Sunteți pe pagina 1din 5

Aspecte psihosociale legate de adolescentii autisti.

Exista variatii largi ale


modelului comportamental si ale abilitatilor acestor tineri. La un capat al scalei, unii se
schimba att de putin nct i poti recunoaste peste ani, n ciuda modificarilor somatice,
dupa privire, relationare, cautarea acelorasi jucarii cnd intra n cabinetul de consultatii,
aceleasi gesturi, confruntndu-se cu aceleasi probleme ca n copilarie. La cealalta
extrema, unii adolescenti pot progresa att de mult, nct pot fi educati si par sa se
apropie de o viata aproape independenta ca adulti. Pentru acestia din urma, "cria de
adolescenta" va avea puncte comune cu cea a tinerilor cu o devoltare psihica normala,
dar se vor suprapune dificultati speciale care se nasc din diabilitatile autiste.
!ei mai multi dintre copiii autisti cu diabilitati multiple preinta o exacerbare a
comportamentului deadaptat, slab ancorat n real, ncepnd cu pubertatea. "chimbarile
fiiologice din aceasta perioada, cresterea staturala, aparitia caracterelor sexuale
secundare, induc modificari psihologice. "-a observat, chiar si la cei care au tulburari
severe mai ales n sfera relationarii sociale, ca adolescenta aduce opoitia n acceptarea
autoritatii adultului si hotarrea de a nu ceda n relatia cu acesta. La adolescentii autisti cu
abilitati limitate, aceasta atitudine de opoitie se poate concretia prin violenta,
agresivitate si alte comportamente nedorite caracteristice n special primilor ani. #evine
acum o problema deosebita pentru parinte reistenta n fata violentei propriului copil,
devenit acum mai mare, mai puternic, si ceea ce este mai grav, constient de acest lucru.
!onfruntarile directe parinte-copil, folositoare n copilarie, sunt de evitat la vrsta
adolescentei.
La fel ca n copilarie, programul ilnic trebuie organiat, prevaut, preentat n
forma viuala, att acasa ct si n spitalul de i, sau scoala cu profil special, n care se
poate gasi la un moment dat adolescentul autist. #e data aceasta nsa, activitatile,
cerintele adresate tnarului, se ajusteaa n functie de vrsta, interese, atitudini.
Elevii care urmeaa scoli speciale ar putea ramne ntr-o astfel de forma de
nvatamnt pna la maxim $% ani, programul educational fiind n asa fel planificat nct
sa ajute la devoltarea abilitatilor indispensabile vietii unui adult. #e mare valoare n
acest sens este cooperarea ntre familie si unitatea de instructie, n organiarea unor
activitati care sa nu solicite comportamente complet diferite.
!onduita neadecvata apare mai rar daca individul este permanent ocupat cu ceva.
&dolescentii cu tulburari autiste, la fel ca toti adultii tineri, tind sa-si piarda interesul
pentru activitatile copilaresti, dar cei cu tulburari mai severe nu preinta preocuparile
obisnuite ale vrstei, nu gasesc ocupatii constructive pentru ei nsisi. &ici intervine rolul
medicului 'eventual parinti, profesori( care trebuie sa descopere nclinatiile subiectului.
!omputerele i-ar putea fascina. Pictura, sculptura, modelatul n lut, tesutul, gradinaritul,
munca n gospodarie, ar putea fi placute pentru unii si ntr-o atmosfera de cooperare s-ar
gasi ceva adecvat pentru cei care devin adulti. )n acest efort nou de orientare,
suprasolicitare, se impune pastrarea aceluiasi control al programului de fiecare i, dnd
astfel adolescentului cu tulburare autista sentimentul de siguranta, pe lnga o grija
permanenta pentru starea lui de sanatate. *entinerea echilibrului unei astfel de balante nu
este deloc o sarcina usoara pentru apartinatori.
#evoltarea sexuala.
Pubertatea nu este de obicei ntriata la copiii cu autism, desi ei par adesea mai
mici dect vrsta cronologica. +nteresul pentru aspectele sociale ale relatiilor dintre sexe
necesita limbaj, ntelegere, explicatii particulare la care nu au acces cei mai multi dintre
adolescentii autisti care ramn dependenti toata viata. ,nii devolta curiozitatea n
raport cu corpul lor sau al altora si pot ncerca sa-l atinga, sa priveasca ntr-o maniera
inadecvata sau chiar sa debrace alti copii. Este necesara oprirea imediata a acestor
practici, dar fara exterioriarea emotiilor negative. !ei mai multi descopera, mai devreme
sau mai triu, cum sa se masturbeze. -egula care trebuie impusa acum este acceptarea
acestui fapt, dar numai n intimitate, regula stabilita cu calm, claritate, fara mnie.
Menarha apare, de obicei, la aceeasi vrsta cu a altor fete. *ajoritatea par sa
accepte acest lucru destul de usor. Probabil ca pentru o fata cu tulburare autista
menstruatia este doar un eveniment inexplicabil n plus ntr-o lume confua. Ea trebuie
nvatata acum rutina de a schimba tampoanele regulat. ,neori, adolescenta poate vorbi
despre ciclul ei cu persoanele pe care le ntlneste. #esi psihiatric acest lucru ar putea fi
privit ca o adoptare a unor atitudini deschise n raport cu faptele de fiecare i, este absolut
necesara instruirea tinerei n sensul discretiei n legatura cu aceste probleme, existnd
multe persoane care ar putea fi socate, sau jenate de subiect. Li se explica faptul ca pot
face comentarii si pot ntreba atunci cnd se afla singure cu parintii, sau cu alti ngrijitori.
)ntrebarile posibile legate de conceptie si nastere presupun un nivel reonabil de
devoltare a limbajului, astfel ca doar o mica parte din adolescentii autisti dependenti si
vor solicita parintii n acest sens. -aspunsurile se cer a fi la obiect, simple, pe ntelesul
tnarului, cu includerea n discutie a regulilor pentru comportamentul acceptat social n
situatia data.
,nii adolescenti cu tulburari autiste sunt naiv de prietenosi cu oricine si usor de
condus spre a fi abuzati sexual. ,nele fete sunt atrase de barbati si pot manifesta o
afectiune nediscriminatoare. Parintii sunt, evident, ngrijorati de pericolele imediate si de
consecinte, de aceea sunt obligati sa supraveghee atent fetele dependente, evitnd
relatiile sexuale ntmplatoare. #aca se anticipeaa posibilitatea unor contacte de acest
gen, se ia n considerare prescrierea anticonceptionalelor sau a altor masuri
contraceptive. .u se pierde din vedere faptul ca si baietii autisti pot fi vulnerabili la
abuurile sexuale.
&dolescentii autisti cu forme clinice mai putin exprimate poseda un limbaj si
abilitati nonverbale la un nivel aflat la limita inferioara a mediei. +ndiferent de istoricul
timpuriu al acestor autisti, se ajunge n adolescenta la un tablou psihic ce respecta
majoritatea caracteristicilor descrise de &sperger.
"istemele actuale de clasificare +!# $/ si #"* +0 au ca si criteriu esential pentru
sindromul &sperger absenta ntrierii n devoltarea limbajului si a altor abilitati
adaptative. )n practica clinica, ceea ce determina nsa necesitatile fiecarui individ, este
modelul curent de comportament, mai mult dect istoricul timpuriu. La vrsta adultului
tnar este important sa recunoastem un pacient care preinta o tulburare autista continua,
sa evaluam nivelul si modelul abilitatilor, si nu neaparat sa determinam carui subgrup
apartine. Problemele care se ivesc n aceasta perioada tind sa fie legate de 1 preocupari
particulare2 dorinta de independenta, constiinta crescuta a diabilitatii, nevoia prietenilor
si a relatiilor sexuale, presiunea examenelor scolare sau legate de orientarea profesionala.
$. #orinta de independenta .
+ndiferent de nivelul ndemnarilor, adolescenta este asociata cu cresterea
somatica, a fortei fiice si a afirmarii de sine. !ei care sunt mai abili doresc libertatea pe
care o au toti cei de vrsta lor, chiar daca sunt naivi, imaturi si lipsiti de ntelepciune. 3ara
a putea ntocmi o lista se reguli, aceasta libertate trebuie pregatita cu multi ani nainte, dar
timpul tot va fi insuficient pentru a acoperi toate situatiile posibile cu care oamenii se
ntlnesc n viata. #e aceea, parintii se vad nevoiti sa accepte anumite riscuri, fiind
obligati, la un moment dat, sa preciee regulile de conduita din afara casei, pe ct posibil
de clar, nvatnd tnara persoana unde sa se ntoarca pentru ajutor n ca de urgenta.
,neori adolescentii autisti, mai ales cei care se apropie de modelul descris de
&sperger, au tendinta de a-si nvinovati parintii pentru toate necaurile lor, n ciuda
dragostei si a grijii deosebite pe care le-au purtat-o de-a lungul copilariei. Ei pot gasi
motive triviale sau biare pentru ostilitatea mpotriva parintilor. &semenea acuatii pot
face ca parintii sa se simta vinovati, chiar daca stiu ca sunt irationale. "olutia ar fi ca
parintii sa fie calmi, refund sa fie atrasi n argumentarea si justificarea actiunilor lor.
#aca ostilitatea devine intensa si nu poate fi reolvata, trebuie gasita o forma de integrare
sociala departe de casa.
,n procent mic din adolescentii autisti cu abilitati mai bune, sunt att de hotarti
sa aiba propriul lor drum, nct devin dominatori, restul familiei nemaiavnd viata sa
proprie. Ei sunt obligati sa se acomodee unei existente ciudate, repetitive, pentru a evita
violenta si comportamentul agresiv. 4 data instalata o astfel de situatie, singura solutie
pentru parinti este sa ceara ajutorul serviciilor sociale si a celor psihiatrice.
&sperger a notat faptul ca indiviii care preinta sindromul pe care l-a descris tind
sa fie puternic atasati de propria casa. &tasamentul pentru mediul ambiant nensufletit
este mai pregnant dect cel pentru familie. #e aceea se ajunge la neplaceri serioase la
parasirea domiciliului, chiar si pentru o noapte, cu att mai mult pentru o vacanta. Este
paradoxal ca dorinta de independenta personala a acestor tineri, poate fi combinata cu
refuul de a parasi casa familiala. &cest atasament particular poate face vacantele un
cosmar pentru ntreaga familie.
5. !onstiinta diabilitatii
Este greu de preciat ct de constienti sunt copiii de tulburarile lor. Ei se afla ntr-
o stare de stress intens cnd sunt frustrati sau cunfui din caua mediului. !opiii mai abili
sunt capabili de introspectie n momentul n care devin adolescenti. Lorna 6ing '$%%7(
da exemplul unui baiat care si exprima trairile n maniera personala, trist, cnd esua n
realiarea unor sarcini2 ".u pot sa o fac. .u am creier." si al unei fetite de $1 ani care si-a
ntrebat mama2 "*ama, cnd m-a facut #umneeu, de ce nu m-a facut corect8". #esi vor
sa stie de ce sunt diferiti de fratii lor, unii adolescenti autisti accepta situatia fara sa
devina tensionati, altii nsa sunt nefericiti, depresivi, iar altii ncearca sa se apere negnd
existenta problemelor personale si devenind agresivi la atingerea subiectului.
9inerii care accepta situatia fara nici o grija sunt cei mai norocosi si se traieste cel
mai usor cu ei. !ei care reactioneaa prin stress au nevoie de suportul familiei si al
celorlalte persoane cu care vin n contact apropiat. 4caional, adolescentii cu tulburari
autiste care sunt preocupati de ei nsisi, vor face ceva neadecvat pentru a-si depasi
neputinta. ,n astfel de tnar a decis brusc ca si-ar mbunatati starea de sanatate daca ar
alerga, asa ca a luat startul prompt si a fugit :ilometri ntregi pe o vreme foarte rece,
mbracat doar n tricou si pantaloni. & fost gasit epuiat, la mare distanta de casa.
.eputndu-se prevedea, este greu de prevenit acest tip de comportament impulsiv. Este
trist faptul ca nu-i putem proteja pe acesti adolescenti prin a le spune deschis ca au
probleme particulare, care nu sunt mpartasite de majoritatea oamenilor. Putem nsa
contrabalansa defectul daca ne aplecam asupra talentelor unui astfel de tnar, pretuindu-le
si accentundu-le. &r fi chiar de ajutor sa li se preciee, asa cum a procedat &sperger, ca
exista multi alti oameni ca ei, unii reusind sa acumulee mult n domeniul artei. La
ntrebarea posibila daca au o boala mintala, este mai aproape de adevar sa li se explice ca
problema de baa nu este o boala, ci un tip diferit de organiarea creierului, care are
avantaje, dar si deavantaje. "e poate sublinia eventual faptul ca fiecare om este dotat
pentru a face anumite lucruri, si mai putin dotat n alte directii. &r fi poate de ajutor sa li
se spuna ca cei din jur i admira 'sau invidiaa( pentru talentele speciale pe care le au.
!el mai greu este de lucrat cu adolescentii care neaga orice diabilitate, chiar daca
este evident ca sub aceasta aparenta, ei sunt constienti de ele si nefericiti. "ingurul mod
de actiune este acela de a nu spune nimic, dar de a fi pregatiti sa dam ajutor, daca si cnd
individul arata ca are nevoie.
;. Prietenii si relatiile intersexuale.
*ulti pacienti nu sunt preocupati de faptul ca nu au prieteni, altii realieaa ca au
mari dificultati de relationare interpersonala si reolva problema prin deciia de nici nu
ncerca. *ajoritatea sunt nsa foarte constienti de inabilitatea lor de a lega prietenii sau de
a le mentine daca le-au nceput cumva. !apacitatea lor de a mentine scopul si natura unei
prietenii este adesea limitata. Le lipseste cunoasterea instinctiva despre modul cum se
face primul pas pentru a fi acceptati de altii. #aca ncep o relatie, sunt incapabili sa dea si
sa primeasca emotional, putnd avea pretentii inadecvate de la cealalta persoana.
!a si n alte sfere ale vietii, adolescentii cu tulburari autiste trebuie nvatati despre
regulile de baa ale interactiunii sociale cu cei de vrsta lor, reguli care nu sunt usor de
impus. +ntegrarea n anumite cluburi sau grupuri poate fi o sursa de placere si un ajutor n
efortul de socialiare. +nexistente practic la ora actuala la noi n tara, ideal ar fi ca fiecare
grup sa alimentee interesele individului n caua. !luburile axate, de exemplu, pe
observarea trenurilor, i pot atrage pe cei fascinati de acest lucru. La fel, cluburile de sah
sunt excelente pentru cei entuiasti fata de acest joc. !luburile sociale care nu au un scop
particular sunt mai putin eficiente, pentru ca prieteniile ntre membrii unui grup se
stabilesc pornind de la personalitati si interese similare. )n asemenea cauri, ei tind sa-si
vorbeasca despre subiectul lor particular, recitnd fericiti liste cu numere de trenuri sau
detalii ale jocului de sah, fara a crea un adevarat schimb conversational 'Lorna
6ing,$%%7(.
#orinta de a avea un prieten sau o prietena este motivata la autisti de nevoia de a
copia ceea ce face majoritatea celor de vrsta lor, si nu de nevoia unei relatii emotionale.
,nii ajung sa-si ntrebe parintii sau profesorii daca exista carti care sa i nvete cum sa-si
faca parteneri si cum sa vorbeasca cu ei. 3etele nu sunt foarte selective, dar baietii au
adesea pretentii specifice n legatura cu o persoana de sex feminin, cum ar fi parul blond
si ochii albastri. #e cele mai multe ori, daca un adolescent autist gaseste o prietena, ea
pune capat relatiei n scurt timp pentru ca realieaa ct este el de ciudat, de stngaci n
societate si ct este de putin constient de nevoile ei emotionale sau practice. &jutorul
nostru ar fi real daca le-am asigura, att ct este posibil, suportul emotional, punctnd
faptul ca multi oameni duc o viata satisfacatoare fara a avea un partener sexual. Pe lnga
supravegherea permanenta, ar trebui ferm descurajata manifestarea nediscriminativa a
afectiunii sau ncurajarea naiva a contactului fiic, cum ar fi atingerea sau mngierea.
#aca, din anumite motive, o fata este vulnerabila si nu poate fi supravegheata tot timpul,
sunt necesare masuri de contraceptie.
1. Presiunea examenelor.
4 parte din adolescentii cu tulburari autiste mai abili urmeaa scoli obisnuite sau
speciale. ,nii se descurca destul de bine, altii urmeaa restul clasei n cursul primar doar
aparent, pentru ca se folosesc de memoria lor mecanica foarte buna. Educatia secundara
impune o ntelegere adecvata a ceea ce se nvata, abilitatea de a face conexiuni, de a trage
concluii, mai mult dect simpla memorare.
!nd ncep pregatirile pentru examene, unii elevi cu tulburari autiste
experimenteaa un nivel ridicat de stress, preentnd refu scolar, reultate slabe,
tulburari depresive. 3oarte putini se mai pot ntoarce la educatie dupa un astfel de
eveniment.
#iagnosticul timpuriu, evaluarea corecta a nivelului de abilitati ale copilului si
plasarea n scoala cea mai potrivita, ajuta la evitarea problemelor generate de presiunea
examenelor. !nd acestea se apropie, supravegherea si observarea atenta din partea
profesorilor si a parintilor, duce la detectarea precoce a tulburarilor. "e impune preenta
unui examinator cunoscut, iar locul examinarii sa fie separat de al celorlalti, preferndu-
se retragerea din procesul instructiv, dect sa se riste o cadere psihica.