moderne a fiziologiei. Principa
la importanta a cartii consta nu in aplicatiile ei directe, ci in intelegerea pr
incipiilor fundamentale pe care se bazeaza functionarea corpului omenesc.
Harvey a avut o viata lunga, interesanta si plina de succese. Nici nu implinise
douazeci de ani, cind a intrat la Caius College al Universitatii din Cambridge.
In 1600 s-a dus in Italia sa studieze medicina la Universitatea din Padova, la vr
emea aceea probabil cea mai buna scoala medicala din lume. (De remarcat ca, in ti
mpul studiilor lui Harvey, la Padova era profesor Galilei, dar nu se stie daca c
ei doi s-au intilnit vreodata.) Harvey si-a luat diploma in medicina la Padova,
in 1602. Apoi s-a intorsi in Anglia, unde a facut o lunga si foarte apreciata ca
riera de doctor. Printre j pacientii lui s-au numarat doi regi ai Angliei (lacob
I si Carol I), precum;
si eminentul filozof Francis Bacon. i Harvey a predat anatomia la Colegiul Medic
ilor din Londra, iar la un moment dat a fost chiar ales presedinte al colegiului,
dar a refuzat postul. Pe linga practica sa privata, timp de multi ani a fost me
dic-sef al spitalului Sfin-tul Bartolomeu din Londra. Publicarea cartii sale desp
re circulatia singelui, in 1628, 1-a facut celebru in intreaga Europa.
Din perspectiva generatiilor contemporane pentru care circulatia singelui e ceva
obisnuit, teoria lui Harvey pare evidenta. Nu acelasi lucru se poate spune si de
spre primii biologi. Acestia expuneau teorii de tipul:
a) in inima mincarea se transforma in singe;
b) inima incalzeste singele;
c) arterele sint umplute cu aer;
d) inima fabrica "spiritul vital';
e) singele, atit din artere, cit si din vene, curge cind incolo, cind in
coace, uneori mergind spre inima, alteori dinspre inima.
Galenus, marele medic al lumii antice, care a efectuat multe disectii ale inimii
si ale vaselor sanguine, nu a banuit niciodata ca singele ar circula. Nici Aris
totel nu a intuit acest lucru, desi biologia era unul din domeniile lui predilec
te. Chiar si dupa publicarea cartii lui Harvey, multi doctori respingeau ideea c
a singele din corpul uman este constant recircu-lat printr-un sistem inchis de v
ase de singe, inima reprezentind forta motrice a organismului.
n timpul scolarizrii sale W. Harvey a avut posibilitatea sa cunoasc lucrrile anatomi
stilor italieni , adncind pe acelea ale lui Colombo si Cesalpino, precum si ale p
rofesorului su Fabrizio dAquapendente.Climatul stiintific de la Padova, unde si-a
inceput primele cercetri, avea astfel s influenteze epocala sa descoperire.Martori
oculari povesteau c, alunecnd de pe varful unei crute si lovindu-si tmpla, primul l
ucru a fost s-si verifice pulsul propriu.Cu calmul ce l caracteriza, W. Harvey si-
a inceput cercetrile cu privire la circulatia sngelui. El a disecat numeroase anim
ale, a fcut vivisectii, spre a le observa inima si modul de miscare al sngelui n si
stemul de irigatie al organismului. Spre a stabili precis drumul fcut in organism
a experimentat pe cini , crora le lega diferitele vene si artere din anumite regi
uni ale corpului. Astfel blocand vena cav a observat c vasele se tumefiaz spre extr
emitati, n timp ce portiunile lor apropiate de inim se golesc de continut. ncetnd bl
ocarea, sngele si-a urmat calea spre atrii. Acest lucru l-a convins c sngele circul
prin vene, din portiunile vecine, spre inim.Dup numeroase experiente si observatii
, n anul 1619, cnd si-a inceput cursul de anatomie, W.Harvey a expus conceptia sa
despre circulatia sngelui. Datorit structurii el admite c sngele strbate mereu plmnii,
pre a se ntoarce in aort, ca la jocul celor dou clapete, al unei pompe de ap. El mai
admite, c sngele trece prin artere spre vene, de unde se demonstreaz c are o miscare
perpetu, in cerc a sngeluisub impulsul inimii. Aceste cteva rnduri contin miezul epoc
alei descoperiri. Marele merit al lui Harvey este si acela de a-si fi bazat afir
matiile sale pe o serie de demonstratii matematice. Astfel el a introdus pentru
prima oar, in cercetrile biologice anumite elemente matematice. Prin aplicarea leg
ilor mecanice a ajuns la concluzia c miscarea sngelui in artere provine din izbire
a coloanei sanguine de peretii elastici ai acestora. Aplicarea mecanicii in fizi
ologie avea s aib urmri nsemnate pentru dezvoltarea medicinii. Desi prezentnd, inc din
anul 1619, publicului larg teoria sa despre circulatia sngelui, Harvey ca un ade
vrat savant, prudent in lansarea unor descoperiri revolutionare, a mai avut nevoi
e de nc 9 ani de cercetare si verificri minutioase, nainte de a publica n 1628 lucrar
ea sa capital intitulat: Exercitatio anatomica de motu codis et sanguinis in animal
ibus(Cercetarea anatomic despre miscarea inimii si a sngelui la animale). Observati
ile sale nu se limiteaz numai la om, ci el studiaza anatomia si circulatia la num
eroase grupe de vertebrata si nevertebrate. Psrile, soparlele, broastele, racii, m
olustele, viermii, insectele, embrionii de vertebrate, toate il pasioneaza si il
intereseaz; el constata prezenta inimii la vreo 60 de specii diferite, studiaza
rolul ei in circulatia sngelui, preocupndu-se de acest fenomen indeosebi la om. n a
nul 1651, Harvey publica o lucrare tot att de importanta si concisa ca si prima i
ntitulat: Exercitione de generatione animalum(Cercetri despre dezvoltarea animalelor
). n aceast lucrare, autorul se preocup de dezvoltarea embrionar a inimii si a arter
elor la diferite grupe de animale. El studiaz foarte amnuntit dezvoltarea embriona
r a ginii si a cprioarei, artnd c inima apare mai devreme ca ficatul. Harvey urmreste d
ezvoltarea prtilor embrionului si succesiunea aparitiei si diferentierilor, artnd c
organele absolut necesare vietii apar si se dezvolt primele, iar organele care pr
ezint caractere mai speciale de protectie , de aprare, se dezvolt la urm.n felul aces
ta, el intrevede legea lui Baer, formulat peste 200 de ani mai trziu. n urma studii
lor aprofundate efectuate asupra dezvoltrii animalelor, Harvey ajunge la o conclu
zie pe care o sintetizeaz in celebrul dicton Omne animai ex ovo(Orice animal provin
e din ou); desi el nu a putut vedea ou de cprioar, lua drept ou embrionul tnr. Prin
observatiile fcute, Harvey este primul biolog care se situeaza pe pozitiile teori
ei epigenezei. Studiind dezvoltarea diferitelor grupe de animale, el stabileste
legtura dintre ontogenie si filogenie. Fiecare animal in timpul formrii sale parcu
rge aceleasi trepte: el trece prin diferite trepte de organizare, devenind succe
siv, ba ou, ba embrion, apropiindu-se de perfectiune cu fiecare faz a dezvoltrii. L
ucrarea aprut in anul 1651 a fost scris la vrsta de 73 de ani cnd Harvey devenise una
dintre personalitatile stiintifice, cele mai remarcabile ale secolului al-XVII-
lea. William Harvey a murit la 3 iunie 1657, in varsta de aproape 80 de ani si a
fost inmormntat la Hampsteat in Essex. Se spune c in ultimele ore ale vietii a ur
mrit linistit alterarea pulsului su si apropierea deznodmntului. Din studiul marelui
savant, putem afirma c acesta a reusit s elucideze problema circulatiei sngelui, s
organizeze si mbine cunostintele sale intr-o geniala sintez.