Sunteți pe pagina 1din 3

Schia leciei

Timpul-secolele VII-X
Spaiul-Europa Central i de Est
Slavii- unul dintre cele mai mari popoare
din Europa.
Denumiri sub care apar menionai - ani
n izvoarele istorice slavii - sclavini
- venezi
Axa de peplasare- dinspre fluviile Oder, Nipru i Vola a!un p"n la El#a i
a slavilor $nspre sud p"n $n %en. &alcanic.
Dup locul de aezare slavii rsriteni 'popoarele( rus, ucrinean, #ielorus)
slavii se mpart n slavii apuseni 'popoarele( polon, ce*, slovac)
slavii sudici 'popoarele( s"r#, croat, #ular)
Organizarea lumii slave
- triau oranizai $n o#ti entilice apoi steti conduse de
cnezi sau !up"ni.
- oamenii stp"neau $n comun pm"ntul.
- dup miraie ei devin sedentari.
- treptat apare i proprietatea privat.
lasele sociale aristocraia 'cei care stp"neau pm"nt mai mult)-boieri
ranii li#eri
dependeni
!rimele state +oravia +are 'secolul al IX-lea)
,aratul #ular 'secolul al IX-lea)
-usia .ievean 'secolul al IX-lea)
"eligia $ncep"nd cu secolul al IX-lea slavii s-au cretinat.
un rol important $n cretinarea slavilor l-au avut misionarii
Constantin 'C*iril) i +etodiu.
Dreptul- slavii au ela#orat de timpuriu coduri de lei numite pravile#
- $ - Schia leciei
Schia leciei
Studiu de caz: Rusia kievean
Oraul Kiev, n secolul al IX-
lea, a devenit centrul unui stat al
slavilor de rsrit numit Rusia
kievean (de la numele tribului ruilor).
Statul a fost condus de ctre cneji.
Ruii s-au cretinat n 989 n
timpul cneaului !ladimir (98"-#"#$).
Statul Rusia kievean a cunoscut o perioad de devoltare n timpul
lui %aroslav cel n elept (#"#9-#"$&). n timpul s u s-a alctuit prima
carte de le'i numit ,,(ravila rus)) din istoria acestui popor. %aroslav este
cel care a idit la Kiev catedrala Sf nta Sofia, o capodoper din punct de
vedere ar*itectural i al picturii. +up moartea lui %aroslav statul se va
frmia n mai multe cneate care nu vor reista atacurilor mon'ole.
Dicionar
Boier-mare proprietar de pmnt, nobil.
Obte steasc-este o colectivitate uman care
se caracterizeaz prin munca n comun i prin
mbinarea proprietii private cu cea colectiv.
Pravil-lege, obicei, tradiie, regul de
comportare.
- $$ - Schia leciei
Schia leciei
Tem
!ornind de la sursele istorice primite% identi&icai
limbile slave i statele slave#
- $$$ - Schia leciei