UNIVERSITATEA

LUCRARE DE DISERTAIE
2007





UNIVERSITATEA

INFLUENA POLITICII FISCALE ASUPRA
ECHILIBRULUI ECONOMIC
CONDUCTOR TIINIFIC
MASTERAND:
2
CUPRINS
Introducere.2
Capitolul 1 - EVOLUIA SISTEMELOR ISCALE! A "IVELULUI #I
STRUCTURII ISCALIT$II.%
1.1.Si&te'ele (i&cale )i e*olu+ia (i&calit,+ii p-n, la &(-r)itul celui
de-al doilea r,./oi 'ondial.........................................%
1.2.0erioada po&t/elic, p-n, la &(-r)itul &ecolului 11............12
Capitolul 2 - 0OLITICA ISCAL$ #I SISTEMUL ISCAL 2I"
ROM3"IA2%
2.1. 0olitica (i&cal, )i re(or'a &i&te'ului (i&cal 4n Ro'-nia dup,
1565 p-n, la apro/area Codului (i&cal................................2%
2.2.0rincipiile 7enerale ale Codului i&cal din Ro'-nia............. .89
2.:. E*olu+ia )i &tructura *eniturilor )i c;eltuielilor /u7etare 4n
Ro'-nia 4n perioada 2<<:-2<<=.................................%8
Capitolul : - 0OLITICA ISCAL$ - I"STRUME"T 2E REALI>ARE
A EC?ILI@RULUI ECO"OMIC #I SOCIAL%5
:.1.Rolul politicii (i&cale 4n 4ndeplinirea (unc+iilor &tatului...........%5
:.2.In(luen+a in&titu+iilor politice a&upra &tructurii )i ',ri'ii
c;eltuielilor /u7etare............................................................98
:.:.I'pactul politicii (i&cale a&upra cre)terii econo'ice...............6<
Conclu.ii...............................................................................................6=
@i/lio7ra(ie &electi*,.........................................................................5:
:
INTRODUCERE
An orice or-nduire &ocial,! &i&te'ul *eniturilor pu/lice B4n &pe+, i'po.itele
)i taCeleD e&te deter'inat de (or'ele de proprietate a&upra 'iEloacelor de
produc+ie )i de rela+iile 'ar(,-/ani! de atri/u+iile )i (unc+iile &tatului.
An Con&titu+ia Ro'-niei! re(eritor la contri/u+iile (inanciare! &e arat, c,
Fcet,+enii au o/li7a+ia &, contri/uie! prin i'po.ite )i taCe! la c;eltuielile pu/liceG!
c, F&i&te'ul le7al de i'puneri tre/uie &, a&i7ure a)e.area Eu&t, a &arcinilor
(i&caleG )i c, Forice alte pre&ta+ii &unt inter.i&e! 4n a(ara celor &ta/ilite prin le7e! 4n
&itua+ii eCcep+ionaleG
0olitica (i&calH pro'o*atH de autoritH+ile 7u*erna'entale ale oricHrui &tat
conte'poran e&te orientatH! de re7ulH! &pre atin7erea unor o/iecti*e
'icroecono'ice )i 'acroeocono'ice ce deri*H din rolurile pe care &tatul tre/uie
&, le 4ndeplinea&cH 4n econo'ieI
J un rol alocativ!
J un rol distributiv;
J un rol stabilizator.
An ace&te condi+ii! autoritH+ile 7u*erna'entale! prin produc+ia )i o(erta de
/unuri pu/lice pe care le (inan+ea.H (ie pe &ea'a i'po.itelor &au taCelor! (ie pe
&ea'a 4'pru'uturilor pu/lice! in(luen+ea.H at-t (unc+iile de utilitate ale
indi*i.ilor! c-t )i (unc+iile de produc+ie ale a7en+ilor econo'ici din &ectorul
pri*at. La ni*el 'acroecono'ic! deci.iile de politicH (i&calH ale autoritH+ilor
7u*erna'entale le7ate (ie de c;eltuielile pu/lice! (ie de (i&calitate! pot (i orientate
)i &pre &ti'ularea proce&ului de de.*oltare.
Veniturile pu/lice includ re&ur&ele (inanciare ale ad'ini&tra+iei de
&tat! ale a&i7ur,rilor &ociale de &tat )i ale in&titu+iilor pu/lice cu caracter autono'.
2i'en&iunea )i &tructura lor depind de un co'pleC de facto!! 4n care &e includI
- factori economici! concreti.a+i 4n produ&ul intern /rut )i dina'ica &aK
- factori monetari, de tipul 'a&, 'onetar,! credit! do/-nd,! concreti.a+i 4n pre+
)i e*olu+ia &aK
- factori sociali, re&pecti* educa+ionali! culturali! de &,n,tate ).a.K
- factori demografici, concreti.a+i 4n nu',rul )i &tructura popula+iei care
deter'in, nu',rul contri/ua/ilorK
- factori politici i militari;
- factori financiari, care &e concreti.ea., 4n di'en&iunea c;eltuielilor
pu/lice.
I'punerea (i&cal, e&te o (or', de con&tituire a unei p,r+i din *eniturile
&tatului! caracteri.at, prin prele*area con(or' le7ii a unei p,r+i din *eniturile &au
8
a*erea per&oanelor (i.ice &au Euridice 4n *ederea acoperirii c;eltuielilor pu/lice.
To+i cei de la care &e percep i'po.ite &unt nu'i+i 7eneric co"t!#$a#!%!& Ca
re.ultat al i'punerii (i&cale &e (or'ea., *eniturile (i&cale ale &tatului! 4n principal
&u/ (or'a i'po.itelor )i taCelor.
I'($"))a f!*ca%+ are ur',toarele caracteristiciI
a, este obligatorie! 4n &en&ul c, e&te e(ect al le7ii! le7e care preci.ea., la cine &e
re(er,! 4n le7,tur, cu ce &e &ta/ile)te etc. Introducerea unei le7i re(eritoare la
i'punere &e poate (ace nu'ai de or7anul le7i&lati* na+ional Bparla'entulD &au de
con&iliile locale 4n li'itele &ta/ilite de parla'ent.
#, are titlu definitiv i nerambursabil, ceea ce 4n&ea'n, c,! dac, plata
i'po.ituluiLtaCei a (o&t (,cut, con(or' le7ii! contri/ua/ilul nu o poate recla'a
&au redo/-ndi 4n nici un (el.
c, este fr contraprestaie, ceea ce 4n&ea'n, c, 4n &c;i'/ul pl,+ii
i'po.ituluiLtaCei nu &e poate pretinde un &er*iciu i'ediat! direct )i ec;i*alent.
Veniturile (i&cale! )i 'ai cu &ea', i'po.itele! 4ndepline&c 4n &ocietate un
rol complex! (inanciar! econo'ic )i &ocial.
Rolul financiar al i'po.itelor &e eCpri', 4n (aptul c, ele repre.int, principalul
'iEloc de (or'are a *eniturilor &tatului! repre.ent-nd 4n 'od (rec*ent pe&te 5<M
din totalul ace&tora.
Rolul economic al i'po.itelor &e concreti.ea., 4n (aptul c,! prin tipolo7ia )i
di'en&iunea lor! ca )i prin 4nle&nirile )i 4n,&pririle (i&cale! &tatul poate 4ncuraEa
&au nu acti*itatea econo'ic,.
Rolul social al i'po.itelor &e concreti.ea., 4n po&i/ilitatea! pe care o do/-nde)te
&tatul! de a redi&tri/ui produ&ul &ocial .
I'punerea (i&cal, e&te introdu&, prin le7e! care preci.ea., pentru (iecare
i'po.it 4n parte care &unt contri/ua/ilii! 'ateria i'po.a/il,! ',ri'ea relati*, a
i'po.itului! ter'enele de plat,! &anc+iunile re(eritoare la &u&tra7ere. I'punerea
(i&cal, include o latur politic! prin care &e &ta/ile)te cine )i pentru ce pl,te)te
i'po.itul! )i o latur tehnic! adic, 'etodele )i te;nicile prin care &e ',&oar,
o/iectul i'punerii )i &e deter'in, cuantu'ul i'po.itului.
0rin (i&calitate &tatul 4ncearc, &, reali.e.e un ec;ili/ru 4ntre e(icien+, )i
ec;itate. 0e de o parte! &tatul tre/uie &, a&i7ure prin (i&calitate colectarea
(ondurilor pentru reali.area pro7ra'elor &ociale! econo'ice! de cola/orare
interna+ional, ).a. 0e de alt, parte! (i&calitatea tre/uie or7ani.at, a&t(el 4nc-t &, nu
ape&e pe cei de(a*ori.a+i! ceea ce re*ine la reali.area unei redi&tri/uiri a
*eniturilor.
Impozitele directe &unt o cate7orie de i'po.ite cla&i(icate dup, criteriul
tr,&,turilor de (ond )i de (or',. Ele pre.int, o &erie de a*antaEe re.ultate din
tr,&,turi ce r,&pund cerin+elor 'ultora din principiile i'puneriiI &unt no'inati*e!
%
&unt le7ate de puterea econo'ic, )i de &itua+ia per&onal, a contri/ua/ilului! &unt
adu&e la cuno)tin+a pl,titorului anticipat pl,+ii at-t 4n ce pri*e)te &u'a de plat,!
c-t )i ter'enele-&caden+,.
Impozitele indirecte &unt a)e.ate a&upra *-n.,rilor de ',r(uri )i pre&t,rilor
de &er*icii! ceea ce con(er, ace&tora caracterul de !'(o-!t () c.)%t$!)%! &au de
!'(o-!t () co"*$'. Acea&t, ulti', (or'ulare decur7e din (aptul c, &uportatorul
i'po.itelor indirecte e&te con&u'atorul (inal. To+i ceilal+i a7en+i econo'ici!
inclu&i* in*e&titorii! care (olo&e&c un /un &au &er*iciu includ c;eltuielile de
ac;i.i+ie a ace&tora 4n co&tul produ&uluiL&er*iciului pe care ei 4l (a/ric, )i 4l o(er,
&pre *-n.are pe pia+,. Ei tran&(er, i'po.itul indirect Binclu& 4n pre+ul de ac;i.i+ieD
a&upra pre+ului de *-n.are a propriului produ&L&er*iciu! a&t(el 4nc-t nu 'ai
&uport, ace&t i'po.it.
I'po.itele indirecte! (iind inclu&e 4n pre+ul de ac;i.i+ie a unui
/unL&er*iciu! nu pot (i a)e.ate! 4n 7eneral! +in-nd &ea'a de &itua+ia per&onal, a
contri/ua/ilului de (acto! adic, a cu'p,r,toruluiLcon&u'atorului. 2ac, raport,'
ace&t lucru la *eniturile con&u'atorilor! eCtre' de *ariate! re.ult, c, i'po.itele
indirecte au caracter re7re&i* )i r,&pund 4n 'ic, ',&ur, cerin+elor principiilor de
ec;itate (i&cal,.
0roce&ul de de.*oltare econo'icH poate (i in(luen+at prin inter'ediul
'H&urilor de politicH (i&calH 4ntreprin&e de autoritH+ile 7u*erna'entale. An&H!
e(ectele unor a&e'enea 'H&uri &unt di*er&e )i di(erH de la un ca. particular la
altul! ceea ce (ace &H nu eCi&te o &olu+ie uni*er&al *ala/ilH pentru autoritH+ile
7u*erna'entale ce dore&c &H &ti'ule.e de.*oltarea econo'icH.
0rin ur'are! reu)ita utili.Hrii de cHtre autoritH+ile 7u*erna'entale a
in&tru'entelor de politicH (i&calH pentru antrenarea )i a'pli(icarea de.*oltHrii
econo'ice depinde deci&i* de capacitatea ace&tora de a aprecia conEunctura
econo'icH actualH! de a ale7e in&tru'entul potri*it de inter*en+ie )i de a anticipa
corect e(ectele produ&e 4n econo'ie de utili.area ace&tuia.
=
Ca(!to%$% /
EVOLUIA SISTEMELOR FISCALE 0 A NIVELULUI I STRUCTURII
FISCALITII
/&/& S!*t)')%) f!*ca%) 1! )2o%$3!a f!*ca%!t+3!! (4"+ %a *f41!t$% c)%$! 5)6a%
5o!%)a +-#o! 'o"5!a%
I'po.itul repre.int, un produ& al i&toriei! el 4n&o+ind ci*ili.a+ia u'an,! de
la apari+ia pri'elor (or'e de or7ani.are &tatal, )i p-n, 4n pre.ent. 2ar nu &e
poate di&cuta de&pre o de.*oltare puternic, a (inan+elor pu/lice )i a &i&te'elor
(i&cale dec-t odat, cu apari+ia )i r,&p-ndirea 'odului de produc+ie capitali&t.
An epoca pre'er7,toare capitali&'ului! &tructurile (i&cale erau rudi'entare
)i e*oluau eCtre' de lent! (iind 4n concordan+, cu e*olu+ia &tructurilor politice )i
econo'ice ale di*er&elor entit,+i ad'ini&trati*e! entit,+i care nu erau &ta/ile )i
cuno)teau per'anente 'odi(ic,ri &pa+iale.
Ancep-nd cu &ecolele al 1VI-lea )i al 1VII-lea! 4n Europa de Ve&t &e
produc tran&(or',ri econo'ice )i 'i)c,ri &ociale pro(unde! iar &tructurile (i&cale
4ncep &, re(lecte p,trunderea rela+iilor capitali&te. Ancep-nd din 1=8:! 4n An7lia!
&unt introdu&e acci.ele! care con&tituiau un an&a'/lu de i'po.ite pe actele de
con&u' &au de circula+ie! care lo*eau /unurile de&tinate con&u'ului B(,in,!
/,uturiD! /unurile de&tinate produc+iei! acti*it,+i Bco'er+! pro(e&iuniD!
introducerea ali'entelor 4n +ar, )i terenurile. Ace&tea &e eCtind treptat 4n practica
+,rilor europene! contri/uind la cre)terea independen+ei (inanciare a 'onar;iilor.
0e ',&ur, ce rela+iile de produc+ie capitali&te c-)ti7, tot 'ai 'ult teren )i
/ur7;e.ia preia puterea din '-na 'onar;iei )i a no/ili'ii! are loc un proce& de
rea)e.are a &i&te'elor (i&cale! 4n con(or'itate cu cerin+ele tran.i+iei de la
(eudali&' la capitali&'. A&t(el! &e iau ',&uri care ur',reau li'itarea drepturilor
&u*eranului 4n in&tituirea )i perceperea de i'po.ite! ca )i 4n c;eltuirea ace&tora!
or7ani.area 7o&pod,ririi (inanciare a &tatului reali.-ndu-&e dup, re7uli preci&e )i
(iind &upu&, controlului parla'entar. 2e a&e'enea! &unt 4nl,turate inec;it,+ile
(i&cale prin eli'inarea pri*ile7iilor (i&cale de care /ene(iciau no/ili'ea )i clerul!
la /a.a noilor &i&te'e (i&cale &t-nd ideea de Eu&ti+ie (i&cal, care de*ine tot 'ai
cuprin.,toare! ea re(erindu-&e nu nu'ai la (aptul c, to+i cet,+enii tre/uie &,
pl,tea&c, i'po.ite! ci )i la 'odul cu' ace&tea &unt pl,tite.
An ,rile Ro'-ne! de.ordinea (i&cal, 7eneral, a (o&t caracteri&tica
do'inant,! p-n, la apari+ia Re7ula'entului or7anic din 16:1. Ace&tea con&tituie
9
pri'a 4ncercare de a (ace ordine 4n ace&t do'eniu! de&(iin+-nd toate o/li7a+iile
(i&cale anterioare )i &ta/ilind altele noi.
0rincipalele impozite directe &ta/ilite &unt capita+ia B/irulD )i patenta! care
&e aplic, tuturor cate7oriilor de co'er+! pro(e&ioni)tilor )i indu&tria)ilor! iar ca
impozite indirecte a*e' taCele *a'ale! i'po.itul a&upra &,rii B&area con&tituind
un 'onopol (i&cal al &tatuluiD! *enitul de 2%M a&upra a*erilor ne'i)c,toare ale
',n,&tirilor )i di*er&e acci.e pentru *in! &pirt! tutun etc.
Re7ula'entul or7anic nu a adu& 4n&, )i e7alitatea tuturor 4n (a+a
i'po.itelor 'en+in-nd pri*ile7ii pentru /oieri! care nu pl,teau nici un i'po.it
direct. A/ia dup, 16%5 au (o&t &upu&e la i'po.ite toate cla&ele &ociale )i a (o&t
introdu& i'po.itul (unciar.
An ace&te condi+ii! 4n +,rile cu o econo'ie capitali&t, de.*oltat, &unt
introdu&e noi i'po.ite 'ai /ine adaptate noului &i&te' econo'ic! cu' e&te ca.ul
i'po.itului pe *enit )i al i'po.itului pe ci(ra de a(aceri.
Impozitul pe venit a (o&t introdu& pentru pri'a dat, 4n A"7%!a! 4n 1956 de
c,tre Nilia' 0itt! cu caracter te'porar. El a (o&t de&(iin+at 4n 16<2 )i reintrodu&
un an 'ai t-r.iu pentru a (ace (a+, c;eltuielilor pro*ocate de r,./oiul cu
"apoleon! (unc+ion-nd p-n, 4n 161=. 2in anul 1682 i'po.itul pe *enit cap,t, un
caracter per'anent tran&(or'-ndu-&e dintr-un i'po.it de r,./oi 4ntr-un i'po.it
nece&ar pentru ec;ili/rarea /u7etului.
La (inele &ecolului al 1I1-lea c-nd 8)'a"!a &e de.*olt, puternic
pe /a.a indu&triei! apare )i 4n 0ru&ia i'po.itul 7lo/al. Ace&ta e&te introdu& 4n
1651 )i lo*ea &u'a *eniturilor din di(erite &ur&e de care /ene(iciau contri/ua/ilii
per&oane (i.ice )i Euridice. I'po.itul &e calcula cu cote pro7re&i*e cuprin&e 4ntre
<!=2M )i 8M.
9" Fa"3a pro/le'a re(or'ei i'po.itelor directe &-a pu& 4ncep-nd cu
&(-r)itul &ecolului al-1I1-lea )i a continuat )i la 4nceputul &ecolului al-11-lea!
ca'pania 4n (a*oarea i'po.itului pe *enit reali.-ndu-&e nu at-t prin e*iden+ierea
calit,+ilor ace&tuia! c-t prin &coaterea 4n e*iden+, a ar;ai&'ului )i nedrept,+ilor
*ec;ilor i'po.ite. 0rin introducerea i'po.itului pe *enit din 1518! *eniturile au
(o&t 4'p,r+ite 4n (unc+ie de ori7inea lor 4n trei 'ari cate7oriiI *enituri din capital!
*enituri din 'unc, )i *enituri 'iCte! (iecare cu 'ai 'ulte &u/di*i.iuni.
An SUA i'po.itul pe *enit a (o&t 4n(iin+at 4n 151:! a*-nd o cot, redu&, de
nu'ai 1M! la care &e adau7, 4n&, )i o cot, adi+ional,! denu'it, F&urtaCG pentru
*eniturile 'ai 'ari de 2<.<<< dolari pro*enite din capitaluri. Cota ace&tui i'po.it
adi+ional era pro7re&i*, )i *aria de la 1M la =M pentru *eniturile 'ai 'ari de
%<<.<<< dolari.
9" Ro'4"!a o pri', 4ncercare de introducere a unui i'po.it unic pe *enit
a (o&t reali.at, 4n 151< de 'ini&trul de (inan+e E'il Co&tine&cu! dar re(or'a
6
propu&, de ace&ta nu a trecut de 0arla'ent. An anii 1521 "icolae Titule&cu!
'ini&tru de (inan+e la aceea *re'e! propune o re(or', (i&cal, a'pl, care
cuprindea )i introducerea unui i'po.it pro7re&i* pe *enitul 7lo/al. Ace&t i'po.it
pre*edea o 4'p,r+ire a *eniturilor &upu&e i'po.it,rii 4n )apte cate7orii denu'ite
cedule care erau i'pu&e cu cote propor+ionale. Totalitatea *eniturilor e(ecti*
reali.ate de un contri/ua/il 4n anul precedent erau &upu&e! 4n plu&! 4n ca.ul 4n care
dep,)eau 'ini'ul de eCi&ten+, nei'po.a/il unui i'po.it 7lo/al pro7re&i*.
Re(or'a lui "icolae Titule&cu! de)i a (o&t apro/at, de 0arla'ent nu a (o&t pu&, 4n
aplicare.
Re(or'a contri/u+iilor directe )i introducerea i'po.itului pe *enitul 7lo/al
are loc 4n Ro'-nia 4n 152: prin re(or'a (i&cal, a lui Vintil, @r,tianu. 0rin noua
le7e &e 4n(iin+au )a&e i'po.ite directe nu'ite ele'entare pe ur',toarele *enituriI
*eniturile propriet,+ilor a7ricole! *eniturile propriet,+ilor cl,dite! *eniturile
*alorilor 'o/iliare! *eniturile co'erciale )i indu&triale! &alarii! *eniturile din
pro(e&iuni )i ocupa+iuni nei'pu&e la celelalte i'po.ite. La ace&tea &e ad,u7a )i
un i'po.it pro7re&i* pe *enitul 7lo/al ce &e a)e.a a&upra 4ntre7ului *enit anual al
contri/ua/ilului )i care &e calcula cu cote pro7re&i*e cuprin&e 4ntre 1M )i :<M.
An a(ara i'po.itului pe *enit! 4n acea&t, perioad, au 'ai (o&t introdu&e &au
'oderni.ate )i alte i'po.ite directe! cu' e&te ca.ul i'po.itelor pe &ucce&iuni )i
pe a*ere! la care 4ncep &, (ie aplicate cote pro7re&i*e.
An ceea ce pri*e)te i'po.itele indirecte 4n a(ara taCelor *a'ale )i a
acci.elor care a*eau o 'are de.*oltare 4nc, din e*ul 'ediu a (o&t introdu& un nou
i'po.it! )i anu'e impozitul pe cifra de afaceri. Ace&t i'po.it a (o&t
FeCperi'entat pentru pri'a dat, 4n SUA! dup, r,./oiul de &ece&iune! el a*ea la
/a., ideea! pe c-t de &i'pl,! tot pe at-t de in7enioa&,! de a taCa o 'ar(,! ori de
c-te ori ea trecea dintr-o '-n, 4ntr-alta! con&tituind deci o &ur&, de *enituri
/u7etare cu at-t 'ai 'ari! cu c-t e&te 'ai co'pleC circuitul ei de la produc,tor la
con&u'ator.
Re.ultatele aplic,rii &i&te'ului taC,rii ',r(urilor 4n cur&ul circula+iei!pe
(iecare opera+iune de *-n.are-cu'p,rare &-au do*edit at-t de (ructuoa&e! 4nc-t! 4n
ti'pul pri'ului r,./oi 'ondial &au i'ediat dup, ace&ta! el a (o&t adoptat de
aproape toate +,rile capitali&te. A&t(el! el a (o&t introdu& 4nI Oer'ania B151=D!
ran+a B1519D! @el7ia B1521D! Italia B1522D! Au&tria B152:D.
9" Ro'4"!a i'po.itul pe ci(ra de a(aceri a (o&t introdu& la 1 au7u&t 1521
4n cadrul re(or'ei (i&cale al lui ". Titule&cu 4'preun, cu un i'po.it pe luC.
Le7ea pre*edea aplicarea unei cote de 1M a&upra ci(rei totale a oric,rei a(aceri!
o/i)nuite &au accidentale. Le7iuitorul ro'-n a pre(erat (or'a i'po.itului 4n
ca&cad,! de in&pira+ie (rance.,! pentru ca 4n 1529! &, &e renun+e la ace&ta 4n
5
(a*oarea &olu+iei 7er'ane care aplica ace&t i'po.it doar la punerea 4n circula+ie a
produ&elor.
0-n, la pri'ul r,./oi 'ondial! ni*elul (i&calit,+ii &-a 'en+inut 4n toate
+,rile la *alori redu&e! nedep,)ind 1%M din /o7,+ia produ&,. A&t(el! 4naintea
pri'ului r,./oi 'ondial! &tatul 7er'an lua! 4n 'edie! 1<M din *enitul anual al
unui cet,+ean! 4n ti'p ce &tatul (rance. lua 1%M.
Acea&t, &itua+ie &e datora aplic,rii ideilor li/erale care cereau un rol li'itat
al &tatului. Ca ur'are! 4n &tructura c;eltuielilor pu/lice &e e*iden+iau trei po.i+ii!
care de+ineau 'ai 'ult de 9<M din totalul c;eltuielilor centrale ale &tatului! )i
anu'eI
- c;eltuieli cu ap,rarea na+ional,K
- c;eltuieli cu ad'ini&tra+ia pu/lic,K
- c;eltuieli cu datoria pu/lic,.
Ele erau ur'ate de c;eltuielile pentru de.*oltarea re+elelor de co'unica+ii
)i de c;eltuielile le7ate de educa+ie care r,&pundeau unor cerin+e ale de.*olt,rii
indu&triale. Orice c;eltuial, care dep,)ea ceea ce era &trict nece&ar pentru
'en+inerea ordinii &ociale )i a ar'atei a*ea tendin+a de a (i interpretat, ca o
ri&ip,.
An perioada dinaintea primului rzboi mondial )i 'ai ale& 4n ti'pul
ace&tuia! ca ur'are a c;eltuielilor 'ilitare tot 'ai ridicate 4n 'aEoritatea +,rilor
i'plicate! are loc o cre)tere i'portant, a ni*elului (i&calit,+ii 4n &pecial prin
',rirea ni*elului cotelor de i'punere! dar )i prin introducerea unor noi i'po.ite.
An An7lia cota i'po.itului pe *enit care 4n 151< era de %!6:M aEun7e 4n
1516 la :<M! iar cotele la i'po.itul pe &ucce&iuni au cre&cut a&t(el 4nc-t cota
'aCi', atin7ea 6<M.
An Oer'ania cre)terea (i&calit,+ii &-a reali.at prin introducerea unor
i'po.ite &upli'entare. A&t(el! 4n 151: &e introduce o Fcontri/u+ie de(en&i*,
eCtraordinar,G care era de (apt un i'po.it pe a*ere! precu' )i un i'po.it pe
cre)terea a*erii. An 151=-1519 &e introduc o &erie de i'po.ite &peciale pe
tran&'iterea ',r(urilor )i pe do/-n.i! precu' )i un i'po.it pe /ene(iciile de
r,./oi. An 1516 &e introduce un nou i'po.it de r,./oi nu'it F*,r&,'-nt
eCtraordinar de r,./oiG &ta/ilit pe *enit! ace&ta era un i'po.it unic )i eCcep+ional
)i a*ea cote pro7re&i*e ce *ariau de la %M la %<M ce &e aplicau la cre)terea
*enitului 4ntre ulti'a e&ti'a+ie din ti'p de pace )i e&ti'a+ia de la &(-r)itul anului
1519.
An Italia 4n 151% au (o&t introdu&e noi i'po.ite! precu' i'po.itul a&upra
per'i&elor de eCport! i'po.itul a&upra &cutirilor 'ilitare! taCa a&upra *eniturilor
'o/iliare! taCa a&upra pl,+ilor e(ectuate de &tat )i &uprataCa pro7re&i*, )i
1<
eCtraordinar, pe /ene(iciile de r,./oi. Totodat, 'aCi'ul cotei la i'po.itul
&ucce&oral aEun7e &, (ie (iCat la 5<M.
An SUA are loc 4n 1519 o cre)tere a i'po.itului pe *enit de la 1M la 8M!
iar cota 'aCi', a &uprataCei B&urtaCD cre)te de la =M la =:M pentru *eniturile
'ai 'ari de 2 'il. de dolari pro*enite din capitaluri. Tot 4n 1519 &-a introdu& )i
un i'po.it pe /ene(iciile de r,./oi FECce&& pro(it dutPG cu o cot, pro7re&i*,
*ariind de la 2%M la =<M )i au cre&cut cotele de i'punere la
i'po.itul pe &ucce&iuni cota 'aCi', (iind de 2%M.
Cu toate ace&te 'aEor,ri ale cotelor de i'punere )i a introduceri de noi
i'po.ite! ni*elul (i&calit,+ii nu a cre&cut 4n 'od eCa7erat! 4n ti'pul pri'ului
r,./oi 'ondial! re&ur&ele pro*enind din i'po.ite acoperind doar o parte din
totalul c;eltuielilor /u7etare )i anu'eI 1<-12M 4n Oer'ania! circa 2<M 4n An7lia
)i :1!%M 4n SUA! re&tul c;eltuielilor pu/lice (iind acoperite prin 4'pru'uturi
pu/lice! e'i&iune 'onetar, neacoperit, )i altele.
I'ediat dup, ter'inarea r,./oiului! ni*elul (i&calit,+ii a r,'a& la un ni*el
'ai ridicat! datorit, nece&it,+ii acoperirii c;eltuielilor de re(acere a +,rilor dup,
r,./oi.0e ',&ur, ce econo'iile &e re(ac )i &unt pu&e la punct &i&te'ele (i&cale )i
aparatele (i&cale! precu' )i pe (ondul aplic,rii 4n continuare a principiilor
econo'ice li/erale! are loc o reducere a (i&calit,+ii! acea&ta r,'-n-nd 4n&, la un
ni*el 'ult 'ai ridicat dec-t 4n perioada dinaintea pri'ului r,./oi 'ondial.
A&t(el! 4n principalele +,ri europene ni*elul &arcinilor (i&cale raportate la
4ntre7ul *enit na+ional a cre&cut 4n 1528 (a+, de 151: dup, cu' ur'ea.,I 4n
An7lia 2:M (a+, de 11M! 4n ran+a 21M (a+, de 1:M! 4n Italia 15M (a+, de 1:M.
An ceea ce pri*e)te SUA! potri*it datelor &tati&tice! &u'a prele*,rilor (i&cale care
repre.enta 4n 151: circa 9M din *enitul na+ional! a repre.entat 4n deceniul 152<-
15:< 4ntre 1< )i 12M din *enitul na+ional.
O/iecti*ul principal a*ut 4n *edere de politicile (i&cale 4n perioada &cur&, p-n, la
4nceputul cri.ei din 1525-15:: a (o&t acela de &priEinire a re(acerii econo'ice )i a
cre)terii econo'ice.
Odat, cu 4nceperea crizei economice din 199!19""! 7u*ernele au tre/uit
&, (ac, (a+, unei &itua+ii deo&e/ite deter'inat, de &c,derea *eniturilor din
i'po.ite 4n paralel cu nece&itatea e(ectu,rii unor c;eltuieli pu/lice &porite pentru
aEutorarea celor 7reu lo*i+i de e(ectele cri.ei B)o'eri! &,raci etc.D precu' )i pentru
&u&+inerea inter*en+iei &tatului 4n econo'ie! (actorii de putere din toate +,rile au
luat ',&uri pentru a'eliorarea &i&te'ului (i&cal )i a aparatului ad'ini&trati*.
ECperien+a cri.ei din 1525-15:: a ar,tat c, cele 'ai &en&i/ile la (luctua+iile
conEuncturale &unt i'po.itele directe 4n 7eneral )i i'po.itul pe *enit 4n &pecial.
Cel 'ai i'portant i'po.it indirect utili.at 4n acea perioad, a (o&t i'po.itul pe
ci(ra de a(aceri! el con&tituind unul dintre in&tru'entele (i&cale cele 'ai co'ode
11
)i capa/ile a reali.a *enituri 'ari pentru /u7et.2ar di(icult,+ile le7ate de control!
de contactul or7anelor (i&cale cu o 'a&, enor', de contri/ua/ili )i prote&tele
*e;e'ente ale co'ercian+ilor cu a',nuntul! au pu& pro/le'a tran&(or',rii
ace&tui i'po.it! dintr-un i'po.it aplicat a&upra tuturor (a.elor proce&ului
econo'ic de la produc+ie la con&u'! 4ntr-un i'po.it aplicat nu'ai a&upra unora
din (a.ele proce&ului econo'ic )i 4n pri'ul r-nd a&upra produc+iei! re+inerea
i'po.itului (,c-ndu-&e prin &topaE la &ur&,. Un alt 'oti* care a deter'inat
7u*ernele &, 4nlocuia&c, i'po.itul pe ci(ra de a(aceri cu taCe unice! &peci(ice pe
cate7orii de produ&e a (o&t acela al reducerii puternice a pre+urilor 4n perioada
cri.ei din 1525-15::.
An Ro'-nia! i'po.itul pe luC )i ci(ra de a(aceri! introdu& 4n 1521 de
"icolae Titule&cu! )i-a pierdut caracterul de i'po.it a&upra *-n.,rilor! cu' a (o&t
la ori7ine! de*enind odat, cu punerea 4n aplicare a le7ii Manoile&cu 4n 1529! un
i'po.it perceput la punerea 4n circula+ie a ',r(urilor de c,tre produc,tor. El a
(o&t co'pletat prin taCarea ',r(urilor i'po.a/ile i'portate! la trecerea lor prin
*a', )i prin i'punerea cu un tari( redu& a ',r(urilor indi7ene de&tinate
eCportului! odat, cu i'po.itele *a'ale. I'punerea &e reali.a prin &topaE la &ur&,.
An 15::! datorit, &c,derii 4nca&,rilor o/+inute de pe ur'a &a pe parcur&ul
cri.ei! are loc o re(or', a re7i'ului i'po.itului pe luC )i ci(ra de a(aceri prin
le7ea Mad7earu! 4n ur'a aplic,rii ace&teia 4nca&,rile re*enind la ni*elul dinaintea
cri.ei. Ca ur'are! ponderea contri/u+iei ace&tui i'po.it 4n
totalul *eniturilor din i'po.ite indirecte a cre&cut de la 1<!%M 4n 1526 la 16!6M
4n 15::L15:8. Cu toate ace&tea ele repre.entau relati* pu+in (a+, de 4nca&,rile
reali.ate de pe ur'a ace&tui i'po.it 4n alte+,ri.
2atorit, ',&urilor luate de 7u*erne 4n *ederea rea)e.,rii i'po.itelor
pentru a 'en+ine un randa'ent ridicat al ace&tor ',&uri luate pe (ondul unei
puternice &c,deri a *eniturilor 'aEorit,+ii contri/ua/ililor! a a*ut loc 4n acea&t,
perioad, o cre)tere a pre&iunii (i&cale. A&t(el! 4n 15:1 (i&calitatea aEun&e&e la
26!5M 4n Oer'ania )i An7lia )i 22M 4n ran+a%=. 2e a&e'enea! 4n SUA ea
o&cilea., 4ncep-nd din 15:1 4ntre 19 )i 22M! dup, ce 4ntre 152< )i 15:< &e &itua&e
4ntre 1< )i 12M%9.
An ceea ce pri*e)te &itua+ia pre&iunii (i&cale 4n Ro'-nia! calculele di(er, de
la &ur&, la &ur&,! toate indic-nd 4n&, cre)terea ei continu, 4n acea&t, perioad,!
'aCi'ul (iind atin& 4n 15:1.
12
Tabelul nr. 1.1
P)*!$")a f!*ca%+ :"t) /;2;6/;<<
D& Io5a" V&Ma57)a$ V&S%+2)*c$
1525 21!8M 21M 2<!%6M
15:< 29!9M 29!1M 26!2%M
15:1 26!8M 26!8M :<!98M
15:2 29!1M 29!1M 2%!:%M
15:: - - 2=!%8M
Sur&eI 2. Iordan Q #ribuna financiar! nr. 2L15:2! p. 1:
V. Mad7earu Q $apacitatea de plat i datoria public a Rom%niei!
@ucure)ti! 15::R
V. Sl,*e&cu Q &ituaia economic a Rom%niei i capacitatea sa de plat!
@ucure)ti! 15:8R
Me'orandu'uri ale 'ini)trilor de (inan+e cu pri*ire la capacitatea de plat, a
Ro'-niei! pre.entate creditorilor &tr,ini.
Apropierea celui de-al doilea r,./oi 'ondial )i proce&ul de 4nar'are
declan)at de acea&ta au (,cut &, crea&c, rapid ni*elul c;eltuielilor pu/lice )i ca
ur'are a cre&cut )i ni*elul (i&calit,+ii. A&t(el! 4n (oarte 'ulte +,ri &-au 'aEorat
i'po.itele eCi&tente )i &-au introdu& altele noi! unele 7u*erne cre-nd /u7ete
&peciale pentru 4nar'are.
An Ro'-nia! un a&t(el de /u7et a (o&t creat 4ncep-nd cu anul (i&cal
15:%L15:=! a*-nd denu'irea de Fondul Ap,r,rii "a+ionaleG BA"D! ace&tuia
ad,u7-ndu-&e 'ai t-r.iu )i un (ond &pecial pentru 'arin, )i a*ia+ie B"AMD.
@u7etele &peciale de 4nar'are au aEun& &, repre.inte 4n anul (i&cal 15:5L158<
circa 1<!5M din &tructura /u7etului 7eneral al &tatului.
Odat, cu 4nceperea )i de&(,)urarea celui de-al doilea r,./oi 'ondial!
c;eltuielile pu/lice cre&c 4n 'od eCplo.i*! ele r,'-n-nd c;iar )i dup, ter'inarea
r,./oiului la ni*elul ridicat atin& pe parcur&ul ace&tuia. Ace&t (eno'en reie&e )i
din ur',toarele dateI
Tabelul nr. 1.2
C.)%t$!)%!%) #$7)ta) a%) $"o *tat) ca(!ta%!*t) =:" '!%!a5) $"!t+3! a%)
2a%$t)%o "a3!o"a%),
A"! #$7)ta! SUA A"7%!a Fa"3a
15:9L15:6 9!< 1!16 =%!=
1589L1586 ::!6 8!<% 518!<
Sur&aI A. Eidelnant Q 'p. cit.! p. 222
1:
An ceea ce pri*e)te cre)terea *eniturilor din i'po.ite &itua+ia &e pre.int, a&t(elI
Tabelul nr. 1.3
V)"!t$!%) (o2)"!t) 5!" !'(o-!t) :" #$7)t)%) $"o *tat) ca(!ta%!*t)
=:" '!%!a5) $"!t+3! 5) 2a%$t+ "a3!o"a%+,
A"! #$7)ta! SUA A"7%!a Fa"3a
15:9L15:6 =!< <!68 :9!6
1589L1586 82!8 :!26 =16!<
Sur&aI A. Eidelnant Q 'p. cit.! p. 228
2e)i ace&te *alori &unt in(luen+ate puternic )i de cre)terea pre+urilor din
ace&t inter*al! totu)i ele re(lect, o cre)tere 'aEor, at-t a c;eltuielilor pu/lice c-t
)i a *eniturilor (i&cale. 2ar )i 4n al doilea r,./oi 'ondial ca )i 4n pri'ul r,./oi
'ondial nu &-a putut acoperi din i'po.ite dec-t o parte a c;eltuielilor pu/lice
e(ectuate. An an&a'/lu! 4n anii celui de-al doilea r,./oi 'ondial au (o&t acoperite
din i'po.ite circa :<-:%M din totalul c;eltuielilor de r,./oi! (a+, de 2<M 4n
pri'ul r,./oi 'ondiaL.
An 'aEoritatea +,rilor cre)terea (i&calit,+ii &-a reali.at 'ai ale& pe &ea'a
i'po.itelor indirecte. Acea&ta deoarece &-a con&tatat c, i'po.itele indirecte )i 4n
&pecial cele de con&u'a+ie! 4n calitatea lor de i'po.ite pe c;eltuieli &unt
&in7urele i'po.ite a c,ror (leCi/ilitate per'ite adaptarea .ilnic, a &i&te'ului
(i&cal la ni*elul pre+urilor.
An Ro'-nia ponderea *eniturilor indirecte 4n totalul *eniturilor /u7etului a
aEun& 4n 1581L1582 la un ni*el de %%!9M pe c-nd ponderea i'po.itelor directe era
de doar 1=!5M.
/&2& P)!oa5a (o*t#)%!c+ (4"+ %a *f41!t$% *)co%$%$! >>
An perioada po&t/elic,! pe (ondul r,./oiului rece )i a unei de.*olt,ri
econo'ice (,r, precedent! are loc o cre)tere a rolului &tatului pe plan econo'ic )i
&ocial! care &e *a re(lecta 4ntr-o &porire puternic, a c;eltuielilor pu/lice )i a
(i&calit,+ii.
9" S$)5!a0 ideea pro'o*,rii unei politici /u7etare anticiclice a (o&t
adoptat, 4n 'od o(icial 4nc, din 15:9. Cu prileEul re(or'ei /u7etare care a a*ut
loc 4n acel an &-a pre*,.ut ca /u7etul curent &, &e ec;ili/re.e pe o perioad, lun7,
de ti'p! el put-ndu-&e 4nc;eia cu de(icit 4n perioadele ne(a*ora/ile ale ciclului )i
eCcedent 4n cele (a*ora/ile.
18
#i :" Ma)a B!ta"!) /u7etul e&te con&iderat un (actor de &ta/ili.are a
econo'iei. Ancep-nd din 15=1! 7u*ernul a (o&t 4'puternicit &, 'odi(ice cotele
i'po.itelor indirecte BtaCe a&upra /,uturilor )i tutunului ).a.D 4n propor+ie de
'aCi'u' 1<M 4n cur&ul unui eCerci+iu.
An R)($#%!ca F)5)a%+ 8)'a"!a! 4n anul 15=9! a (o&t adoptat, Le7ea
Sta/ili.,rii prin care &e preci.a c, politica econo'ic, )i cea /u7etar, tre/uie &,
+in, &ea'a de i'perati*ele ec;ili/rului econo'iei na+ionale. 0rin acea&t, le7e au
(o&t acordate 7u*ernului puteri di&cre+ionare! ace&ta (iind 4'puternicit &,
'odi(ice! 4n anu'ite li'ite! i'po.itul pe *enit. Cu apro/area 0arla'entului!
7u*ernul 7er'an putea &, di&pun,! prin decret! di'inuarea &au 'aEorarea! 4n
li'itele a 1<M a cuantu'ului i'po.itului pe *enit! *eniturile &upli'entare a&t(el
o/+inute (iind *,r&ate la Fconturile conEuncturaleG ale &tatului (ederal )i
landurilor.
An Stat)%) U"!t) a%) A')!c!! nu au eCi&tat in&tru'ente anticiclice l,&ate la
di&po.i+ia 7u*ernului ca 4n alte +,ri! )e(ul eCecuti*ului tre/uind &, &olicite
parla'entului 4'puterniciri pentru luarea de ',&uri anticri.,.
Statele occidentale au (olo&it! ca in&tru'ent de reali.are a o/iecti*elor
&ocial-econo'ice! )i &u/*en+iile! ace&tea a*-nd 'ai 'ulte (or'e concrete pe care
le 4'/rac,I
- &u/*en+ii 4n nu'erarK
- &u/*en+ii &u/ (or'a a*antaEelor de pre+K
- &u/*en+ii &u/ (or'a pre&ta+iilor de &er*icii cu titlu 7ratuitK
- &u/*en+ii &u/ (or'a (acilit,+ilor (i&cale.
2ac, pri'ele trei cate7orii de &u/*en+ii au contri/uit la cre)terea
c;eltuielilor pu/lice! ele cuno&c-nd! 'ai ale& 4n +,rile europene de.*oltate! un
rit' de cre)tere 'ai rapid dec-t cel a produ&ului intern /rut!ulti'a cate7orie are o
in(luen+, direct, a&upra reali.,rii *eniturilor (i&cale.Su/*en+iile (i&cale 4'/rac,
(or'a unor a*antaEe (i&cale Q &cutiri! reduceri &au a'-n,ri de i'po.ite directe Q
prin care &e ur',re)te &ti'ularea anu'itor acti*it,+i econo'ice &au a*antaEarea
anu'itor cate7orii &ociale! 4n *ederea reali.,rii unor pro7ra'e 7u*erna'entale
&au locale.
An a(ara &u/*en+iilor &tatele au (olo&it )i alte in&tru'ente de in(luen+,
econo'ic, eCtern, )i intern,! care a*eau e(ect puternic a&upra /u7etului. A&t(el!
SUA a acordat dup, al doilea r,./oi 'ondial o &erie de 4'pru'uturi +,rilor aliate
pe /a.a Fplanului Mar&;allG! care a (a*ori.at de&(acerea ',r(urilor a'ericane
Cre)terea c;eltuielilor pu/lice 4n perioada po&t/elic, e&te re(lectat, de
e*olu+ia ponderii c;eltuielilor pu/lice 4n 0I@. An +,rile de.*oltate c;eltuielile
pu/lice au e*oluat! 4ntre 15%< )i 1599! de la o pondere cuprin&, 4ntre 19!:M )i
:2M la *alori de aproCi'ati* 8%M! 4n 'aEoritatea +,rilor din Europa de Ve&t! iar
1%
4n Suedia )i Olanda c;iar la *alori de =<!1M re&pecti* %%!6M! 4n ti'p ce 4n re&tul
+,rilor de.*oltate &e 4nre7i&trau de a&e'enea ponderi i'portante dar la un ni*el
'ai redu&I 8<!:M 4n CanadaK :8!2M 4n SUAK 26!5M 4n Au&tralia )i 2=!=M 4n
Saponia. An acela)i inter*al! ponderea c;eltuielilor pu/lice 4n 0I@ 4n +,rile 'ai
pu+in de.*oltate a e*oluat 'ult 'ai lent aEun7-nd ca 4n 159% &, (ie cuprin&, 4ntre
1< )i 2<M eCcep+ie (,c-nd 0ana'a cu 2=!%M.
Acea&t, cre)tere 4n *olu' a c;eltuielilor pu/lice a (o&t 4n&o+it, )i de o
tran&(or'are a &tructurii lor. eno'enul cel 'ai &pectaculo& 4l repre.int,
cre)terea ponderii c;eltuielilor cu protec+ia &ocial, 4n totalul c;eltuielilor pu/lice.
Ace&t lucru &-a petrecut &u/ e(ectul cre)terii nu',rului de per&oane a&i7urate!
a'elior,rii ni*elului pre&ta+iilor! cre)terii c;eltuielilor cu &,n,tatea! cre)terea
)o'aEului )i 4'/,tr-nirea popula+iei. Al,turi de c;eltuielile &ocial-culturale! au
a*ut o pondere i'portant, 4n cadrul c;eltuielilor pu/lice )i c;eltuielile cu
caracter econo'ic! precu' )i c;eltuielile 'ilitare.
Ca ur'are a cre)terii c;eltuielilor pu/lice au tre/uit &, crea&c, rapid )i
*eniturile o/+inute de &tat din i'po.ite )i contri/u+ii la a&i7ur,ri &ociale! ni*elul
(i&calit,+ii ur'ea., 4ndeaproape ni*elul c;eltuielilor pu/lice! (iind 4n&, ce*a 'ai
&c,.ut deoarece o parte a c;eltuielilor pu/lice e&te acoperit, de *eniturile
ne(i&cale )i din 4'pru'uturi pu/lice.
An decur&ul perioadei ce a ur'at celui de-al doilea r,./oi 'ondial!
contri/u+iile &ociale au cre&cut 'ai rapid dec-t i'po.itele )i au con&tituit
principalul (actor de 'aEorare a prele*,rilor o/li7atorii.
0e (ondul de.*olt,rii econo'ice )i a cre)terii *eniturilor! tendin+a care &-a
'ani(e&tat pe plan 'ondial! 4n acea&t, perioad,! 4n e*olu+ia i'po.itului pe
*eniturile per&oanelor (i.ice a (o&t aceea de a &e trece la i'punerea 7lo/al,!
4nl,tur-nd orice di&cri'inare a &arcinii (i&cale 4n (unc+ie de natura *eniturilor )i
a&i7ur-nd acela)i trata'ent tuturor *eniturilor.
An a(ar, de i'po.itul pe *eniturile per&oanelor (i.ice un alt i'po.it direct
rele*ant e&te i'po.itul pe *eniturile reali.ate de &ociet,+i Bi'po.itul pe pro(itD. An
7eneral! re7i'ul de i'punere a *eniturilor reali.ate de per&oanele Euridice e&te
di(eren+iat 4n (unc+ie de 'odul cu' &unt or7ani.ate ace&tea! )i anu'e ca &ociet,+i
de per&oane &au de capital. I'po.itul pe *eniturile &ociet,+ilor era de re7ul,
propor+ional! uneori cu corecti*e.
0rincipala 'odi(icare inter*enit, 4n cadrul i'po.itelor 7enerale a&upra
con&u'ului dup, al doilea r,./oi 'ondial a con&tituit-o in&tituirea 4n 15%8-15%%!
4n ran+a! a ta(ei pe valoarea adugat )#*+,, care e&te un i'po.it unic pe ci(ra
de a(aceri! dar cu plata (rac+ionat,. a+, de i'po.itul cu'ulati* pe ci(ra de
a(aceri! care e&te un i'po.it tip F/ul7,re de .,pad,G! deoarece la (iecare *eri7,
nou, el cuprinde 4n /a.a de calcul )i i'po.itul pl,tit cu prileEul (iec,rei tran.ac+ii
1=
p-n, 4n 'o'entul re&pecti*! TVA-ul are a*antaEul c, ',ri'ea a/&olut, a
i'po.itului nu depinde de lun7i'ea tra&eului parcur& de la produc,tor la
con&u'ator. Acea&ta (ace ca TVA-ul &, (ie un i'po.it neutru din punct de *edere
econo'ic &pre deo&e/ire de i'po.itul cu'ulati* pe ci(ra de a(aceri care (a*ori.a
tendin+ele de inte7rare pe *ertical,.
An plu&! datorit, (aptului c, 4n practica (i&cal, interna+ional, &-a adoptat
principiul potri*it c,ruia produ&ele care (ac o/iectul co'er+ului eCterior tre/uie
&, (ie i'pu&e 4n +ara de de&tina+ie! era nece&ar, aplicarea unui i'po.it tran&parent
care &, per'it, cunoa)terea &u'ei ce tre/uie re&tituit, eCportatorului. TVA-ul
core&pundea per(ect ace&tei cerin+e &pre deo&e/ire de i'po.itul cu'ulati* care
era lip&it de tran&paren+,. Ca ur'are a ace&tor a*antaEe taCa pe *aloare ad,u7at, a
(o&t adoptat, )i de celelalte +,ri ale C.E.E..An ceea ce pri*e)te nu',rul )i ',ri'ea
cotelor aplicate pentru perceperea taCei pe *aloarea ad,u7at, ace&tea erau di(erite
de la o +ar, la alta! 4n 7eneral aplic-ndu-&e un nu',r de 1-8 cote! di(eren+iate 4n
(unc+ie de natura /unului &au &er*iciului i'po.a/il .
Tre/uie 'en+ionat c, 4n perioada po&t/elic, 'ulte +,ri au aplicat (or'a
impozitului unic pe cifra de afaceri, care &e 4nca&a o &in7ur, dat, indi(erent de
nu',rul *eri7ilor prin care trece 'ar(a &upu&, i'punerii! 4n 'o'entul *-n.,rii
',r(ii de c,tre produc,tor Bdenu'it taC, de produc+ieD! 4n &tadiul co'er+ului cu
ridicata ori 4n cel al co'er+ului cu a',nuntul Bdenu'it taC, de *-n.are &au
i'po.it pe circula+ieD. 2e)i ace&ta are a*antaEul c, &e percepe de la un nu',r 'ic
de pl,titori )i per'ite un control 'ai u)or a&upra a)e.,rii )i perceperii
i'po.itului! 'aEoritatea +,rilor care l-au aplicat au renun+at la el 4n (a*oarea taCei
pe *aloarea ad,u7at,.
0e /a.a eCperien+ei or7anelor (i&cale! &-a con&tatat )i (aptul c, &ta/ilirea
unui nu',r 'are de cote! pentru a a&i7ura i'punerea di(eren+iat, a /unurilor )i
&er*iciilor 4n (unc+ie de i'portan+a ace&tora 4n con&u'ul popula+iei! nu e&te
indicat, din punct de *edere te;nic! deoarece co'plic, (oarte 'ult perceperea
i'po.itului 'ai ale& la pl,titorii de 'ici di'en&iuni.
Tot pe /a.a eCperien+ei unor +,ri occidentale a re.ultat c, trecerea de la i'po.itul
pe ci(ra de a(aceri 4n ca&cad, la taCa pe *aloarea ad,u7at,! a*-nd acela)i
randa'ent! a a*ut ca e(ect o reducere a co&tului in*e&ti+iilor )i al &tocurilor
con&tituie de 4ntreprinderi! o anu'it, cre)tere a pre+urilor /unurilor de con&u' )i
o u)oar, &c,dere a pre+urilor de eCport.
TVA-ul a du& la &ti'ularea 4ntreprin.,torilor &, (ac, in*e&ti+ii )i &,
l,r7ea&c, eCporturile! 'ai ale& 4n condi+iile 4n care e&te ra'/ur&at, taCa pl,tit, la
ac;i.i+ionarea ec;ipa'entelor )i in&tala+iilor pentru a &e e*ita du/la i'punere a
in*e&ti+iilor! odat, cu procurarea /unurilor de natura in*e&ti+iilor iar a doua oar,
la *-n.area produ&elor o/+inute dup, punerea 4n (unc+iune a in*e&ti+iilor
19
re&pecti*e! prin includerea a'orti.,rii 4n pre+ul a&upra c,ruia &e calculea.,
i'po.itul. Se con&tat, c, TVA-ul a de*enit rapid un i'po.it cu o contri/u+ie
i'portant, 4n (or'area *eniturilor (i&cale 4n 'ulte +,ri occidentale de.*oltate.
Un aport 4n&e'nat la (or'area *eniturilor (i&cale au a*ut 4n perioada po&t/elic,
)i accizele, 4n unele +,ri ele a*-nd o contri/u+ie 'ai ridicat, dec-t cea a
i'po.itelor 7enerale a&upra con&u'ului! precu' 4n Au&tralia! Saponia!
0ortu7alia! Spania &au e7al, cu ace&ta precu' 4n SUA )i "oua >eeland,.
O alt, co'ponent, i'portant, a i'po.itelor indirecte! ta(ele vamale! a
&u(erit 'odi(ic,ri radicale 4n perioada po&t/elic,. A&t(el! de)i 4nainte de al II-lea
r,./oi 'ondial ele erau una din &ur&ele principale de ali'entare a /u7etului de
&tat! odat, cu de.*oltarea rela+iilor econo'ice interna+ionale din perioada
po&t/elic,! &e o/&er*, (olo&irea lor din ce 4n ce 'ai rar 4n &copuri (i&cale )i 4ntr-o
',&ur, din ce 4n ce 'ai 'are 4n &copuri protec+ioni&te.
An ceea ce pri*e)te taCele *a'ale de i'port ni*elul ace&tora &-a redu&
&i&te'atic 4n perioada po&t/elic, ca ur'are a ne7ocierilor purtate 4n cadrul
Acordului Oeneral pentru Tari(e )i Co'er+ BO.A.T.T.D. Ace&t acord adoptat 4n
octo'/rie 1589! &-a tran&(or'at 4ntr-un or7ani&' interna+ional &peciali.at 4n
pro/le'e de co'er+ interna+ional care a ac+ionat 4n *ederea eli'in,rii treptate a
re&tric+iilor din calea &c;i'/urilor co'erciale.
An 15%1 la 0ari& &e &e'nea., tratatul prin care &-a con&tituit FCo'unitatea
European, a C,r/unelui )i O+eluluiG din care (,ceau parte R.. Oer'ania! ran+a!
Italia! @el7ia! Olanda )i LuCe'/ur7! o/iecti*ul tratatului (iind (or'area unei
(!)3) co'$") a c,r/unelui )i o+elului pe teritoriul european al +,rilor &e'natare.
An anul 15%9! cele )a&e +,ri &e'nea., FTratatul de la Ro'aG pri*ind
con&tituirea Co'unit,+ii Econo'ice Europene BC.E.E.D! cuno&cut, )i &u/
denu'irea de 0ia+a Co'un,. Tratatul care a &tat la /a.a na)terii Co'unit,+ii
&ta/ilea drept o/iecti* reali.area unei pie+e co'une )i aproprierea treptat, a
politicii econo'ice a &tatelor 'e'/re 4n *ederea reali.,rii unei de.*olt,ri
ar'onioa&e a acti*it,+ii econo'ice! precu' )i eli'inarea! 4ntre &tatele 'e'/re! a
taCelor *a'ale )i a re&tric+iilor cantitati*e la intrarea )i ie)irea ',r(urilor!
&ta/ilirea unui tari( *a'al co'un )i a unei politici co'erciale co'une (a+, de
ter+e +,ri )i a/olirea o/&tacolelor la li/era circula+ie a per&oanelor! &er*iciilor )i
capitalurilor.
An perioada po&t/elic, al,turi de +,rile capitali&te au coeCi&tat )i rile
lagrului comunist! +,ri care au de.*oltat econo'ii &ociali&te de tip 'arCi&t Q
lenini&t. An cadrul ace&tora &i&te'ele (i&cale au tin& &, di&par,! deoarece
conceptele de re&ur&e pu/lice )i prele*,ri pu/lice cap,t, o alt, accep+iune 4n
condi+iile 4n care &tatul e&te proprietarul a 'ai /ine de 5<M din a*u+ia na+ional,.
0rele*,rile (i&cale nu au di&p,rut co'plet! 'ai ale& c, 'ai eCi&tau &ectoare care
16
nu erau co'plet na+ionali.ate precu' a7ricultura! coopera+ia precu' )i un &ector
&e'i-li/er care (,cea po&i/il, apari+ia unor *enituri pri*ate! dar prele*,rile (i&cale
din +,rile &ociali&te au (o&t 'ai 'ici dec-t 4n cele capitali&te.
@u7etele ace&tor +,ri erau ali'entate 4n principal prin prele*,rile din
/ene(icii! care con&tituiau un tran&(er al 'arEei dintre co&t )i pre+ la /u7et. Ace&te
prele*,ri nu pot (i co'parate cu i'po.itul pe *eniturile &ociet,+ilor capitali&te!
ele reduc-nd li/ertatea utili.,rii /ene(iciilor )i l,&-nd doar o anu'it, li/ertate
li'itat, pentru auto(inan+are.
Ur',toarea &ur&, ca i'portan+, o con&tituia i'po.itul pe ci(ra de a(aceri!
4n &tadiul produc+iei &au co'erciali.,rii! cotele (iind *aria/ile dup, natura
produ&elor! unele (iind eCceptate. La ace&tea &e adau7au )i taCe *a'ale pentru
opera+iunile *a'ale reali.ate de per&oane Euridice.
I'po.itele pe *enituri a*eau o cot, redu&,. I'po.itul pe *enitul
per&oanelor (i.ice aplicat a&upra &alariilor /rute a*ea inciden+, direct, a&upra
puterii de cu'p,rare a popula+iei! iar aplicat a&upra (ondului de &alarii /rut! era
pl,tit de 4ntreprinderi! cu repercu&iune prin pre+ a&upra con&u'atorilor.
La ace&tea &e ad,u7au o 'ultitudine de i'po.ite pe *enituri cu*enite
ad'ini&tra+iilor pu/lice locale! care con&tituiau in&tru'ente nu at-t de (inan+are a
nece&it,+ilor ace&tora! c-t de ac+iune 4n direc+ia reducerii propriet,+ii )i *eniturilor
indi*iduale. Ace&tea lo*eauI *eniturile din 4nc;irieri )i &u/4nc;irieri de cl,diri!
terenuri )i 'iEloacele de tran&port ale popula+iei.
O pro/le', 'aEor, cu care &-au con(runtat +,rile de.*oltate la &(-r)itul
anilor T9< )i 4n anii T6< a (o&t cre)terea eCtraordinar, a c;eltuielilor pu/lice.
0rincipala cau., a cre)terii c;eltuielilor pu/lice 4n perioada anilor T9< )i
T6< 4n +,rile de.*oltate a con&tituit-o cre)terea rapid, a c;eltuielilor pentru
protec+ie &ocial, ca ur'are a in&taur,rii F&tatului /un,&t,riiG. Ace&t (apt e&te
do*edit de ni*elul eCtre' de ridicat al c;eltuielilor pu/lice pentru ac+iuni &ocial-
culturale 4n 0I@ )i 4n totalul c;eltuielilor pu/lice 4n anii T6<. A&t(el! 4n Europa
ponderea ace&tor c;eltuieli 4n 0I@ e&te 4ntre :2!8 )i :8!5M iar 4n cadrul
c;eltuielilor pu/lice ponderea e&te 4ntre %9M )i 9<!:M. C;iar )i 4n +,rile unde
F&tatul /un,&t,riiG are o a'ploare 'ai 'ic,! cu' &unt SUA )i Au&tralia! unde
ponderea c;eltuielilor &ocial culturale 4n 0I@ e&te 'ai redu&, B4n Eur de 2<MD! &e
aloc, pe&te Eu',tate din c;eltuielile pu/lice 4n ace&t &cop B4ntre %1 )i %%MD.
An condi+iile 4n care cre)terea econo'ic, &-a redu& (oarte 'ult 4n anii T9< )i
T6<! c;eltuielile cu protec+ia &ocial, au continuat &, crea&c, rapid &u/ in(luen+a a
di*er)i (actori precu'I 4'/,tr-nirea popula+ieiK pro7re&ul te;nolo7ic ce duce la
(olo&irea unor aparate (oarte co&ti&itoare 4n do'eniul 'edical B&cannere! eco7ra(e
etc.D precu' )i cre)terea 7lo/al, a cererii de 4n7riEiri 'edicale )i a con&u'ului de
15
'edica'ente! &ti'ulate de 7ratuitatea 4n7riEirilorK cre)terea nu',rului )o'erilor
)i a duratei )o'aEului etc.
Ca ur'are a cre)terii 'ai rapide a c;eltuielilor pu/lice (a+, de cre)terea
0I@ 4n 'ulte +,ri )i 4n &pecial 4n cele de Europa de Ve&t au ap,rut pro/le'e
'aEore pri*ind (inan+area c;eltuielilor pu/lice! (iind nece&ar, cre)terea ni*elului
prele*,rilor o/li7atorii at-t &u/ (or'a i'po.itelor )i taCelor c-t )i a coti.a+iilor
&ociale! la &(-r)itul anilor T6<! 4ntre ni*elurile ace&tor cote continuau &, eCi&te
di&parit,+i de la o +ar, la alta! ele *ariind 4ntre 11!6:M-::!=M 4n El*e+ia )i =1!92M
4n Oer'ania.
2atele pro*enite din &ur&e O.C.2.E.! arat, c,! )i dup, anii U6<! nu pu+ine
+,ri au continuat &, &priEine in*e&ti+iile prin inter'ediul &i&te'ului (i&cal &au prin
&u/*en+ii de la /u7et! dar 'aEoritatea +,rilor O.C.2.E. care au (,cut apel la
&i&te'ul (i&cal pentru a ac+iona a&upra &tructurii in*e&ti+iilor au tin& &, &upri'e
incita+iile (i&cale 4n ',&ura po&i/ilului pentru 'oti*ele ur',toareI
- eCperien+a a ar,tat c,! 4ntr-o lun7, perioad, de ti'p! incita+iile nu
'odi(ic, deloc ni*elul &au con(i7ura+ia in*e&ti+iilor! )i c,! pe ter'en &curt! ele
ri&c, &, (ie la ori7inea in*e&ti+iilor de intere& 'ediocru! 'oti*ate de con&iderente
(i&cale 'ai 'ult dec-t de con&iderente de renta/ilitateK
- co&tul incita+iilor e&te ridicat! 4n &en&ul renun+,rii la *enituri! de unde
nece&itatea de a 'aEora cotele cedulare la ni*eluri 'ai ridicate dec-t ar (i alt(el
ne*oie pentru a &pori acela)i cuantu' de *enituri. Cotele ridicate de i'po.itare a
4ntreprinderilor tind &, accentue.e e*entualele di&tor&iuni indu&e prin (i&calitateK
- eCi&ten+a unui lar7 e*antai de incita+ii conduce la &i&te'e 'ultiple de
e*a.iune (i&cal,.
2e aici! tendin+a eCi&tent, 4n cadrul O.C.2.E.! de a &upri'a incita+iile! de a
di'inua cotele de i'po.itare )i de a ar'oni.a! pe ace&te c,i! condi+iile
in*e&ti+iilor.
An ceea ce pri*e)te i'po.itele indirecte! 4n anul 1569! &-a pu& pro/le'a
unor &c;i'/,ri i'portante 4n C.E.E.! unde con&tituirea Fpie+ei uniceG a pu&
pro/le'a &upri',rii 'ecani&'ului de detaCare la eCport )i a e7ali.,rii cotelor de
TVA. 0entru &olu+ionarea ace&tei pro/le'e! Co'i&ia C.E.E. a propu& dou,
',&uriI
1D 4n7;e+area ecartului de taCe! adic, &, nu &e ia noi ',&uri care &,
ad-ncea&c, ecartul eCi&tent 4ntre TVA-ul unei +,ri )i cota 'edie pe C.E.E. 0-n, la
:1 dece'/rie 1552 tre/uia ca nu',rul cotelor &, &e reduc, la dou,I Fcota redu&,G
&ituat, 4ntre 8 )i 5M )i Fcota nor'al,G! 4ntre 18 )i 2<M 4n (unc+ie de +ar,. Co'i&ia
C.E.E. aprecia c, nu ar ap,rea nici o pro/le', econo'ic, dac, di(eren+a de cote
4ntre +,ri nu ar dep,)i cinci puncte procentualeK
2<
2D co'pen&area *eniturilor 4ntre &tate. "ici un &tat nu tre/uia &, 4nca&e.e o
taC, care e&te datorat, altui &tat. Acea&ta pre&upunea nece&itatea de a introduce
un 'ecani&' de Fco'pen&areG B(iecare &tat ur'-nd &, *er&e (iec,ruia din cele 11
&tate co'unitare &u'a TVA-ului pe care a 4nca&at-o dar nu i &e cu*enea! deoarece
produ&ele &ale (u&e&er, eCportate )i con&u'ate 4n alte +,ri ale C.E.E.D.
"u &-a reu)it alinierea ni*elelor de i'po.itare p-n, la ter'enul propu& )i
nici a &i&te'ului de e*iden+,. Ca o &olu+ie interi'ar, &-a acceptat co'/inarea
i'po.it,rii! at-t (a+, de +ara de ori7ine c-t )i (a+, de cea de de&tina+ie. Li/era
circula+ie a /unurilor 4n cadrul Co'unit,+ii! cerut, de (or'area U.E.! a (,cut ca
(luCurile co'erciale 4ntre &tatele 'e'/re &, nu 'ai (ie con&iderate drept
opera+iuni de eCport &au i'port.
0e 1 ianuarie 155:! odat, cu 4n(iin+area pie+ei unice! U.E. a introdu& un
&i&te' co'un de acci.e care &e re(er, la trei cate7orii principale de produ&e I
produ&e din tutun! /,uturi alcoolice )i uleiuri 'inerale.
An pri*in+a taCelor *a'ale! pe plan 'ondial! &-a continuat politica de
reducere a ace&tora! 4n 156= de'ar-nd o nou, rund, a ne7ocierilor co'erciale
interna+ionale &u/ e7ida O.A.T.T.! Runda Uru7uaP. Acea&t, rund, a du& printre
altele )i la con&tituirea Or7ani.a+iei Mondiale a Co'er+ului. Re.ultatele o/+inute
4n cadrul Rundei Uru7uaP au con&tat 4nI reducerea 'edie de an&a'/lu a taCelor
*a'ale de i'port cu 8<M! 4n decur&ul unei perioade de cinci aniK 4n ca.ul
produ&elor indu&triale! di'inuarea taCelor *a'ale 'ai 'ari de 2%MK reducerea cu
circa o trei'e a taCelor *a'ale )i li/erali.area 7radual,! 4ntr-o perioad, de
tran.i+ie de .ece ani! pentru produ&e teCtile )i 4'/r,c,'inte.
0rin reducerile aplicate de +,rile de.*oltate la produ&ele indu&triale ni*elul
'ediu al taCelor *a'ale de i'port tre/uia &, &cad, de la =!8M la 8M.
Ca un ele'ent de noutate 4n do'eniul (i&calit,+ii! tre/uie 'en+ionat c, 4n
anii T6< )i T5< &-au introdu& i'po.ite pe poluare )i alte eCternalit,+i ne7ati*e!
denu'ite Fi'po.ite *er.iG. 0rin ele &e ur',re)te &porirea intere&ului pentru
protec+ia 'ediului! dar )i cre)terea *eniturilor &tatului.
Tre/uie 'en+ionat c, ',&urile de re(or', a (i&calit,+ii luate de 7u*ernele
S.U.A. )i Marii @ritanii 4n ti'pul anilor T6< &-au lo*it )i de anu'ite li'ite. An
S.U.A. reducerile i'po.itelor nu au (o&t 4n&o+ite )i de o reducere a c;eltuielilor
pu/lice! deoarece! c;iar dac, au redu& c;eltuielilor de a&i&ten+, &ocial,! au cre&cut
(oarte 'ult c;eltuielile 'ilitare! ceea ce a du& la apari+ia unor de(icite /u7etare
enor'e )i la cre)terea rapid, a datoriei pu/lice. 2e aceea 4nc, din 1568! Ronald
Rea7an a adoptat un pri' pro7ra' de ',&uri e)alonat pe 'ai 'ul+i ani *i.-nd
reducerea de(icitului /u7etar. Succe&orul &,u! Oeor7e @u&;! &u/ pre&iunea
Con7re&ului! a 'er& c;iar 'ai departe accept-nd o cre)tere a i'po.itelor Bcota
'ar7inal, 'aCi', de i'punere la i'po.itul pe *enit cre&c-nd de la 26M la
21
:1MD! de)i pro'i&e&e 4n ca'pania electoral, c, nu *a ',ri i'po.itele. Ace&t (apt
4'preun, cu o atitudine de neinter*en+ie 4n econo'ie pe parcur&ul a 5 luni de
rece&iune 4n 1551-1552! /a.at, pe reco'and,rile &u&+in,torilor econo'iei o(ertei!
l-a (,cut &, piard, ale7erile pre.iden+iale din 1552! de)i ie)i&e *ictorio& 4n
R,./oiul din Ool(.
An 155:! ad'ini&tra+ia Clinton a adoptat le7ea pri*ind reducerea de(icitului
/u7etar! prin care au (o&t 'ic)orate c;eltuielile )i au (o&t &porite i'po.itele
pentru cei /o7a+i! cota 'ar7inal, de i'punere la i'po.itul pe *enit aEun7-nd la
8<M.Totodat, per&oanelor &,race le-a (o&t o(erit, o reducere a i'po.itelor )i
po&i/ilitatea acord,rii de credite (i&cale nera'/ur&a/ile1. 0ro7ra'ul econo'ic al
pre)edintelui Clinton a du& la &(-r)itul anilor T5< la o/+inerea de eCcedente
/u7etare 4n&e'nate )i la reducerea datoriei pu/lice.
An Marea @ritanie 7u*ernul T;atc;er a propu& 4n 155< 4nlocuirea
i'po.itelor di&cre+ionare eCi&tente cu un i'po.it (iC pe per&oan, FpollQtaCG 4n
ideea c, ace&ta nu *a duce la &itua+ii de ine(icien+,! deoarece oa'enii nu *or
e'i7ra )i nici nu &e *or &inucide pentru a e*ita i'po.itarea! iar a&t(el di&tor&iunile
econo'ice *or (i 'ini'e. 0opula+ia a con&iderat! 4n&,! ace&t i'po.it inec;ita/il )i
4'po*,r,tor pentru (a'iliile cu *enituri redu&e. Ace&t (apt a a*ut un rol c;eie 4n
r,&turnarea 7u*ernului T;atc;er dup, 11 ani de 7u*ernare.
"i*elului (i&calit,+ii la &(-r)itul anilor T5<! e&te pre.entat, 4n ta/elul
ur',torI
Tabelul nr. 1.4
8a5$% 5) f!*ca%!tat) 7)")a%+ 1! 2)"!t$!%) f!*ca%) ')5!! () $" %oc$!to0
:" 5o%a! SUA0 :" 3+!%) ')'#) a%) OCDE0 :" a"$% /;;?
aa 8a5
f!*ca%!tat)
7)")a%+
=@,
8a5
f!*ca%!tat)
(a3!a%+
=@,
V)"!t$!
f!*ca%) ')5!!A
%oc$!to
=USD,
2ane'arca %2!2 %<!= 19:%1
Suedia %2!< :=!% 18=5=
inlanda 86!2 :%!6 119=:
@el7ia 8=!< :1!1 121%<
ran+a 8%!9 2=!< 12<:5
LuCe'/ur7 88!9 :2!6 161:6
Au&tria 88!< 26!9 1285=
Olanda 8:!: 2=!1 11<%6
Italia 8:!2 26!% 51:%
0olonia 82!1 26!5 18==
"or*e7ia 81!1 :1!% 1862:
Orecia 8<!= 26!1 :996
Ce;ia 8<!% 2:!% 22<%
22
Un7aria 8<!: 2=!6 199%
Oer'ania :6!1 22!= 1<85=
Canada :=!6 :<!6 9:9=
Marea @ritanie :=!< 25!6 9<%5
"oua >eeland, :%!6 :%!6 =891
0ortu7alia :8!5 2%!5 :=8<
El*e+ia :8!9 21!9 18818
Spania ::!9 21!= %<19
Irlanda ::!9 25!1 =%9%
I&landa :2!: 25!% 69<6
Au&tralia :1!1 :1!1 =661
SUA 26!% 21!% 6<:5
Saponia 26!8 16!1 1<:69
Turcia 2%!8 21!8 9:9
Rep.Coreea ::!2 21!1 2:92
MeCic 1=!: 1:!9 %%%
Medii ponderate
OCDE6 tota% <707 270; B<C7
U"!$")a
E$o()a"+ 00
/D006 tota%
C20C <002 /0<B;
Oradul de (i&calitate 7eneral, a (o&t deter'inat pe /a.a i'po.itelor )i taCelor la care &-au
ad,u7at contri/u+iile la a&i7ur,ri &ociale.
Oradul de (i&calitate par+ial, a (o&t deter'inat nu'ai pe /a.a i'po.itelor )i taCelor propriu-
.i&e.
Sur&aI Iulian V,c,rel! -olitici fiscale i bugetare .n Rom%nia. 199/!///! Ed.
ECpert! @ucure)ti! 2<<1! p. 1:5-18<
2in anali.a datelor pre.entate 4n ta/el! &e o/&er*, c, ni*elul (i&calit,+ii
7enerale a r,'a& aproCi'ati* la acelea)i *alori ca 4nainte de 156=! 4nre7i&tr-ndu-
&e doar 'ici *aria+ii 4n +,rile O.C.2.E.! de V 2-:M! iar 'edia pe total O.C.2.E. 4n
155= a (o&t de :9!9M (a+, de :=!5M 4n 156%.
2e aici re.ult, c, e(ectele re*olu+iei (i&cale de la &(-r)itul anilor T6< au (o&t
relati* 'inore 4n ceea ce pri*e)te 7radul de (i&calitate! ele a(ect-nd 'ai 'ult
'odul de a)e.are al i'po.itelor.
Ie&e 4n relie( (aptul c, +,rile U.E. au un 7rad de (i&calitate 7eneral, )i
par+ial, 'ai 'are dec-t 'edia O.E.C.2. A&t(el dac, +ine' cont de contri/u+iile
pentru &ecuritatea &ocial,! ni*elul (i&calit,+ii 4n U.E. e&te de 82!8M! (a+, de :9!9M
pe total O.E.C.2. )i nu'ai 26!%M 4n S.U.A.
Se re'arc, 4n pri' plan 2ane'arca )i Suedia! +,rile cu cel 'ai ridicat 7rad
de protec+ie &ocial,! +,ri care pl,te&c 4n&, pentru acea&ta cu cel 'ai ridicat ni*el al
(i&calit,+ii %2M.
2:
Anali.-nd ni*elul (i&calit,+ii pe locuitor! 4n dolari! &e o/&er*, c, S.U.A.!
Canada! Au&tralia )i "oua >eeland, preiau &u/ (or', de i'po.ite )i contri/u+ii
pentru &ecuritate &ocial, &u'e 'ult 'ai redu&e dec-t 4n +,rile de.*oltate ale U.E.!
cu eCcep+ia Marii @ritanii! ni*elul (i&calit,+ii dep,)ind 1<.<<< dolari pe locuitor
aEun7-nd c;iar )i la 19<<< dolari pe locuitor 4n 2ane'arca )i LuCe'/ur7.
Contri/u+ia principalelor tipuri de i'po.ite la (or'area *eniturilor (i&cale ale
+,rilor O.C.2.E. e&te pre.entat, 4n ta/elul ur',torI
Tabelul nr.1.5
P!"c!(a%)%) cat)7o!! 5) !'(o-!t) 5!)ct) 1! !"5!)ct)0 :" (oc)"t)
fa3+ 5) tota%$% 2)"!t$!%o f!*ca%)0 ()c)($t) :" 3+!%) ')'#) a%) OCDE0
:" a"$% /;;?
28
Sur&aI Iulian V,c,rel! -olitici fiscale i bugetare .n Rom%nia. 199/!///! p. 1%2-
1%:
2in datele pre.entate! re.ult, c, ponderea i'po.itelor directe 4n totalul
*eniturilor (i&cale repre.int, pe total O.C.2.E. de dou, ori 'ai 'ult dec-t
i'po.itele pe /unuri )i &er*icii! dac, lu,' 4n calcul )i contri/u+iile la &ecuritatea
&ocial,. ECi&t, 4n&, o apropiere relati*,! pe an&a'/lul O.C.2.E.! 4ntre contri/u+ia
i'po.itelor pe *enit )i pe pro(itB:%!:MD )i contri/u+ia i'po.itelor pe /unuri )i
&er*icii B:2!%MD.
An 7eneral! +,rile de.*oltate recur7 'ai 'ult la i'po.ite directe )i 'ai
pu+in la i'po.ite indirecte! cu toate c, eCi&t, )i +,ri precu' 2ane'arca!
"or*e7ia! ran+a! Oer'ania )i Marea @ritanie 4n care ponderile i'po.itelor pe
/unuri )i &er*icii 4n 0I@ &e &ituea., pe&te 'edia pe total O.C.2.E.
Anali.-nd &c;i'/,rile inter*enite 4n (i&calitate pe parcur&ul anilor T6< )i
T5< &e poate con&tata c, ni*elul (i&calit,+ii a r,'a& unul ridicat! el (luctu-nd 4ntre
156% )i 155= 4n Eurul a :9 Q :6M din 0I@! 4n 'edie pe OC2E. Ele'entul central
al re(or'elor (i&cale reali.ate 4n acea&t, perioad, l-a con&tituit reducerea cotelor
de i'punere! 4n &pecial a celor 'ar7inale! at-t 4n ca.ul i'po.itului pe *enit c-t )i
2%
4n ca.ul i'po.itului pe pro(it! precu' )i l,r7irea /a.elor de i'po.itare ale
ace&tor i'po.ite.
C;iar dac, ',&urile de re(or', (i&cal, de la &(-r)itul &ecolului 11 nu au
reu)it &, reduc, ni*elul ridicat al (i&calit,+ii eCi&tent 4n 'ulte +,ri ale lu'ii! )i 4n
&pecial 4n Uniunea European,! &e 'ani(e&t, 4n 'o'entul actual pre&iuni
puternice 4n &en&ul reducerii ni*elului (i&calit,+ii! pre&iuni 7enerate 4n &pecial de
(eno'enul 7lo/ali.,rii. An ace&t &en&! tre/uie ar,tat c, produ&ele reali.ate 4n +,rile
cu un 7rad 4nalt de (i&calitate! care cuprind 4n pre+ul lor un ni*el ridicat de
i'po.ite )i contri/u+ii &ociale! de*in neco'petiti*e (a+, de produ&ele reali.ate 4n
+,rile cu un ni*el &c,.ut al (i&calit,+ii! care *or a*ea pre+uri 'ai 'ici.
Ca ur'are! 4n condi+iile 4n care 7lo/ali.area a&i7ur, li/era circula+ie a
/unurilor! a (or+ei de 'unc, )i a capitalurilor! e(ectele 'en+inerii unui ni*el
ridicat al protec+iei &ociale )i al (i&calit,+ii pot (i de.a&truoa&e pentru de.*oltarea
econo'ic,.Tot 7lo/ali.area econo'ic,! prin (or'area uniunilor econo'ice!
aduce 4n pri' plan )i o alt, pro/le', 'aEor, aceea a de&centrali.,rii
ad'ini&trati*e )i econo'ico Q (inanciare.
An pre.ent &e &i'te deEa ac+iunea ace&tor (or+e! 'ai ale& 4n Europa unde
&tatele de.*oltate! con(runtate cu de(icite /u7etare (oarte 'ari datorate &i&te'elor
co&ti&itoare de protec+ie &ocial,! precu' )i cu reducerea dra&tic, a cre)terii
econo'ice! 4ncearc, at-t reducerea c;eltuielilor pu/lice 4n do'eniul protec+iei
&ociale! c-t )i reducerea ni*elului (i&calit,+ii.
2up, cu' &pun &peciali)tii eCecuti*ului de la @ruCelle& toate &tatele
'e'/re ale Uniunii Europene tre/uie &, (ac, Fre(or'e radicaleG pe pia+a 'uncii
)i 4n &i&te'ul de protec+ie &ocial,. Ei &e arat, 4n7riEora+i 'ai ale& de de(icitele
(ondului de pen&ii! care ri&c, &, atin7, *alori a&trono'ice )i &, produc, cri.e
(inanciare de*a&tatoare. 0en&iile a/&or/! 4n 'edie! 1<!%M din /u7etele +,rilor
'e'/re! ceea ce 4n&ea'n, du/lu 4n co'para+ie cu alte +,ri indu&triali.ate! cu'
&unt Statele Unite &au Saponia.
La &(-r)itul &ecolului 11 )i 4nceputul &ecolului 11I e*olu+ia (i&calit,+ii
e&te una o&cilant, 4nre7i&tr-ndu-&e 'o'ente de cre)tere )i de &c,dere a ace&teia 4n
di(erite +,ri! dar pe ter'en lun7 tendin+a *a (i una de reducere ca ur'are a
pre&iunii eCercitate 4n ace&t &en& de (eno'enul 7lo/ali.,rii.

2=
Ca(!to%$% 2
POLITICA FISCAL I SISTEMUL FISCAL DIN ROMENIA
2&/& Po%!t!ca f!*ca%+ 1! *!*t)'$% f!*ca% :" Ro'4"!a 5$(+ /;B; (4"+ %a
a(o#a)a Co5$%$! f!*ca%
2up, 1565 apare nece&ar, or7ani.area unui &i&te' (i&cal coerent )i
e(icient! care &, a&i7ure o/+inerea *eniturilor nece&are acti*it,+ilor co'erciale!
&ociale )i (inanciare pe cale (i&cal, )i nu prin 'etode ad'ini&trati*e.
Re(or'a (i&cal, ce &-a reali.at 4n Ro'-nia a a*ut 4n *edere! 4n 7eneral!
condi+iile &ociale )i econo'ice &peci(ice etapei actuale de de.*oltare. Si&te'ul
(i&cal e&te conceput pentru a core&punde cerin+elor i'pu&e de re(or'a &ocial, )i
econo'ic, a(lat, 4n de.*oltare. "u e&te po&i/il a &e copia un &i&te' (i&cal &peci(ic
unor anu'ite &tate a*an&ate! deoarece condi+iile econo'ice )i &ociale &unt
e&en+ial di(erite.
An +,rile a*an&ate eCi&t, o econo'ie de pia+, ec;ili/rat,! care &-a reali.at
dup, o lun7, perioad, de de.*oltare. Un eCe'plu 4n ace&t &en& e&te Uniunea
European,! 4n cadrul c,reia &e 'ilitea., inten& pentru uni(icarea &i&te'elor
(i&cale na+ionale. Cu toate 4ncerc,rile! &-a reu)it doar o anu'it, ar'oni.are
(i&cal,! piedica 4n calea alinierii &i&te'elor (i&cale repre.ent-nd-o condi+iile
di(erite din cadrul +,rilor 'e'/re.
Po%!t!ca f!*ca%+ :" Ro'4"!a 5$(+ /;B;
0olitica (i&cal, e&te o co'ponent, principal, a politicii (inanciare! ce
poate (i pro'o*at, nu'ai de c,tre &tat &au autorit,+i pu/lice )i care cuprinde
deci.iile Bre7le'entarileD pri*ind &ta/ilirea )i perceperea i'po.itelor &i taCelor!
concreti.and op+iunile 4n 'aterie de i'po.ite )i taCe. Co'ponentele &ale tre/uie
concertate cu cele de politic, /u7etar, &au 'onetar,! re&pecti* cu politica
pre+urilor )i cu cea a ocup,rii (or+ei de 'unc, etc.! pentru a &e inte7ra 4n politica
7eneral,.
0olitica (i&cal, &e de(ine)te prin I 0totalitatea metodelor, mi1loacelor,
formelor, instrumentelor i instituiilor folosite de stat i celelalte autoriti
publice pentru procurarea resurselor financiare fiscale, inclusiv pentru
influenarea vieii economico!sociale0.
29
0olitica (i&cal, 4)i poate pune a'prenta! in(luen+-nd a&upra derul,rii proce&elor
econo'ico-(inanciare )i i'plicit a&upra e*olu+iei 4ntre7ii &ociet,+i. 2ar! la r-ndul
&,u! ea e&te condi+ionat, de 'ediul econo'ic! printr-o &erie de (actori! dintre care
&e re'arc, I &tarea econo'iei! raporturile dintre &ectorul pu/lic )i cel pri*at!
ni*elul *eniturilor ceta+enilor etc.
0olitica (i&cal, &e a(la 4n raporturi de interdependen+, cu politica /u7etar,!
politica 'onetar,! cu politica *alutar,! cu politica pre+urilor! cu politica ocuparii
(or+ei de 'unc, )i cu politica (inanciar, a 4ntreprinderii.
0roce&ul de tran.i+ie din Ro'-nia &-a de&(,)urat lent )i in&ta/il 4n
co'para+ie cu alte econo'ii din centrul )i e&tul Europei. Acea&t, &itua+ie &e
datorea., 4n parte condi+iilor ini+iale di(icile! din perioada anterioar, tran.i+iei
c-nd &-a pu& accentul pe indu&tria 7rea! care (unc+iona cu o 'are ri&ip, de
ener7ie! pe unit,+i a7ricole 'ari ine(iciente! pe proiecte de in(ra&tructur,
neproducti*e )i! 4n anii T6<! pe co'pri'area i'portului pentru a per'ite
ra'/ur&area anticipat, a datoriei eCterne! 4n condi+iile &acri(ic,rii &tandardelor de
*ia+, )i a 'oderni.,rii te;nolo7ice a econo'iei.
0e de alt, parte! pro7re&ul lent al Ro'-niei pe calea tran.i+iei 4)i are cau.a
'ai ale& 4ntr-o a/ordare e.itant, )i o i'ple'entare &la/, a re(or'ei &tructurale
precu' )i 4ntr-o lip&, de continuitate a politicilor 'acroecono'ice. Ca ur'are!
Ro'-nia a a*ut o rat, a in(la+iei printre cele 'ai 4nalte din re7iune! iar cre)terea
econo'ic, a (o&t &la/,! altern-nd perioadele de cre)tere ne7ati*, cu perioade
&curte de cre)tere econo'ic, *erti7inoa&,. Mai 'ult! pro7re&ul re&tructur,rii )i
pri*ati.,rii a (o&t lent! 4n ti'p ce in*e&ti+iile &tr,ine directe pe cap de locuitor au
(o&t printre cele 'ai &c,.ute din re7iune. An ace&te condi+ii! cele cinci pro7ra'e
(inan+ate de ondul Monetar Interna+ional! 4n perioada cuprin&, 4ntre 155< )i
2<<< au e)uat )i doar pro7ra'ul 4nc;eiat 4n octo'/rie 2<<1 a aEun& 4ntr-un &tadiu
'ai a*an&at de derulare! dar )i ace&ta cu 'ari 4nt-r.ieri (a+, de calendarul ini+ial.
La 4nceputul perioadei de tran.i+ie! Ro'-nia a cuno&cut o co'/ina+ie
tipic, de contrac+ie econo'ic, )i in(la+ie 'are cu rate ale in(la+iei de trei ci(re!
dup, care 4ntre 1558 )i 155= a 4nre7i&trat rate con(orta/ile de cre)tere econo'ic,
)i reducere a in(la+iei. Totu)i! 4n ti'p ce per(or'an+a econo'ic, ap,rea ca
&ati&(,c,toare! &e acu'ulau de.ec;ili/re 'acroecono'ice 7ra*e! datorate
Fre'ediilorG aplicate econo'ieiI &u/*en+ii 'ari pentru 4ntreprinderi ine(iciente!
de(icite (i&cale )i c*a&i-(i&cale 4n cre)tere! acu'ulare rapid, de datorie eCtern, )i
control al cur&urilor de &c;i'/ )i al pre+urilor.
Ca ur'are a e(ortului de &priEinire a &ectoarelor econo'ice cu di(icult,+i &-
a 4nre7i&trat o cre)tere rapid, a de(icitelor c*a&i-(i&cale. Opera+iunile c*a&i-
(i&cale au (o&t &u/ (or'aI &u/*en+iilor acordate de @"R la creditele cu do/-nd,
redu&, pentru &ectorul a7ricol )i cele ener7o(a7e! cre)terii accentuate a
4'pru'uturilor acordate de /,ncile co'erciale de &tat pentru acelea)i &ectoare!
26
*-n.,rii de *alut, de c,tre @"R la un cur& de &c;i'/ apreciat pentru &ectorul
ener7etic! acordarea de 7aran+ii de &tat pentru 4'pru'uturi )i cre)terii 7enerale a
arieratelor 4ntreprinderilor de &tat.
Acea&t, po.i+ie (i&cal, )i c*a&i-(i&cal, eCce&i* de eCpan&ioni&t, a du& la
apari+ia unor &e*ere pre&iuni in(la+ioni&te )i pe /alan+a de pl,+i. An plu&!
con&olidarea (i&cal, a de*enit )i 'ai di(icil, prin (i&cali.area datoriei c*a&i-
(i&cale! acu'ulate anterior! &u/ (or'a recapitali.,rii /,ncilor in&ol*a/ile )i a
eCecut,rii 7aran+iilor pentru 4'pru'uturi! ceea ce a du& la noi pre&iuni pe
c;eltuielile pu/lice! 4n &pecial pentru &er*iciul datoriei pu/lice! care au (o&t )i 'ai
'ult eCacer/ate prin li/erali.area do/-n.ilor.
Ancep-nd cu 1559! noul 7u*ern de centru dreapta a aplicat o politic, (i&cal,
re&tricti*,! centrul de intere& (iind reducerea c;eltuielilor pu/lice cu &alariile )i
pen&iile precu' )i a c;eltuielilor de capital. Totodat,! &i&te'ele de pre+! cur& de
&c;i'/ )i co'er+ au (o&t 4n 'are parte li/erali.ate iar &u/*en+iile c*a&i-(i&cale
prin @"R au 4ncetat! (iind 4nlocuite cu &u/*en+ii /u7etare eCplicite! 4n ace&t (el
a*-nd loc o preluare 'a&i*, a c;eltuielilor c*a&i-(i&cale de c,tre /u7et.
0roce&ul pri*ati.,rii a (o&t 4nt-r.iat 4nc, de la 4nceput! re&tructurarea lu-nd
4n principal (or'a reducerii (or+ei de 'unc, din indu&triile ne&trate7ice 4n declin.
An acea&t, perioad, in(la+ia atin7e un ni*el (oarte ridicat 4n ur'a ',&urilor de
li/erali.are a pre+urilor )i cur&ului de &c;i'/! iar produc+ia cunoa)te o contrac+ie
puternic,. 0e ace&t (ond are loc trecerea de la i'po.ite directe la cele indirecte!
care au deter'inat o cre)tere a *eniturilor (i&cale de 1!9 puncte procentuale din
0I@ 4n 1556 (a+, de 1559.
An do'eniul politicilor &tructurale! pro7re&ul li'itat 4nre7i&trat 4n
re&tructurarea )i pri*ati.area /,ncilor )i 4ntreprinderilor de &tat! 4n po(ida
inten&i(ic,rii e(orturilor &pre &(-r)itul anului 1556! a 4ncuraEat indi&ciplina
(inanciar,! (apt 'ani(e&tat prin cre)teri eCa7erate de &alarii pe (ondul pierderilor
4nre7i&trate 4n producti*itatea 'uncii! 4n condi+iile unei &la/e ad'ini&tr,ri a
ace&tor &ociet,+i. Con(runtate cu a'enin+area unei cri.e i'inente! autorit,+ile au
luat ',&uri deci&i*e pentru a &ta/ili.a econo'ia. 0ro7ra'ul econo'ic a cuprin& o
corec+ie (i&cal, puternic, reali.at, prin reducerea c;eltuielilor pentru protec+ia
&ocial, dar! 'ai ale&! printr-o cre)tere &u/&tan+ial, a i'po.itelor aplicate 4n 1556
)i 4nceputul lui 1555.
2atorit, politicii (i&cale aplicate de 7u*ern! 4n 1555 ni*elul (i&calit,+ii a
cre&cut de la 26!2M 4n 1556 la :1!%M din 0I@ 4n 1555. Acea&t, cre)tere &-a /a.at
pe 'aEorarea i'po.itelor indirecte Bprin cre)terea cotelor de TVA )i acci.eD )i pe
o cre)tere a contri/u+iilor la a&i7ur,rile &ociale. Totodat, au (o&t &u&pendate
&ti'ulentele (i&cale pentru in*e&titori )i au (o&t eli'inate eCcep+iile care a(ectau
i'po.itul pe pro(it! TVA-ul! acci.ele )i taCele *a'ale! a (o&t actuali.at, /a.a de
25
calcul pentru i'po.itul pe proprietate )i &-au luat ',&uri pentru re*i7orarea
acti*it,+ii de colectare a tuturor i'po.itelor datorate.
An&,! 4ncerc,rile de cre)tere a *eniturilor au (o&t 4n 'are contracarate de
cre)terea e*a.iunii (i&cale &au acu'ularea de arierate! 'aEorarea i'po.itelor
pe&te capacitatea de aEu&tare a 4ntreprinderilor &-a r,&(r-nt ne7ati* a&upra
econo'iei! a7ra*-nd )i 'ai 'ult rece&iunea.
Ro'-nia a*ea ne*oie nu de o &ta/ili.are (i&cal, /a.at, pe 'aEorarea
i'po.itelor! ci de o re(or', a (i&calit,+ii )i reduceri dura/ile ale &u'elor acordate
de la /u7et 4n con(or'itate cu rolul con&idera/il re*i.uit al &tatului 4n econo'ie.
Ca ur'are a ',&urilor luate 4n anul 1555 )i 'ai 4nainte! dup, trei ani de
&c,dere 4n care &e 4nre7i&tra&e un declin al econo'iei! cu'ulat! de 18M din 0I@!
4n anul 2<<< 0I@-ul a cre&cut cu 1!=M! 4n ciuda pierderilor din produc+ia a7ricol,
datorate unei &ecete puternice.
Cre)terea produc+iei a (o&t indu&, de *olu'ul 'are al eCporturilor din
pri'a Eu',tate a anului )i de cererea intern, din cea de a doua Eu',tate. Mai
'ult pe /a.a acti*it,+ii 4'/un,t,+ite 4n &ectorul eCtern! 4n luna &epte'/rie 2<<<!
Ro'-nia a reu)it &, reintre pe pia+a interna+ional, de o/li7a+iuni.
Totu)i! pro7ra'ul de &ta/ili.are &priEinit de acordul &tand-/P 4nc;eiat cu
MI! a e)uat 4n a doua Eu',tate a anului 2<<<! 4n condi+iile 4n care ace&t an a (o&t
unul electoral. Ace&t e)ec &-a datorat 4n pri'ul r-nd lip&ei unei di&cipline &alariale
4n 4ntreprinderile de &tat )i a relaC,rii (i&cale! 4n ti'p ce rata pre*,.ut, a in(la+iei a
(o&t cu 'ult dep,)it,.
An octo'/rie 2<<1! 7u*ernul aEun7e la un acord cu MI pentru 4nc;eierea
unui nou pro7ra' de &ta/ili.are 'acroecono'ic, )i re(or'e &tructurale! (inan+at
printr-un acord &tand-/P. O/iecti*ele 'acroecono'ice 'aEore ale ace&tui
pro7ra' erau reducerea in(la+iei! li'itarea de(icitului de cont curent eCtern la un
ni*el &u&tena/il )i aplicarea re(or'elor 'enite a a&i7ura orientarea econo'iei
ro'-ne)ti 4ntr-o direc+ie de de.*oltare rapid, )i &u&+inut,.
An ace&t &cop tre/uia ca in(la+ia &, aEun7, la 22 procente p-n, la &(-r)itul
anului 2<<2 )i &, aEun7, la o rat, a in(la+iei de o &in7ur, ci(r, p-n, 4n 2<<8! iar
de(icitul contului curent eCtern &, &cad, de la o rat, anual, de 9M din 0I@ la %M
din 0I@ 4n anul 2<<2! 4n condi+iile unei cre)teri econo'ice de %-= procente din
0I@! /a.at, 4n pri'ul r-nd pe o relan&are puternic, 4n do'eniul in*e&ti+iilor
pri*ate.
0rincipalul o/iecti* al 7u*ernului Ro'-niei! con(or' ace&tui pro7ra' era
pro'o*area unei politici (i&cale orientate c,tre &u&+inerea proce&ului de inte7rare
european,! 4'/un,t,+ind condi+iile &ociale prin &uportul politicilor 4n do'eniul
&,n,t,+ii! educa+iei )i 'ediului! )i &u&+inerea de.*olt,rii econo'ice prin cre)terea
:<
in*e&ti+iilor. Iar punctul central al ',&urilor de politic, (i&cal, *a (i cre)terea
ec;it,+ii! tran&paren+ei )i e(icien+ei &i&te'ului de i'punere.
0riorit,+ile politicii (i&cale 'en+ionate 4n ace&t docu'ent core&pund cu cele
cuprin&e 4n pro7ra'ul de &ta/ili.are 'acroecono'ic, )i re(or', &tructural,
ne7ociat cu MI )i ele *i.auI
- reducerea de(icitului (i&cal )i c*a&i-(i&cal! li'itarea de(icitului de cont curent )i
&u&+inerea e(ecti*, a e(orturilor de reducere a ratei in(la+ieiK
- 4'/un,t,+irea colect,rii 4n *ederea cre)terii *eniturilor /u7etareK
- ar'oni.area le7i&la+iei (i&cale cu nor'ele Uniunii EuropeneK
- 4'/un,t,+irea condi+iilor co'peti+iei 4n &ectorul econo'ic realK
- cre)terea e(icien+ei ad'ini&tra+iei (i&cale.
Totodat,! .n programul economic de preaderare &e ar,ta c, 4n&crierea
Ro'-niei pe panta a&cendent, a ciclului econo'ic *a i'pune! 4n perioada
ur',toare! o politic, /u7etar, u)or 'ai re&tricti*,! *i.-nd o reducere a de(icitului
/u7etar la :M din 0I@ 4ncep-nd cu anul 2<<2. An ace&t &cop! politica /u7etar,
tre/uie &, re&pecte ur',toarele coordonateI
W (unda'entarea )i di'en&ionarea c;eltuielilor /u7etare 4n (unc+ie de
*eniturile certe! po&i/il de reali.at! (,r, a apela la &ur&e de (inan+are in(la+ioni&t,K
W re&tructurarea c;eltuielilor /u7etare 4n (unc+ie de ierar;i.area )i coeren+a
reali&t, a priorit,+ilor! ceea ce *a (ace po&i/il, trecerea de la un F/u7et de
'iEloaceG la un /u7et orientat &pre politici econo'ice Q F/u7etul de pro7ra'eGK
W cre)terea tran&paren+ei (i&cale prin includerea 4ncep-nd cu 2<<1 a unui
nu',r de )apte (onduri &peciale 4n /u7etul de &tat )i de&(iin+area unui alt (ond
&pecial! precu' )i prin aplicarea unei politici de reducere treptat, a tran.ac+iilor
4n a(ara /u7etuluiK
W cre)terea autono'iei (inanciare a autorit,+ilor locale.
0olitica (i&cal /u7etar, de*ine un in&tru'ent acti* pentru atin7erea
o/iecti*ului de inte7rare european, a*-nd ca o/iecti* pe ter'en 'ediu
con&olidarea (inan+elor pu/lice cu &copul cre)terii rolului &ta/ili.ator.
An pro7ra' &e arat, c, e&te ne*oie de o re&tructurare a c;eltuielilor pu/lice
prin reorientarea )i realocarea ace&tora 4n concordan+, cu o/iecti*ele politice )i
econo'ice ale 7u*ernului! (iind nece&ar, alocarea unor re&ur&e pu/lice
adi+ionale 4n do'eniul &,n,t,+ii! educa+iei! protec+iei 'ediului 4nconEur,tor )i al
in(ra&tructurii.
O aten+ie deo&e/it, &-a acordat 4'/un,t,+irii colect,rii i'po.itelor prin
ini+ierea unei 7a'e co'plete de ',&uri ur',rind reducerea arieratelor de pl,+i )i
4nt,rirea di&ciplinei (i&cale! 4ndeo&e/i 4n &ectorul unit,+ilor pu/lice.
An condi+iile 4n care de(icitul /u7etar e&te li'itat pe ter'en 'ediu la un
ni*el de aproCi'ati* :M din 0I@! un ni*el co'pati/il cu criteriile de con*er7en+,
:1
de la Maa&tric;t! e&te ne*oie de o cre)tere a *eniturilor pu/lice 4n *ederea
&u&+inerii c;eltuielilor adi+ionale. Cre)terea *eniturilor /u7etare nu poate (i
reali.at, (,r, pro'o*area unor ',&uri con&ec*ente de l,r7ire a /a.ei de
i'po.itare )i (,r, o re(or', radical, a ad'ini&tra+iei (i&cale care &, per'it, o
4'/un,t,+ire a colect,rii i'po.itelor )i taCelor )i a contri/u+iilor de a&i7ur,ri
&ociale.
An cadrul pro7ra'ului econo'ic de preaderare! din iulie 2<<2! &unt
identi(icate )i trei ri&curi 'aEore care pot a*ea i'pact a&upra &u&tena/ilit,+ii
politicii (i&cale pe ter'en 'ediu )i lun7I cre)terea indi&ciplinei (inanciare a
a7en+ilor econo'ici! 7aran+iile 7u*erna'entale acordate a7en+ilor econo'ici )i
&itua+ia &i&te'ului de pen&ii.
0e ter'en &curt! &u&tena/ilitatea politicii (i&cale e&te a'enin+at, 4n pri'ul
r-nd de indi&ciplina (inanciar, a a7en+ilor econo'ici. Acu'ularea de arierate are
drept con&ecin+, &c,derea *ite.ei proce&ului de realocare a re&ur&elor u'ane )i de
capital de la &ectoarele ine(iciente a(late 4n proprietatea &tatului c,tre &ectorul
pri*at. 0entru a reu)i reducerea in(la+iei &u/ un anu'it pra7 e&te a/&olut nece&ar,
cre)terea rit'ului re(or'elor &tructurale prin accelerarea proce&ului de pri*ati.are
)i prin 4nt,rirea con&tr-n7erilor /u7etare la ni*el 'icroecono'ic.
Un alt ri&c pe ter'en &curt la adre&a &u&tena/ilit,+iii (i&cale e&te repre.entat
de c,tre 7aran+iile 7u*erna'entale. An ulti'ii ani ni*elul &tocului 7aran+iilor
7u*erna'entale &-a 'en+inut la un ni*el relati* ridicat! el (iind 4n 2<<1 de :%<<
'ilioane dolari! iar rata e)ecului la 7aran+iile 7u*erna'entale a (o&t 4n 2<<1 de
:8M! dup, ce 4n anul anterior a a*ut o *aloare de 8<M. O de*ia+ie de la 'edie cu
un procent a ratei de e)ec a 7aran+iilor 7u*erna'entale conduce la o pierdere de
aproCi'ati* 222 'iliarde lei.
0e ter'en 'ediu )i lun7 &u&tena/ilitatea (inan+elor pu/lice e&te
condi+ionat, de i'ple'entarea ',&urilor de re(or', a &i&te'ului de pen&ii.
Ec;ili/rarea pe ter'en lun7 a &i&te'ului de pen&ii e&te condi+ionat, de
'en+inerea 'o'entului (a*ora/il al cre)terii econo'ice )i i'ple'entarea
',&urilor de re(or',.
Aplicarea pro7ra'ului econo'ic de preaderare )i a pro7ra'ului de
&ta/ili.are 'acroecono'ic, )i re(or'e &tructurale con*enit cu MI &-a reali.at cu
&ucce& 4n anul 2<<2! e*olu+iile 'acroecono'ice (iind (oarte (a*ora/ile. Cre)terea
0I@ a (o&t *i7uroa&, ea (iind e&ti'at, ca (iind de pe&te %M din 0I@! de autorit,+ile
ro'-ne )i de 8!5M din 0I@ de c,tre eCper+ii MI. In(la+ia a &c,.ut 'ai rapid dec-t
(u&e&e &ta/ilit! de la :<M la (inalul anului 2<<1 la 16M la (inalul anului 2<<2! iar
la 4nceputul lunii (e/ruarie 2<<: in(la+ia anuali.at, a &c,.ut la 1=M atin7-nd
ni*elul cel 'ai &c,.ut de la 4nceputul tran.i+iei.
:2
2e a&e'enea )i po.i+ia eCtern, a Ro'-niei &-a 4'/un,t,+it 'ai 'ult dec-t
&e a)tepta! de(icitul contului curent aEun7-nd la o *aloare &urprin.,tor de &c,.ut,
de :!8M din 0I@! iar re.er*ele o(iciale au cre&cut la 1!5 'iliarde dolari SUA! un
ni*el con(orta/il de 8 luni de *iitoare i'porturi.
#i con&olidarea /u7etar, a (o&t 'ai 'are dec-t cea +intit,! de)i 4nca&area
*eniturilor a a*ut per(or'an+e &la/e! de(icitul /u7etului 7eneral con&olidat
&c,.-nd la 2!=M din 0I@. An ceea ce pri*e)te reperele &tructurale pentru
pri*ati.are! ace&tea au (o&t nu'ai par+ial atin&e! iar e*olu+ia pri*ati.,rii 4n
&ectorul ener7etic a (o&t (oarte lent,! autorit,+ile recuno&c-nd (aptul c, reducerea
locurilor de 'unc, din 4ntreprinderile a(late 4n proprietatea &tatului repre.int, o
condi+ie nece&ar, pentru accelerarea pri*ati.,rii.
0olitica (i&cal, actual, e&te centrat, pe a&i7urarea unui rol &ti'ulati* )i
orientati* al i'po.itelor )i taCelor! 4n &copul cre)terii )i de.*olt,rii econo'ice! al
con&olid,rii (i&cale )i al de.*olt,rii )i 4nt,ririi cla&ei de 'iEloc. Vi.iunea
Ou*ernului Ro'-niei 4n do'eniul /u7etar &e caracteri.ea., prin e(icien+a
aloc,rilor /u7etare pe /a., de priorit,+i! pe tran&paren+a c;eltuielilor pu/lice.
E(icien+a (i&calit,+ii &e o/&er*, at-t 4n 'odul 4n care i'po.itele )i taCele
colectate la /u7etul de &tat &e re4ntorc &u/ (or'a calit,+ii &er*iciilor pu/lice c-t )i
4n 'odul 4n care ele a&i7ur,! 4n 'od &u&tena/il! 'en+inerea )i eCtinderea /a.elor
de i'po.itare.
Re(or'a le7i&la+iei (i&cale a i'pu& reducerea continu, a &cutirilor )i
eCcept,rilor acordate la plata i'po.itelor )i a taCelor! cu &copul cre)terii
tran&paren+ei 'ediului de a(aceri! 4'/un,t,+irii co'peti+iei )i l,r7irii /a.ei de
i'po.itare.
0rincipalele caracteri&tici ale politicii (i&cal-/u7etare 4n perioada 2<<%-
2<<6 &unt &u/ordonate o/iecti*elor de &u&+inere a cre)terii econo'ice
)i de reducere a in(la+iei re(erindu-&e laI
X &ta/ilirea de(icitului /u7etului 7eneral con&olidat la un ni*el corelat cu o/iecti*ele 'acroecono'ice precu' )i di'inuarea
de(icitelor c*a&i-(i&cale! 4n *ederea &u&+inerii e(orturilor de reducere a in(la+iei 4n acord cu criteriile no'inale de con*er7en+,K
X &u&+inerea proce&ului de con*er7en+, a econo'iei ro'-ne)ti cu econo'iile europeaneK
X re(or'a pro(und, a ad'ini&tra+iei (i&cale! 4n *ederea 4'/un,t,+irii colect,rii o/li7a+iilor /u7etareK
X accelerarea proce&ului de de&centrali.are (i&cal, 4n &copul i'plic,rii 'ai acti*e a co'unit,+ilor locale 4n proce&ul de
colectare )i alocare a resurselor publice;
X relaCarea (i&calit,+ii a&upra 'uncii! *enitului )i capitaluluiK
X &c,derea ratelor de contri/u+ii la a&i7ur,rile &ociale 4n &copul eli'in,rii de.a*antaEului de co'petiti*itate (i&cal,! al reducerii
econo'iei subterane;
X cre)terea tran&paren+ei c;eltuielilor pu/liceK
X cre)terea capacit,+ii de a/&or/+ie a (ondurilor de preaderare &i! dupa 2<<9! a (ondurilor &tructuraleK
X continuarea ar'oni.,rii le7i&la+iei (i&cal-/u7etare cu normele Uniunii Europene.
R)fo'a *!*t)'$%$! f!*ca% :" Ro'4"!a 5$(+ /;B;
Si&te'ul (i&cal e&te un produ& al 7-ndirii! deci.iei! ac+iunii (actorului
u'an! ca ur'are a e*olu+iei &ociet,+ii u'ane! creat ini+ial pentru a ra&punde unor
::
o/iecti*e (inanciare! la care! ulterior! &-au ad,u7at )i o/iecti*e de natur,
econo'ico-&ociale.
Ele'entele de natur, econo'ic, )i rela+iile dintre ace&tea! concreti.ate 4n
di*er&e te;nici de &ta/ilire )i percepere a cuantu'ului di*er&elor prele*ari (i&cale
! 7e&tionarea ace&tora )i deci.iile de natura politica con&tituie co'ponentele
principale ale &i&te'ului (i&cal.
Si&te'ul (i&cal poate (i de(init ca Y totalitatea impozitelor i ta(elor
provenite de la persoane fizice i persoane 1uridice care alimenteaz bugetele
publice0, &au 0totalitatea impozitelor instituite .ntr!un stat, care!i procur
acestuia o parte cov%ritoare din veniturile bugetare, fiecare impozit av%nd o
contribuie specific i un rol regulator in economie0.
I'po.itul e&te un in&tru'ent de inter*en+ie a &tatului 4n acti*itatea
econo'ic, )i &ocial,! prin &i&te'ul *eniturilor /u7etare! 4n(,ptuindu-&e reparti+ia
Eudicioa&, a produ&ului na+ional /rut! ec;ili/rarea )i &ta/ilitatea /u7etului de &tat!
a /u7etelor locale! controlul (inanciar. Ace&t control contri/uie la ap,rarea
inte7rit,+ii patri'oniului pu/lic )i pri*at! la 4'pletirea intere&elor 7enerale )i
locale cu intere&ele a7en+ilor econo'ici )i ale popula+iei.
Adoptarea unor noi &i&te'e (i&cale nu e&te deloc u)oar,! deoarece tre/uie
&, &e +in, &ea'a de con&iderente care ade&ea au e(ecte contradictoriiI *enituri!
e(icien+,! &ta/ilitate! ec;itate! re.i&ten+, la &c;i'/,rile din &i&te' )i i'plicare
ar'onioa&, a di(eritelor ni*eluri ad'ini&tati*e etc.
Introducerea noilor &i&te'e tre/uie &, ur',rea&c, at-t reducerea
c;eltuielilor totale! prin concentrarea lor 4n do'eniile e&en+iale! cu' ar (i
&er*iciile pu/lice! in(ra&tructura )i &er*iciile &ociale! c-t )i di'inuare treptat, a
rolului &tatului 4n &u/*en+ionarea indu&triei! ad'ini&tra+iei )i ap,r,rii. An ace&t (el
&e poate a&i7ura l,r7irea /a.ei de i'po.itare prin introducerea unor noi do'enii
ap,rute 4n econo'ie.
0entru a a*ea o i'a7ine de an&a'/lu a&upra re(or'ei (i&cale 4ntreprin&e in
Ro'-nia dup, 1565! a' plecat de la 'odul de or7ani.are a (inan+elor pu/lice )i
&itua+ia &i&te'ului (i&cal eCi&tent in perioada de p-n, in dece'/rie 1565.
An perioada ante-dece'/ri&t, rolul (inan+elor pu/lice era a'plu! (iind
&tr-n& le7at de (unc+ionarea econo'iei centrali.ate. A&t(el! (inan+ele pu/lice
a*eau &arcina &, a&i7ure con&tituirea! reparti.area )i utili.area plani(icat, a
(ondurilor /,ne)ti ale &ociet,+ii! &, contri/uie la ela/orarea )i 4ndeplinirea
planului na+ional unic! la /una (unc+ionare a 'ecani&'ului econo'ic )i &ocial! a
auto7e&tiunii econo'ico-(inanciare a unit,+ilor )i &, eCercite controlul 7eneral
a&upra de&(,)ur,rii proce&ului produc+iei &ociale! 4n *ederea o/+inerii unei
e(icien+e c-t 'ai ridicate 4n toate do'eniile de acti*itate.
Sarcinile (inan+elor pu/lice erau 4ndeplinite 4n 'are ',&ur, prin
inter'ediul /u7etului de &tat! ace&ta a*-nd un rol deo&e/it 4n proce&ul de.*olt,rii
econo'ice )i &ociale. An e&en+,! /u7etul &tatului! precu' )i (ondurile
:8
eCtra/u7etare ale 'ini&terelor indu&triale de ra'ur, con&tituiau unelte de
plani(icare pentru e(ectuarea unui tran&(er 'a&i* de re&ur&e 4ntre 4ntreprinderi.
An&a'/lul prele*,rilor cu caracter (i&cal )i ne(i&cal era &u/ordonat
planului centrali.at prin inter'ediul &,u reali.-ndu-&e tran&(erul plani(icat de
re&ur&e! prin care &e ur',rea e7ali.area randa'entului! a *eniturilor! li'itarea
cre)terii patri'oniului pri*at )i a&i7urarea re&ur&elor de (inan+are a in*e&ti+iilor
&tatului )i eCercit,rii (unc+iilor ace&tuia.
0rincipalele cate7orii de *enituri 4n perioada anilor T6<! con+inutul )i rolul
lor &e i'pun a (i pre.entate pentru a 4n+ele7e care erau pre'i&ele de la care a
pornit re(or'a &i&te'ului (i&cal 4n Ro'-nia dup, dece'/rie 1565.
V+*+'!"t)%) 5!" #)")f!c!!%) $"!t+3!%o )co"o'!c) 5) *tat au a*ut 4n anii
T6< o pondere *ariind 4ntre 5!6M )i 25!2M din totalul *eniturilor /u7etului de &tat.
Ace&te (luctua+ii au (o&t deter'inate de (aptul ca *,r&,'intele din /ene(icii
depindeau pe de o parte de ',ri'ea /ene(iciilor reali.ate de unit,+ile econo'ice
de &tat! iar! pe de alt, parte de nece&it,+ile ace&tora (inan+ate din /ene(icii! la
/u7et *,r&-ndu-&e /ene(iciile reali.ate care dep,)eau ne*oile proprii de (inan+are.
An condi+iile tran.i+iei apare nece&itatea unui &i&te' unitar de i'punere )i
&e i'punea 4nlocuirea rapid, a *,r&,'intelor din /ene(icii cu i'po.itul pe pro(it!
pentru a&i7urarea &ta/ilit,+ii *eniturilor /u7etare.
I'(o-!t$% () c!c$%a3!a '+f$!%o repre.enta 4nainte de 155<!
principalul *enit al /u7etului de &tat! el procur-nd intre 156< )i 1565 4ntre ::!%M
&i 8=!5M din totalul *eniturilor /u7etare. I'po.itul pe circula+ia ',r(urilor era
cuprin& 4n pre+ul produ&elor )i tari(ul &er*iciilor! ap,r-nd ca o ',ri'e (iC,
dinainte &ta/ilit,.
2eoarece 4n econo'ia de pia+, pre+urile nu &e 'ai &ta/ile&c centrali.at!
dup, 1565 &e i'punea in&tituirea unui nou &i&te' de a)e.are )i percepere care &,
aduc,I 4nlocuirea di(eren+elor de pre+ cu cote procentuale! 7enerali.area
i'po.it,rii produ&elor (a/ricate 4n +ar,! ca )i a pre&t,rilor de &er*icii! adoptarea
re7ulilor interna+ionale 4n ceea ce pri*e)te i'po.itarea opera+iunilor de co'er+
eCterior etc.
I'(o-!t$% () fo"5$% tota% 5) )t!#$!) a (o&t in&tituit din 1599! c-nd
*eniturile din &alarii )i alte drepturi a&i'ilate ace&tora 4nceta&er, &, 'ai (ie
&upu&e i'punerii indi*iduale. Contri/u+ia &a la (or'area *eniturilor /u7etului de
&tat a (o&t 4n anii T6< 4ntre 11!8M )i 1%!6M. Una din principalele ',&uri care &e
i'puneau era re*enirea la i'punerea indi*idual, a &alariilor.
V)"!t$!%) a*!7$+!%o *oc!a%) 5) *tat pro*eneau 4n propor+ie
co*-r)itoare din contri/u+iile 4ntreprinderilor &i in&titu+iilor! &alaria+ii particip-nd
cu &u'e 'odice nu'ai la con&tituirea (ondului pentru plata pen&iei &upli'entare.
:%
0onderea ace&tora 4n totalul *eniturilor /u7etului de &tat! la &(-r)itul anilor T6<
dep,)ea cu pu+in 12M.
2up, 1565 a ap,rut nece&itatea 'aEor,rii contri/u+iei an7aEatorilor la
/u7etul a&i7ur,rilor &ociale! 'ai ale& 4n ur'a ',&urilor cu caracter reparator luate
de autorit,+i Bre*i.uirea 7rupelor de 'unc, 4n care erau 4ncadra+i &alaria+ii din
unele ra'uriD )i a ie)irilor la pen&ie 4n 'od anticipat a unui nu',r aprecia/il de
&alaria+i. An plu&! era nece&ar, )i con&tituirea unui (ond de )o'aE pentru protec+ia
&alaria+ilor di&poni/ili.a+i )i pentru recali(icarea ace&tora! ceea ce nece&ita noi
contri/u+ii ale an7aEa+ilor )i ale an7aEatorilor.
An pri*in+a taF)%o 2a'a%)0 dup, 1565 &e i'punea 7enerali.area aplic,rii
ace&tora )i la i'porturile e(ectuate de a7en+ii econo'ici! 4n a(ara celor e(ectuate
de per&oanele (i.ice. 2e a&e'enea! a ap,rut nece&itatea actuali.,rii tari(ului
*a'al la noile condi+ii.
La *eniturile 'en+ionate &e ad,u7au )i altele care a*eau 4n&, o i'portan+,
'ai redu&, 4n ali'entarea /u7etului de &tatI i'po.itul pe &pectacole! taCa pentru
(olo&irea terenurilor proprietate de &tat! i'po.itul pe cl,diri! i'po.itul pe
terenurile &ituate in ora)e! taCe de ti'/ru )i de &ucce&iune precu' )i i'po.itele &i
taCele de la popula+ie care cuprindeau i'po.itul pe terenurile a7ricole ale
popula+iei! contri/u+ia per&oanelor (,r, copii! i'po.itul pe *eniturile oa'enilor
de litere! art, )i )tiin+,! i'po.itul pe *eniturile li/er Q pro(e&ioni)tilor!
'e&eria)ilor )i a altor per&oane! i'po.itul pe *eniturile reali.ate din c;irii )i
taCele a&upra 'iEloacelor de tran&port.
2in acea&t, pre.entare a principalelor &ur&e de *enituri ale &tatului 4nainte
de 1565! &e o/&er*, c,! odat, cu trecerea la econo'ia de pia+,! &e i'punea luarea
de ',&uri 4n *ederea eli'in,rii i'po.itelor )i taCelor &peci(ice econo'iei
centrali.ate )i 4nlocuirea lor cu un &i&te' de i'po.ite co'pati/il cu 'ecani&'ul
pie+ei. Unele din ',&urile de re(or', puteau (i luate 4n ter'ene relati* &curte! 4n
ti'p ce altele nece&itau o perioad, de pre7,tire 'ai 4ndelun7at,.
A&t(el! pe termen scurt , &-au i'pu& ur',toarele ',&uriI
- introducerea i'po.itului pe pro(it 4n locul *,r&,'intelor din /ene(icii )i
eli'inarea di(eren+elor 4n i'po.itarea a7en+ilor econo'ici dup, (or'a de
proprietateK
- trecerea la i'po.itarea indi*idual, a *eniturilor o/+inute din 'unc,K
- 7enerali.area aplic,rii tari(ului *a'al )i adaptarea ace&tuia la noile
condi+iiK
- &ti'ularea a7en+ilor econo'ici nou 4n(iin+a+i prin acordarea de (acilita+i
(i&cale.
:=
0entru ',&urile pe termen mediu i lung tre/uia pornit de la &ta/ilirea unor
o/iecti*e &trate7ice care &, &tea la /a.a re(or'ei de an&a'/lu a &i&te'ului (i&cal.
Ace&te o/iecti*e erauI
- reducerea rolului &tatului pe plan econo'ic )i &ocial )i e&ti'area clar, a
ne*oilor &ociale care tre/uie&c &ati&(,cute de &ocietate! di'en&ion-nd apoi ni*elul
re&ur&elor (i&cale nece&are in (unc+ie de ace&te ne*oi )i de poten+ialul econo'iei
na+ionaleK
- nece&itatea ar'oni.,rii &i&te'ului (i&cal cu cele eCi&tente 4n +,rile cu
econo'ie de pia+, )i 4n &pecial cu cele din Uniunea European,. An ace&t &en&!
tre/uia a*ut, 4n *edere introducerea TVA )i a acci.elor precu' )i a i'po.itului
pe *enitul 7lo/alK
- cuprinderea 4n &(era i'po.it,rii a tuturor &ur&elor de *enitK
- 4'/un,t,+irea &ti'ulentelor pentru 'unc, )i a&u'area ri&curilor precu'
)i 4ncuraEarea econo'i&iriiK
- atra7erea in*e&ti+iilor &tr,ine )i &ti'ularea celor interneK
- e*itarea proteE,rii produc+iei interne prin taCe *a'ale eCce&i*e )i
&ti'ularea eCporturilorK
- reali.area de&centrali.,rii ad'ini&trati*e )i (inanciare )i a&i7urarea
in&tru'entelor nece&are pentru reali.area autono'iei di(eritelor autorit,+i )i
/u7eteK
- a&i7urarea &i'plit,+ii &i&te'ului (i&cal )i &ta/ilirea unui raport ec;ili/rat
4ntre i'po.itele directe )i indirecteK
- re&pectarea principiilor (i&cale! 4ncep-nd cu cele pri*ind ec;itatea!
certitudinea! co'oditatea )i randa'entul i'punerii.
Si&te'ul (i&cal! ca an&a'/lu de principii! re7uli )i 'od de or7ani.are &e
'ateriali.ea., 4n le7i &au acte nor'ati*e cu putere de le7e.An Ro'-nia &arcina
cre,rii unui &i&te' (i&cal )i a unei &trate7ii (i&cale re*ine le7i&lati*ului
B0arla'entuluiD )i eCecuti*ului BOu*ernuluiD.
Si&te'ul (i&cal e&te conceput pentru a core&punde cerin+elor i'pu&e de
re(or'a &ocial, )i econo'ic, a(lat, 4n plin, de&(,)urare. 2e a&e'enea! &i&te'ul
(i&cal din Ro'ania tre/uie &, ai/, criterii preci&e )i &, eCi&te o 'ani(e&tare de
*oin+, din a'/ele p,r+i! inclu&i* *oin+a politic,.
0rin re(or'a (i&cal, ce &-a 4n(aptuit 4n Ro'-nia &-a 4'/un,t,+it
&tructura i'po.itelor prin cre)terea rolului BponderiiD i'po.itelor indirecte! 4n
principal! prin cre)terea rolului acci.elor! taCei pe *aloarea adau7at, )i taCelor
*a'ale.
An acela)i ti'p! ponderea i'po.itelor directe Bi'po.itul pe pro(it!
i'po.itul pe *enit! i'po.itul pe di*idende etcD a &c,.ut 4n raport cu cea a
i'po.itelor indirecte.
2upa 'odul de percepere! di&tin7e' cea 'ai i'portanta 7rupare a
i'po.itelor &i taCelorI
:9
a, !'(o-!t) 5!)ct)0 care &e &ta/ile&c &i &e percep ne'iElocit de la
per&oanele (i.ice &au Euridice pentru *eniturile &au /unurile pre*a.ute de
le7e! de e(emplu2
Z i'po.itul pe pro(itK
Z i'po.itul pe di*idendeK
Z i'po.itul pe *enitK
Z i'po.itul pe *eniturile reali.ate de per&oane (i.ice )i Euridice
nere.identeK
Z i'po.itul pe *eniturile repre.entan+elor &au or7ani.a+iilor
econo'ice &tr,ine reali.ate 4n Ro'ania! etc.
I'po.itele directe &e percep direct de la per&oanele (i.ice &au Euridice
care! tre/uie &, &uporte! la anu'ite ter'ene! &arcina (i&cal, &ta/ilit, pe /a.a
datelor de care di&pun or7anele (i&cale pri*ind per&oanele! a*erile! po&e&iunea
&au *enitul (iecarui contri/ua/il )i a cotelor (iCate prin le7e. I'po.itele
directe actionea.a 4n 'od direct a&upra capacit,+ii contri/ua/ilului! pe c-nd
i'po.itele indirecte lo*e&c 4n 'od indirect capacitatea contri/uti*, indi*idual,.
A&t(el! impozitul direct lovete I
- capacitatea B*enitul econo'i&it )i de in*e&tit eCi&tentD! (ac-ndu-&e
a/&trac+ie de capacitatea contri/uti*, a &u/iectului i'po.a/il K
- *enitul reali.at de per&oane (i.ice )i Euridice! a*-ndu-&e in *edere
capacitatea contri/uti*,.
#, !'(o-!t)%) !"5!)ct)0 care &e &ta/ile&c a&upra *-n.arii de /unuri!
pre&t,rilor de &er*icii &au eCecut,ri de lucr,ri. An 7eneral ace&te i'po.ite
&au taCe &unt inclu&e 4n pre+ul ',r(urilor! &er*iciilor &au lucr,rilor! a&t(el
c, &e &uport, de con&u'atorii &au /ene(iciarii ace&tora! deci de
per&oanele (i.ice &au Euridice! altele dec-t &u/iectul i'po.a/il. An cate7oria
i'po.itelor indirecte! caracteri.ate prin aceea c, platitorul di(er, de cel ce
&uport, i'po.itul &au taCa! intr,I
- taCa pe *aloarea adau7at,K
- acci.eleK
- taCe *a'aleK
- alte i'po.ite indirecte.
I'po.itele indirecte nu &e &ta/ile&c direct )i no'inati* a&upra
contri/ua/ililor! ci &e a)ea., a&upra *-n.,rii /unurilor &au pre&t,rii unor
&er*icii. I'po.itele indirecte &e reali.ea., de la to+i cei care con&u', /unuri
din cate7oria celor i'pu&e! independent de *eniturile! a*erea &au &itua+ia
per&onal, a ace&tora. iind perceput 4n cote propor+ionale a&upra *alorii ',r(ii
*-ndute )i a &er*iciilor pre&tate! ori 4n &u'e (iCe pe unitatea de 'a&ur,!
i'po.itele indirecte crea., i'pre&ia (al&, c, ar (i &uportate 4n aceea)i 'a&ur,
de toate p,turile &ociale! c, ar a&i7ura o reparti+ie ec;ita/il, a &arcinilor
(i&cale! dar (ar, a (i a*ut, 4n *edere capacitatea contri/uti*, li'itat, a
contri/ua/ililor per&oane (i.ice.
Re(or'a &i&te'ului de i'po.ite )i taCe! co'ponent, e&en+ial, a
re(or'ei econo'ice )i &ociale! a ur',rit Ycon&truireaY unui &i&te' coerent!
ec;ita/il )i e(icient! pentru a putea (ace (a+, cerin+elor a)e.,rii econo'iei pe
/a.ele pie+ei )i recon&ider,rii rolului &tatului 4n acti*itatea econo'ic,. An
condi+iile trecerii la econo'ia de pia+,! &tatul nu-)i 'ai poate procura
:6
*eniturile nece&are acoperirii c;eltuielilor pu/lice prin 'etode ad'ini&trati*e!
de co'and,! ci nu'ai prin p-r7;ii (i&cale.
An Y7,&ireaY &i&te'ului opti' de i'po.ite )i taCe o in(luen+, puternic, o
eCercit, &tandardele i'pu&e de eCper+ii in&titu+iilor (inanciare interna+ionale!
a*-nd 4n *edere a&i&ten+a te;nic, )i (inanciar, pe care +,rile 4n tran.i+ie o
&olicit, de la a&e'enea in&titu+ii.
R)fo'a !'(o-!t)%o 5!)ct)
I'po.itele directe con&tituie cea 'ai *ec;e (or', de i'punere! de
percepere periodic, Blunar,! tri'e&trial,! &e'e&trial, &au anual,D de &u'e /,ne)ti!
direct )i no'inal de la per&oane (i.ice )i de la cele Euridice! 4n (unc+ie de
*eniturile )i a*erea ace&tora! pe /a.a cotelor le7ale de i'punere )i &e percep
direct de la &u/iectul i'po.itului la anu'ite ter'ene preci& &ta/ilite. 2e re7ul,!
4n ca.ul ace&tor i'po.ite! &u/iectul )i &uportatorul i'po.itului &unt una )i aceea)i
per&oan,.
Un pri' pa& 4n renun+area la &i&te'ul re.idual al *,r&,'intelor din
/ene(icii )i !"to5$c))a !'(o-!t$%$! () (of!t! l-a con&tituit introducerea 4n
anul 155<! cu titlu eCperi'ental! a i'po.itului pe /ene(iciul unit,+ilor econo'ice
de &tat din toate ra'urile econo'ice! cu eCcep+ia celor produc,toare de ener7ie
electric,! c,r/une )i 'inereuri! care erau &cutite de plata ace&tuia.
I'po.itul &e calcula 4n cote pro7re&i*e! di(eren+iate 4n (unc+ie de ni*elul
renta/ilit,+ii unit,+ii pl,titoare! ecartul 4ntre cota cea 'ai 'are de i'punere %6M
)i cea 'ai 'ic, %8M (iind de nu'ai 8 puncte procentuale. An acela)i ti'p!
&ociet,+ile 'iCte cu participare ro'-n, )i &tr,in, con&tituite 4n +ara noa&tr, pe
/a.a unei re7le'ent,ri din 1592! datorau &tatului un i'po.it de :<M pe
/ene(iciile reali.ate.
Totodat, 4ntreprinderile 'ici )i 'iElocii &i &ociet,+ile cu &cop lucrati*!
4n(iin+ate potri*it di&po.i+iilor 2ecretului nr %8 din 155<! datorau un i'po.it pe
/ene(iciile reali.ate calculat cu cote pro7re&i*e pe tran)e! care *ariau 4ntre 1<M )i
%<M..
An ace&te condi+ii! pentru a reali.a unitatea i'punerii pentru toate tipurile
de unit,+i econo'ice! la 4nceputul anului 1991 a fost instituit impozitul pe profit.
Ace&ta era datorat de re7iile autono'e! &ociet,+ile co'erciale! or7ani.a+iile
cooperati&te! in&titu+iile (inanciare )i de credit! al+i a7en+i econo'ici or7ani.a+i ca
per&oane Euridice ro'-ne &au &tr,ine precu' )i unit,+ile econo'ice ale altor
per&oane Euridice ro'-ne &au &tr,ine care reali.au pro(ituri din acti*itatea
de&(,)urat,. I'po.itul &e calcula cu cote pro7re&i*e pe tran)e! ace&tea *ariau de la
%M la 99M
:5
2e la 1 ianuarie 1552 a (o&t redu& nu',rul cotelor de la =9 la 2 )i anu'eI
:<M pentru pro(itul i'po.a/il p-n, la un 'ilion lei )i 8%M pentru partea din
pro(itul i'po.a/il ce dep,)ea ace&t ni*el.0rin acea&t, le7e &-au acordat (acilita+i
(i&cale prin care unit,+ile econo'ice Bcu eCcep+ia re7iilor autono'e )i a
&ociet,+ilor co'erciale cu capital inte7ral de &tatD erau &cutite de i'po.itul pe
pro(it pe perioade de ti'p de la )a&e luni Bcele cu pro(il co'ercialD )i p-n, la %
ani de la data 4n(iin+,rii Bcele din indu&trie! a7ricultur, )i con&truc+ii D.
O &erie de (acilit,+i *i.-nd i'punerea unit,+ilor econo'ice &-au acordat )i
prin Le7ea pri*ind re7i'ul in*e&ti+iilor &tr,ine de capital! in*e&ti+iile &tr,ine de
capital /ene(iciind de (acilit,+i (i&cale 'ai &u/&tan+iale dec-t cele acordate
unit,+ilor econo'ice cu capital auto;ton! &cutirile acordate (iind 4ntre 2 Q % ani
(a+, de = luni - % ani.
Re.ultatul aplic,rii ace&tor (acilit,+i a (o&t acela c, ponderea i'po.itului pe
pro(it 4n 0I@ a &c,.ut de la %!:M 4n 1551 la :!=M 4n anul 155:! 'ulte din (ir'ele
pri*ate )i cele 'iCte aproape ne'aipl,tind i'po.it pe pro(it.
Ancep-nd cu anul 155% a intrat in *i7oare o nou, re7le'entare pri*ind
i'po.itul pe pro(it! prin care &e 4ncerca per(ec+ionarea cadrului Euridic al ace&tui
i'po.it )i eli'inarea neaEun&urilor ap,rute p-n, atunci. "oua re7le'entare
7rupa! din punct de *edere (i&cal! contri/ua/ilii 4n 'ari )i 'ici )i aplica
'etodolo7ii di(erite de calcul pentru deter'inarea pro(itului i'po.a/il.Scutirile
de i'po.it pre*,.ute 4n le7i&la+ia anterioar, au (o&t eli'inate! at-t cele aplica/ile
in*e&titorilor ro'-ni c-t )i cele care (a*ori.au in*e&titorii &tr,ini! O.O. nr. 9< din
1558 pre*,.-nd doar o reducere a i'po.itului pe pro(it cu %<M pentru
'oderni.area te;nolo7iilor.
Cota de i'punere a (o&t &ta/ilit, la :6 M cu unele eCcep+iiI *eniturile din
Eocuri de noroc! /aruri! clu/uri cu pro7ra' de noapte! pentru care &e aplica o cot,
adi+ional, de 22MK *eniturile @"R! pentru care &e aplica o cot, de 6<MK pro(itul
i'po.a/il al unei per&oane Euridice &tr,ine reali.at printr-un &ediu per'anent 4n
Ro'-nia! la care &e aplica o cot, &upli'entar, de =!2M )i pro(iturile din
a7ricultur, pentru care cota era de 2%M.
An 155=! atunci c-nd ordonan+a a (o&t apro/at, prin le7e a &u(erit o &erie de
'odi(ic,ri )i co'plet,ri. E&te *or/a 4n pri'ul r-nd de renun+area la 7ruparea
contri/ua/ililor din punct de *edere (i&cal 4n contri/ua/ili 'ici )i 'ari. Ca o
con&ecin+,! a (o&t re&tructurat &u/&tan+ial )i &i'pli(icat 'odul de deter'inare a
pro(itului i'po.a/il! ace&ta de*enind co'un pentru to+i contri/ua/ilii.
0ro(itul i'po.a/il &e deter'ina ca di(eren+, 4ntre *eniturile o/+inute )i
c;eltuielile deducti/ile Bcon&iderate a&t(el nu'ai dac, erau a(erente reali.,rii
*eniturilor &au erau 4n con(or'itate cu pre*ederile le7ale 4n *i7oareD! la care &e
adau7au c;eltuielile nededucti/ile.
8<
Ancep-nd cu ianuarie 2<<<! i'po.itul pe pro(it &u(er, iar,)i 'odi(ic,ri
i'portante ca ur'are a aplic,rii OUO nr. 219 din 1555. Acea&ta reducea cota de
i'po.it la 2%M! iar ca eCcep+ie &e aplica o cot, adi+ional, de 2%M la *eniturile
o/+inute de /arurile de noapte! clu/urile de noapte! ca.inouri. 0entru pro(itul
utili.at la 'aEorarea capitalului &ocial cota de i'punere era de 1<M.
2e a&e'enea )i ter'enul de plat, a *ariat de-a lun7ul ti'pului! ace&ta (iind
tri'e&trial! lunar )i apoi iar tri'e&trial.
Ancep-nd cu 1 iulie 2<<2 a intrat 4n *i7oare o nou, re7le'entare pri*ind
i'po.itul pe pro(it prin care &-a ur',rit &i'pli(icarea &uportului le7i&lati*
eCi&tent la acea dat,! a/ro7-ndu-&e o &erie 4ntrea7, de acte nor'ati*e acu'ulate
4n ti'p care pri*eau 'odi(ic,ri )i ad,u7iri repetate.
"oua re7le'entare eCtinde &(era de cuprindere a no+iunii de &u/iect al
i'punerii )i renun+, la unele (acilit,+i acordate anterior! ad'i+-nd 4n &c;i'/
a'orti.area accelerat, (,r, apro/area or7anelor (i&cale! cu unele particularit,+i.
0rin ace&te 'odi(ic,ri &-a ur',rit a&i7urarea unei neutralit,+i (i&cale 'ai 'ari )i
a&i7urarea unei cre)teri a randa'entului (i&cal a i'po.itului pe pro(it.
Cu 4ncepere de la 1 ianuarie 2<<%! con(or' pre*ederilor Le7ii %91L2<<: Q
Le7ea pri*ind Codul i&cal! cota de i'po.it pe pro(it care &e aplic, a&upra
pro(itului i'po.a/il e&te de 1=M.Contri/ua/ilii care de&(,)oar, acti*it,+i de
natura /arurilor de noapte! clu/urilor de noapte! di&cotecilor! ca.inourilor &au
pariurilor &porti*e! inclu&i* per&oanele Euridice care reali.ea., ace&te *enituri 4n
/a.a unui contract de a&ociere! )i la care i'po.itul pe pro(it datorat pentru
acti*it,+ile pre*a.ute 4n ace&t articol e&te 'ai 'ic decat %M din *eniturile
re&pecti*e &unt o/li7a+i la plata unui i'po.it de %M aplicat ace&tor *enituri
reali.ate.
Ancep-nd de la 1 au7u&t 2<<1 a (o&t in&tituit $" "o$ 'o5 5) !'(o-!ta)
()"t$ '!co:"t)(!"5)!0 care a (o&t apoi 'odi(icat 4n aprilie 2<<:. 0rin
'icro4ntreprinderi &e 4n+ele7 per&oanele Euridice care 4ndepline&c cu'ulati*! la
data de :1 dece'/rie a anului precedent ur',toarele condi+iiI
aD &unt produc,tori de /unuri 'ateriale! pre&tea., &er*icii )iL&au de&(,)oar,
acti*it,+i de co'er+K
/D au de la 1 p-n, la 5 &alaria+iK
cD au reali.at *enituri repre.ent-nd ec;i*alentul 4n lei p-n, la 1<<<<< euro
inclu&i*K
dD au capital inte7ral pri*at.
"u intr, &u/ inciden+a ace&tui act nor'ati* I /,ncile! &ociet,+ile de
a&i7urare )i rea&i7urare! &ociet,+ile de in*e&ti+ii! &ociet,+ile de ad'ini&trare a
in*e&ti+iilor )i &ociet,+ile de depo.itare! &ociet,+ile de inter'ediere de *alori
'o/iliare )i &ociet,+ile cu acti*itate eCclu&i*, de co'er+ eCterior.
81
I'po.itul &e calculea., prin aplicarea unei cote de 1!%M a&upra &u'ei totale a
*eniturilor tri'e&triale o/+inute din orice &ur&,. 0lata i'po.itului &e (ace
tri'e&trial.
O dat, cu intrarea 4n *i7oare a Codului i&cal! cota de i'po.itare pe
*eniturile 'icrointreprinderilor e&teI1!%M 4n anul 2<<8! :M 4n anul 2<<%! 2M in
anul 2<<9K 2!%M in anul 2<<6K :M in anul 2<<5.
I'(o-!t$% () 5!2!5)"5) &-a in&tituit 4n anul 1551. Ini+ial! ace&t i'po.it
era perceput nu'ai a&upra pro(iturile di&tri/uite ac+ionarilor &tr,ini ai unei
&ociet,+i cu capital total &au par+ial &tr,in. Ancep-nd cu 1 dece'/rie 1551
i'po.itul &-a aplicat tuturor di*idendelor di&tri/uite. Cota de i'punere (iind de
1<M.
Cerin+ele econo'iei de pia+, au (,cut nece&ar, a(a!3!a $"$! "o$ *!*t)'
5) !'($")) a% ()*oa")%o f!-!c). Ace&t &i&te'! care *enea &, 4nlocuia&c,
i'po.itul pe (ondul total de retri/uire! tre/uia &, reali.e.e o i'punere care &, +in,
&ea'a de puterea contri/uti*, a (iec,rui contri/ua/il! a&i7ur-nd ec;itatea (i&cal,!
'ai ale& 4n condi+iile 4n care di(eren+ele dintre *enituri de*eneau din ce 4n ce 'ai
'ari.
Ancep-nd de la 1 ianuarie 1551 a (o&t in&tituit !'(o-!t$% () *a%a!!! la care
erau &upu&e *eniturile &u/ (or', de &alarii )i alte drepturi &alariale reali.ate de
per&oanele (i.ice ro'-ne &au &tr,ine pe teritoriul Ro'-niei.
I'po.itul &e calcula lunar! pe (iecare loc de 'unc,! a&upra totalit,+ii *enitului
reali.at 4n luna re&pecti*, de (iecare &alariat! inclu&i* cele 4n natur,! aplic-ndu-&e
cote pro7re&i*e pe tran)e. Ace&tea *ariau 4ntre =M )i 8%M! tran)ele de *enit lunar
actuali.-ndu-&e periodic ca ur'are a e(ectelor in(la+iei.
An octo'/rie 1558! cotele *ariau de la %M la =<M! 4n iulie 155= cotele erau
cuprin&e 4ntre % )i 8<M! iar 4n ianuarie 1556 cotele re&pecti*e *ariau 4ntre 21M )i
8%M.
Se o/&er*, at-t o *aria+ie deo&e/it, a cotei 'ar7inale a i'po.itului 4ntre
8<M )i =<M! c-t )i o cre)tere a cotei celei 'ai 'ici de la %M la 21M. Acea&t,
cre)tere &-a reali.at 4n condi+iile acord,rii unei &u'e nei'po.a/ile.
Totodat,! &-a 'odi(icat (oarte de& )i nu',rul tran)elor de *enit i'po.a/il!
4n octo'/rie 1558 (iind 1=! 4n iulie 155= erau 18! 4n &epte'/rie 1559 erau =! 4n
octo'/rie 1559 &e re*ine la 18 iar 4n 'ai 1556 'ai erau doar 8.
Veniturile din drepturi de autor! *eniturile li/er-pro(e&ioni)tilor! *eniturile
din 4nc;irieri de cl,diri )i terenuri )i *eniturile din cola/or,ri au continuat &, (ie
i'pu&e potri*it *ec;ilor re7le'ent,ri dinainte de 1565 B4n cote pro7re&i*e pe
tran)e di(eren+iate 4n (unc+ie de natura *eniturilorD! p-n, la (inele anului 1559
c-nd a (o&t in&tituit !'(o-!t$% () 2)"!t$!%) ()*oa")%o f!-!c).
82
"oua re7le'entare &i&te'ati.a *eniturile i'po.itate )i apropia 'odul de
a)e.are al ace&tora. Veniturile reali.ate din acti*it,+i pe /a., de li/er, ini+iati*, )i
drepturi de autor &e i'po.itau cu cote pro7re&i*e pe tran)e cuprin&e 4ntre 1<M )i
:%M! iar pentru alte *enituri cotele erau cuprin&e 4ntre 1<M )i 8<M. Veniturile din
4nc;irieri &e i'po.itau cu 1%M. Ace&te cote &e aplicau la *enitul net.
2up, o tentati*, nereu)it,! reali.at, 4n 1559 de Ou*ernul Cior/ea! la
pre&iunea or7ani&'elor interna+ionale! &-a reu)it 4n 1555 trecerea la !'($"))a
2)"!t$%$! 7%o#a% a% ()*oa")%o f!-!c)0 care &-a aplicat de la 1 ianuarie 2<<<.
Ace&t i'po.it (iind datorat de per&oanele (i.ice ro'-ne cu do'iciliul 4n Ro'-nia
pentru *eniturile o/+inute 4n +ar, c-t )i din &tr,in,tate! precu' )i de per&oanele
(i.ice ro'-ne (,r, do'iciliu 4n Ro'-nia )i de per&oanele (i.ice &tr,ine care o/+in
*enituri din Ro'-nia prin inter'ediul unei /a.e (iCe &ituat, 4n Ro'-nia! &au 4ntr-
o perioad, ce dep,)e)te 4n total 16: .ile de-a lun7ul a 12 luni.
Actul nor'ati* uni(ica re7le'ent,rile pri*ind i'po.itul pe &alarii cu cele
pri*ind i'po.itul pe *eniturile per&oanelor (i.ice. S(era de aplicare include
*eniturile din acti*it,+i independente! din &alarii! din cedarea (olo&in+ei /unurilor
din di*idende! do/-n.i )i alte *enituri Bdin Eocuri de noroc! din pre'ii! tran.ac+ii
cu *alori 'o/iliare etc.D reali.ate 4n /ani )i 4n natur,.
I'po.itul a (o&t aplicat a&upra *eniturilor nete! contri/ua/ilii cu do'iciliul
4n Ro'-nia /ene(iciind de o deducere per&onal, de /a., )i de deduceri per&onale
&upli'entare! ace&tea din ur', (iind acordate 4n (unc+ie de nu',rul )i &itua+ia
per&oanelor a(late 4n 4ntre+inere &au pentru in*ali.i )i per&oane cu ;andicap.
Venitul anual 7lo/al i'po.a/il &e calcula cu aEutorul unor cote pro7re&i*e
pe tran)e cuprin&e 4ntre 16M Bpentru *enitul anual i'po.a/il p-n, la 11 'ilioane
leiD )i 8<M Bpentru partea ce dep,)e)te =< 'ilioane leiD. 0entru celelalte *enituri
ce nu &e &upun 7lo/ali.,rii! i'po.itul (iid calculat cu cote propor+ionale di(erite
4n (unc+ie de natura *enituluiI %M pentru di*idende! 1M pentru do/-n.i! 1<M
pentru *eniturile din Eocuri de noroc )i din pri'e 4n pri'e 4n /ani )i 4n natur, )i
1M pentru tran&(erul dreptului de proprietate a&upra *alorilor 'o/iliare )i p,r+ilor
&ociale.
0lata i'po.itului (iind (,cut, prin &topaE la &ur&,! &au prin pl,+i anticipate!
iar dup, 4nc;eierea anului! p-n, la :1 'artie a anului ur',tor celui de reali.are a
*enitului! contri/ua/ilii a*-nd o/li7a+ia &, depun, o declara+ie de *enit 7lo/al )i
declara+ii &peciale. ECcep+ie (,c-nd contri/ua/ilii care reali.ea., *enituri dintr-o
&in7ur, &ur&,! &u/ (or', de &alarii! la (unc+ia de /a., pe 4ntre7ul an (i&cal.
Ancep-nd din iulie 2<<< 4n *eniturile i'po.a/ile au (o&t inclu&e )i pen&iile
care dep,)eau un pla(on de 2.<<<.<<< lei! (,r, 4n&, ca ace&tea &, &e &upun,
7lo/ali.,rii. I'punerea lor &e reali.a cu aEutorul cotelor pro7re&i*e pe tran)e
*ala/ile pentru *eniturile care &e 7lo/ali.au.
8:
An iulie 2<<1 re7le'ent,rile pri*ind i'po.itul pe *enit &unt co'pletate )i
&i&te'ati.ate printr-un nou act nor'ati*! care a/ro7, celelalte acte nor'ati*e
eCi&tente 4n do'eniu! pre*ederile ace&tuia intr-nd 4n *i7oare la 1 ianuarie 2<<2.
0rin ace&t act nor'ati* &unt cuprin&e 4n &(era de i'po.itare )i alte *enituri
o/+inute de per&oanele (i.ice ro'-ne )i per&oanele (i.ice &tr,ine (iind introdu&e 4n
cate7oria *eniturilor i'po.a/ile )i *enituri din acti*it,+i a7ricole o/+inute din
*alori(icarea (lorilor! le7u'elor )i .ar.a*aturilor! 4n &ere )i &olarii! precu' )i a
ar/u)tilor! plantelor decorati*e )i ciupercilor! din eCploatarea pepinierelor *iticole
)i po'icole )i altele a&e'enea! iar! pla(onul de i'po.itare a pen&iilor e&te 'aEorat
la % 'ilioane lei pe lun,! &u'a ur'-nd &, (ie indeCat, 4n continuare.
Ancep-nd cu anul 2<<8! cate7oriile de *enituri &upu&e i'po.itului pe *enit!
potri*it pre*ederilor Codului i&cal- Le7ea %91L2<<: - &unt ur',toareleI
aD *enituri din acti*it,+i independenteK
/D *enituri din &alariiK
cD *enituri din cedarea (olo&in+ei /unurilorK
dD *enituri din in*e&ti+iiK
eD *enituri din pen&iiK
(D *enituri din acti*it,+i a7ricoleK
7D *eniturile din pre'ii )i din Eocuri de norocK
;D *enituri din alte &ur&e.
@are'ul anual de i'punere pentru anul (i&cal 2<<8! pentru calculul
pl,+ilor anticipate! e&te pre*,.ut 4n ur',torul ta/elI
_______________________________________________________________________
Venitul anual i'po.a/il BleiD I'po.itul anual BleiD
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
p-n, la 26.6<<.<<< 16M
26.6<<.<<1 - =5.=<<.<<< %.168.<<< [ 2:M pentru ceea ce dep,)e)te
&u'a de 26.6<<.<<< lei
=5.=<<.<<1 - 111.=<<.<<< 18.%=6.<<< [ 26M pentru ceea ce dep,)e)te
&u'a de =5.=<<.<<< lei
111.=<<.<<1 - 1%=.<<<.<<< 2=.:26.<<< [ :8M pentru ceea ce dep,)e)te
&u'a de 111.=<<.<<< lei
pe&te 1%=.<<<.<<< 81.828.<<< [ 8<M pentru ceea ce dep,)e)te
&u'a de 1%=.<<<.<<< lei
Ancep-nd cu data de <1.<1.2<<% cota de i'po.itare pentru *eniturile
reali.ate de per&oanele (i.ice e&te 1=M.
R)fo'a !'(o-!t)%o !"5!)ct)
88
Impozitele indirecte &e percep cu oca.ia *-n.,rii unor /unuri! eCecut,rii de
lucr,ri )i al pre&t,rii unor &er*icii! (iind *,r&ate la /u7etul pu/lic de c,tre
produc,tori! co'ercian+i &au pre&tatori de &er*icii )i &uportate de c,tre
con&u'atorii /unurilor )i &er*iciilor i'po.a/ile.
I'(o-!t$% () c!c$%a3!a '+f$!%o0 'o)tenit din *ec;iul re7i'! a
continuat &, &e aplice )i dup, 1565! dar proce&ul de li/erali.are a pre+urilor
7enerat de trecerea la econo'ia de pia+, a i'pu& a1)-a)a () #a-) "o! a taF)%o
7)")a%) 5) co"*$'a3!).
?ot,r-rea Ou*ernului adoptat, 4n 155<!cu pri*ire la li/erali.area pre+urilor!
cuprindea )i re7le'ent,ri cu pri*ire la i'po.itul pe circula+ia ',r(urilor.
O/li7a+ia de plat, a i'po.itului re*enea peroanelor (i.ice )i Euridice autori.ate &,
produc, /unuri! &, eCecute lucr,ri! &, pre&te.e &er*icii &au &, co'erciali.e.e
/unuri! adic, a7en+ilor econo'ici indi(erent de (or'a de proprietate.
Erau &upu&e i'puneriiI
aD *-n.,rile produ&elor o/+inute 4n +ar,! de orice (elK
/D produ&ele din i'portK
cD reali.,rile unit,+ilor de ali'enta+ie pu/lic,K
dD &er*iciile pre&tate )i lucr,rile eCecutate pentru ter+i! la eCtern.
I'po.itul &e calcula cu cote procentuale di(eren+iate pe &ectoare ale
econo'iei na+ionale )i pe 7rupe de produ&e.
I'po.itul pe circula+ia ',r(urilor a*ea o &erie de de.a*antaEe pro(undeI
- ',rea ni*elul pre+urilor! deoarece era un i'po.it 4n ca&cad,! care cuprindea 4n
/a.a de calcul i'po.itul din (a.ele anterioare )i care &e aplica 4n 'od repetatK
- era un i'po.it netran&parent! ',ri'ea i'po.itului inclu& 4n pre+ depin.-nd de
lun7i'ea lan+ului parcur& p-n, la con&u'ator
An plu&! datorit, (aptului ca i'po.itul aplicat la i'po.it ',rea (oarte 'ult
pre+urile! produ&ele de*eneau neco'petiti*e la eCport. Iar! datorit, lip&ei de
tran&paren+, a i'po.itului pe circula+ia ',r(urilor! nici nu &e putea aplica &cutirea
de i'po.it la produ&ele de&tinate eCportului.
Ca ur'are a ace&tor de.a*antaEe &e i'punea 4nlocuirea i'po.itului pe
circula+ia ',r(urilor cu taFa () 2a%oa)a a5+$7at+ Ace&ta e&te un i'po.it
neutru! perceput cu acela)i procent indi(erent de nu',rul &tadiilor parcur&e pe
circuitul econo'ic! (oarte tran&parent )i (oarte u)or de aplicat. Mai 'ult! taCa pe
*aloarea ad,u7at, per'ite eConerarea eCporturilor de i'po.it! ceea ce &pore)te
co'petiti*itatea produ&elor eCportate.
Introducerea TVA 4n Ro'-nia a (o&t in&tituit, printr-un act nor'ati* e'i&
4n iulie 1552! care! de)i tre/uia &, intre 4n *i7oare de la 1 ianuarie 155:! &-a
aplicat 4ncep-nd de la 1 iulie 155:.
8%
An &(era de aplicare a taCei pe *aloarea ad,u7at, erau cuprin&e opera+iunile
cu plat, precu' )i cele a&i'ilate ace&tora! e(ectuate de o 'anier, independent,
de c,tre per&oanele (i.ice )i Euridice pri*indI
aD li*r,rile de /unuri 'o/ile )i pre&t,ri de &er*icii e(ectuate 4n cadrul eCercit,rii
acti*it,+ii pro(e&ionaleK
/D tran&(erul propriet,+ii /unurilor i'o/iliare 4ntre a7en+ii econo'ici! precu' )i
4ntre ace)tia )i in&titu+ii pu/lice &au per&oane (i.iceK
cD i'portul de /unuri )i &er*icii.
"u &e cuprindeau 4n &(era de aplicare a taCei pe *aloarea ad,u7at,
opera+iunile pri*ind li*r,rile de /unuri )i pre&t,rile de &er*icii re.ultate din
acti*itatea &peci(ic, autori.at, e(ectuat, deI a&ocia+ii (,r, &cop lucrati*! a*-nd
caracter (ilantropicK or7ani&'ele care de&(,)oar, acti*it,+i de natur, reli7ioa&,!
politic, &au ci*ic,K or7ani.a+iile &indicale )i in&titu+iile pu/lice.
Opera+iunile cuprin&e 4n &(era de aplicare a taCei pe *aloare ad,u7ate &e
4'p,r+eau! din punct de *edere al re7ulilor de i'po.itare 4n trei cate7oriiI
- opera+iuni i'po.a/ile o/li7atoriiK
- opera+iuni la care &e aplica cota .ero! la care (urni.orii &au pre&tatorii nu
calculea., taCa la *-n.,rile de /unuri &au pre&t,rile de &er*icii! dar a*eau dreptul
&, deduc, taCa a(erent, /unurilor )i &er*iciilor ac;i.i+ionate &au reali.ate 4n
unit,+ile proprii! de&tinate reali.,rii opera+iunilor i'po.a/ileK
- opera+iuni &cutite de plata taCei pe *aloare ad,u7at,! pentru care! (urni.orii &au
pre&tatorii de &er*icii nu aplicau taC, la *-n.,rile de /unuri &au pre&t,rile de
&er*icii! dar nici nu a*eau drept de deducere pentru taCa ac;itat, de ei a7en+ilor
econo'ici de la care &-au apro*i.ionat.
0l,titorii taCei pe *aloarea ad,u7at, (iind per&oanele (i.ice )i Euridice care
e(ectuau de o 'anier, independent, una &au 'ai 'ulte opera+iuni i'po.a/ile.
Ini+ial! Ro'-nia a introdu& un &i&te' cu dou, cote )i anu'eI o cot,
nor'al, de 16M )i cota .ero! la ace&tea ad,u7-ndu-&e 4ntr-un ti'p &curt )i o cot,
redu&, de 5M! care &-a aplicat la o &erie de produ&e ali'entare! 'edica'ente )i
aparatur, de te;nic, 'edical, ).a.
2e-a lun7ul ti'pului re7le'ent,rile pri*ind TVA au &u(erit 'ultiple
'odi(ic,ri! cele 'ai i'portante *i.-nd reducerea nu',rului produ&elor )i
&er*iciilor eConerate de TVA! dar )i nu',rul )i ',ri'ea cotelor de i'po.itare.
A&t(el! 4n ceea ce pri*e)te ni*elul cotelor! ace&tea &-au 'odi(icat la 1 (e/ruarie
1556! cota nor'al, de*enind 22M! iar cota redu&, 11M. Ancep-nd de la 1 ianuarie
2<<< &-a renun+at la cota redu&,! iar cota nor'al, a de*enit 15M.
2atorit, 'ultitudinii 'odi(ic,rilor &u(erite 4n ti'p! a (o&t nece&ar ca
8=
re7le'ent,rile pri*ind TVA &, (ie re&i&te'ati.ate )i pu/licate 4ntr-un &i7ur act
nor'ati* prin care erau a/ro7ate re7le'ent,rile eCi&tente pri*ind TVA-ul! lucru
care &-a reali.at 4n 2<<: prin Le7ea %91L2<<:- Codul (i&cal.
Un alt pa& i'portant 4n apropierea &i&te'ului (i&cal ro'-ne&c de cele ale
+,rilor cu econo'ie de pia+, l-a con&tituit !"to5$c))a acc!-)%o! care &unt
i'po.ite &peciale de con&u'a+ie! care au 4n principal cu rol (i&cal! dar au 4n
*edere )i li'itarea con&u'ului la unele produ&e d,un,toare &,n,t,+ii Btutun!
alcoolD &au proteEarea unor re&ur&e rare BpetrolulD. Acci.ele &e datorea., intr-o
&in7ur, (a., a circuitului econo'ic de c,tre produc,tori! i'portatori &au
ac;i.itori.
An Ro'-nia i'po.itele &peciale pe con&u'a+ie au (o&t introdu&e 4n
dece'/rie 1551 B?O nr. 995 din 1551D! dar o re7le'entare co'pleCa )i di&tinct,
a ace&tora &a introdu& prin Le7ea nr. 82 din 155: care a a/ro7at di&po.i+iile
anterioare. Acea&t, le7e re7le'enta dou, (or'e ale i'po.itelor &peciale de
con&u'a+ie )i anu'eI acci.ele la unele produ&e din i'port )i din +ar, )i i'po.itul
la +i+eiul din produc+ia intern, )i 7a.ele naturale. Ulterior! re7le'ent,rile pentru
ace&te dou, tipuri de i'po.ite au (o&t &eparate.
Calculul acci.elor con(or' ace&tei le7i &e (,cea cu aEutorul cotelor
procentuale! cotele (iind di(erite pentru (iecare cate7orie de produ&e.
2e-a lun7ul ti'pului re7le'ent,rile pri*ind acci.ele au &u(erit eCtre' de
'ulte 'odi(ic,ri! 'ai ale& 4n conteCtul de.*olt,rii econo'iei &u/terane. A&t(el! a
(o&t 'odi(icat nu nu'ai ni*elul cotelor de i'punere ci )i 'odul de calcul al
acci.elor )i li&ta produ&elor la care ace&tea &e aplicau.
La &(-r)itul anului 1559 pre*ederile le7ale pri*ind acci.ele eCi&tente p-n,
atunci &unt a/ro7ate )i 4nlocuite cu altele noi! care au &u(erit )i ele 4n ti'p
nu'eroa&e 'odi(ic,ri. La r-ndul lor! ace&te pre*ederi )i 'odi(ic,rile lor
ulterioare &unt a/ro7ate )i 4nlocuite 4n ianuarie 2<<< cu un nou act nor'ati*! care!
dup, o &erie de 'odi(ic,ri! a (o&t )i el a/ro7at! iar 4ncep-nd cu 1 ianuarie 2<<2 a
intrat 4n *i7oare o nou, re7le'entare 4n do'eniul acci.elor care a ur',rit
ar'oni.area cu pre*ederile eCi&tente 4n Uniunea European,.
An ace&t &cop! produ&ele &upu&e acci.elor &unt 4'p,r+ite 4n dou, cate7orii.
3n prima categorie &unt cuprin&e cele trei 7rupe de produ&e &upu&e 4n 'od
o/li7atoriu acci.elor )i 4n +,rile 'e'/re ale UE! re&pecti*I alcool )i /,uturi
alcoolice! produ&e din tutun )i uleiuri 'inerale. 3n cea de!a doua categorie &unt
cuprin&e alte produ&e pentru care &-au &ta/ilit acci.eI ca(ea! !/iEuterii din aur )i
platin,! articole din cri&tal! autoturi&'e! con(ec+ii din /l,nuri no/ile! par(u'uri )i
anu'ite produ&e electronice.
An au7u&t 2<<2 a (o&t adoptat, o nou, re7le'entare pri*ind re7i'ul de
&upra*e7;ere )i autori.are a produc+iei i'portului )i circula+iei unor produ&e
89
&upu&e acci.elor! prin care &e ur',re)te reducerea (eno'enului de contra/and, )i
e*a.iune (i&cal, 4n do'eniul alcoolului )i al /,uturilor alcoolice.
Un alt pa& 4n re(or'a &i&te'ului (i&cal a (o&t cel pri*ind act$a%!-a)a
taF)%o 2a'a%). An 159:! pentru a putea de*eni 'e'/r, a Acordului Oeneral
pentru Tari(e Va'ale )i Co'er+! Ro'-nia adopta&e un tari( *a'al. Totu)i taCele
*a'ale &e percepeau e(ecti* nu'ai la i'portul de produ&e e(ectuat de per&oanele
(i.ice! pentru i'porturile reali.ate de 4ntreprinderile de co'er+ eCterior! taCele
*a'ale (iind &u&pendate! pentru a nu ',ri pre+urile 'ateriilor pri'e )i ale
produ&elor i'portate.
Trecerea la un nou 'od de (unc+ionare al econo'iei a pre&upu&
7enerali.area aplic,rii tari(ului *a'al precu' )i e(ectuarea unor 'odi(ic,ri ale
ace&tuia pentru adaptarea la noile realit,+i econo'ice.
An perioada de dup, 1565! Ro'-nia a &e'nat o &erie de acorduri
interna+ionale i'portante! precu' Acordul de a&ociere a +,rii noa&tre la
Co'unitatea European,! Acordul dintre Ro'-nia )i &tatele A&ocia+iei Europene a
Li/erului Sc;i'/! Acorduri /ilaterale dintre Ro'-nia )i &tatele AELS pri*ind
co'er+ul cu produ&e a7ricole de /a.,! Acordul de co'er+ li/er 4nc;eiat cu &tatele
din centrul Europei BCETAD )i Actul (inal al Rundei Uru7uaP.
0rin ace&te tratate &tatele &e'natare 4)i acord, reciproc (acilit,+i *a'ale! a
c,ror punere 4n aplicare e&te e)alonat, pe o perioad, de 'ai 'ul+i
ani! +inta (iind li/erali.area &c;i'/urilor co'erciale interna+ionale.
Tre/uie 'en+ionat c, 4n Ro'-nia taCe *a'ale &e aplic, eCclu&i* la i'port!
nu )i la eCport! pentru a nu di'inua co'petiti*itatea ace&tora.
An 1559 a (o&t adoptat un nou Cod Va'al al Ro'-niei prin care a (o&t
a/ro7at Codul Va'al al Repu/licii Sociali&te Ro'-nia! adoptat 4n 1596! ace&ta
(iind co'pletat cu un re7ula'ent de aplicare a Codului Va'al.
Au (o&t adoptate o &erie de re7le'ent,ri &peci(ice le7ate de proce&ul de
ar'oni.are le7i&lati*, 4n do'eniul *a'al! ur',rindu-&e preluarea 4n le7i&la+ia
na+ional, a re7le'ent,rilor co'unitare.
Con&ecin+ele re(or'ei (i&cale tre/uie &, &e 'ateriali.e.e la ni*el
'acroecono'ic 4n con&truirea unui &i&te' (i&cal *ia/il )i de randa'ent! care &,-i
a&i7ure *eniturile apro/ate prin /u7etul de &tat 4n condi+iile (olo&irii i'po.itelor
)i ca p-r7;ii ale politicii (i&cale! iar la ni*el 'icroecono'ic &, a&i7ure o pre&iune
(i&cal, &uporta/il, pentru contri/ua/ili Bper&oane (i.ice &au EuridiceD care &, nu
de&curaEe.e 'unca! econo'i&irea )i in*e&ti+iile )i nici &, incite la e*a.iune &au
(raud, (i&cal,.
C;eia de /olt, a politicii (i&cale actuale e&te relaCarea (i&cal, ca 'iEloc de
deten&ionare a 'ediului de a(aceri! de &ti'ulare a ini+iati*ei pri*ate )i de
4ncuraEare a o(iciali.,rii econo'iei a&cun&e. An acela)i ti'p! relaCarea (i&cal, *a
86
a&i7ura &u&tena/ilitatea cre)terii econo'ice prin eCtinderea /a.ei de i'po.itare
ca ur'are a eCtinderii acti*it,+ilor econo'ice o(iciale.
Cau.a principal, pentru care Ou*ernul a optat pentru relaCarea (i&cal, e&te
aceea c, o (i&calitate ridicat, co'port, o &erie de Fa'enin+,riG la adre&a
econo'iei realeI
-ri7idi.ea., e*olu+ia )i re&tructurarea o(ertei interneK
-a&cunde o parte din acti*itatea econo'ic, (a+, de conta/ili.area na+ional,K
O anali., retro&pecti*, a re(or'ei (i&cale reali.ate 4n Ro'-nia! p-n, 4n
pre.ent! arat, c, acea&ta a (o&t lip&it, de o &trate7ie clar, )i coerent,.
Re7le'ent,rile re(eritoare la i'po.ite! taCe )i alte contri/u+ii /u7etare au (o&t
adoptate de 'ulte ori ad-;oc! pornind de la nece&it,+i i'ediate! (,r, a &e
&u/ordona reali.arii unor o/iecti*e pe ter'en 'ediu )i lun7. Unele dintre
&olu+iile adoptate au (o&t &u7erate de con&ilieri &tr,ini &au de repre.entan+i ai unor
or7ani&'e interna+ionale pornind de la eCperien+a +,rilor lor &au de la intere&ele
in&titu+iilor 4n care lucrau )i care nu coincideau nici cu condi+iile concrete ale
Ro'-niei )i nici cu propriile noa&tre inter&e.
Unele 'odi(ic,ri au ra'a& 4n *i7oare nu'ai pentru (oarte putin ti'p!
aEun7-ndu-&e 4n &curt ti'p la un noian de acte nor'ati*e care au (acut di(icil,
cunoa)terea de c,tre contri/ua/ili a o/li7a+iilor ce le re*in )i c;iar de c,tre
(unc+ionari ai Mini&terului de inan+e . Toate ace&tea au a*ut ca e(ect cre)terea
4nclina+iei contri/ua/ililor &pre e*a.iune (i&cal,! contra/and, )i corup+ie.
Contri/ua/ilii con&tiincio)i )i corec+i ri&c,! uneori! &, (ie &anc+iona+i pe nedrept
pentru nere&pectareaLnecunoa)terea di&po.i+iilor le7ale! care &e &c;i'/au aproape
continuu.
2e)i &-au 4nre7i&trat )i pro7re&e 4n perioada &cur&, de la 4nceputul anului 155<!
pute' &pune c, re(or'a (i&cal, nu a (o&t 4nc;eiat, nici &u/ a&pect le7i&lati*! nici
conceptual.
2&2&P!"c!(!!%) 7)")a%) a%) Co5$%$! F!*ca% 5!" Ro'4"!a
Aderarea Ro'-niei la Uniunea European, a (o&t re.ultatul e(orturilor
co'une (,cute de politicieni! eCper+i ro'-ni )i &tr,ini! repre.entan+i ai 'ediului
de a(aceri! or7ani.a+ii patronale pe parcur&ul 'ai 'ultor ani. 0rintre cele 'ai
i'portante o/iecti*e ur',rite de Ro'-nia &-a a(lat )i ar'oni.area le7i&la+iei
(i&cale interne cu cea european,. An ace&t &en& 4nc, din anul 2<<:! la ni*elul
Mini&terului inan+elor 0u/lice &-a luat deci.ia 'odi(ic,rii )i reunirii 4ntre7ii
le7i&la+ii (i&cale a Ro'-niei 4n a)a nu'itul Cod i&cal.
An redactarea codului (i&cal un rol i'portant a (o&t de+inut de co&ultan+ii
europeni )i a'ericani precu' )i de 'ediul de a(aceri care! prin repre.entan+ii &,i!
85
a contri/uit din plin la europeni.area &i&te'ului (i&cal ro'-ne&c. Ca'era de
Co'er+ A'erican,! or7ani.a+ie care repre.int, in pre.ent intere&ele a pe&te 25<
de co'panii cu capital at-t auto;ton c-t )i a'erican )i european care au in*e&tit
4n Ro'-nia 'ai 'ult de )apte 'iliarde US2 )i au creat pe&te 1<<!<<< de locuri
de 'unc, 4n ulti'ii .ece ani! a r,&pun& de la /un 4nceput &olicit,rii
7u*erna'entale de a &priEini proce&ul de 'oderni.are a le7i&la+iei (i&cale
ro'-ne)ti.
Codul (i&cal reune)te le7i&la+ia (i&cal, pri*ind i'po.itele )i taCele care
de+in pe&te 6%M din *eniturile /u7etareI
I'po.itele )i taCele re7le'entate de codul (i&cal &untI
- i'po.itul pe pro(it!
- i'po.itul pe *enit!
- i'po.itul pe *eniturile 'icro4ntreprinderilor!
- i'po.itul pe *eniturile o/+inute din Ro'-nia de nere.iden+i!
- i'po.itul pe repre.entan+e!
- taCa pe *aloarea ad,u7at,!
- acci.ele!
- i'po.itele )i taCele locale.
0rin ela/orarea )i adoptarea le7ii nr. %91L2<<: pri*ind Codul (i&cal &e e*it,
'ultitudinea re7le'ent,rilor (i&cale! 'odi(ic,rile )i contradic+iile dintre di*er&e
pre*ederi! &e &i'pli(ic, re7ulile de i'po.itare! &e a&i7ur, a/ordarea corelat, )i
coeren+a unitar, a i'po.itelor )i taCelor.
Codul (i&cal re(lect, cadrul le7al pri*ind a)e.area! &ta/ilirea )i 4nca&area
i'po.itelor )i taCelor! indi(erent de /u7etul la care &e 4nca&ea., ace&tea. Cadrul
de ad'ini&trare al i'po.itelor )i taCelor e&te a&i7urat prin Codul de procedur,
(i&cal,.
I'po.itele )i taCele re7le'entate prin Codul (i&cal &e a)ea.,! &e &ta/ile&c )i
&e 4nca&ea., pe /a.a anu'itor principiiI
aD ")$ta%!tat)a '+*$!%o f!*ca%) 4n raport cu di(eritele cate7orii de
in*e&titori )i capitaluri! cu (or'a de proprietate pentru a a&i7ura condi+ii e7ale
in*e&titorilor! capitalului ro'-n )i &tr,in. 0rin inter'ediul ace&tui principiu &e
ur',re)te ca re7le'ent,rile (i&cale &, capete un caracter neutru )i &, a&i7ure
acela)i i'pact! indi(erent de cate7oriile de in*e&titori! capitaluri! (or', de
proprietateK
/D c)t!t$5!")a !'($")!! pre&upune ca prin ela/orarea de nor'e
Eudiciare clare &, &e eli'ine interpret,rile ar/itrare. 2e a&e'enea! certitudinea
i'punerii! care con&t, 4n &ta/ilirea preci&, pe (iecare pl,titor a ter'enelor!
'odalit,+ilor )i &u'elor de plat,! 4i per'ite ace&tuia &, ur',rea&c, &arcina (i&cal,
%<
ce 4i re*ine )i &, deter'ine in(luen+a (i&calit,+ii a&upra produc+iei )i a(acerilor
derulateK
cD )c.!tat)a f!*ca%+ nece&it, di(eren+ierea i'po.itelor! 4n (unc+ie de
capacitatea contri/uti*, a contri/ua/ililor! prin i'punerea di(eren+iat, a
*eniturilor! 4n (unc+ie de ',ri'ea ace&toraK
dD )f!c!)"3a !'($")!! ur',re)te ca prin a&i7urarea &ta/ilit,+ii pe ter'en
lun7 a pre*ederilor Codului (i&cal &, &e eCercite in(luen+, po.iti*, a&upra
'ediului de a(aceri )i a&upra &itua+iei per&oanelor (i.ice.
Codul (i&cal &e 'odi(ic, )i co'pletea., nu'ai prin le7e! pro'ul7at,! de
re7ul,! cu = luni 4nainte de data intr,rii 4n *i7oare )i &e aplic, de la 4nceputul
anului ur',tor.
An *ederea aplic,rii unitare a principiilor )i nor'elor din Codul (i&cal &-a
creat Co'i&ia i&cal, central,! care are 'i&iunea &, anali.e.e i'pactul
pre*ederilor din Codul (i&cal )i &, propun, ',&uri de 4'/un,t,+ire.
Mini&terul inan+elor e&te autori.at &, ela/ore.e nor'e 'etodolo7ice 4n
*ederea aplic,rii principiilor )i nor'elor din Codul (i&cal.
Ar'oni.area le7i&la+iei (i&cale ro'-ne)ti cu cea european, &-a concreti.at
4ntr-o nou, *er&iune a Codului i&cal )i a "or'elor &ale de aplicare! cu
aplica/ilitate de la <1.<1.2<<9. "oua le7i&la+ie! de)i i'per(ect, )i adu&, la
cuno)tin+a contri/ua/ililor cu 4nt-r.iere! reu)e)te totu)i &, includ, pre*ederi
preluate din principalele directi*e europene pri*ind taCarea.
A&t(el! 4n ceea ce pri*e)te TaCa pe Valoarea Adau7at,! 4n codul (i&cal au
(o&t preluate pre*ederile 2irecti*ei a VI-a Europene! cuno&cut, )i ca \2irecti*a
99L:66LCE a Con&iliului din 19.<%.1599 pri*ind ar'oni.area le7i&la+iilor &tatelor
'e'/re re(eritoare la i'po.itul pe ci(ra de a(aceri-&i&te'ul co'un pri*ind
TVAG. Acea&ta 2irecti*, cuprinde atit pre*ederi o/li7atorii pentru toate &tatele
Me'/re c-t )i reco'and,ri - pre*ederi la&ate la latitudinea (iecarui &tat 'e'/ru.
O alt, directi*, i'portanta e&te )i 2irecti*a 52L12LCEE a Con&iliului! din
2% (e/ruarie 1552! pri*ind re7i'ul 7eneral! depo.itarea! circulatia )i controlul
produ&elor &upu&e acci.elor! pu/licat, in Surnalul O(icial al Co'unitatilor
Europene BSOCED nr. L 9= din 2: 'artie 1552! cu 'odi(ic,rile )i co'plet,rile
ulterioare.
2in punct de *edere al le7i&la+iei (i&cale ro'-ne)ti! ace&te dou, acte
nor'ati*e europene introduc concepte )i ter'eni noi a caror 4n+ele7ere )i
a&i'ilare nece&it, o /un, cunoa)tere a teoriei (i&cale precu' )i o 'entalitate
di(erit, de cea cu care at-t autorit,+ile (icale c-t )i o /un, parte dintre
contri/ua/ili &unt o/i)nui+i. 2in ace&t 'oti*! 4n pri'ele luni de aplicare ele au
7enerat erori )i di(icult,+i care nu pot (i dep,)ite dec-t prin e(orturi co''une ale
autorit,+ilor )i co'paniilor co'erciale.
%1
Codul i&cal al Ro'-niei a p,&trat 4n&,! pe l-n7, noile re7uli europene )i
(oarte 'ulte dintre pre*ederile (i&cale auto;tone! /ine cuno&cute prin lip&a de
claritate )i a'/i7uitatea lor.Mai 'ult dec-t at-t! de)i &e dore)te a (i un cod de le7i
(i&cale inte7rat 4n le7i&la+ia european,! el nu cuprinde 4n titlul 1! 2i&po.i+ii
7enerale! anumite principiile generale ce &tau la /a.a oric,rui &i&te' (i&cal
'odern. Acceptarea ace&tor principii )i tran&(or'area lor 4n /a., le7al, de
redactare a 4ntre7ii le7i&la+ii (i&cale ar aduce Ro'-nia )i 'ai aproape de
'entalitatea (i&cal, co'un, 4n Europa )i ar 4n&e'na un pa& 4nainte 4n
ar'oni.area re7ulilor de taCare a co'paniilor! un de.iderat de alt(el )i la ni*elul
Co'i&iei Europene. An ce con&tau de (apt ace&te principii] Iata ! 4n continuare! o
&curt, pre.entare a lorI
1! -rincipiul beneficierii
Atunci cand /unurile )i &er*iciile (urni.ate de 7u*ern pot (i (urni.ate )i de
al+i pre&tatori &au produc,tori &au c-nd de a&t(el de /unuri )i &er*icii /ene(icia.,
nu'ai o parte a popula+iei! o taC, poate (i colectat, de la acea&ta 4n &c;i'/ul
con&u'ului /unurilor &au &er*iciilor re&pecti*eK ace&ta e&te principiul
/ene(icierii.
inan+area unor a&t(el de /unuri &au &er*icii poate (i (acut, direct &au
indirect de c,tre con&u'atorii lor prin plata unor taCe )i contri/u+ii. ECe'ple de
a&t(el de taCe )i contri/u+iiI taCa de dru'! taCa local, de ocupare a do'eniului
pu/lic! taCa de recla',! contri/u+iile de a&i7urari &ociale.
Re&pectarea ace&tui principiu ar pre&upune includerea 4n codul (i&cal )i a
contri/u+iilor de a&i7ur,ri &ociale )i de &,n,tate! d-nd a&t(el unitate ace&tuia.
! -rincipiul capacitii de plat
Con(or' ace&tui principiu! la /u7etul &tatului tre/uie &, par*in, *enituri
din i'po.ite )i taCe pe care (iecare contri/ua/il are datoria &, le pl,tea&c, 4n
con(or'itate cu capacitatea &a de plat,. Ace&t principiu per'ite eCercitarea de
c,tre 7u*ern a (unc+iilor &ale de redi&tri/uire a *eniturilor. Spre deo&e/ire de
principiul /ene(icierii! plata i'po.itelor nu e&te 4n le7atur, direct, cu (urni.area
de &er*icii pu/lice. Ace&t principiu nu &peci(ic, rela+ia eCact, 4ntre i'po.itul
pl,tit )i ni*elul *enitului contri/ua/ilului.
"! -rincipiul creterii economice
Si&te'ul de i'punere tre/uie &, produc, )i &, accelere.e cre)terea
econo'ic, a unei t,ri. Acea&ta are loc 4n pri'ul r-nd prin cre)terea econo'iilor
popula+iei )i prin direc+ionarea in*e&ti+iilor c,tre acti*ita+ile produc,toare de
*enituri 'ari. 2e a&e'enea! &i&te'ul de i'punere tre/uie &, nu cree.e un
de.intere& (a+, de 'unc,. Si&te'ele /ine con&truite tre/uie &, 4ncuraEe.e cre)terea
co'petiti*, pentru di(eritele &ectoare ale econo'iei.
4! -rincipiul adecvrii
%2
Venitul din i'po.ite )i taCe al unui 7u*ern *a depinde de ',ri'ea /a.ei
de taCare! precu' )i de ni*elul cotelor de i'po.itare adoptate prin &i&te'ul de
i'punere. I'po.itele )i taCele i'ple'entate tre/uie &, (ie cele 'ai potri*ite )i 4n
',ri'e &u(icient, pentru a (inan+a ne*oile 7u*ernului 4n ti'p. 2ac, *enitul din
i'po.ite )i taCe nu e&te &u(icient de ridicat pentru a acoperi ne*oile
7u*erna'entale! atunci 7u*ernul e&te o/li7at &, apele.e la 4'pru'uturi! tip,rire
de 'oned,! *-n.are de acti*e &au 4ncetinirea i'ple'ent,rii proiectelor de
de.*oltare.
5! -rincipiul stabilitii
A)a cu' adec*area *eniturilor e&te i'portant, pentru a (inan+a ne*oile
7u*erna'entale! &ta/ilitatea *eniturilor din i'po.ite )i taCe 4n ti'p e&te
i'portant, pentru a 'en+ine continuitatea 4n politicile (i&cale ale unei +,ri. 2ac,
*eniturile din i'po.ite )i taCe nu &unt &ta/ile )i au (luctua+ii 'aEore 4n ti'p!
acea&ta *a a(ecta 4n &en& ne7ati* pro7ra'ele 7u*erna'entale.
Sta/ilitatea re7ulilor )i cotelor de taCare 4n ti'p e&te de a&e'enea de dorit.
Sc;i'/,rile con&tante de cote )i re7uli de i'punere crea., di(icult,+i &ectorului
pri*at 4n plani(icarea pe ter'en lun7. Atunci c-nd &i&te'ul (i&cal e&te &tructural
in&ta/il el de*ine o &ur&a de ri&c )i 7enerea., ine(icien+a econo'ic, in *iitor.
6! -rincipiul simplitii
Un &i&te' de taCe tre/uie &, (ie &i'plu! a&t(el 4nc-t contri/ua/ililor &, le *in,
u)or &, i &e con(or'e.e. Si'plitatea tre/uie aplicat, at-t la ni*elul &tructurilor
le7i&lati*e! c-t )i la acela al ad'ini&tra+iei. Si'plitatea &i&te'ului de i'punere
aEuta la pro'o*area unei 'ai /une )i e(ecti*e ad'ini&tr,ri a i'po.itelor )i
taCelor. Un &i&te' (i&cal co'plicat poate &, produc, co&turi 'ari ale colect,rii )i
ad'ini&tr,rii taCelor )i i'po.itelor.
7!-rincipiul costurilor sczute de administrare i conformare
At-ta *re'e c-t *eniturile (i&cale &unt colectate 4n principal pentru a
(inan+a ne*oile 7u*ernului co&turile 'ari ale colet,rii reduc ni*elul net al
*enitului (i&cal a(lat la di&po.i+ia 7u*ernului. Un /un &i&te' (i&cal pre&upune
co&turi &c,.ute de ad'ini&trare )i con(or'are. 2aca ace&te co&turi con&tituie o
parte i'portant, a *eniturilor (i&cale! &i&te'ul (i&cal tre/uie re&tructurat.
0rincipiile pre.entate 'ai &u&! &-au a(lat pe 'a&a de lucru a unui 7rup de
lucru creat la ni*elul Co'i&iei Europene 4n *ederea ar'oni.,rii taC,rii
corpora+iilor la ni*el continental. Ace&t 7rup B Co''on Con&olidated Corporate
TaC @a&e Nor^in7 OroupD a &tatutat re7ula con(or' c,reia 4n *ederea
identi(ic,rii unei /a.e co'une de taCare a co'paniilor tre/uie plecat de la un &et
de principii 7enerale! unani' acceptate de Statele Me'/re cu &i&te'e de taCare
di(erite. Totodat, 7rupul de lucru &u&+ine nece&itatea ar'oni.,rii &i&te'elor
conta/ile europene )i corelarea lor cu cele (i&cale.
%:
i&calitatea ro'-nea&c, &e 4ncadrea., 4n tiparul (i&calit,+ii e&t-europene
care! printr-o i'po.itare direct, 'ai redu&,! cre)te atracti*itatea propriei pie+e
pentru in*e&ti+iile &t,ine! (,c-nd concuren+, &tatelor *e&t europene ce practic,
ni*eluri de (i&calitate 'ai ridicate.Cu toate ace&tea! 4n&,! nu &e poate aprecia c,
eCi&t, o uni(or'itate nici ',car 4n re7iunea e&t-european,! eCi&t-nd +,ri care Q 4n
ceea ce pri*e)te i'po.itul pe *enitul per&oanelor (i.ice - au introdu& cota unic,
BE&tonia! Letonia! Lituania! Ru&ia! Ucraina etc.D )i altele care 4)i 'en+in &i&te'ul
de i'po.itare pro7re&i*, BCe;ia! Un7aria! 0oloniaD. 2in punctul de *edere al
taCei pe *aloarea adau7at,! 4n ulti'ii ani! &e o/&er*, c, ratele aplicate &e 'en+in
relati* con&tante 4n unele +,ri din Europa Central, )i de E&t! cu' ar (i Un7aria!
0olonia! Slo*enia! Ro'-nia.
Ro'-nia aplic,! 4ncep-nd cu 1 ianuarie 2<<%! o cot, unic, de i'po.itare
de 1=M a&upra *eniturilor per&oanelor Euridice )i (i.ice. Ancep-nd cu 1 ianuarie
2<<=! ace&ta &-a eCtin& )i a&upra altor cate7orii de *enituri ale per&oanelor (i.ice!
care p-n, acu' /ene(iciau de o i'po.itare la ni*el 'ai redu&. 2e a&e'enea! )i
*eniturile nere.iden+ilor intr, &u/ inciden+a ace&tei cote.
Re(or'a ad'ini&tra+iei (i&cale a 4nceput deEa 4n Ro'-nia prin in(iin+area
A7en+iei "a+ionale de Ad'ini&trare i&cal, BA"AD 4n octo'/rie 2<<:!
(unc+ional, din 2<<8! )i prin in(iin+area departa'entului pentru 'arii
contri/ua/ili.
Un pri' e(ect e*ident al aplic,rii cotei unice de i'po.itare de 1=M a (o&t o
relaCare (i&cal,! 4n&, e(ectele ace&teia ar (i 'aCi'i.ate dac, ar (i 4n&o+ite )i de o
reducere &i'ilar, &au de o pla(onare a contri/u+iilor &ociale. An pre.ent!
contri/u+iile &ociale B(ondul de pen&ii! (ondul de )o'aE! a&i7ur,rile de &,n,tateD
r,'-n la un ni*el ridicat. Ace&tea repre.int, 89!%M din &alariul /rut! 4n ti'p ce 4n
Europa ace&tea &unt de :%!=M! iar 'edia pentru contri/u+iile &ociale ac;itate de
cet,+enii din noile &tate 'e'/re e&te de :8!9M.
An ceea ce pri*e)te *eniturile din in*e&ti+ii cea 'ai i'portant, &c;i'/are
din anul 2<<= a (o&t introducera cotei de 1=M pentru i'po.itarea di*idendelor )i
do/-n.ilor! *enituri pentru care anterior &e pre*edea o cot, de 1<M. Cre)terea
i'po.itului pe di*idende *a &ti'ula pro/a/il rein*e&tirea pro(itului o/+inut cu
toate c, nei'po.itarea pro(itului rein*e&tit! con&iderat, una dintre 'arile 'i.e ale
'odi(ic,rile Codului (i&cal! nu a (o&t apro/at,.
Veniturile din tran.ac+ionarea *alorilor 'o/iliare Bac+iuni! p,r+i &ociale
etc.D &unt )i ele i'po.itate cu 1=M. I'po.itul pe c-)ti7urile din ac+iuni la @ur&, a
r,'a& de 1M pentru titlurile de+inute cel pu+in un an )i de 1=M pentru cele
*-ndute &u/ un an.
%8
I'po.itul de 2M pe *enitul 'icro4ntreprinderilor nu &e aplic, (ir'elor de
con&ultan+, )i 'ana7e'ent! pentru a &e e*ita e*a.iunea (i&cal, prin 4nca&area
unor &alarii )i *enituri pe ace&te (ir'e! iar ni*elul de 2M *a cre)te 7radual! de
anul *iitor! aEun7-nd la 2!%M 4n 2<<6 )i :M 4n 2<<5.
Tran.ac+iile i'o/iliare *or (i i'po.itate cu :M din *aloarea total, (a+, de o
cot, de 1=M din di(eren+a de pre+ aplicat, 4n pre.ent! iar taCa de ti'/ru de 1M a
(o&t eli'inat,.
Modi(ic,rile 4n do'eniul TVA cu i'pact &e'ni(icati* a&upra 'ediului de
a(aceri 4n perioada 2<<% Q 2<<9 +in de do'eniului i'o/iliar Baplicarea ',&urilor
&i'pli(icate pentru *-n.area de cl,diri )i terenuriD precu' )i de &ociet,+ile de
tele*i.iune prin ca/lu Beli'inarea &cutirii pentru &er*iciile de di(u.are prin
ca/luD.
Re(eritor la acci.e tre/uie a*ute 4n *edere 'odi(ic,rile a(erente anului
2<<= precu' )i ',&urile tran.itorii )i i'pactul pe care aderarea la Uniunea
European, 4l *a a*ea 4n &(era de aplicare a ace&tor taCe indirecte. A&t(el! 4n 2<<=
ni*elul acci.elor &-a 'odi(icat 4n dou, etape. Ancep-nd cu 1 ianuarie 2<<= &-a
redu& ni*elul acci.elor cu aproCi'ati* %M pentru ca(eaua praEit,! *erde )i
&olu/il,! 4n ti'p ce 4ncep-nd cu 1 iulie 2<<= a cre&cut ni*elul acci.elor pentru
produ&ele acci.a/ile ar'oni.ate Badic, /ere! produ&e din tutun! alcool etilic!
/en.in, cu plu'/! electricitate etcD.
0re*ederile Codului (i&cal ur',re&c a&i7urarea unei 'ai /une
predicti/ilit,+i cu pri*ire la i'pactul i'po.itelor a&upra 'ediului de a(aceri )i
a&upra 4nt,ririi di&ciplinei i'po.itelor. 0rin inter'ediul unei le7i&la+ii coerente &e
a&i7ur, cunoa)terea cadrului (i&cal 4n care 4)i de&(,)oar, acti*itatea at-t a7en+ii
econo'ici! c-t )i popula+ia.
An ela/orarea Codului (i&cal &-a 'ai ur',rit pro'o*area &ta/ilit,+ii
le7i&lati*e! reducerea (i&calit,+ii! co'/aterea e*a.iunii (i&cale )i 'oderni.area
le7i&la+iei (i&cale! 4n *ederea alinierii la nor'ele Uniunii Europene.
An *ederea eli'in,rii unor interpret,ri! capitolul al treilea al Codului (i&cal
eCplic, &e'ni(ica+ia unor ter'eni )i a unor eCpre&ii.
Codul (i&cal pre*ede re7uli de aplicare 7eneral, a)e.ate la /a.a
i'po.itelor! )i anu'eI plata i'po.itelor 4n 'oneda na+ional, a Ro'-nieiK
*eniturile i'po.a/ile &unt (or'ate din *eniturile 4n nu'erar )iL&au 4n natur,K
dreptul autorit,+ilor (i&cale de a nu lua 4n con&idera+ie o tran.ac+ie care nu are
&cop econo'ic &au &, re4ncadre.e (or'a unei tran.ac+ii pentru a re(lecta
con+inutul econo'ic 4n &ta/ilirea unui i'po.it &au a unei taCeK aplicarea unor
'etode la &ta/ilirea pre+ului de pia+, al tran.ac+iilor dintre per&oane )i deli'itarea
*eniturilor care &e con&ider, a (i o/+inute din Ro'-nia! indi(erent dac, &unt
pri'ite din Ro'-nia &au din &tr,in,tate.
%%

2&<& E2o%$3!a 1! *t$ct$a 2)"!t$!%o 1! c.)%t$!)%!%o #$7)ta) :" Ro'4"!a :"
()!oa5a 200<6200?
E*olu+ia *eniturilor )i c;eltuielilor /u7etare din Ro'-nia 4n acea&t,
perioad, a (o&t in(luen+at, at-t de ',&urile de re(or', econo'ic, )i (i&cal, c-t )i
de (unc+ionarea econo'iei. A&t(el! pe (ondul reducerii i'plic,rii &tatului pe plan
econo'ic )i &ocial! are loc o reducere a c;eltuielilor pu/lice )i i'plicit a
*eniturilor nece&are pentru acoperirea ace&tora! reducere a'pli(icat, )i de
declinul &u(erit de econo'ia ro'-nea&c, 4n anii T5<.
@u7etul 7eneral con&olidat 4n perioada anali.at, e&te pre.entat 4n ta/elul
nr.2.1.
Tabelul nr.2.1.
E2o%$3!a #$7)t$%$! 7)")a% co"*o%!5at
'il.lei BRO"D
"r.
crt.
2<<: 2<<8 2<<% 2<<=
date
pro*i.orii
19. @u7etul 7eneral
con&olidat R
- *enituri
- c;eltuieli
de(icitL eCcedent
%68:9!8<
=2929!1<
- 8265!9<
98<88!2<
999:9!%<
- :=5:!:<
69=25!8<
65659!6<
- 22=6!8<
1<=59%!:<
112=2=!:<
- %=%1!<<
16. 0.I.@.
M din 0.I.@.
- *enituri
- c;eltuieli
- de(icitL
eCcedent
159=<<!<<
25!%9
:1!98
- 2!19
28=:91!<<
:<!<%
:1!%%
- 1!%<
26916=!<<
:<!%1
:1!:<
-<!95
::%5<<!<<
:1!68
::!%:
- 1!=5
RD S-au eli'inat la con&olidare (luCurile intre /u7ete
Sur&aI Mini&terul inantelor 0u/lice
2irectia Oenerala de Sinte.a a 0oliticilor @u7etare
2in datele pre.entate &e con&tat, c, *eniturile /u7etare au cuno&cut o
&c;i'/are de trend! 4nca&,rile 'aEor-ndu-&e de la an la an! ponderea *eniturilor
/u7etare 4n 0I@ 4nre7i&trea., cre)teri 4n (iecare an pre.entat (a+, de anul
precedent.C;eltuielile au 4nre7i&trat o cre)tere 4n ter'eni no'inali dar &-au redu&
ca pondere 4n 0I@.
Veniturile colectate la /u7etul 7eneral con&olidat re(lect, un 'ai 'are
accent pe i'po.itele indirecte a c,ror pondere 4n total *enituri a cre&cut!4n ti'p
%=
ce ponderea i'po.itelor idirecte are o tendin+, de &c,dere!con(or' datelor din
ta/elul nr.2.2.
Tabelul nr.2.2.
E2o%$3!a 1! *t$ct$a 2)"!t$!%o #$7)t$%$! 7)")a% co"*o%!5at
'!%&%)!=RON,
2<<: M din
total
2<<8 M din
total
2<<% M din
total
2<<=
date
pro*i.orii
M din
total
V)"!t$! tota%) DBC<70C0 /00000 7C0CC020 /00000 B7?2;0C0 /00000 /0?;7D0<0 /00000
V)"!t$!
f!*ca%)
542!"# 4!1# $%$!1# 4!3 %244#!%# 4!#" $43!2# #!2#
Impozite
directe
- i'po.it pe
pro(it
- i'po.it pe
&alarii )i
*enit
- contri/u+ii
a&i7ur,ri
&ociale
- alte i'po.ite
directe
:1<<2!6<
86%2!6%
%95<!2%
16=18!9<
198%!<<
%:!<%
6!:<
5!51
:1!6%
2!56
:59=1!2<
9266!:%
952=!6%
228%9!8<
2<66!=<
%:!=5
5!68
1<!91
:<!:2
2!62
889<6!:<
91:8!<<
9%59!5<
29181!9<
26:8!6<
%1!<1
6!18
6!=9
:<!51
:!2:
%=:59!9<
9=29!5<
5:61!6<
:15=8!22
982:!96
%2!92
9!1:
6!99
25!66
=!58
Impozite
indirecte
- TVA
- TaCe *a'ale
- Acci.e
- Alte
i'po.ite
indirecte
2:565!5<
18%<9!5<
1266!2<
=<8<!6<
21%:!<<
81!<%
28!62
2!2<
1<!::
:!=6
:<1:8!5<
19:%1!=%
1=2:!=<
69=5!%%
2:5<!1<
8<!=5
2:!8:
2!15
11!68
:.2:
:99:2!%<
2:%99!=%
218<!5<
5995!8<
22:8!:<
8:!<%
2=!5<
2!88
11!1%
2!%%
8<<5%!%<
2%91%!9<
2%5=!2<
1<%66!1<
115%!%<
:9!86
28!<:
2!82
5!65
1!12
V)"!t$!
")f!*ca%)
<20<0C0 D0CB <?<;000 C0;/ CD770D0 D022 7</C000 ?0B<
V)"!t$! 5!"
ca(!ta%
/D20C0 002? <B?0/0 00D2 CC;0B0 00D/ /02D0<0 00;?
8a"t$! BB0;0 00/D /2<000 00/7 /C/0<0 00/?
S$#2)"3!! 0000 0000 20000
Do"a3!!
B(d.eCterneD
0000 0000 20B/000 /0;C
O()a3!$"!
f!"a"c!a) 0000 0000 ?/0B0 000D
Sur&aI Mini&terul inantelor 0u/lice
2irectia Oenerala de Sinte.a a 0oliticilor @u7etare
0rincipalele *enituri /u7etare au (o&t in(luen+ate 4n e*olu+ie de (actori
&peci(iciI
- rit'ul de cre)tere econo'ic,K
%9
- cur&ul 'ediu de &c;i'/ leuLeuroK
- ni*elul cotelor de i'po.itareK
- cre)terile 4nre7i&trate 4n do'eniul &alari.,rii )i ocup,rii (or+ei de 'unc,K
- 4'/un,t,+irea 7radului de colectare.
Re(eritor la c;eltuielile /u7etului 7eneral con&olidat!4n perioada anali.at,
ace&tea au cre&cut 4n ter'eni no'inali! dar &-au redu& ca pondere 4n 0I@.
Tabelul nr. 2.3.
E2o%$3!a 1! *t$ct$a c.)%t$!)%!%o #$7)t$%$! 7)")a% co"*o%!5at G c%a*!f!ca3!)
)co"o'!c+
'!%&%)!=RON,
2<<: M din
total
2<<8 M din
total
2<<% M din
total
2<<=
date
pro*i.orii
M din
total
C.)%t$!)%! tota%) ?27270/0 /00000 777<70D0 /00000 B;B;70B0 /00000 //2?2?0<0 /00000
C;eltuieli
curente
- c;eltuieli de
per&onal
- c;eltuieli
'ateriale
B/unuri )i
&er*iciiD
- do/-n.i
- &u/*en+ii
- tran&(eruri
%%652!9=
5:8%!61
189%2!1<
8<2:!:1
889:!%:
2:256!<1
65!1<
18!65
2:!%1
=!81
9!1:
:9!18
=58:9!2<
12%61!:<
161%9!%<
:<61!9<
%:89!%<
:<2=5!2<
65!:2
1=!16
2:!:%
:!5=
=!66
:6!58
616=6!:<
1862=!=<
22986!8<
2552!=<
%=12!:<
:%=66!8<
51!<=
1=!9<
2%!:<
:!:2
=!28
:5!=5
5=:<=!6<
15%6:!1<
21895!8<
291:!9<
=525!%<
8%=<1!1<
6%!%1
19!:6
15!<9
2!8<
=!1%
8<!86
C;eltuieli de
capital
==22!92 1<!%= 6218!8< 1<!%9 965:!:< 6!96 1:851!%< 11!59
A'pru'uturi
acordate
211!=2 <!:8 6%!5< <!11 :=!2< <!<8 :5!5< <!<:
Ra'/ur&,ri de
credite
2966!1< 2!89
Sur&aI Mini&terul inantelor 0u/lice
2irectia Oenerala de Sinte.a a 0oliticilor @u7etare
An &tructura econo'ic, a c;eltuielilor /u7etului 7eneral con&olidat!
con(or' datelor din ta/elul nr.2.:.4n anul 2<<= (a+, de anul 2<<: &e con&tat, o
cre)tere a c;eltuielilor de per&onal! a c;eltuielilor de capital pe (ondul reducerii
c;eltuielilor 'ateriale! a &u/*en+iilor )i a do/-n.ilor a(erente datoriei pu/lice.
An perioada anali.at, (ondurile au (o&t concentrate cu prioritate pentruI
- acti*it,+i )i &tructuri din do'enii prioritare 4n *ederea ader,rii la Uniunea
European, B Miniaterul Ad'ini&tra+iei )i Internelor! 'ini&terul Su&ti+iei!
Mini&terul 0u/lic! Con&iliul Concuren+eiDK
- recalcularea pen&iilorK
%6
- acoperirea cre)terilor &alariale acordate per&onalului din &ectorul /u7etarK
- indeCarea aloca+iilor pentru (a'ilie )i copiiK
- a&i7urarea nece&arului de (onduri pentru pen&iile a7ricultorilorK
- &,n,tate!a*-nd ca de&tina+ie plata datoriilor re&tante! dar )i (inan+area
acti*it,+ii curenteK
- 4nl,turarea e(ectelor e(ectelor cala'it,+ilor naturale! 4ndeo&e/i pentru
re(acerea in(ra&tructurii rutiere )i (ero*iare.
Tabelul nr. 2.4.
E2o%$3!a 1! *t$ct$a c.)%t$!)%!%o #$7)t$%$! 7)")a% co"*o%!5at G c%a*!f!ca3!)
f$"c3!o"a%+
'!%&%)!=RON,
2<<: M din
total
2<<8 M din
total
2<<% M din
total
2<<= M din
total
C.)%t$!)%! tota%) ?27270/0 /00000 777<70D0 /00000 B;B;70B0 /00000 //2?2?0<0 /00000
Autorit,+i pu/lice :2=1!%: %!15 812<!1< %!:< %128!2< %!9< 6122!5< 9!2<
Ap,rare
na+ional,
291=!9< 8!:: :%9%!5< 8!=< 81:%!:< 8!=< 89<:!%< 8!19
Ordine pu/lic, )i
&i7uran+,
national,
:8=9!5< %!%: %12=!9: =!=< %86:!9< =!1< 6%<1!:< 9!%%
An*,+,'-nt %5%5!1: 5!%< 9%81!=% 5!9< 5:85!8< 1<!8< 18%%=!1< 12!52
S,n,tate 99:<!1< 12!:2 68=8!2< 1<!5< 1<2%8!6< 11!8< 11<18!2< 5!96
Cultur,!reli7ie )i
acti*it,+i &porti*e
119=!:< 1!69 1%62!9< 2!<: 1959!5< 2!<< 2616!:< 2!%<
A&i&ten+, &ocial,!
indeni.a+ii!
aEutoare! pen&ii!
aloca+ii
16=8<!6< 25!91 2852=!1% :2!<= 266%9!2< :2!1 ::%%2!6< 25!95
Ser*icii )i de.*.
0u/lic, )i
locuin+e
8%88!9% 9!2% 8=6=!:< =!<2 822%!2< 8!9< :6<9!2< :!:6
Mediu )i ape :<9!:< <!86 :82!6< <!88 566!5< 1!1< 11%:!=< 1!<2
Indu&trie 19:9!2< 2!99 1912!5< 2!2< 12:%!8< 1!:9 89<%!:< 8!19
A7ricultur, )i
&il*icultur,
15<1!5< :!<: :<%9!6< :!5: :2:=!:< :!=< 868:!=< 8!:<
Tran&porturi )i
co'unica+ii
%8=1!8< 6!9< 9%2=!1< 5!=6 6<25!=< 6!5: 116:5!6< 1<!%1
Alte ac+iuni
econo'ice
619.5< 1!:< 1218!6< 1!%= 26%5!5< :!16 811!8< <!:9
Cercetare
)tiin+i(ic,
:9:!1% <!%5 8%=!2< <!%6 929!%< <!6< 1188!%< 1!<1
Alte ac+iuni :5=!11 <!=: 2:%!%9 <!:< %=:!9< <!==
2o/-n.i la
datoria pu/lic,
8<2:!:1 =!81 :<61!9< :!5= 2552!=< :!:: 291:!9< 2!8<
A'pru'uturi 211!=2 <!:8 6%!5< <!11 :=!2< <!<8 :5!5< <!<:
%5
Sur&aI Mini&terul inantelor 0u/lice
2irectia Oenerala de Sinte.a a 0oliticilor @u7etare
An &tructura (unc+ional, a c;eltuielilor /u7etului 7eneral con&olidat
con(or' datelor din ta/elul nr.2.8. &e rele*, ur',toareleI
- c;eltuielile pentru 4n*,+,'-nt pre.int, o e*olu+ie a&cendent, cre)terea (iind
at-t 4n ter'eni no'inali c-t )i 4n ter'eni realiK
- reducerea c;eltuielilor pentru ac+iuni econo'iceK
- c;eltuielile pentru a&i&ten+, &ocial,! aloca+ii! pen&ii! aEutoare )i 4nde'ni.a+ii 4)i
'en+in po.i+ia do'inant,K
- c;eltuielile pentru &,n,tate au 4nre7i&trat cre)teri 4n ter'eni no'inali dar &-a
redu& ponderea lor 4n total c;eltuieli K
- di'inuarea ponderii c;eltuielilor pentru &er*icii )i de.*oltare pu/lic,.
0olitica /u7etar, 4n perioada 2<<:-2<<= a a*ut ca o/iecti* &c,derea
de(icitului /u7etului 7eneral con&olidat. M,&urile care pot conduce la reducerea
de(icitului /u7etar &untI
prioritate reducerea c;eltuielilor pu/lice K
reducerea c;eltuielilor ad'ini&tra+ieiK
eli'inarea &u/*en+iilorK
',rirea /a.ei de i'po.itare B c-t 'ai pu+in de la c-t 'ai 'ul+i DK
accent pe i'po.itele indirecte.
0olitica (i&cal-/u7etar, tre/uie &, &priEineI
atingerea obiectivului de intire direct a inflaiei prin
msuri care s limiteze presiunile asupra masei monetare;
X 7e&tionarea ec;ili/rat, a )o'aEului inclu&i* prin inter'ediul
4nde'ni.a+iilor de )o'aE care &, a&i7ure &tandardele de *ia+, proiectate (,r, a
7enera cre)tere arti(icial, de cerere a7re7at,K
X orientarea c;eltuielilor /u7etare 4n direc+ii )i pentru o/iecti*e cu e(ect
'ultiplicator a&upra o(ertei a7re7ate interneK
X proiectarea )i i'ple'entarea unei politici pu/lice de 4ndatorare intern, care &, e*ite decapitali.area /,ncilor )i cre)terea
ratelor do/-n.ii /ancare! a'/ele cu e(ect ne7ati* a&upra cererii de in*e&ti+ii )i a&upra in(la+iei.
=<
Ca(!to%$% <
POLITICA FISCAL 6 INSTRUMENT DE REALIHARE A
ECHILIBRULUI ECONOMIC I SOCIAL
<&/&Ro%$% (o%!t!c!! f!*ca%) :" :"5)(%!"!)a f$"c3!!%o *tat$%$!
Econo'ia de pia+,! a)a cu' a (o&t ea de&cri&, de Ada' S'it;! e&te o
econo'ie 4n care indi*idul! 4n dorin+a &a e7oi&t, de reali.are a /inelui per&onal!
e&te c,l,u.it de o '-n, in*i.i/il, &pre reali.area /inelui pu/lic! a&t(el 4nc-t orice
inter*en+ie a &tatului 4n 'ecani&'ul pie+ei li/ere ar antrena aproape ine*ita/il
con&ecin+e ne(a&te. An&, econo'ia de pia+, (unc+ionea., 4n 'od e(icient! adic,
eCploatea., la 'aCi' re&ur&ele eCi&tente )i a&i7ur, &ati&(acerea la 'aCi' a
con&u'atorilor! doar 4n condi+ii de concuren+, per(ect,. 2ac, acea&ta e&te
pre.ent,! (or+ele pie+ei *or conduce la o &tare de ec;ili/ru concuren+ial! 4n care
produc+ia &au con&u'ul nu 'ai pot (i reor7ani.ate 4n a)a (el 4nc-t &, &e reali.e.e
o cre)tere a &ati&(ac+iei unei per&oane! (,r, di'inuarea &ati&(ac+iei altei per&oane.
Concuren+a per(ect, e&te cea care a&i7ur, identitatea opti' Q ec;ili/ru Q
e(icien+,. An realitate 4n&,! concuren+a per(ect, nu eCi&t, )i ca ur'are apar o &erie
de &itua+ii 4n care pia+a reali.ea., o alocare ine(icient, a re&ur&elor! cuno&cute &u/
denu'irea de e)ec al pie+ei. 0rin eCpre&ia e)ec al pie+ei 4n+ele7-ndu-&e orice
per(or'an+, a pie+ei care &e con&ider, a (i 'ai pu+in /un, dec-t cea 'ai /un,
per(or'an+, po&i/il,! ceea ce nu 4n&ea'n, c, nu &-a 4nt-'plat ni'ic /un.
2atorit, pre.en+ei e)ecului pie+ei! &tatul poate &, inter*in, 4n proce&ul
aloc,rii re&ur&elor pentru a corecta &au co'pen&a &l,/iciunile pie+ei.
Totodat,! &-a con&tatat c, nu 4ntotdeauna pie+ele (unc+ionea., /ine 4n atin7erea
unor +eluri &ociale 'ai 7enerale cu' ar (i atin7erea unei di&tri/u+ii ec;ita/ile a
*eniturilor &au pro'o*area unor *alori ale co'unit,+ii. 0ie+ele nu &unt e(iciente
4n 4ndeplinirea ace&tor &copuri pentru c, indi*i.ii nu ur',re&c ace&te &copuri
ac;i.i+ion-nd /unuri )i &er*icii pe pie+e.
2eoarece (unc+ionarea pie+ei &e poate do*edi ade&ea ne'iloa&,! put-nd
duce la apari+ia unor ine7alit,+i uria)e! &tatul poate &, inter*in, pentru a corecta
di&(unc+iunile de di&tri/u+ie ale pie+ei. An plu&! deoarece periodic econo'iile &unt
con(runtate cu o &erie de (eno'ene ne7ati*e cu' &untI )o'aEul! lip&a cre)terii
econo'ice etc.! &tatul poate inter*eni pentru a +ine &u/ control eCce&ele ciclului
econo'ic )i a reali.a &ta/ili.area econo'iei.
=1
0entru reali.area ace&tor roluri! pe care le poate Euca 4n econo'ie! &tatul
are la di&po.i+ie trei 'ari cate7orii de in&tru'enteI i'po.itele! c;eltuielile
pu/lice )i tran&(erurile de la /u7et precu' )i re7le'ent,rile.
An ceea ce pri*e)te politica /u7etar,! care reune)te politica (i&cal, )i
politica c;eltuielilor pu/lice!&e identi(ic, trei (unc+ii care &e &uprapun cu cele trei
roluri ale &tatuluiI (unc+ia de alocare! (unc+ia de di&tri/u+ie )i (unc+ia de
&ta/ili.are. 0olitica (i&calH pro'o*atH de autoritH+ile 7u*erna'entale ale oricHrui
&tat conte'poran e&te orientatH! de re7ulH! &pre atin7erea unor o/iecti*e
'icroecono'ice )i 'acroeocono'ice ce deri*H din rolurile pe care &tatul tre/uie
&, le 4ndeplinea&cH 4n econo'ieI
J un rol alocativ!
J un rol distributiv;
J un rol stabilizator.
2e la ace&te (unc+ii *o' porni 4n anali.a rolului politicii (i&cale.
<&/&/&Ro%$% a%ocat!2 a% (o%!t!c!! f!*ca%)
unc+ia de alocare &e re(erH la i'plicarea &tatului 4n 'ecani&'ul pie+ei 4n
*ederea deter'inHrii tipului )i calitH+ii unui &er*iciu pu/lic )i la po&i/ilitH+ile de
cre)tere a *eniturilor pentru acoperirea c;eltuielilor nece&are pre&tHrii ace&tuia. O
alocare e(icient, a re&ur&elor 4n econo'ie con&t, 4n utili.area totalit,+ii re&ur&elor
di&poni/ile a&t(el 4nc-t &ati&(ac+ia indi*i.ilor &ociet,+ii &, (ie 'aCi',.
2e&i7ur! atunci c-nd pia+a a&i7urH o utili.are e(icientH a re&ur&elor!
i'plicarea &tatului e&te 'inorH )i con&tH 4n ac+iuni 'enite &H 4ncuraEe.e
concuren+a )i li/era intrare pe pia+H. 2i'potri*H! atunci c-nd nu eCi&tH o
co'peti+ie e(icientH )i &e 'ani(e&tH o &itua+ie de 'onopol &au eCternalitH+i!
i'plicarea pu/licH e&te nece&arH pentru re7le'entarea acti*itH+ii econo'ice.
Acea&ta &e (ace (ie prin produc+ie pu/licH directH! (ie prin &priEinirea (ir'elor
pri*ate 4n adoptarea deci.iilor pri*ind tipul! cantitatea )i calitatea produc+iei. An
ace&t &en&! &e (ace di&tinc+ia 4ntre (o5$c3!a 5!)ctI 5) *tat 4n care 4ntrea7a
acti*itate de reali.are a unui /un e&te a&i7uratH de &ectorul pu/lic )i (o5$c3!a
($#%!cI !"5!)ctI 4n care /unul &e reali.ea.H de (ir'e pri*ate pe /a.a unor
deci.ii pu/lice. 2e eCe'plu! ec;ipa'entele 'ilitare &unt 4n 7eneral a&i7urate de
&ectorul pu/lic! prin co'en.i la (ir'e pri*ate.
I'portan+a (unc+iei de alocare 4n perioada de tran.i+ie din Ro'-nia e&te
'ult a'pli(icat, co'parati* cu econo'iile de.*oltate! )i e&te datorat,
ne(unc+ion,rii pie+ei concuren+iale. Spre eCe'plu! &tatului 4i re*ine rolul e*ident
de a o(eri &er*icii pu/lice cu' &unt educa+ia )i &,n,tatea pu/lic,! &er*iciile
&ociale )i in(ra&tructura de /a., Bdru'uri! teleco'unica+ii etc.D pentru un 'are
=2
nu',r de &u/iec+i econo'ici co'plet dependen+i de /u7et! co'parati* cu &itua+ia
altor +,ri 4n care (inan+area de la /u7et e&te par+ial, pentru 4n*,+,'-nt! ocrotirea
&,n,t,+ii &au cultur,.
Anali.a cu pri*ire la 7radul cel 'ai adec*at de i'plicare al &tatului 4n
o(erta de /unuri )i &er*icii dintr-o econo'ie! &e co'plic, 'ult prin eCi&ten+a
no+iunii de eec al statului. E)ecul apare atunci c-nd inter*en+ia &tatului (ie nu are
e(ectul &contat! (ie pro*oac, e(ecte &ecundare nedorite! &au a'-ndou,.
Una din di(icult,+ile 'aEore cu care &e con(runt, 7u*ernul! indi(erent &u/
ce (or', ar ale7e 7u*ernul &, inter*in, pentru a co'/ate e)ecul pie+ei! &e re(er,
la *olu'ul de in(or'a+ii nece&ar pentru a lua cele 'ai potri*ite deci.ii. Ca
ur'are a ace&tei cerin+e! o (oarte 'are cantitate de re&ur&e tre/uie alocat, pentru
o/+inerea de date rele*ante! ceea ce poate duce la un grad ridicat de birocraie
guvernamental! care nu contri/uie 4n 'od direct la crearea de utilitate. An plu&!
e&te (oarte po&i/il, apari+ia unei cla&e de /irocra+i! care 4)i ur',re)te propriile
o/iecti*e &peci(ice 4n cadrul &i&te'ului! ceea ce i'plic, (aptul c, atin7erea
e(icien+ei econo'ice 4ncetea., &, 'ai (ie o prioritate. 2ac, +ine' cont )i de
(aptul c, in(or'a+iile rele*ante nu *or putea (i &tr-n&e niciodat, 4n totalitate!
eCi&t, o 'are po&i/ilitate de luare a unor deci.ii eronate )i lip&ite de acurate+e.
Antr-o lu'e 4n care in(or'a+iile &unt i'per(ecte )i di&per&ate! pia+a reu)e)te
&, reali.e.e o alocare a re&ur&elor cu un 'ini' de in(or'a+ii nece&are! 4n ti'p ce
pentru ca &tatul &, poat, (ace acela)i lucru e&te ne*oie de un *olu' uria) de
in(or'a+ii )i de aceea apro*i.ionarea cu /unuri )i &er*icii ar tre/ui! cel 'ai /ine!
&, (ie l,&at, 4n &arcina pie+ei li/ere.
Un alt eCe'plu de e)ec al inter*en+iei 7u*erna'entale e&te adu& de teoria
op+iunilor pu/lice care e*iden+ia., c, politicienii pot urmri .n primul r%nd
interesele personale )i nu intere&ul pu/lic. 2e aceea pare per(ect re.ona/il &,
crede' c, ei ar putea 4ncerca &, deter'ine re7larea inter*en+iei 7u*erna'entale
4n econo'ie! 'ai de7ra/, &pre propriul (olo&! dec-t &pre /inele &ociet,+ii 4n
an&a'/lu.
Un eCe'plu i'portant 4n ace&t &en& e&te )i ciclul politico-econo'ic! care
arat, c, principala 7riE, a politicienilor e&te preocuparea de a (i reale)i! iar un alt
eCe'plu e&te corup+ia. An ace&te condi+ii e&te (oarte po&i/il ca preocuparea
pri'ordial, a 7u*ernului! atunci c-nd inter*ine 4n econo'ie! &, nu 'ai (ie aceea
de a deter'ina un 7rad 'ai 'are de e(icien+,.
O alt, pro/le', i'portant, pe care o ridic, inter*en+ia &tatului 4n calitate
de o(ertant e&te po&i/ilitatea ca &er*iciile pu/lice &, de*in, *ulnera/ile la
influena acaparatoare a unor grupuri de interese. An ace&t &en& autorit,+ile de
re7le'entare au (o&t treptat acaparate de (ir'ele pe care &e pre&upunea c, le
=:
re7le'entea.,! a&t(el 4nc-t autorit,+ile de re7le'entare au (o&t 'ai tentate &,
proteEe.e (ir'ele dec-t con&u'atorii.
An lupta pentru reparti+ia re&ur&elor intr, 4n co'peti+ie 7rupuri de intere&e
ce (ac pre&iuni a&upra &tatului pentru a o/+ine unele a*antaEeI protec+ie 4n (a+a
concuren+ei *enite din partea altor o(ertan+i! &u/*en+ii de la /u7et etc. Un nu',r
'are de a&e'enea 7rupuri pot (r-na de.*oltarea econo'ic,! c,ci ac+iunea lor e&te
o (or', de ri&ip, a ener7iei &ociale! ti'pul con&u'at pentru a (ace lo//P
neput-nd (i (olo&it &i'ultan pentru opti'i.area propriei acti*it,+i econo'ice.
Re.ultatul ace&tui con&u' de ti'p! e&te la r-ndul &,u p,7u/o&! cadrul econo'ic
unitar tran&(or'-ndu-&e 4ntr-o acu'ulare pe&tri+, de condi+ii care depind de (or+a
pre&iunii politice.
O alt, pro/le', a inter*en+iei &tatului 4n acti*itatea de apro*i.ionare cu
/unuri )i &er*icii &e re(er, la rigiditatea legislaiei. A&t(el! re7ulile )i
re7le'ent,rile &unt di(icil de &c;i'/at! 4n ti'p ce condi+iile pie+ei &e &c;i'/,
continuu )i ade&ea rapid. Un eCe'plu e&te (aptul c, datorit, e*olu+iei te;nolo7ice
pentru o &erie de &er*icii con&iderate la un 'o'ent dat 'onopoluri naturale! pia+a
a de*enit concuren+ial,! cu' e&te ca.ul teleco'unica+iilor )i c;iar al
tran&porturilor pe calea (erat,. Cu toate ace&tea unele 7u*erne continu, &,
re7le'ente.e acti*itatea do'eniilor re&pecti*e.
Ca ur'are a ace&tor e)ecuri ale &tatului! criticii inter*en+iei 7u*ernului
a*erti.ea., c, acea&ta poate (i 'ai rea dec-t '-na in*i.i/il, a pie+ei! c, 4n loc &,
produc, /unuri pu/lice! poate produce di&tor&iuni 'ai 7ra*e dec-t cele pentru
corectarea c,rora a inter*enit.
2eoarece nu 4ntotdeauna inter*en+ia &tatului 4n econo'ie pentru corectarea
e)ecului pie+ei 4n alocarea re&ur&elor e&te e(icient,! +,rile tre/uie &, decid, a&upra
ur',toarelor pro/le'eI
1. Ce &er*icii *or (i produ&e 4n 4ntre7i'e de c,tre &ectorul pu/lic ]
2. Ce &er*icii *or (i (inan+ate din (onduri pu/lice! dar *or (i produ&e 4n
&ectorul pri*at ]
:. Ce &er*icii pu/lice anterioare tre/uie (urni.ate 4n 4ntre7i'e pe o /a.,
pri*at, ]
Le7at de r,&pun&ul la ace&te 4ntre/,ri tre/uie ar,tat c, o politic, econo'ic,
corect, depinde! 4n 'od crucial de o apreciere corect, a acti*it,+ilor care cad 4n
&arcina &tatului )i a celor care cad 4n &arcina popula+iei.Luarea deci.iei pri*ind
i'plicarea &tatului 4n alocarea re&ur&elor pre&upune o anali., apro(undat, a
(iec,rei &itua+ii! lucru (oarte di(icil de reali.at datorit, di(icult,+ilor de e*aluare a
/ene(iciilor )i co&turilor (iec,rei alternati*e dar )i a cantit,+ii 'ari de in(or'a+ie
nece&ar, 4n acea&t, opera+iune.
=8
Un in&tru'ent (oarte util 4n luarea ace&tor deci.ii e&te analiza cost!
beneficiu, care aplic, o re7ul, deci.ional, &i'pl,I dac, toate /ene(iciile! 4n
ter'eni 'onetari! &unt 'ai 'ari dec-t co&turile inte7rale! atunci proiectul e&te de
intere& pu/lic. Co'pen&area e&te (,cut, 4n ter'eni de /ene(icii nete! iar ac+iunile
care aduc cele 'ai 'ari /ene(icii nete &unt cele care tre/uie (inan+ate. Acea&t,
anali.,! de)i pre.int, o &erie de di(icult,+i le7ate de e*aluarea tuturor co&turilor )i
/ene(iciilor 4n eCpre&ie 'onetar,! r,'-ne un in&tru'ent util 4n deter'inarea
ac+iunilor care ar tre/ui 4ntreprin&e 4n intere& pu/lic.
2in punct de *edere al politicii (i&cale! &ta/ilirea raportului dintre &ectorul
pu/lic )i &ectorul pri*at tre/uie &, 7,&ea&c, acel ni*el al acti*it,+ii &tatului pentru
care /ene(iciul &ocial re.ultat din c;eltuielile pu/lice e(ectuate e7alea., co&tul
&ocial i'pu& co'unit,+ii &u/ (or', de taCe )i i'po.ite! acea&ta (iind condi+ia
pentru o/+inerea unei e(icien+e 'aCi'e a acti*it,+ii &ectorului pu/lic.
0rincipala pro/le', care apare 4n 7,&irea e7alit,+ii e&te aceea a &ta/ilirii
/ene(iciului &ocial o/+inut ca ur'are a c;eltuielilor pu/lice e(ectuate.
<&/&2&Ro%$% 5!*t!#$t!2 a% (o%!t!c!! f!*ca%)
2i&tri/u+ia *eniturilor &e re(erH la i'plicarea &tatului pe pia+H prin proce&ul
de aEu&tare a *eniturilor )i a*u+iei acu'ulate din tran.ac+ii econo'ice. Rolul
di&tri/uti* are 4n *edere in(luen+area di&tri/u+iei *enitului )i a a*erii 4n &ocietate
prin inter'ediul (i&calit,+ii! al &er*iciilor pu/lice de a&i7ur,ri &ociale )i al
di&tri/u+iei &er*iciilor din &ectorul pu/lic! a&t(el 4nc-t &, (ie atin& o/iecti*ul de
'en+inere a unei ec;it,+i &ociale.2e)i anali.a econo'icH nu o(erH indicii 4n ceea
ce pri*e)te corectitudinea ace&tei reparti+ii! principiile de ec;itate &ocialH )i Eu&tH
re7le'entare a a*u+iei &tau la /a.a politicilor (i&cale )i a c;eltuielilor pu/lice.
2i&tri/u+ia *eniturilor &e a&i7urH 4n practicH 4n &pecial prin &i&te'ul i'po.itelor
pro7re&i*e care con&tH 4n perceperea unor i'po.ite 'ai ridicate a&upra *eniturilor
'ai 'ari. An ace&t (el! &ectorul pu/lic 4nca&ea.H (onduri ce pot (i (olo&ite pentru
acordarea unor (acilit,+i celor cu *enituri 'ici.
"u 4ntotdeauna o alocare opti', a re&ur&elor! reali.at, de pia+,! e&te
con&iderat, core&pun.,toare din punct de *edere &ocial. Acea&t, di(eren+iere
apare pentru c,! 4n ti'p ce 4n econo'ia de pia+, /a.a lu,rii deci.iilor o repre.int,
ra+iunea econo'ic,! 4n &i&te'ul politic! /a.a de operare e&te repre.entat, de
*alorile 'ai &u/iecti*e al Eu&ti+iei! ec;it,+ii )i drept,+ii.
2eoarece reparti+ia reali.at, de pia+, duce la 'ari ine7alit,+i econo'ice!
&e con&ider, c, &tatul e&te 4ndrept,+it &, inter*in, pentru a corecta di&(unc+iunile
de di&tri/u+ie ale pie+ei! c;iar dac, acea&t, i'plicare *a deter'ina deteriorarea
&t,rii ini+iale de opti'.
=%
Cau.ele care duc la apari+ia ine7alit,+ilor 4n reparti+ia *eniturilor reali.at,
de pia+, &unt di*er&e )i 4n (unc+ie de ele pute' deo&e/i 'ai 'ulte tipuri de
ine7alit,+iI
1. inegaliti de oportuniti! datorate ine7alit,+ii dot,rilor ini+iale! 7enerate deI
- ori7inea )i &itua+ia (a'ilial, B/a7aE 7enetic! in&truire! educa+ie a*ereDK
- di&cri'in,ri pe plan politic )i econo'ic B4n (unc+ie de ra&,! na+ionalitate!
&eC! reli7ie! *-r&t, etc.DK
2. inegaliti de remunerare 7enerate deI
- in*e&ti+iile 4n capital u'an Bpre7,tire )colar,! pro(e&ional,! uni*er&itar, etc.D.
- (unc+ionarea i'per(ect, a pie+elor Bdi(eren+e de re'unerare 4n (unc+ie de
re7iune! ra'ur,! po.i+ie 4n 4ntreprindere! puterea &indicatelor! le7i&la+ie etc.D.
2ac, unele din ace&te ine7alit,+i &unt ine*ita/ile )i i'po&i/il de 4nl,turat!
4n &pecial cele le7ate de /a7aEul ereditar! ele (iind lar7 acceptate! celelalte &unt
con&iderate nedrepte )i &e ur',re)te eli'inarea lor 4n *ederea a&i7ur,rii egalitii
anselor.ECi&ten+a ace&tor ine7alit,+i (ace ca 'aEoritatea econo'i)tilor &, accepte
o redi&tri/uire a *eniturilor reali.ate de &tat! dar pro/le'a care &e pune 4n di&cu+ie
e&te aceea a criteriilor dup, care acea&t, redi&tri/uire tre/uie reali.at, precu' )i a
ni*elului )i (or'elor ace&teia.
An reali.area politicii de redi&tri/uire &tatul poate ur',ri dou, o/iecti*e
&trate7ice alternati*e. 0lec-nd de la cele dou, tipuri de ine7alit,+i ale *eniturilor!
ac+iunea puterii pu/lice &e poate concentra! (ie a&upra ine7alit,+ilor de
oportunit,+i! (ie a&upra celor de re'unerare. An practic, &-a do*edit c, cea 'ai
'are parte a 'iEloacelor de ac+iune pre.int, un e(ect &u/&idiar )i a&upra celeilalte
&ur&e de ine7alit,+i de *enit.
Lupta contra ine7alit,+ilor de oportunit,+i e&te du&, 4n pri'ul r-nd 4n plan
in&titu+ional! drepturile indi*iduale (unda'entale tre/uind &, (ie 4n&cri&e 4n
Con&titu+ie )i &, (ie re&pectate 4n practic,.
Totodat, tre/uie&c luate )i o &erie de ',&uri cu caracter econo'ic *i.-ndI
- eli'inarea 'i.eriei )i anal(a/eti&'uluiK
- redi&tri/uirea a*erilorK
- 4ncuraEarea de.*olt,rii re7iunilor a(late 4n declin econo'ic.
A'potri*a ine7alit,+ilor de re'unerare &e poate ac+iona prin ini+ierea unor
',&uri de re7le'entare! precu'I (iCarea unui ni*el 'ini' al &alariului! controlul
pre+urilor )iL&au al c;iriilor )i &u/*en+ionarea pre+urilor a7ricole. ECperien+a a
ar,tat c, ace&te ac+iuni! care *i.ea., proteEarea anu'itor cate7orii &ociale )i
7arantarea unui anu'it ni*el al *eniturilor! au o e(icacitate redu&,! ele pertur/-nd
4n &c;i'/ /una (unc+ionare a pie+elor.
==
Ace&t tip de ',&uri aEut, un anu'it 7rup de per&oane a(ect-nd 4n acela)i
ti'p! 4n 'od neinten+ionat! altele. Reducerea ine7alit,+ilor de re'unerare &e
poate reali.a )i prin ',&uri precu'I
- (or'area acu'ul,rii de capital u'an prin de.*oltarea &i&te'ului de 4n&o+ire
)i a&i7urarea acce&ului la )tiin+,K
- con&er*area calit,+ii capitalului u'an prin ',&uri 4n do'eniul i7ienei!
&,n,t,+ii! ;a/itatuluiK
- acordarea de aEutoare directe per&oanelor de(a*ori.ate.
0olitica (i&cal, 4'preun, cu c;eltuielile pu/lice Eoac, un rol e&en+ial 4n
reali.area redi&tri/uirii *eniturilor. I'po.itele 4'preun, cu contri/u+iile la
a&i7ur,ri &ociale &unt principala &ur&, prin care &tatul o/+ine re&ur&ele nece&are
(inan+,rii di(eritelor &er*icii )i a tran&(erurilor 7ratuite o(erite popula+iei de &tatul
/un,&t,rii.
O i'portan+, deo&e/it, 4n proce&ul redi&tri/uirii o are i'po.itul pro7re&i*
pe *enit! prin inter'ediul c,ruia are loc o di(eren+iere a contri/u+iilor
contri/ua/ililor la (or'area re&ur&elor pu/lice! a&t(el 4nc-t cei cu *eniturile 'ari
&, pl,tea&c, propor+ie 'ai 'are din *enit &u/ (or', de i'po.ite.
Tre/uie 'en+ionat c, atunci c-nd a (o&t introdu& ace&t i'po.it 4n practic,
ni*elul cotelor era redu& iar pro7re&i*itatea lor li'itat,! cota 'ar7inal, a
i'po.itului nedep,)ind p-n, la pri'ul r,./oi 'ondial 4n nici o +ar, 1<M. 2e la
ace&t 'o'ent &itua+ia 4ncepe &, &e &c;i'/e! 4n &pecial 4n ti'pul celui de al doilea
a r,./oi 'ondial! )i dup, aceea! c-nd ni*elul 'ar7inal al cotelor pro7re&i*e a
aEun& 4n 'ulte +,ri la 6<-5<M )i c;iar 'ai 'ult.
2e a&e'enea )i i'po.itele pe a*ere! 4'preun, cu cele pe &ucce&iune )i
dona+ii! Eoac, un rol i'portant 4n reali.area redi&tri/uirii! aplic-ndu-&e )i 4n ca.ul
lor o i'po.itare pro7re&i*,. 2ac, i'po.itul pe *enit e&te (olo&it 'ai ale& pentru
corectarea ine7alit,+ilor de re'unerare! i'po.itele pe a*ere )i &ucce&iuni *i.ea.,
4n &pecial corectarea ine7alit,+ilor de oportunit,+i.
Tot 4n direc+ia redi&tri/uirii! politica (i&cal, ac+ionea., )i prin acordarea de
&cutiri &au reduceri de i'po.ite pentru cei cu *enituri (oarte 'ici.
I'po.itele indirecte &unt o &ur&, &ta/il, )i ela&tic, de ali'entare a
/u7etului de &tat! aduc-nd *enituri i'portante ace&tuia! inclu&i* 4n perioadele 4n
care econo'ia &e a(l, 4n cri.,! 'o'ente 4n care randa'entul i'po.itelor pe *enit
&cade &u/&tan+ial. Ceea ce &e poate (ace pentru o &porire a e(ectului redi&tri/uti*
al politicii (i&cale e&te cre)terea contri/u+iei i'po.itelor directe la (or'area
*eniturilor (i&cale 4n raport cu i'po.itele indirecte. Acea&t, &olu+ie e&te deEa
aplicat, 4n practic, 4n 'aEoritatea +,rilor de.*oltate! ponderea i'po.itelor directe
4n (or'area *eniturilor (i&cale e&te 4n Eur de 9<M! &au c;iar 'ai 'ult! aEun7-nd &,
dep,)ea&c, 6<M 4n SUA! Saponia )i El*e+ia.
=9
0e /a.a eCperien+ei acu'ulate de-a lun7ul ti'pului &-a o/&er*at c, politica
de redi&tri/uire pre.int, o &erie de li'ite care ridic, &erioa&e &e'ne de 4ntre/are
4n pri*in+a re.ultatelor ace&teia.
Una dintre cele 'ai i'portante acu.a+ii care &unt adu&e politicii de
redi&tri/uire e&te aceea c,! acea&ta a (o&t deturnat, 4n (olo&ul cla&ei
'iElocii!reali.-ndu-&e 'ai 'ult o redi&tri/uire 4n (a*oarea celor cu *enituri 'edii
dec-t in (a*oarea celor &,raci.
O alt, acu.a+ie! (rec*ent adu&, politicii de redi&tri/uire! e&te aceea c, prin
o(erirea unor &er*icii (urni.ate de &tat 4n 'od 7ratuit! cu' e&te ca.ul 4n do'eniul
a&i&ten+ei 'edicale de eCe'plu! cererea pentru ace&te &er*icii cre)te 'ult pe&te
cea care ar (i eCi&tat dac, &er*iciul re&pecti* era (urni.at prin inter'ediul pie+ei.
0entru a putea &ati&(ace acea&t, cerere! o(erta cre)te )i ea! 'ai ale& c,
produc,torii pot pro(ita de pe ur'a ace&tui lucru. A&t(el! 'edicii! de eCe'plu! au
tot intere&ul &, o(ere &er*iciile cerute de pacien+ii lor! c;iar dac, ace&tea nu &unt
&trict nece&are! at-t ti'p c-t ele &unt pl,tite de c,tre &tat. Ace&t (eno'en (ace ca
&, nu 'ai poat, (i reali.at, o alocare opti', a re&ur&elor! deoarece ace&te &er*icii
*or (i con&u'ate p-n, c-nd utilitatea lor 'ar7inal, *a (i e7al, cu .ero! ceea ce *a
duce la &acri(icarea con&u'ului altor /unuri )i &er*icii cu o utilitate 'ai 'are.
O &itua+ie &pecial, a con&tituit-o &u/*en+ionarea unor &er*icii o(erite de
'onopolurile naturale a(late 4n proprietatea &tatului pe criterii de a&i7urare a
ec;it,+ii. A&t(el! ace&te &er*icii erau o(erite con&u'atorilor la un pre+ a(lat &u/
co&tul de produc+ie! pentru a (i a&i7urat acce&ul la ele )i pentru per&oanele cu
*enituri 'ici. #i 4n ace&t ca.! &-a 4nre7i&trat o cre)tere a con&u'ului pe&te ni*elul
care ar (i eCi&tat dac, &er*iciile erau o(erite la pre+ul pie+ei! 'ai ale& c, de ace&te
(acilit,+i /ene(iciau! nu doar cei &,raci ci toat, popula+ia! inclu&i* cei cu *enituri
(oarte 'ari. Ca ur'are! a co&turilor i'en&e care au (o&t &uportate de &tat! 4n ti'p!
&-a renun+at la acea&t, &u/*en+ionare care &-a do*edit a (i total ine(icient,.
O o/iec+ie (oarte &erioa&, (a+, de o politic, a'pl, de redi&tri/uire e&te )i
(aptul c,! atunci c-nd are loc o cre)tere eCa7erat, a protec+iei &ociale o(erite de
&tat! &unt &coa&e din Eoc or7ani.a+iile *oluntare de aEutor reciproc &au de caritate!
deoarece &e creea., i'pre&ia c, doar &tatul e&te o/li7at &, &e 4n7riEea&c, de cei
ne*oia)i.O/li7a+ia de a contri/ui prin i'po.ite (ace &, di&par, dorin+a de a o(eri
de /un, *oie! de a aEuta. A&t(el! etati&'ul &ocial 'ar7inali.ea., &piritul
co'unitar autentic.
Tre/uie 'en+ionat )i (aptul c, &i&te'ele actuale de a&i&ten+, &ocial, &unt
acu.ate de crearea unei 'entalit,+i de dependen+, pentru cei a&i&ta+i. A&t(el!
acordarea unor aEutoare &u/&tan+iale! doar pe /a.a &i'plei te&t,ri a re&ur&elor
indi*iduale! reduce &e'ni(icati* 'oti*a+ia celor a&i&ta+i de a 7,&i un loc de
'unc,.
=6
Su7e&ti* pentru pro/le'a dependen+ei de tran&(erurile &ociale e&te un
&tudiu reali.at 4n S.U.A. de C;arle& MurraP! care (ace di&tinc+ie 4ntre oa'enii
lo*i+i de &,r,cie! aceia care cad &u/ un anu'it ni*el de /un,&tare! )i cei a(la+i 4n
&,r,cie latent,! indi*i.i care &-ar ./ate 4n lip&uri dac, nu ar eCi&ta a&i&ten+a de
&tat. El arat, c,! 4ntre 15%< )i 15=% &,r,cia latent, &-a redu& de la o trei'e din
popula+ie la aproCi'ati* 16M. An&,! pe ',&ur, ce pro7ra'ul 'a&i* de inter*en+ie
&ocial,! lan&at 4n anii T=< de ad'ini&tra+ia So;n&on! a 4nceput &,-)i (ac, e(ectul!
ci(ra a urcat din nouI 15M 4n 1592! 21M 4n 159= )i a aEun& la 22M 4n 156<.
MurraP a le7at )i pr,/u)irea &tructurii (a'iliale tradi+ionale! ca )i cre)terea
nu',rului de copii nele7iti'i! de apari+ia noilor /ene(icii &ociale pentru 'a'ele
nec,&,torite.
O alt, o/iec+ie i'portant, care e&te adu&, politicii de redi&tri/uire e&te
aceea c, i'pactul ne7ati* al prele*,rilor (i&cale a&upra /un,&t,rii indi*i.ilor nu
e&te 4n 4ntre7i'e co'pen&at prin i'pactul po.iti* al pre&ta+iilor pu/lice (urni.ate
de &tat! ceea ce (ace ca econo'ia &, nu 'ai (ie 4ntr-o &tare de opti'.
Art;ur O^un co'para &i&te'ul de redi&tri/uire )i tran&(er cu o F7,leat,
7,urit,G deoarece nu eCi&t, nici o 'odalitate de a redi&tri/ui *enitul (,r, ca o
parte din /anii ce tre/uie tran&(era+i de la cei /o7a+i la cei &,raci &, di&par, pur )i
&i'plu.
Cau.ele care conduc la acea&t, &itua+ie &untI
1D $heltuielile administrative. Ou*ernul tre/uie &, an7aEe.e (unc+ionari
care &, colecte.e i'po.itele )i a&i&ten+i &ociali care &, di&tri/uie ace&te i'po.ite
altor per&oane. Acea&ta *a (ace ca o parte din *eniturile colectate &, (ie
con&u'ate &u/ (or', de c;eltuieli ad'ini&trati*eK
2D Incitarea la reducerea efortului. Un ni*el ridicat al cotelor 'ar7inale de
i'punere aplicate 4n ca.ul i'po.itului pe *enit )i al i'po.itelor pe a*ere )i
&ucce&iuni! pot duce la reducerea 'oti*a+iei celor /o7a+i de a 'unci &upli'entar
)i la cre)terea 4nclina+iei pentru ti'p li/er! reduc-ndu-&e a&t(el cantitatea de
'unc, depu&, 4n econo'ie. An plu& un ni*el ridicat al (i&calit,+ii *a (ace ca
per&oanele /o7ate &, c;eltuia&c, 'ul+i /ani cu a*oca+ii &peciali.a+i 4n pro/le'e
(i&cale )i &, in*e&tea&c, 4n a(aceri 'ai pu+in ri&cante )i &, econo'i&ea&c, 'ai
pu+in. 2e a&e'enea! dac, &ocietatea a&i7ur, un *enit 'ini' per&oanelor &,race!
&,racii ar putea (i tenta+i )i ei &, 'uncea&c, 'ai pu+in. Toate ace&tea *or contri/ui
la reducerea ',ri'ii totale a *enitului na+ional realK
:D 8rauda. Cu c-t cre)te ni*elul (i&calit,+ii cu at-t contri/ua/ilii &e
&tr,duie&c &, 7,&ea&c, &olu+ii pentru a-l eluda! ceea ce *a duce la cre)terea
e*a.iunii (i&cale. Totodat, &e poate di&cuta )i de&pre (raudele &,racilor! 'ulte
(a'ilii 4ncerc-nd &, a&cund, anu'ite lucruri! a&t(el 4nc-t &, poat, /ene(icia de
=5
aloca+ii /u7etare. An ur'a ace&tor (eno'ene *eniturile o/+inute din i'po.ite &e
*or reduce! iar ',ri'ea aEutoarelor &ociale acordate *a cre)teK
8D 9fecte perverse. Cre)terea i'po.itelor )i a contri/u+iilor la a&i7ur,ri
&ociale *a 'aEora co&tul 'ar7inal al (or+ei de 'unc,! ceea ce *a duce la
reducerea nu',rului de locuri de 'unc,. Acea&ta *a (ace &, crea&c, nu',rul
)o'erilor care tre/uie &, /ene(icie.e de protec+ie &ocial,. An ace&te condi+ii are
loc o reducere a nu',rului de contri/ua/ili )i o cre)tere a ni*elului a&i&ten+ei
&ociale ce tre/uie acordat,K
%D 9fectele prag. 2atorit, aloca+iilor pri'ite 4n ur'a redi&tri/uirii!
*eniturile celor 'ai &,raci 'e'/ri ai &ociet,+ii *or cre)te aEun7-nd &, le
dep,)ea&c, pe cele ale per&oanelor a(late ini+ial i'ediat dea&upra lor! care nu au
/ene(iciat de aloca+ii. Ca ur'are! ace)tia *or de*eni cele 'ai &,race per&oane din
&ocietate )i *or &olicita )i ele &, /ene(icie.e de a&i&ten+, &ocial,. An ace&t (el!
nu',rul per&oanelor ce *or tre/ui &, pri'ea&c, a&i&ten+, &ocial, ri&c, &, crea&c,
4n 'od eCponen+ial )i &, duc, la (ali'ent &i&te'ul de a&i&ten+, &ocial,.
O alt, pro/le', le7at, de e(icien+a politicii de redi&tri/uire care tre/uie
'en+ionat, e&te )i (aptul c, nu'ero)i autori reco'and, renun+area! pe c-t po&i/il!
la practica tradi+ional, ce con&t, 4n a con(eri c;eltuielilor pu/lice un du/lu rolI
cel de *ector de pre&ta+ii pu/lice )i cel de in&tru'ent al politicii de redi&tri/uire.
Acea&ta deoarece o re7ul, /ine &ta/ilit, a politicii econo'ice &tipulea., c,! 4n
(unc+ie de nu',rul de o/iecti*e *i.ate ar tre/ui &, &e utili.e.e cel pu+in tot at-tea
in&tru'ente.
Atin7erea o/iecti*elor *i.ate de politica de redi&tri/uire 4n 'od e(icient ar
tre/ui reali.at, prin inter'ediul (i&calit,+ii )i al tran&(erurilor 4n nu'erar.
olo&irea politicii (i&cale 4n reali.area proce&ului de redi&tri/uire ridic, o &erie de
pro/le'e le7ate de ale7area unui &i&te' (i&cal opti'!&i&te' care re/uie &, ia 4n
con&iderare ur',toarele cerin+eI
1. "ece&itatea corectitudinii Bec;it,+iiD indi(erent cu' ar (i ea de(init,K
2. "ece&itatea de a 'ini'i.a e(ectele de'o/ili.ante ale i'po.itelorK
:. "ece&itatea de a 'ini'i.a co&turile ad'ini&trati*e pe care le pre&upune
(i&calitatea.
0ro/le'a principal, care apare e&te aceea c,! cel pu+in 4ntr-o anu'it,
',&ur,! cerin+a nu',rul unu intr, 4n contradic+ie cu cerin+a nu',rul doi. 2orin+a
de a (ace un i'po.it &, de*in, F'ai corectG B&au 'ai ec;ita/ilD poate pre&upune
apari+ia unui accentuat e(ect de'o/ili.ator! iar reducerea e(ectului de&curaEant al
unui i'po.it poate nece&ita reducerea caracterului de FcorectitudineG. Acea&t,
dile', repre.int, de (apt re(lectarea 4n plan (i&cal a contradic+iei dintre ec;itate )i
e(icien+, care eCi&t, 4n cadrul oric,rei econo'ii.
9<
ECe'plul care rele*, cel 'ai /ine 4n practic, acea&t, dile', e&te i'po.itul
pe *enit! care e&te principalul in&tru'ent utili.at 4n redi&tri/uirea *eniturilor.
0entru a (i con&iderat ec;ita/il! ace&t i'po.it tre/uie &, ai/, o pro7re&i*itate
(oarte 'are! lucru care *a a(ecta 4n&, 'oti*a+ia &ti'ulatoare a 'uncii! 'ai ale&
atunci c-nd cota 'ar7inal, a i'po.itului aEun7e la *alori (oarte ridicate.
0entru a &e e*ita di&tor&ionarea 'oti*a+iei oa'enilor de a 'unci! ar (i
nece&ar, 7,&irea unui i'po.it pentru care &, nu eCi&te nici o 'odalitate prin care
&, &e poat, &c;i'/a co'porta'entul econo'ic a&t(el 4nc-t &, apar, po&i/ilitatea
de a &e e*ita plata i'po.itului.
O 4ncercare 4n ace&t &en& a repre.entat-o introducerea 4n 155<! 4n Marea
@ritanie de c,tre 7u*ernul T;atc;er a #a(ei comunitare B0oll taCD! care era un
i'po.it (iC pe per&oan, Bde (apt o (or', 'odern, a capita+ieiD! 4n ideea c, ace&ta
nu *a duce la &itua+ii de ine(icien+,! deoarece oa'enii nu *or e'i7ra! )i nici nu &e
*or &inucide pentru a e*ita i'po.itarea! iar di&tor&iunile econo'ice *or (i
'ini'e. I'po.itul a (o&t con&iderat 4n&, de popula+ie ca (iind inec;ita/il )i
4'po*,r,tor pentru (a'iliile cu *enituri redu&e tre/uind &, (ie &u&pendat. Ace&t
i'po.it a a*ut un rol c;eie 4n r,&turnarea 7u*ernului T;ac;er dup, 11 ani de
7u*ernare. Ace&t epi&od arat, c, tre/uie 7,&it, o *ariant, a i'po.itului pe *enit
care &, &ati&(ac, criteriul ec;it,+ii di&tor&ion-nd totu)i c-t 'ai pu+in 'oti*a+ia de
a 'unci.
An (inal tre/uie ar,tat c, reali.area unei redi&tri/uiri a *eniturilor 4n cadrul
&ociet,+ii de c,tre &tat )i (olo&irea politicii (i&cale 4n ace&t &cop! repre.int, o
pro/le', a c,rei re.ol*are (ace o/iectul Eudec,+ilor de *aloare eCercitate de
&ocietate. 2e aceea di'en&iunea )i (or'ele redi&tri/uirii di(er, de la o +ar, la alta!
4n con(or'itate cu op+iunile cet,+enilor din +,rile re&pecti*e! eCpri'ate prin
inter'ediul 'ecani&'elor politice.
Tre/uie 'en+ionat 4n&,! c, pe *iitor! datorit, proce&ului de 7lo/ali.are!
&tatele care a&i7ur, o protec+ie &ocial, a'pl, *or (i &upu&e la 'ari pre&iuni 4n
direc+ia reducerii redi&tri/uirii. Acea&ta pre&iune (iind datorat, (aptului c,
produ&ele reali.ate 4n +,rile re&pecti*e! care cuprind 4n pre+ul lor un ni*el ridicat
al i'po.itelor )i contri/u+iilor &ociale! *or (i neco'petiti*e (a+, de produ&ele
unor +,ri precu' Coreea de Sud! care a*ea 4n 155= un ni*el de (i&calitate doar de
2:!2M.
<&/&<& Ro%$% (o%!t!c!! f!*ca%) :" )a%!-a)a f$"c3!)! 5) *ta#!%!-a)
Sta/ili.area repre.intH o (unc+ie a &ectorului pu/lic care *i.ea.H crearea
cadrului le7al ce a&i7urH )i proteEea.H tran.ac+iile econo'ice pu/lice )i pri*ate.
91
O/iecti*e precu' cre)terea ocupHrii (or+ei de 'uncH! &ta/ilitatea pre+urilor!
cre)terea econo'icH &e a(lH 4n centrul politicilor 'acroecono'ice. Ocuparea
(or+ei de 'uncH e&te un proce& care poate (i pri*it 4n &tr-n&H le7HturH cu
(eno'enul )o'aEului )i politicile de di'inuare a ace&tuia.
Sta/ili.area pre+urilor e&te o cerin+H a unei econo'ii de pia+H &olide )i
pro&pere )i &e a&i7urH prin controlarea in(la+iei )i adoptarea pac;etelor de 'H&uri
pentru di'inuarea in(la+iei. Cre)terea econo'icH e&te un proce& co'pleC care
apare ca o con&ecin+H a con&olidHrii econo'iei )i &e re(lectH &intetic! prin
cre)terea produc+iei totale )i pe locuitor! care &e eCpri'H 4n cre)terea produ&ului
na+ional /rut pe locuitor.
I'plicarea &tatului 4n econo'ie prin eCercitarea (unc+iilor de alocare!
di&tri/u+ie )i &ta/ili.are tre/uie &H *i.e.e corelarea per'anentH a deci.iilor )i
ac+iunilor pu/lice. Acea&ta! deoarece uneori pot &H aparH contradic+ii 4ntre
o/iecti*ele pu/lice. I'po.itarea pro7re&i*H poate conduce la &cHderea incita+iei la
'uncH )i c;iar ine(icien+H! (unc+ia de 5!*t!#$3!) (iind a&t(el! 4n rela+ie
con(lictualH cu cea de a%oca).
Sta/ili.area ca (unc+ie e&en+ialH a &ectorului pu/lic &e poate concreti.a ea
4n&H)i 4n pre*ederi con(lictuale de le7i&la+ie! )tiut (iind (aptul cH le7ile &unt
interpreta/ile! 'ai ale& dacH nor'ele 'etodolo7ice de aplicare apar 'ai t-r.iu
dec-t 'o'entul intrHrii 4n *i7oare. A&t(el! &ta/ili.area poate a*ea ca e(ect
de&curaEarea unor a7en+i econo'ici &au c;iar o 4ncHlcare a principiului
di&tri/u+iei! dacH &unt (a*ori.ate anu'ite cate7orii &ociale. Cu alte cu*inte!
i'plicarea &tatului 4n econo'ie nu a&i7urH auto'at e(icien+a econo'icH )i
ec;itatea &ocialH. Eli'inarea unor de.ec;ili/re prin deci.ia pu/licH &e reali.ea.H
4n conteCtul 4n care alte i'per(ec+iuni &e 'en+in. 2ar acea&ta nu 4n&ea'nH cH
tre/uie i7norat rolul &ectorului pu/lic 4n *iata econo'icH.
0ro/le'a inter*en+iei &tatului 4n econo'ie pentru &ta/ili.area ace&teia )i
utili.area politicii (i&cale ca in&tru'ent de ac+iune 4n ace&t &cop a (o&t &tudiat, )i
de.*oltat, 4n &pecial de econo'i)tii an7lo-&aConi. An&, 4n literatura an7lo-&aCon,
eCpre&ia politic fiscal &e utili.ea., 4n alt &en& dec-t 4n li'/ile de ori7ine latin,!
re(erindu-&e at-t la o/iecti*ele le7ate de i'po.ite! taCe )i contri/u+ii c-t )i la cele
care pri*e&c c;eltuielile pu/lice! /u7etul de &tat precu' )i raportul dintre
*eniturile )i c;eltuielile ace&tuia.
0rintre ',&urile care pot (i luate 4n cadrul politicii /u7etare &e nu',r, )i
cele di&cre+ionare prin care &e ur',re)te 'odi(icarea i'po.itelor &au a de&tina+iei
c;eltuielilor.0rincipala 'odalitate de aplicare a politicii (i&cale di&cre+ionare
con&t, 4n 'odi(icarea te'porar, a i'po.itelor pe *enit! reducerea i'po.itelor
put-nd 4'piedica &c,derea *eniturilor di&poni/ile! pre*enind a&t(el tran&(or'area
declinului econo'iei 4ntr-o rece&iune pro(und,.
92
"u'ero)i adep+i ai politicii di&cre+ionare de &ta/ili.are con&ider,
'odi(icarea i'po.itelor ca (iind Far'aG /u7etar, ideal,. An ceea ce pri*e)te
',&urile di&cre+ionare le7ate de c;eltuielile pu/lice! aici intr, reali.area unor
proiecte de lucr,ri pu/lice pe &car, lar7,! cu &copul de a pre*eni declinul
econo'ic )i de a crea locuri de 'unc, precu' )i o &erie de proiecte de ocupare a
(or+ei de 'unc, 4n &ectorul pu/lic pentru reducerea )o'aEului.
Aplicarea unor politici /u7etare di&cre+ionare pre.int, totu)i )i unele
neaEun&uri. O di(icultate practic, &erioa&, a&ociat, cu politica de &ti'ulare a
cererii pe ter'en &curt e&te aceea c, 4ntre 'o'entul 4n care &e con&tat,
nece&itatea inter*en+iei 7u*erna'entale )i 'o'entul i'ple'ent,rii unor politici
adec*ate poate eCi&ta un inter*al de ti'p (oarte 'are! ceea ce (ace ace&te politici
ine(iciente.
A&t(el! 4n ca.ul lucr,rilor pu/lice apare o 'are 4nt-r.iere 4ntre 'o'entul
con&tat,rii nece&it,+ii ace&tora )i punerea lor 4n aplicare! datorit,
ti'pului nece&ar pentru ela/orarea proiectelor! o/+inerii apro/,rilor! &tr-n7erea
(ondurilor )i an7aEarea oa'enilor nece&ari! put-nd trece c;iar ani de .ile. 2at,
(iind di(icultatea reali.,rii unor pre*i.iuni cu 'ai 'ult de un an &au doi 4nainte!
&e poate aEun7e 4n &itua+ia ca proiectul antirece&ioni&t re&pecti* &, intre 4n etapa
de eCecu+ie eCact c-nd econo'ia ie&e din (a.a de rece&iune! iar in(la+ia cre)te. Ca
ur'are proiectele de lucr,ri pu/lice au o e(icien+, 'ai 'are 4n co'/aterea
rece&iunilor 'ai lun7i )i 'ai pro(unde.
2e a&e'enea! )i 'odi(icarea &i&te'ului de i'po.itare nece&it, o perioad,
lun7, de ti'p 4n care &, ai/, loc de./aterea )i apro/area le7ilor (i&cale de c,tre
0arla'ent )i aplicarea lor.
O alt, pro/le', care a ap,rut 4n ca.ul aplic,rii politicilor /u7etare
di&cre+ionare a (o&t deter'inat, de (aptul c,! 4n 7eneral! oa'enii politici! de)i
erau de acord cu aplicarea unei politici eCpan&ioni&te 4n perioada de cri.,! nu
acceptau ',&urile de cre)tere a (i&calit,+ii )i de reducere a c;eltuielilor pu/lice 4n
perioada de /oo'! deoarece ace&tea nu erau a7reate de ale7,tori! ceea ce a (,cut
ca inter*en+ia &tatului 4n econo'ie &, accelere.e acti*itatea econo'ic, dar &, nu
'ai (r-ne.e ni'ic.
Modi(ic,rile de i'po.ite in(luen+ea., econo'ia prin e(ectul pe care ele 4l
produc a&upra ',ri'ii dup, i'po.itare a reco'pen&elor cu*enite po&e&orilor
(actorilor de produc+ie! tre/uie pu& accentul pe &ti'ularea 'uncii )i a econo'iilor
cet,+enilor! prin reducerea i'po.itelor. Reducerea i'po.itelor ar duce la &porirea
o(ertei de 'unc, )i capital precu' )i la cre)terea 4n rit'uri 4nalte a nu',rului
ino*a+iilor )i a producti*it,+ii! ceea ce ar a*ea ca re.ultat &porirea produc+iei.
0e ter'en lun7 politicile /u7etare 7enerea., )i o &erie de pro/le'e le7ate
de cre)terea datoriei pu/lice )i a e(ectelor ace&teia a&upra econo'iei. A&t(el!
9:
aplicarea &i'ultan, a unor ',&uri de cre)tere a c;eltuielilor pu/lice )i de
reducere a i'po.it,rii 4n (a.a de rece&iune duc la o 'aEorare a datoriei pu/lice
atunci c-nd (inan+area de(icitului /u7etar! ap,rut ca ur'are a aplic,rii ace&tor
',&uri! &e (ace pe &ea'a 4'pru'uturilor pu/lice.
An plu&! reticen+a politicienilor de a ac+iona 4n direc+ia reducerii
c;eltuielilor pu/lice )i a 'aEor,rii i'po.itelor! atunci c-nd econo'ia &e a(l, 4n
(a.a de /oo'! deoarece ace&te ',&uri &unt nepopulare 4n r-ndul ale7,torilor! (ace
ca datoria pu/lic, &, crea&c, 4n continuu aEun7-nd 4n ti'p la di'en&iuni (oarte
'ari.
Situa+ia 4n care acoperirea de(icitului /u7etar &e (ace pe &ea'a e'i&iunii
'onetare duce la apari+ia unei puternice pre&iuni in(la+ioni&te )i de aceea 4n ti'p
acea&t, &olu+ie a (o&t (olo&it, tot 'ai pu+in! iar ca ur'are! aplicarea politicilor de
&ta/ili.are e&te (inan+at, 4n &pecial pe &ea'a cre)terii datoriei pu/lice.
Acoperirea datoriei pu/lice pe &ea'a 4'pru'uturilor interne pare a nu
a*ea e(ecte a&upra econo'iei unei +,ri! aplicarea unor i'po.ite 'ai 'ici 4n
pre.ent )i 4nre7i&trarea de de(icit /u7etar! 4ntruc-t ni*elul c;eltuielilor pu/lice
r,'-ne ne'odi(icat! *or conduce 4n *iitor la o cre)tere a i'po.itelor. Ca ur'are
con&u'atorii! care pri*e&c 4n *iitor! nu *or reac+iona la reducerea i'po.itelor
prin cre)terea con&u'ului ci *or econo'i&i acel &urplu&.
An realitate 4n&,! apelul la 4'pru'uturile pu/lice produce e(ecte deoarece
plata do/-n.ii c,tre de+in,torii de o/li7a+iuni (ace nece&ar, perceperea unor
i'po.ite! )i c;iar 4n &itua+ia 4n care li &-ar percepe i'po.ite acelora)i per&oane
pentru a li &e re&titui &u'ele &u/ (or'a do/-n.ilor! tot ar eCi&ta e(ecte
di&tor&ionante a&upra 'oti*a+iilor! e(ecte care apar 4n ca.ul tuturor i'po.itelor.
0ercep-nd i'po.it pe *enit &au &alariul unui contri/ua/il cu &copul de a-i
pl,ti do/-nda &e produc di&tor&iuni la ni*el 'icroecono'ic! (iind po&i/il ca acel
contri/ua/il &, 'uncea&c, &au &, econo'i&ea&c, 'ai pu+in. Ace&te di&tor&iuni au
e(ecte a&upra e(icien+ei )i /un,&t,rii dintr-o econo'ie.
An ca.ul (inan+,rii datoriei pu/lice din 4'pru'uturi eCterne! &porirea
datoriei eCterne deter'in, &c,derea *enitului na+ional )i cre)terea p,r+ii din
produ&ul na+ional care tre/uie alocat, &er*iciului datoriei eCterne.
Lu-nd 4n con&iderare toate e(ectele pe care le produce a&upra econo'iei o
datorie pu/lic, 'are &e poate aEun7e la conclu.ia c, acea&ta e&te eCtre' de
p,7u/itoare pentru cre)terea econo'ic, pe ter'en lun7! produc+ia )i con&u'ul
cre&c-nd 'ai 4ncet dec-t 4n ca.ul 4n care datoria pu/lic, )i de(icitul /u7etar ar (i
(o&t 'ici.
O alt, pro/le', le7at, de aplicarea unor politici de &ta/ili.are a econo'iei
de c,tre 7u*ern e&te aceea a ciclului econo'ico-politic.
2up, cu' a(ir'a ?arold Nil&on! (o&t pri' 'ini&tru al Marii @ritanii!
98
F4ntrea7a i&torie politic, arat, c, (or+a unui 7u*ern )i capacitatea de a p,&tra
4ncrederea electoratului 4ntr-o perioad, de ale7eri 7enerale depind de &ucce&ul
politicii &ale econo'iceG.
0ornind de la acea&t, a(ir'a+ie )i lu-nd 4n calcul ipote.a c, politicienii au
un co'porta'ent care ur',re)te 'aCi'i.area nu',rului de *oturi atra&e! pentru
a (i reale)i! re.ult, c, o/iecti*ul central pe care )i-l (iCea., (iecare 7u*ern e&te
acela de a 'ane*ra 4n a)a (el econo'ia 4nc-t acea&ta &, (unc+ione.e la Fpara'etri
'aCi'iG toc'ai 4n perioada pre'er7,toare ale7erilor 7enerale. Sau! dup, cu'
a(ir'a Ant;onP 2o_n& Fpartidele 4)i alc,tuie&c 'ai de7ra/, politica de ac+iune
4n *ederea c-)ti7,rii ale7erilor! 4n loc de a c-)ti7a ale7erile 4n *ederea (or'ul,rii
politicii de ac+iuneG.
An condi+iile 4n care econo'ia de pia+, are tendin+a de a e*olua 4n &alturi!
7u*ernele *or 4ncerca &, 'anipule.e ciclul econo'ic! ',rindu-i &au 'ic)or-ndu-i
*ite.a de e*olu+ie! a&t(el 4nc-t randa'entul Fopti'G al econo'iei &, (ie atin&
eCact 4n perioada ale7erilor 7enerale.
0e ter'en lun7 o a&t(el de 'anipulare a e*olu+iei econo'iei nu poate (i 4n
/ene(iciul ace&teia! (iindc, pre&upune pe de o parte! apari+ia unor (luctua+ii
d,un,toare )i! pe de alt, parte! utili.area unor politici care &, a&i7ure 'ai de7ra/,
reale7erea 7u*ernului dec-t (unc+ionarea e(icient, a econo'iei.
Tre/uie 'en+ionat c,! c;iar )i atunci c-nd ideolo7ia Eoac, un rol i'portant
4n &ta/ilirea priorit,+ilor politice! ceea ce reduce po&i/ilitatea de apari+ie a ciclului
econo'ico-politic! e&te pro/a/il ra+ional ca politicienii &, accepte un anu'it 7rad
de co'pro'i&! 4n *ederea c-)ti7,rii ale7erilor! dac, a&ta &e con&ider, a (i &in7urul
'iEloc prin care &e poate e*ita un de.nod,'-nt )i 'ai ne(a*ora/il! adic, *enirea
la putere a partidelor din opo.i+ie.
An con&ecin+, &e poate tra7e conclu.ia c, eCi&t, o 'are pro/a/ilitate ca
politicienii &, (olo&ea&c, politica econo'ic, pentru atin7erea propriilor o/iecti*e!
produc-nd a&t(el di&tor&iuni 4n cadrul econo'iei. Ace&t lucru a con&tituit un
ar7u'ent &olid 4n (a*oarea &olicit,rii ca /,ncile centrale &, de*in, independente
de puterea politic,.
Independen+a /,ncii centrale (a+, de puterea politic, (ace 4n&, po&i/il,
apari+ia unor noi pro/le'e le7ate de aplicarea politicilor de &ta/ili.are. @anca
central, e&te cea care &ta/ile)te politica 'onetar, )i (ace ace&t lucru (,r, a &e
con&ulta cu 7u*ernul! 4n ti'p ce politica /u7etar, e&te ela/orat, de c,tre
le7i&lati*. Autorit,+ile 'onetare au 4n&, o/iecti*e di(erite (a+, de cele ale
autorit,+ilor /u7etare. @anca central, pune accentul pe au&teritate )i reducerea
in(la+iei 4n ti'p ce 7u*ernul )i parla'entul &unt preocupate 'ai 'ult de ni*elul
ocup,rii (or+ei de 'unc,! de 'en+inerea (i&calit,+ii la un ni*el &c,.ut! de
de&(,)urarea pro7ra'elor 7u*erna'entale )i de reale7erea lor.
9%
O alt, pro/le', de 'aCi', i'portan+, de care tre/uie &, &e +in, &ea'a 4n
adoptarea unei politici de &ta/ili.are e&te aceea a pre*i.iunilor neadec*ate. An
&itua+ia 4n care pre*i.iunile econo'ice care &tau la /a.a lu,rii deci.iilor cu pri*ire
la politicile de &ta/ili.are &unt neadec*ate! politica adoptat, *a (i )i ea neadec*at,
)i *a deter'ina o de&ta/ili.are )i 'ai accentuat,. Cei care ela/orea., politicile
econo'ice 4n *ederea co'/aterii unei cri.e econo'ice tre/uie &, (ie capa/ili &,
pre*ad, at-t e(ectele po&i/ile ale cri.ei a&upra econo'iei! c-t )i e(ectele pro/a/ile
ale &trate7iilor alternati*e.
An a'/ele ca.uri pre*i.iunile &e pot do*edi neadec*ate! (ie din *ina unui
'odel (olo&it pentru pre*i.iune! care e&te de(icitar! (ie din cau.a unor e*eni'ente
i'pre*i.i/ile. Indi(erent de &itua+ie! o pre*i.iune i'preci&, duce
la deci.ii politice ne&ati&(,c,toare.
2e a&e'enea nu tre/uie uitat c, e&te di(icil! dac, nu i'po&i/il! &, &e
reali.e.e o e*aluare eCact, a e(ectelor unor ',&uri de politic, econo'ic, &au &,
&e identi(ice cu preci.ie cau.ele care au du& la producerea unui anu'it (eno'en
econo'ic.
<&2&I"f%$)"3a !"*t!t$3!!%o (o%!t!c) a*$(a *t$ct$!! 1! '+!'!!
c.)%t$!)%!%o #$7)ta)
Re&ur&ele (inanciare 'o/ili.ate la /u7etul de &tat &e aloc, pentru utili.,ri
di*er&e! a*-ndu-&e 4n *edere o/iecti*ele politicii (inanciare pro'o*at, de c,tre
Ou*ern )i acceptat, de 0arla'ent. An (unc+ie de /ene(iciarii ace&tor re&ur&e!
utili.,rile alternati*e ale /u7etului &e pot concreti.a 4n I
aD pro7ra'e 7enerale de care /ene(icia., un nu',r 'are de *otan+iK
/D pro7ra'e &trict Ftar7etateG de care /ene(icia., un 7rup re&tr-n& de /ene(iciariK
cD rente pentru politicieni.
-rogramele ale cror rezultate iau forma bunurilor publice generale, cu'
ar (i ap,rarea na+ional, &au politicile redi&tri/uti*e 7enerale concreti.ate 4n
a&i7ur,ri &ociale &au pen&ii repre.int, pro7ra'e 7eneratoare de /ene(icii pentru
un i'portant nu',r de *otan+i. 2atorit, naturii lor 7enerale )i a 'odului de
&ta/ilire! care e&te uni*er&al! ace&te pro7ra'e nu pot (i utili.ate pentru
&ati&(acerea cu u)urin+, a cererilor &peci(ice ale unor 7rupuri de cet,+eni /ine
de(inite! ci &unt e*aluate )i de&tinate &, &ati&(ac, un an&a'/lu de ne*oi pu/lice
pentru 7rupuri lar7i de /ene(iciari *otan+i.
-rogramele strict :targetate; &unt cele prin care &e a&i7ur, (urni.area de
/unuri pu/lice! a*-nd caracterul unor pro7ra'e redi&tri/uti*e &peci(ice! prin care
&e a&i7ur, &uport /u7etar anu'itor &ectoare econo'ice &au pentru 4ntreprinderile
pu/lice )i dau na)tere la /ene(icii ce re*in anu'itor 7rupuri
9=
&peci(ice de cet,+eni. A&t(el de pro7ra'e repre.int, re.ultatul unor deci.ii
di&cre+ionare )i pot (i Ftar7etateG BdiriEateD 'ult 'ai u)or c,tre /ene(iciari din arii
7eo7ra(ice &peci(ice.
Rentele politicienilor &e re(er, at-t la &alariile pl,tite o(icialilor pu/lici )i la
&u'ele de&tinate (inan+,rii partidelor politice! c-t )i la di*er&ele (or'e ale
corup+iei! precu' )i cele ale ri&ipei /u7etare. Spre deo&e/ire de pro7ra'ele care
di&tri/uie /ene(icii 4ntre *otan+i! ace&tea din ur', (or'ea., e&en+a pro/le'ei
7enerate de rela+ia de tip Fprincipal-a7entG! adic, dintre politicieni )i *otan+i.
Modul de &olu+ionare a con(lictelor 7enerate de intere&ele deciden+ilor
politici (a+, de una din cele trei cate7orii de pro7ra'e de&cri&e &uccint anterior
e&te in(luen+at de re7ulile con&titu+ionale 4n *i7oare! 4n *irtutea c,rora &e
con&tituie )i (unc+ionea., tipuri di(eren+iate de in&titu+ii politice .
Caracteri&ticile di&tincti*e ale celor dou, &i&te'e de 7u*ernare Q
parla'entar &au pre.iden+ial Q au o in(luen+, deo&e/it de puternic, a&upra
',ri'ii )i &tructurii c;eltuielilor /u7etare.
A&t(el! .ntr!un regim parlamentar, &olu+iile de /a., ale &tructurii )i ',ri'ii
/u7etului &unt &ta/ilite de 7u*ern! care e&te (or'at )i e&te &u&+inut de
repre.entan+ii unei 'aEorit,+i parla'entare. Ca ur'are! indi(erent de 'etoda de
ne7ociere din cadrul 'aEorit,+ii! &olu+iile &unt pro/a/il c-t 'ai apropiate de opti'
pentru 'e'/rii 'aEorit,+ii parla'entare. Acea&ta pre&upune c, 7u*ernul *a c,uta
&, &ati&(ac, o 'aEoritate de *otan+i Badic, pe &u&+in,torii coali+iei parla'entare
'aEoritareD! iar 4ntruc-t nu',rul *otan+ilor ce tre/uie &ati&(,cu+i e&te 'are! ace&t
&cop e&te reali.at 4n 'od e(icient prin alocarea c;eltuielilor /u7etare c,tre
pro7ra'e redi&tri/uti*e 7enerale )i /unuri pu/lice 7enerale! de care /ene(icia.,
un 'are nu',r de *otan+i.
Spre deo&e/ire de ace&t ca.! .ntr!un regim prezidenial, re&pon&a/ilitatea
(a+, de a&pecte di(erite ale politicii re*ine unor parla'entari di(eri+i! iar 4n plu&!
(iecare parla'entar! ale& 4ntr-o anu'it, circu'&crip+ie electoral,! e&te re&pon&a/il
pentru acea circu'&crip+ie electoral,. Ca e(ect! 4n &copul de a-)i a&i7ura
reale7erea! (iecare parla'entar *a ur',ri &ati&(acerea *otan+ilor din
circu'&crip+ia electoral, 4n care a (o&t ale&, a&t(el c, re.ultatul ace&tei ac+iuni *a
(i 4ncercarea de direc+ionare a unui *olu' 'ai 'are de re&ur&e &pre propria
circu'&crip+ie electoral, )i a unui *olu' 'ai redu& de re&ur&e &pre alte
circu'&crip+ii electorale. 0entru atin7erea ace&tui &cop! redi&tri/uirea &trict
Ftar7etat,G e&te cel 'ai e(icient in&tru'ent de politic,! iar pro7ra'ele
redi&tri/uti*e 7enerale &unt con&iderate o ri&ip,! 4ntruc-t (urni.ea., /ene(icii
c,tre 'ai 'ul+i *otan+i! dec-t cei (a+, de care e&te Fre&pon&a/ilG un anu'it
politician.
99
Ca e(ect! con(lictul 'ai puternic dintre politicieni 4n re7i'ul pre.iden+ial
conduce la un con(lict 'ai puternic 4ntre *otan+i! iar re.ultatul &e concreti.ea.,
4ntr-o redi&tri/uire ce ia (or'a unor pro7ra'e &trict Ftar7etateG )i &electi*e &au a
unor /unuri pu/lice locale! 4n ti'p ce /unurile pu/lice 7enerale &au pro7ra'ele
redi&tri/uti*e 7enerale &unt 'ai redu&e.
3n privina rentelor care revin politicienilor, dorin+a *otan+ilor e&te ca
',ri'ea ace&tora &, (ie c-t 'ai redu&,! 4n ti'p ce dorin+a politicienilor e&te
opu&,. Multitudinea a7en+ilor *otan+i 7enerea., 4n&, apari+ia unei dimensiuni
adiionale a politicii! con&t-nd 4n 'odul cu' &e aloc, rentele 4ntre di(eri+i
principali BpoliticieniD. Acea&ta creea., con(lictul 4ntre politicienii care lupt,
pentru apropierea ace&tor rente.
Se o/&er*, a&t(el c,! 4ntr-un re7i' parla'entar! acea&t, di'en&iune
adi+ional, a con(lictului 4ntre politicieni nu Eoac, un rol i'portant! iar cau.a
ace&tei reac+ii con&t, 4n aceea c, 7u*ernul tre/uie &, &e co'porte la (el ca un
Euc,tor unic! 4ntruc-t &e con(runt,! 4n e&en+,! cu acelea)i &ti'ulente! ca )i un
&in7ur politician. 2atorit, (aptului c, *otan+ii 4i +in re&pon&a/ili pe politicieni prin
ale7eri! coali+ia 'aEoritar, 4n parla'ent reali.ea., un co'pro'i& 4ntre rente )i
*oturi! 4ntruc-t )tie c, o/+inerea 'ai 'ultor rente reduce )an&ele de reale7ere.
An &c;i'/! 4ntr-un re7i' pre.iden+ial! con(lictul politic dintre di(eri+i
politicieni poate Euca un rol 'ult 'ai i'portant. An ace&t ca.! datorit, (aptului c,
puterile de &ta/ilire a a7endei &unt &eparate! (iecare politician e&te direct
re&pon&a/il c,tre *otan+i! iar ne4n+ele7erile de&c;i&e dintre politicieni &au
&c;i'/,rile 4n coali+iile de *ot nu conduc la o cri., 4n 7u*ern. Totodat,! eCi&t,
'ai pu+ine &ti'ulente pentru &ta/ilirea de 4n+ele7eri &ecrete )i 'ai 'ulte
oportunit,+i pentru ne4n+ele7eri de&c;i&e. Cu condi+ia &ta/ilirii unor re7uli
adec*ate re(eritoare la controale )i ec;ili/re politice! ace&t con(lict poate (i
eCploatat de *otan+i pentru a induce politicienilor un co'porta'ent prin care &,
&e di&cipline.e unul pe altul.
Un eCe'plu 4n ace&t &en& e&te dat de &itua+ia 4n care o anu'it, co'i&ie
e&te 4n&,rcinat, cu &ta/ilirea ',ri'ii totale a rentelor! iar o alt, co'i&ie e&te
a/ilitat, &, &ta/ilea&c, 'odul de di&tri/uire al ace&tora. An &itua+iile 4n care o
4n+ele7ere 4ntre cele dou, co'i&ii &au or7ani&'e politice nu e&te oportun, &au
reali.a/il,! po&i/ilitatea de di'inuare a *olu'ului rentelor totale e&te 'ai 'are.
A&t(el! un re7i' pre.iden+ial &e caracteri.ea., printr-o 'ai 'are &eparare a
puterilor )i o re&pon&a/ilitate 'ai direct, (a+, de *otan+i! co'parati* cu &i&te'ul
parla'entar. An acela)i ti'p! re7i'ul pre.iden+ial pre&upune 'ani(e&tarea de
con(licte )i a concuren+ei 4ntre politicieni! 4n ti'p ce re7i'ul parla'entar atra7e
4n+ele7eri 4ntre ace)tia. 2e aici re.ult, c, pro/a/ilitatea ca *olu'ul rentelor totale
&, (ie 'ai 'are 4ntr-un re7i' parla'entar! dec-t 4n ca.ul re7i'ului pre.iden+ial!
96
e&te 'ai ridicat,. An&,! ace&t (apt nu ne poate conduce auto'at la conclu.ia c,
*otan+ii au o &itua+ie 'ai /un, 4n ca.ul unui re7i' pre.iden+ial! dec-t 4n ca.ul
unui re7i' parla'entar! iar 'oti*ul e&te repre.entat de (aptul c, un re7i'
pre.iden+ial eCacer/ea., )i con(lictul dintre *otan+i! care poate conduce la alte
ine(icien+e.
2in punctul de *edere al *olu'ului c;eltuielilor /u7etare! *!*t)')%) 5)
7$2)"+'4"t (ot a2)a 5) a*)')")a o !"f%$)"3+ !'(ota"t+. A&t(el! 4ntr-un
re7i' pre.iden+ial! redi&tri/uirea &pre 'inorit,+i )i (urni.area de /unuri pu/lice
locale conduc la un &priEin relati* redu& al *otan+ilor pentru un *olu' ridicat al
c;eltuielilor /u7etare )i! i'plicit! pentru un ni*el ridicat al i'po.it,rii! ca ur'are
a (aptului c, /ene(iciarii ace&tor c;eltuieli &unt 'ai pu+in nu'ero)i.
Totodat,! datorit, puternicei &epar,ri a puterilor 4n cadrul parla'entului!
politicienii care eCercit, in(luen+a do'inant, 4n deter'inarea *olu'ului
c;eltuielilor /u7etare nu &unt aceia)i cu cei care deter'in, 'odul 4n care e&te
alocat /u7etul. Ca ur'are! intere&ul politicienilor &pre o/+inerea unui /u7et 'ai
'are e&te 'ai redu&! 4ntruc-t o aceea)i per&oan, nu poate deter'ina at-t *olu'ul
/u7etului! c-t )i 'odul de alocare a ace&tui /u7et.
2in punct de *edere teoretic!&i&te'ul parla'entar predi&pune &pre
redi&tri/uire 4n (a*oarea 'aEorit,+ii! cu o 'ai &u/&tan+ial, (urni.are de /unuri
pu/lice! 'ai 'ult, ri&ip, )i o &arcin, (i&cal, 'ai i'portant,! 4n ti'p ce un &i&te'
pre.iden+ial deter'in, redi&tri/uirea c,tre o 'inoritate! caracteri.at,
printr-o &u/(urni.are de /unuri pu/lice! ri&ip, 'ai redu&, )i o di'en&iune 'ai
redu&, a 7u*ernului.
Ur',rind &, rele*,' 'odul 4n care *!*t)')%) )%)ctoa%) in(luen+ea.,
c;eltuielile /u7etare! prin luarea 4n con&iderare a unor lucr,ri &e'ni(icati*e din
literatura de &pecialitate din ulti'ii ani! *o' reda i'plica+iile di(eritelor a&pecte
&peci(ice ale ace&tor &i&te'e a&upra &tructurii )i ',ri'ii c;eltuielilor
/u7etare.
A&t(el! reprezentarea proporional a&i7ur, *otan+ilor o oportunitate 'ai
redu&, de a r,&pl,ti politicienii prin canali.area (ondurilor pro*enite din i'po.ite
&pre localitatea! re7iunea &au .ona unde ace)tia locuie&c. Ca e(ect! ace&t tip de
repre.entare reduce &ti'ulentele politicianului de a utili.a politicile redi&tri/uti*e
ale /u7etului pentru a-)i a&i7ura reale7erea *iitoare.
I'plica+iile ace&tui (apt a&upra (inan+elor pu/lice con&tau 4nI
- ri&ip, 'ai redu&, )i ni*eluri de a&e'enea 'ai redu&e ale c;eltuielilor
/u7etare! 4n ca.ul &i&te'ului electoral /a.at pe re7ula plurali&t,! dec-t 4n &itua+ia
celui 4nte'eiat pe repre.entarea propor+ional,K
- o propor+ie 'ai 'are a &u'elor c;eltuite pentru politici di&tri/uti*e )i o
propor+ie 'ai 'ic, a &u'elor c;eltuite pentru /unuri pu/lice 7enerale 4n totalul
95
c;eltuielilor /u7etare &u/ re7ula plurali&'ului! dec-t &u/ re7ula repre.ent,rii
propor+ionale! re7ulile plurali&te (a*ori.ea., an7aEarea repre.entan+ilor din
di*er&e circu'&crip+ii electorale 4n &c;i'/ul de *oturi )i 4n Eocuri de
reciprocitate! 4n &copul de a o/+ine 'aEorit,+i pentru politicile care (a*ori.ea.,
anu'ite circu'&crip+ii electorale.
2in acea&t, per&pecti*,! ni*eluri 'ai 'ari de c;eltuieli /u7etare! precu' )i
de(icite )i datorii 'ai i'portante &unt de a)teptat 4n +,rile cu &i&te'e electorale
/a.ate pe re7uli plurali&te! (a+, de cele cu repre.entare propor+ional,.
<imensiunea circumscripiei electorale in(luen+ea.,! de a&e'enea!
&tructura c;eltuielilor /u7etare! dac, ace&tea &unt deter'inate 4n con(or'itate cu
plat(or'ele electorale ale partidelor. A&t(el! datorit, (aptului c, .oneleLre7iunile
cu o di'en&iune 'ai 'are di(u.ea., concuren+a 4ntre partide! partidele *or
4ncerca &, o/+in, &priEinul unor 'a&e lar7i ale popula+iei! ceea ce &u/ a&pectul
c;eltuielilor /u7etare propu&e &e poate reali.a prin inter'ediul unor /unuri
pu/lice 7enerale &au al pro7ra'elor 7enerale de tran&(er. An contra&t!
circu'&crip+iile electorale 'ai 'ici 4nt,re&c concuren+a electoral, )i o
concentrea., &pre anu'ite circu'&crip+ii! ceea ce conduce la c;eltuieli /u7etare
&trict 4ndreptate &pre anu'ite .one 7eo7ra(ice &au &pre anu'ite cate7orii ale
popula+iei.
3n ceea ce privete mrimea rentelor! in(luen+a &i&te'elor electorale nu
e&te clar,. A&t(el! &i&te'ele 'aEoritare au /ariere de intrare 'ai 'ari dec-t
&i&te'ele propor+ionale! ceea ce ar tre/ui &, per'it, o/+inerea unor &u'e 'ai
i'portante &u/ (or', de rente. An&,! ace&tea conduc )i la o re&pon&a/ilitate 'ai
puternic,! datorit, utili.,rii *otului pentru indi*i.i! ceea ce ar tre/ui &, di'inue.e
*aloarea a/&olut, a rentelor.
An ace&t (el! &e poate o/&er*a c, re7i'urile parla'entare )i ale7erile
propor+ionale &ti'ulea., politicienii &, caute &priEinul unui 'are nu',r de
*otan+i. 2e aceea! re7i'urile parla'entare conduc la pro'o*area de pro7ra'e
redi&tri/uti*e 7enerale de *alori 'ai 'ari )i la (urni.area /unurilor pu/lice
7enerale 4ntr-o ',&ur, 'ai ridicat,.
Spre deo&e/ire de ace&tea! re7i'urile pre.iden+iale )i ale7erile 'aEoritare
&ti'ulea., politicienii 4n a c,uta &priEinul 7rupurilor de *otan+i pi*ot! dar
'inoritare. Ca ur'are! ace&te re7i'uri conduc la o redi&tri/uire &trict Ftar7etat,G
)i la o cantitate 'ai 'ic, de /unuri pu/lice 7enerale.
"i*elul )i &tructura c;eltuielilor /u7etare &unt in(luen+ate )i de t!($%
7$2)"$%$! :" )F)c!3!$! 4n &en&ul c, e&te *or/a (ie de un 7u*ern monocolor, (ie
de unul de coaliie. An ace&t &en&! ur',rind rela+ia dintre in&titu+iile pu/lice )i
re.ultatele din do'eniul /u7etar! literatura de &pecialitate &u7erea., c,! de)i
6<
'oti*ele &unt di*er&e! guvernele de coaliie sunt mai .nclinate spre
iresponsabilitate bugetar.
Ar7u'entele care &tau la /a.a ace&tei a(ir'a+ii au 4n *edere (ie capacitatea
'ai &la/, a ace&tor 7u*erne de a 7e&tiona &itua+iile de reducere a acti*it,+ii
econo'ice Bcri., econo'ic, &au rece&iuneD! (ie (aptul c, &itua+iile de 'en+inere
4n (unc+ie &unt 'ai redu&e! dec-t 4n ca.ul 7u*ernelor (or'ate din repre.entan+ii
unui &in7ur partid.
0ri'ul ar7u'ent e&te &u&+inut de nece&itatea reali.,rii unor aEu&t,ri
/u7etare 4n ur'a unui )oc econo'ic ne7ati*! 4n&, nici unii dintre 'e'/rii
coali+iei nu *or dori &, &uporte co&tul noilor politici! ceea ce 7enerea., un con(lict
4ntre partenerii coali+iei! iar re.ultatul ace&tui con(lict e&te o cre)tere a de(icitului
/u7etar )i! prin ur'are! a datoriei pu/lice. O eCten&ie a ace&tui ar7u'ent a(ir',
c, &porirea nu',rului de 'ini&tere &au de partide politice din co'ponen+a
Ou*ernului *a conduce la o cre)tere a de(icitelor.
Al doilea ar7u'ent are 4n *edere! 4n &c;i'/! (aptul c, 'ini)trii care nu &e
a)teapt, &, r,'-n, 4n (unc+ie nu &unt preocupa+i de i'plica+iile *iitoare ale
co'porta'entului lor ire&pon&a/il. Ou*ernele cu 'ai pu+ini parteneri 4n coali+ie
&unt capa/ile &, pro'o*e.e &c;i'/,ri 'ai rapide )i 'ai i'portante dec-t
7u*ernele care includ 'ai 'ulte partide 4n coali+ie.
An cadrul legislativelor pluraliste! 4n care nici o (or'a+iune politic, nu
de+ine 'aEoritatea! ne7ocierile a&upra proiectelor pu/lice! inclu&i* a&upra
/u7etului &e &priEin, pe liderii BconducerileD partidelor )i nu pe (iecare le7i&lator!
iar 4n cadrul ace&tor ne7ocieri (iecare conduc,tor de partid di&pune de o putere
propor+ional, cu nu',rul de locuri parla'entare pe care
le de+ine partidul &,u. Totodat,! 4n a&t(el de le7i&lati*e! pe ',&ur, ce nu',rul de
partide cre)te! coali+iile de*in in&ta/ile. Antr-un a&t(el de 'ediu! conduc,torii
politici *or ne7ocia /ene(iciile incerte date de (aptul de a (i 4ntr-o coali+ie (ra7il,!
care poate &, &e tran&(or'e cu u)urin+, 4ntr-una 'inoritar, pentru c-)ti7uri 'ai
redu&e! dar &i7ure! ceea ce *a conduce la un le7i&lati* care &, includ, 'ai 'ulte
partide dec-t &unt &trict nece&are pentru a (i 4n 'aEoritate.O cre)tere a nu',rului
e(ecti* de partide din le7i&lati* conduce la cre)terea ',ri'ii /u7etului.
M,ri'ea c;eltuielilor pentru /unurile pu/lice 7enerale! inclu.-nd 4n
acea&t, cate7orie c;eltuielile pentru ordine )i &i7uran+,! &,n,tate! educa+ie )i
tran&port pu/lic! ca propor+ie din 0I@! e&te 'ai ridicat, 4n &i&te'ele electorale
propor+ionale.
Si&te'ele electorale 'aEoritare &unt a&ociate cu pro7ra'e de c;eltuieli
7enerale 'ai redu&e (a+, de &i&te'ele propor+ionale! cu 'ai pu+in, corup+ie! cu
r,&pun&uri 'ai redu&e ale c;eltuielilor la )ocurile de *enit! precu' )i cu un ciclu
electoral 'ai &la/ al tran&(erurilor &ociale.
61
Lu-ndu-&e 4n con&iderare le7,tura dintre re.ultatele politicii (i&cale 4n
do'eniul c;eltuielilor pu/lice )i nu',rul partidelor! precu' )i ipote.a con(or'
c,reia eCi&ten+a unui nu',r 'ai 'are de partide pre&upune c, (iecare partid *a
c-)ti7a un nu',r 'ai redu& de *oturi! deter'in-nd partidele &, &e concentre.e
'ai 'ult pe tran&(eruri Ftar7etateG! &e concluzioneaz c un numr mai mare de
partide va conduce la transferuri mai mari i la o furnizare de bunuri publice
mai redus.Tran&(erurile &unt Ftar7etateG c,tre 7rupuri &ociale! 4n ti'p ce
/unurile pu/lice &unt Ftar7etateG pe /a.e 7eo7ra(ice.
O 'odi(icare a &i&te'ului electoral dintr-un &i&te' propor+ional 4ntr-un
&i&te' 'aEoritar reduce c;eltuielile /u7etare totale )i de(icitele /u7etare.
,rile 4n care &e aplic, &i&te'e electorale 'aEoritare di'inuea.,! 4naintea
ale7erilor! nu doar i'po.itele! ci )i c;eltuielile! re(lect-ndu-&e a&t(el tendin+a
7u*ernelor la putere de a p,rea 4n oc;ii electoratului 'ai pu+in ri&ipitoare! 4n
ti'p ce +,rile 4n care &e practic, &i&te'e electorale propor+ionale! &e 4nre7i&trea.,
eCtinderea pro7ra'elor de /un,&tare! 4n c,utarea reale7erii celor a(la+i la putere!
prin &priEinul unui nu',r 'are de *otan+i.
0entru 4'/un,t,+irea re.ultatelor deci.iilor politice cu e(ecte a&upra
politicilor econo'ice! re(or'ele con&titu+ionale tre/uie &, ia 4n con&iderare
nu'eroa&e a&pecte re(eritoare la e(ectele di(eritelor in&titu+ii politice )i /u7etare!
a&t(el 4nc-t prin re(or'area proce&elor politice &, (ie &ati&(,cute pre(erin+ele
cet,+enilor! dar 4n acela)i ti'p! &, &e re&tr-n7, eCce&ele /u7etare.
<&<&I'(act$% (o%!t!c!%o f!*ca%) 1! #$7)ta) a*$(a c)1t)!! )co"o'!c)
Anali.a (eno'enului de cre)tere econo'ic, e&te Eu&ti(icat, de con&tatarea
ur',toarelor proce&eI
cre&terea 'n timp a nivelului de trai! re&pecti* a indicatorului 0I@ real pe
locuitor Bindicator a&i'ilat cu cre)terea econo'ic,D Q 'odelele de cre)tere
econo'ic, con&ider, ca (actor eCplicati* principal al ace&tor di(eren+e 'ari 4n
ti'p 4ntre produc+ia )i &tandardul de *ia+, cre)terea ni*elului cuno)tin+elor!
in(or'a+iilor! te;nolo7ieiK
existena unor diferene mari 'n standardele de via 'ntre ri Qdatorate
di&tri/uiirii in(or'a+iei de la +,rile /o7ate la +,rile &,raceK +,rile &,race nu au
acce& la aceea)i te;nolo7ie.
Anali.ele e'pirice au de'on&trat in(luen+a ur',toarelor *aria/ile a&upra
ratei de cre)tere a 0I@ real per capitalI
- &tocul ini+ial de capital u'an Beduca+ie )i &,n,tateD Q in(luen+, po.iti*,K
- ponderea c;eltuielilor de con&u' pu/lice 4n 0I@ Q in(luen+, ne7ati*,K
62
- di&tor&iunile 4n (unc+ionarea pie+elor )i in&ta/ilitatea politic, Q in(luen+,
ne7ati*,K
- ponderea in*e&ti+iilor /rute 4n 0I@ Q in(luen+, po.iti*,K
- *olu'ul con&u'ului B)i i'plicit ni*elul de i'po.itare a(erentD Q in(luen+,
ne7ati*,K
- politici care pro'o*ea., de.*oltarea in&titu+iilor (inanciare! c;eltuieli pentru
de.*oltarea in(ra&tructurii Q in(luen+, po.iti*,K
I'pactului politicilor /u7etare )i (i&cale a&upra cre)terii econo'ice!
interac+iunea dintre politicile 7u*ernului )i cre)terea econo'ic,! politicile prin
care &tatul poate in(luen+a rata de cre)tere a produc+iei &untI
( politici care influeneaz nivelul mediu al calitii forei de munc)
- politici care influeneaz direct productivitatea stocului de capital
fizic)
- politici care influeneaz cantitatea de capital &i for de munc din
economie)
1. politici care influeneaz nivelul mediu al calitii forei de munc Q&tatul
poate in(luen+a producti*itatea 'uncii prinI
W cheltuieli pentru educaie B4n*,+,'-nt )i cultur,D Q an7aEa+ii caracteri.a+i printr-
un ni*el &uperior de educa+ie &unt 'ai producti*i )i 'ai capa/ili &, ocupe po&turi
&peci(ice! adapt-ndu-&e rapid la &c;i'/,rile te;nolo7iceK a&t(el! in*e&ti+iile 4n
educa+ie au o rat, 4nalt, de producti*itate! 7ener-nd cre)tere econo'ic,.
C;eltuielile pu/lice pentru educa+ie 7enerea., cre)tere econo'ic,
nece&itatea (inan+,rii ace&tora de c,tre &tat! poate (i eCplicat, prin (aptul c,
pentru unele per&oane e&te di(icil, o/+inerea de 4'pru'uturi pentru (inan+area
educa+iei! c;iar dac, &alariile *iitoare *or (i &u(iciente pentru acoperirea
c;eltuielilor de )colari.are! a&t(el c, (inan+area pu/lic, a educa+iei e&te o 'etod,
de a a&i7ura acce&ul la educa+ie 4n condi+iile unei pie+e i'per(ecte a credituluiK
'aEoritatea anali.elor de'on&tr-nd eCi&ten+a unei rela+ii po.iti*e 4ntre *aloarea
c;eltuielilor pentru educa+ie )i cre)terea econo'ic,
Educa+ia poate (i *,.ut, pe trei ni*ele Q a*antaEoa&, e&te i'plicarea
7u*ernului 4n educa+ia pri'ar, )i &ecundar,! pentru c, 4n ace&te ca.uri e&te (oarte
re&tricti*, con&tr-n7erea i'pu&, de pia+a i'per(ect, de credit! apar-nd
eCternalit,+i po.iti*e! a&t(el 4nc-t e(ectul a&upra cre)terii e&te pro/a/il &, (ie
'ai 'are datorit, i'portan+ei pentru &ocietate a calit,+ilor do/-ndite 4n acea&t,
perioad, de c,tre )colari.
W cheltuieli pentru sntate Q ace&tea conduc la cre)tere econo'ic, prin cre)terea
cantit,+ii (or+ei de 'unc, utili.at, B7ener-nd &c,derea ca.urilor de 4'/oln,*iri )i
a/&en+e la locul de 'unc,D! dar )i prin cre)terea capacit,+ii an7aEa+ilor de a
6:
acu'ula in(or'a+ii . C;eltuielile cu &,n,tatea repre.int, o in*e&ti+ie 4n capitalul
u'an deoarece pot prelun7i *ia+a producti*, a per&oanelor care lucrea., a*-nd ca
re.ultat cre)terea producti*it,+ii 'uncii.
2. politici care influeneaz direct productivitatea stocului de capital fizic Q
&tatul tre/uie &, o(ere in(ra&tructur, &ocial, )i econo'ic, care (acilitea.,
acti*itatea &ectorului pri*at B/unuri )i &er*icii care conduc la cre)terea
producti*it,+ii capitalului pri*at! dar pe care nu le poate (urni.a &ectorul pri*at Q
de eCe'plu ordinea pu/lic,DK &tatul poate in(luen+a producti*itatea capitalului
prinI
W gradul de deschidere a economiei Q pe de o parte! i'portul de /unuri de
capital conduce la adoptarea rapid, a 'odi(ic,rilor te;nolo7ice din eCterior! iar
pe de alt, parte co'peti+ia cu produ&ele pro*enite din i'port poate conduce la
cre)terea ino*a+iei auto;toneK cu c-t e&te 'ai 'are ponderea in*e&ti+iilor &tr,ine
4n total in*e&ti+ii! cu at-t cre)terea econo'ic, e&te 'ai 'are )i cre)terea
in*e&ti+iilor &tr,ine tinde &, conduc, la cre)terea in*e&ti+iilor auto;tone.
W cheltuieli publice de capital Q /unurile )i &er*iciile (urni.ate direct de
c,tre 7u*ern 7enerea., cre)terea producti*it,+ii capitaluluiK de eCe'plu!
c;eltuielile pentru in(ra&tructur, conduc la cre)terea 'o/ilit,+ii capitalului )i a
(or+ei de 'unc,! cre&c-nd capacitatea de co'unicare 4ntre (ir'e )i 4ntre ace&tea )i
(urni.orii eCterni! a&t(el 4nc-t cre)te producti*itatea capitaluluiK 'aEoritatea
&tudiilor de'on&trea., eCi&ten+a unei rela+ii po.iti*e 4ntre *aloarea c;eltuielilor
pentru in(ra&tructur, )i cre)terea econo'ic,.
* transferuri Q &e con&tat, o le7,tur, po.iti*, 4ntre 'ediul &ocio-politic )i
cre)terea econo'ic,K c;eltuielile cu 'en+inerea ordinii pu/lice )i &ociale conduc
la cre)terea producti*it,+ii &tocului de capitalI 4n pri'ul r-nd! 4ntr-o econo'ie 4n
care ri&cul de eCpropriere &au (urt e&te 'are! co&turile de tran.ac+ionare &unt
'ariK 4n al doilea r-nd! un 'ediu in&ta/il de&curaEea., in*e&ti+iile Q &e *or reali.a
nu'ai in*e&ti+iile 'ai &i7ure! deci 'ai pu+in renta/ile iar in*e&ti+iile 4n capital *or
(i pe ter'en &curt.
W cheltuieli pentru aprare Bap,rare na+ional,! ordine pu/lic, )i &i7uran+,
na+ional,D Q in(luen+ea., po.iti* cre)terea econo'ic, doar 4n ',&ura 4n care
7enerea., o 'ai 'are &ta/ilitate politic,K eCi&t, 4n&, ri&cul ca ace&te c;eltuieli &,
reduc, *olu'ul re&ur&elor di&poni/ile pentru acu'ularea de capital u'an! &,
reduc, di&poni/ilit,+ile pentru (inan+area i'porturilor non-'ilitare! &, reduc, alte
c;eltuieli pu/lice.
W cheltuieli pentru cercetare!dezvoltare Bcercetare )tiin+i(ic,D Q
&u/*en+ionarea cercet,rii ar tre/ui direc+ionat, 4n cercetare pur, )i nu aplicat, )i
4n do'enii 4n care protec+ia ino*a+iei e&te ine(icient,K &ucce&ul atin7erii ace&tui
Ftar7etG depinde de c-t de 'ult, in(or'a+ie de+in o(icialit,+ile. Se poate o/+ine
68
cre)tere econo'ic,! 4ntr-un 'ediu de continu, ino*a+ie! prin cre)terea 'o/ilit,+ii
&au a adapta/ilit,+ii (or+ei de 'unc, ! politica (i&cal, tre/uie (ocali.at, pe
educa+ie )i (leCi/ilitate 4n pre7,tirea (or+ei de 'unc,.
3. politici care influeneaz cantitatea de capital &i for de munc din
economie Q &tatul tre/uie &,-)i (inan+e.e acti*itatea 4ntr-un 'od 4n care &, (ie
'ini'i.ate di&tor&iunile a(erente o(ertei &au cererii de capital )i (or+, de 'unc,.
C;eltuielile pu/lice &e pot (inan+a (ie prin i'po.ite! (ie prin cre)terea
datoriei pu/liceK de(icitele )i i'po.itele &unt ec;i*alente din punct de *edere al
e(ectelor produ&e a&upra con&u'ului! deoarece cre)terea datoriei pu/lice re.ultat,
din cre)terea c;eltuielilor pu/lice &au prin reducerea i'po.itelor *a (i ra'/ur&at,
prin cre)terea *iitoare a i'po.itelor! cu o *aloare e7al, cu *aloarea actual, a
&c,derii i'po.itelor! a&t(el 4nc-t nu &e 'odi(ic, pre(erin+a pentru con&u'
deoarece &e *or reali.a 4n pre.ent econo'i&iri pentru a &e pl,ti i'po.itele *iitoare
'ai 'ariK a&t(el de(icitul (i&cal nu are i'pact a&upra econo'i&irii 7lo/ale &au
a&upra in*e&ti+iilor! deci nici a&upra cre)terii econo'ice.
I'po.itarea poate a(ecta cre)terea produc+iei prin ur',toarele canale I
- i'po.itele 'ari de&curaEea., rata de investiii Brata de cre)tere net, a
&tocului de capitalD! prin ratele de i'po.itare a(erente *eniturilor per&oanelor
(i.ice &au Euridice! prin rate de i'po.itare a(erente c-)ti7urilor de capital! )i
prin deducti/ilitatera &c,.ut, a a'orti.,riiK
- i'po.itele pot &c,dea oferta de munc! de&curaE-nd 'unca &au di&tor&ion-nd
deci.ia ocupa+ional, &au deci.ia pri*ind do/-ndirea de educa+ie! cali(icare!
pre7,tireK
- politica (i&cal, poate conduce la descura1area creterii productivitii! prin
FatenuareaG cercet,rii )i de.*olt,rii! acti*itate ale c,rei e(ecte pot &ti'ula
producti*itatea capitalului )i a 'unciiK
- politica (i&cal, poate in(luen+a productivitatea capitalului prin di&tor&ionarea
in*e&ti+iilor de la &ectoare cu i'po.itare 'are la &ectoare cu i'po.itare 'ai
&c,.ut,! cu producti*itate 'ai &c,.ut,K
- i'po.itele 'ari a&upra &alariilor pot distorsiona utilizarea eficient a
capitalului uman prin de&curaEarea an7aEa+ilor de a lucra 4n &ectoare cu
producti*itate ridicat, dar prea i'po.itate.
I'po.itele care au i'pact a&upra ni*elului produc+iei per an7aEat
ac+ionea., pe ur',toarele canaleI
W impozitul pe salariu Q cre)terea ace&tuia 7enerea.,! pe de o parte! &c,derea
o(ertei de 'unc, datorit, e(ectului de &u/&titu+ie! dar! pe de alt, parte! conduce la
cre)terea o(ertei de 'unc, datorit, e(ectului de *enitK
6%
W impozitul pe capital i profit Q cu c-t e&te 'ai 'are di(eren+a dintre co&tul real
BnetD al capitalului )i co&tul /rut! cu at-t tre/uie &, (ie 'ai 'are renta/ilitatea
/rut, pentru ca in*e&ti+iile &, (ie pro(ita/ile! a&t(el c, prin cre)terea ace&tor
i'po.ite &cade ni*elul in*e&ti+iilor din econo'ieK
W impozitul pe consum Q o taC, propor+ional, pe con&u' nu 'odi(ic, pre+urile
relati*e! a&t(el c, nu a(ectea., deci.ia de in*e&ti+ii 4n capitalul u'an )i (i.icK rata
de cre)tere econo'ic, *a (i 4n&, in(luen+at, dac, i'po.itul e&te aplicat
neuni(or'! deoarece &e 'odi(ic, alocarea (actorilor de produc+ie 4ntre &ectoarele
econo'ice.
A&t(el! pentru &ti'ularea cre)terii econo'ice! &tatul are 'ai 'ulte
in&tru'enteI .n primul r%nd! (inan+area &au reali.area de in*e&ti+ii directe! pe care
&ectorul pri*at nu le-ar (urni.a 4n cantit,+i adec*ate Bproiecte de in(ra&tructur,!
educa+ie pri'ar,! c;eltuieli pentru &,n,tateDK .n al doilea r%nd! o(erirea e(icient,
de anu'ite &er*icii pu/lice de /a., care &unt nece&are pentru a&i7urarea
condi+iilor de /a., pentru de&(,)urarea acti*it,+ii econo'ice )i a in*e&ti+iilor pe
ter'en lun7 Bprin 'ini'i.area co&tului a(erent reali.,rii unui anu'it *olu' de
/unuri )i &er*icii pu/liceDK .n al treilea r%nd! (inan+area propriilor acti*it,+i a&t(el
4nc-t &, (ie 'ini'i.ate di&tor&iunile a(erente deci.iilor de econo'i&ire-in*e&ti+ii
a(erente &ectorului pri*at. Ace&te politici contri/uie la cre)terea econo'ic, prin
i'pactul a&upra ni*elului produc+iei care poate (i reali.at cu &tocul eCi&tent de
capital (i.ic )i u'an! prin contri/u+ia direct, la (or'area capitalului )i re&pecti*
prin e(ectul a&upra deci.iilor &ectorului pri*at de econo'i&ire )i in*e&ti+ii care
contri/uie la acu'ularea de capital.
2e a&e'enea! tre/uie luate 4n con&iderare )i e(ectele structurii sistemului
fiscal a&upra cre)terii econo'ice - &tructura i'po.itelor are e(ecte a&upra
cre)terii pe ter'en lun7! cu e(ect &e'ni(icati* a&upra in*e&ti+iilorK &tructura
(i&calit,+ii la ni*elul (or+ei de 'unc,! arat, c, *alori 'ari ale contri/u+iilor la
a&i7ur,rile &ociale ar a*ea un e(ect ne(a*ora/il a&upra ni*elului ocup,rii (or+ei de
'unc, )i a&upra produc+iei.
I'po.itarea creea., di&tor&iuni! 4n 7eneral pentru c, 'odi(ic, pre+urile
relati*e at-t ale /unurilor (inale c-t )i ale (actorilor de produc+ieK 4n ace&te
condi+ii! principalele obiective ale politicii fiscale &untI
- con&truirea unui &i&te' care &, 7enere.e cre)terea &u(icient, a *eniturilor &pre
ni*elul Ftar7etG! 4n acela)i ti'p 'ini'i.-nd ni*elul di&tor&iunilor a(erenteK
- contri/u+ia &a la cre)terea econo'ic,! pe l-n7, contri/u+ia la &ta/ilitatea
'acroecono'ic,! &, &e reali.e.e prin 'ini'i.area decalaEului dintre produc+ia
actual, )i cea poten+ial, )i prin &ti'ularea in*e&ti+iilor producti*e din &ectorul
pri*at.
6=
An ce pri*e)te administrarea impozitelor! un &i&te' opti' tre/uie &, ai/,
4n *edere ele'enteleI
- o educa+ie adec*at, a contri/ua/ililor! (or'ulare )i in&truc+iuni &i'ple!
procedur, de plat, &i'pl,K
- proceduri e(iciente de depi&tare a e*a.iunii (i&caleK
- &i&te' de penalit,+i care 'aCi'i.ea., 'oti*a+ia pentru plata taCelorK
A&upra cre)terii econo'ice un rol deo&e/it de i'portant re*ine
ad'ini&tr,rii )i 'ana7e'entului c;eltuielilor pu/lice 4ntr-un 'od e(icientK
administrarea eficient eficient a cheltuielilor publice pre&upuneI a&i7urarea c,
o &c;i'/are de politic, (i&cal, 4n cur&ul anului &, poat, (i reali.at, 4ntr-un 'od 4n
care &e 'ini'i.ea., di&tor&iunile din pro7ra'ele de c;eltuieli pu/lice producti*e!
contri/u+ia la crearea unui cli'at de &ta/ilitate )i predicti/ilitate! nece&ar pentru
in*e&ti+ii )i acti*itate co'ercial, )i reducerea pro/a/ilit,+ii ca actuala politic,
(i&cal, &, &e do*edea&c, inco'pati/il, cu tar7eturile 'acroecono'ice.
#i 4n econo'iile cele 'ai li/erale! guvernul influeneaz economia prin cel
pu+in ur',toarele canaleI
W (urni.area de /unuri pu/lice Q ap,rare! autorit,+i pu/lice! in(ra&tructur, pu/lic,K
W deci.ia /u7etar, a(ectea., politica 'onetar,K
W i'po.itele )i taCele in(luen+ea., pre+urile pie+ei )i pot di&tor&iona alocarea
re&ur&elorK
W &tatul poate de+ine &au controla in&titu+ii care o(er, /unuri c*a&ipu/lice &au
pri*ate caracteri.ate prin eCternalit,+i po.iti*e Q educa+ie )i &,n,tate Q &au care
repre.int, 'onopol natural Q electricitateK
W re7le'entarea )i controlul care a&i7ur, re&pectarea drepturilor de proprietate Q
le7ea )i ordinea Q &au a&i7ur, alocarea e(icient, 4n ca. de eCternalit,+iK
W redi&tri/uirea *eniturilor prin i'po.ite )i &i&te'ul de a&i7ur,ri &ociale prin care
&e creea., o &ocietate 'ai ec;ita/il,K
W ca inter'ediar &au a7ent care ac+ionea., pe pie+ele cu in(or'a+ii i'per(ecte &au
a&i'etrice pentru a reduce )o'aEul &au pentru a &ti'ula oportunit,+ile de
in*e&ti+ii.
An 7eneral! conclu.iile pri*ind i'pactul politicii (i&cale a&upra cre)terii
&unt contradictorii! ceea ce ar putea (i con&ecin+a (aptului c, di(erite in&tru'ente
de politic, (i&cal, pot conduce la e(ecte opu&e a&upra cre)teriiI pe de o parte! o
'ai 'are i'plicare a &ectorului pu/lic 4n econo'ie tinde &, &ti'ule.e cre)terea!
dar! pe de alt, parte! (i&calitatea ridicat, a(ectea., ne7ati* cre)terea.
69
CONCLUHII
Trecerea de la &i&te'ele (i&cale &peci(ice e*ului 'ediu la &i&te'ele (i&cale
'oderne &-a (,cut prin apari+ia )i de.*oltarea principalelor i'po.ite 'oderneI
i'po.itul pe *enit )i i'po.itul pe ci(ra de a(aceri.
I'po.itul pe *enit a ap,rut pentru pri'a dat, 4n An7lia la &(-r)itul
&ecolului 1VIII )i 4nceputul &ecolului 1I1! introducerea (iind una e'piric,.
0ri'a *ariant, (unda'entat, )tiin+i(ic a ace&tui i'po.it e&te introdu&, 4n 0ru&ia la
&(-r)itul &ecolului 1I1. Ulterior el e&te preluat )i 4n celelalte +,ri de.*oltateI SUA
B151:D! ran+a B1518D ).a.! iar 4n Ro'-nia e&te pu& 4n practic, de Vintil, @r,tianu
4n 152:.I'po.itul pe ci(ra de a(aceri a (o&t eCperi'entat pentru pri'a dat, 4n
SUA! dup, r,./oiul de &ece&iune! iar 4n ti'pul pri'ului r,./oi 'ondial )i
i'ediat dup, aceea &-a r,&p-ndit 4n aproape toate +,rile capitali&te.
An ceea ce pri*e)te ni*elul (i&calit,+ii ace&ta e&te unul redu& p-n, la pri'ul
r,./oi 'ondial! nedep,)ind 1%M din *enitul anual al unei +,ri. An ti'pul pri'ului
r,./oi 'ondial are loc o cre)tere a ni*elului (i&calit,+ii! care &cade dup, aceea!
r,'-n-nd 4n&, la un ni*el 'ai ridicat dec-t cel ante/elic.
Odat, cu i./ucnirea cri.ei econo'ice din 1525-15::! pe (ondul politicii
diriEi&te a &tatului care pre&upunea ne*oi &porite de (inan+are! cre)te iar ni*elul
(i&calit,+ii! produc-ndu-&e totodat, )i i'portante &c;i'/,ri 4n &tructura (i&calit,+ii
prin cre)terea rolului i'po.itelor indirecte 4n 'ulte +,ri! ace&te (eno'ene
repet-ndu-&e )i 4n ti'pul celui de-al doilea r,./oi 'ondial.
2up, al doilea r,./oi 'ondial pe (ondul r,./oiului rece )i al unei
de.*olt,ri econo'ice (,r, precedent! are loc o cre)tere a rolului &tatului pe plan
econo'ic )i &ocial! (apt ce &e re(lect, 4ntr-o &porire puternic, a c;eltuielilor
pu/lice )i a (i&calit,+ii. Cea 'ai i'portant, contri/u+ie la (or'area *eniturilor
(i&cale 4n acea&t, perioad, o au tot i'po.itele directe! (iind (olo&it 4n 'od &pecial
i'po.itul pe *enit )i pentru reali.area ec;it,+ii (i&cale.
La &(-r)itul anilor T6<! 4n 'ulte +,ri are loc o reducere a rolului &tatului 4n
econo'ie! 4n &pecial prin pri*ati.are! )i rea)e.area (i&calit,+ii! prin reducerea
66
&u/&tan+ial, a cotelor 'ar7inale de i'punere )i l,r7irea /a.ei de i'punere a
i'po.itelor.
La &(-r)itul &ecolului 11 )i 4nceputul &ecolului 11I e*olu+ia (i&calit,+ii
e&te una o&cilant, 4nre7i&tr-ndu-&e 'o'ente de cre)tere )i de &c,dere a ace&teia 4n
di(erite +,ri! dar pe ter'en lun7 tendin+a *a (i una de reducere ca ur'are a
pre&iunii eCercitate 4n ace&t &en& de (eno'enul de 7lo/ali.are. 2in anali.a
e*olu+iei ni*elului )i &tructurii (i&calit,+ii &e con&tat, c, ni*elul ace&teia *aria., 4n
raport de (uc+iile pe care )i le a&u', &tatul 4n &pecial pe planul protec+iei &ociale.
0ro7re&ul lent al Ro'-niei pe calea tran.i+iei 4)i are cau.a 4n &pecial
4ntr-o a/ordare e.itat, a re(or'ei &tructurale )i 4ntr-o lip&, de continuitate a
politicilor 'acroecono'ice. 2up, o cre)tere econo'ic, ne&,n,toa&, 4n perioada
1558-155=! /a.at, pe de(icite (i&cale 'ari )i pe cre)terea datoriei eCterne! a ur'at
4n perioada 1559Q1555 o perioad, de cri., 4n care &-a aplicat o politic, (i&cal,
re&tricti*,! care a creat o &erie de di(icult,+i 4n (unc+ionarea unei econo'ii
nere&tructurate. Ancep-nd cu anul 2<<< politica (i&cal, a (o&t relaCat, printr-o
reducere a (i&calit,+ii! (,r, 4n&, &, crea&c, ni*elul de(icitului /u7etar! ceea ce a
contri/uit la relan&area econo'iei ro'-ne)ti 4n ulti'a perioad,.
Cu pri*ire la re(or'a &i&te'ului (i&cal care &-a de&(,)urat 4n Ro'-nia din
155< )i p-n, 4n pre.ent! re.ult, c, 4n ace&t inter*al au (o&t a&i'ilate 4n practic,
principalele i'po.ite (olo&ite 4n +,rile de.*oltate! 4n (or'e apropiate de cele
eCi&tente 4n ace&te +,ri. Una dintre principalele pro/le'e ale &i&te'ului (i&cal 4n
acea&t, perioad, a con&tituit-o in&ta/ilitatea le7i&lati*,! 'aEoritatea i'po.itelor
cuno&c-nd .eci de 'odi(ic,ri &ucce&i*e! ceea ce a (,cut (oarte di(icil, aplicarea
ace&teia. Acea&t, pro/le', &-a re.ol*at 4n 'are parte prin concentrarea
le7i&la+iei (i&cale 4n FCodul (i&calG.
An ur'a anali.ei e*olu+iei )i &tructurii *eniturilor /u7etare 4n perioada
2<<:- 2<<= re.ult, c, de)i aparent 7radul de (i&calitate e&te unul redu&! 4n Eur de
:<M din 0I@! datorit, ni*elului (oarte redu& al 0I@-ului pe locuitor )i al
reparti.,rii ine7ale a (i&calit,+ii! (i&calitatea e&te &u(ocant, pentru o parte a
a7en+ilor econo'ici.
Si&te'ul (i&cal e&te un produ& al 7-ndirii! deci.iei! ac+iunii (actorului
u'an! ca ur'are a e*olu+iei &ociet,+ii u'ane! creat ini+ial pentru a ra&punde unor
o/iecti*e (inanciare! la care! ulterior! &-au ad,u7at )i o/iecti*e de natur,
econo'ico-&ociale.
Ele'entele de natur, econo'ic, )i rela+iile dintre ace&tea! concreti.ate 4n
di*er&e te;nici de &ta/ilire )i percepere a cuantu'ului di*er&elor prele*ari (i&cale
! 7e&tionarea ace&tora )i deci.iile de natura politica con&tituie co'ponentele
principale ale &i&te'ului (i&cal.
I'po.itul e&te un in&tru'ent de inter*en+ie a &tatului 4n acti*itatea
econo'ic, )i &ocial,! prin &i&te'ul *eniturilor /u7etare! 4n(,ptuindu-&e reparti+ia
Eudicioa&, a produ&ului na+ional /rut! ec;ili/rarea )i &ta/ilitatea /u7etului de &tat!
65
a /u7etelor locale! controlul (inanciar. Ace&t control contri/uie la ap,rarea
inte7rit,+ii patri'oniului pu/lic )i pri*at! la 4'pletirea intere&elor 7enerale )i
locale cu intere&ele a7en+ilor econo'ici )i ale popula+iei.
Adoptarea unor noi &i&te'e (i&cale nu e&te deloc u)oar,! deoarece tre/uie
&, &e +in, &ea'a de con&iderente care ade&ea au e(ecte contradictoriiI *enituri!
e(icien+,! &ta/ilitate! ec;itate! re.i&ten+, la &c;i'/,rile din &i&te' )i i'plicare
ar'onioa&, a di(eritelor ni*eluri ad'ini&tati*e etc.
Introducerea noilor &i&te'e tre/uie &, ur',rea&c, at-t reducerea
c;eltuielilor totale! prin concentrarea lor 4n do'eniile e&en+iale! cu' ar (i
&er*iciile pu/lice! in(ra&tructura )i &er*iciile &ociale! c-t )i di'inuare treptat, a
rolului &tatului 4n &u/*en+ionarea indu&triei! ad'ini&tra+iei )i ap,r,rii. An ace&t (el
&e poate a&i7ura l,r7irea /a.ei de i'po.itare prin introducerea unor noi do'enii
ap,rute 4n econo'ie.
0olitica (i&cal, e&te o co'ponent, principal, a politicii (inanciare! ce
poate (i pro'o*at, nu'ai de c,tre &tat &au autorit,+i pu/lice )i care cuprinde
deci.iile Bre7le'entarileD pri*ind &ta/ilirea )i perceperea i'po.itelor &i taCelor!
concreti.and op+iunile 4n 'aterie de i'po.ite )i taCe. Co'ponentele &ale tre/uie
concertate cu cele de politic, /u7etar, &au 'onetar,! re&pecti* cu politica
pre+urilor )i cu cea a ocup,rii (or+ei de 'unc, etc.! pentru a &e inte7ra 4n politica
7eneral,.
0olitica (i&cal, 4)i poate pune a'prenta! in(luen+-nd a&upra derul,rii
proce&elor econo'ico-(inanciare )i i'plicit a&upra e*olu+iei 4ntre7ii &ociet,+i.
2ar! la r-ndul &,u! ea e&te condi+ionat, de 'ediul econo'ic! printr-o &erie de
(actori! dintre care &e re'arc, I &tarea econo'iei! raporturile dintre &ectorul
pu/lic )i cel pri*at! ni*elul *eniturilor ceta+enilor etc.
0olitica (i&cal, &e a(la 4n raporturi de interdependen+, cu politica /u7etar,!
politica 'onetar,! cu politica *alutar,! cu politica pre+urilor! cu politica ocuparii
(or+ei de 'unc, )i cu politica (inanciar, a 4ntreprinderii.
0olitica (i&calH pro'o*atH de autoritH+ile 7u*erna'entale ale oricHrui &tat
conte'poran e&te orientatH! de re7ulH! &pre atin7erea unor o/iecti*e
'icroecono'ice )i 'acroeocono'ice ce deri*H din rolurile pe care &tatul tre/uie
&, le 4ndeplinea&cH 4n econo'ieI
J un rol alocativ!
J un rol distributiv;
J un rol stabilizator.
8uncia de alocare &e re(erH la i'plicarea &tatului 4n 'ecani&'ul pie+ei 4n
*ederea deter'inHrii tipului )i calitH+ii unui &er*iciu pu/lic )i la po&i/ilitH+ile de
cre)tere a *eniturilor pentru acoperirea c;eltuielilor nece&are pre&tHrii ace&tuia. O
alocare e(icient, a re&ur&elor 4n econo'ie con&t, 4n utili.area totalit,+ii re&ur&elor
di&poni/ile a&t(el 4nc-t &ati&(ac+ia indi*i.ilor &ociet,+ii &, (ie 'aCi',.
I'portan+a (unc+iei de alocare 4n perioada de tran.i+ie din Ro'-nia e&te
'ult a'pli(icat, co'parati* cu econo'iile de.*oltate! )i e&te datorat,
5<
ne(unc+ion,rii pie+ei concuren+iale. Spre eCe'plu! &tatului 4i re*ine rolul e*ident
de a o(eri &er*icii pu/lice cu' &unt educa+ia )i &,n,tatea pu/lic,! &er*iciile
&ociale )i in(ra&tructura de /a., Bdru'uri! teleco'unica+ii etc.D pentru un 'are
nu',r de &u/iec+i econo'ici co'plet dependen+i de /u7et! co'parati* cu &itua+ia
altor +,ri 4n care (inan+area de la /u7et e&te par+ial, pentru 4n*,+,'-nt! ocrotirea
&,n,t,+ii &au cultur,.
<istribuia *eniturilor &e re(erH la i'plicarea &tatului pe pia+H prin proce&ul
de aEu&tare a *eniturilor )i a*u+iei acu'ulate din tran.ac+ii econo'ice. Rolul
di&tri/uti* are 4n *edere in(luen+area di&tri/u+iei *enitului )i a a*erii 4n &ocietate
prin inter'ediul (i&calit,+ii! al &er*iciilor pu/lice de a&i7ur,ri &ociale )i al
di&tri/u+iei &er*iciilor din &ectorul pu/lic! a&t(el 4nc-t &, (ie atin& o/iecti*ul de
'en+inere a unei ec;it,+i &ociale.2e)i anali.a econo'icH nu o(erH indicii 4n ceea
ce pri*e)te corectitudinea ace&tei reparti+ii! principiile de ec;itate &ocialH )i Eu&tH
re7le'entare a a*u+iei &tau la /a.a politicilor (i&cale )i a c;eltuielilor pu/lice.
2i&tri/u+ia *eniturilor &e a&i7urH 4n practicH 4n &pecial prin &i&te'ul i'po.itelor
pro7re&i*e care con&tH 4n perceperea unor i'po.ite 'ai ridicate a&upra *eniturilor
'ai 'ari. An ace&t (el! &ectorul pu/lic 4nca&ea.H (onduri ce pot (i (olo&ite pentru
acordarea unor (acilit,+i celor cu *enituri 'ici.
"u 4ntotdeauna o alocare opti', a re&ur&elor! reali.at, de pia+,! e&te
con&iderat, core&pun.,toare din punct de *edere &ocial. Acea&t, di(eren+iere
apare pentru c,! 4n ti'p ce 4n econo'ia de pia+, /a.a lu,rii deci.iilor o repre.int,
ra+iunea econo'ic,! 4n &i&te'ul politic! /a.a de operare e&te repre.entat, de
*alorile 'ai &u/iecti*e al Eu&ti+iei! ec;it,+ii )i drept,+ii.
2eoarece reparti+ia reali.at, de pia+, duce la 'ari ine7alit,+i econo'ice!
&e con&ider, c, &tatul e&te 4ndrept,+it &, inter*in, pentru a corecta di&(unc+iunile
de di&tri/u+ie ale pie+ei! c;iar dac, acea&t, i'plicare *a deter'ina deteriorarea
&t,rii ini+iale de opti'.
0olitica (i&cal, 4'preun, cu c;eltuielile pu/lice Eoac, un rol e&en+ial 4n
reali.area redi&tri/uirii *eniturilor. I'po.itele 4'preun, cu contri/u+iile la
a&i7ur,ri &ociale &unt principala &ur&, prin care &tatul o/+ine re&ur&ele nece&are
(inan+,rii di(eritelor &er*icii )i a tran&(erurilor 7ratuite o(erite popula+iei de &tatul
/un,&t,rii.
O i'portan+, deo&e/it, 4n proce&ul redi&tri/uirii o are i'po.itul pro7re&i*
pe *enit! prin inter'ediul c,ruia are loc o di(eren+iere a contri/u+iilor
contri/ua/ililor la (or'area re&ur&elor pu/lice! a&t(el 4nc-t cei cu *eniturile 'ari
&, pl,tea&c, propor+ie 'ai 'are din *enit &u/ (or', de i'po.ite.
I'po.itele indirecte &unt o &ur&, &ta/il, )i ela&tic, de ali'entare a
/u7etului de &tat! aduc-nd *enituri i'portante ace&tuia! inclu&i* 4n perioadele 4n
51
care econo'ia &e a(l, 4n cri.,! 'o'ente 4n care randa'entul i'po.itelor pe *enit
&cade &u/&tan+ial.
Reali.area unei redi&tri/uiri a *eniturilor 4n cadrul &ociet,+ii de c,tre &tat )i
(olo&irea politicii (i&cale 4n ace&t &cop! repre.int, o pro/le', a c,rei re.ol*are
(ace o/iectul Eudec,+ilor de *aloare eCercitate de &ocietate. 2e aceea di'en&iunea
)i (or'ele redi&tri/uirii di(er, de la o +ar, la alta! 4n con(or'itate cu op+iunile
cet,+enilor din +,rile re&pecti*e! eCpri'ate prin inter'ediul 'ecani&'elor
politice.
Tre/uie 'en+ionat 4n&,! c, pe *iitor! datorit, proce&ului de 7lo/ali.are!
&tatele care a&i7ur, o protec+ie &ocial, a'pl, *or (i &upu&e la 'ari pre&iuni 4n
direc+ia reducerii redi&tri/uirii. Acea&t, pre&iune (iind datorat, (aptului c,
produ&ele reali.ate 4n +,rile re&pecti*e! care cuprind 4n pre+ul lor un ni*el ridicat
al i'po.itelor )i contri/u+iilor &ociale! *or (i neco'petiti*e (a+, de produ&ele
unor +,ri precu' Coreea de Sud! care a*ea 4n 155= un ni*el de (i&calitate doar de
2:!2M.
&tabilizarea repre.intH o (unc+ie a &ectorului pu/lic care *i.ea.H crearea
cadrului le7al ce a&i7urH )i proteEea.H tran.ac+iile econo'ice pu/lice )i pri*ate.
O/iecti*e precu' cre)terea ocupHrii (or+ei de 'uncH! &ta/ilitatea pre+urilor!
cre)terea econo'icH &e a(lH 4n centrul politicilor 'acroecono'ice. Ocuparea
(or+ei de 'uncH e&te un proce& care poate (i pri*it 4n &tr-n&H le7HturH cu
(eno'enul )o'aEului )i politicile de di'inuare a ace&tuia.
Sta/ili.area pre+urilor e&te o cerin+H a unei econo'ii de pia+H &olide )i pro&pere )i
&e a&i7urH prin controlarea in(la+iei )i adoptarea pac;etelor de 'H&uri pentru
di'inuarea in(la+iei. Cre)terea econo'icH e&te un proce& co'pleC care apare ca o
con&ecin+H a con&olidHrii econo'iei )i &e re(lectH &intetic! prin cre)terea
produc+iei totale )i pe locuitor! care &e eCpri'H 4n cre)terea produ&ului na+ional
/rut pe locuitor.
I'plicarea &tatului 4n econo'ie prin eCercitarea (unc+iilor de alocare!
di&tri/u+ie )i &ta/ili.are tre/uie &H *i.e.e corelarea per'anentH a deci.iilor )i
ac+iunilor pu/lice. Acea&ta! deoarece uneori pot &H aparH contradic+ii 4ntre
o/iecti*ele pu/lice. I'po.itarea pro7re&i*H poate conduce la &cHderea incita+iei la
'uncH )i c;iar ine(icien+H! (unc+ia de 5!*t!#$3!) (iind a&t(el! 4n rela+ie
con(lictualH cu cea de a%oca).
Sta/ili.area ca (unc+ie e&en+ialH a &ectorului pu/lic &e poate concreti.a ea
4n&H)i 4n pre*ederi con(lictuale de le7i&la+ie! )tiut (iind (aptul cH le7ile &unt
interpreta/ile! 'ai ale& dacH nor'ele 'etodolo7ice de aplicare apar 'ai t-r.iu
dec-t 'o'entul intrHrii 4n *i7oare. A&t(el! &ta/ili.area poate a*ea ca e(ect
de&curaEarea unor a7en+i econo'ici &au c;iar o 4ncHlcare a principiului
di&tri/u+iei! dacH &unt (a*ori.ate anu'ite cate7orii &ociale. Cu alte cu*inte!
52
i'plicarea &tatului 4n econo'ie nu a&i7urH auto'at e(icien+a econo'icH )i
ec;itatea &ocialH. Eli'inarea unor de.ec;ili/re prin deci.ia pu/licH &e reali.ea.H
4n conteCtul 4n care alte i'per(ec+iuni &e 'en+in. 2ar acea&ta nu 4n&ea'nH cH
tre/uie i7norat rolul &ectorului pu/lic 4n *iata econo'icH.
Re&ur&ele (inanciare 'o/ili.ate la /u7etul de &tat &e aloc, pentru utili.,ri
di*er&e! a*-ndu-&e 4n *edere o/iecti*ele politicii (inanciare pro'o*at, de c,tre
Ou*ern )i acceptat, de 0arla'ent. An (unc+ie de /ene(iciarii ace&tor re&ur&e!
utili.,rile alternati*e ale /u7etului &e pot concreti.a 4n I
aD pro7ra'e 7enerale de care /ene(icia., un nu',r 'are de *otan+iK
/D pro7ra'e &trict Ftar7etateG de care /ene(icia., un 7rup re&tr-n& de /ene(iciariK
cD rente pentru politicieni.
-rogramele ale cror rezultate iau forma bunurilor publice generale, cu'
ar (i ap,rarea na+ional, &au politicile redi&tri/uti*e 7enerale concreti.ate 4n
a&i7ur,ri &ociale &au pen&ii repre.int, pro7ra'e 7eneratoare de /ene(icii pentru
un i'portant nu',r de *otan+i. 2atorit, naturii lor 7enerale )i a 'odului de
&ta/ilire! care e&te uni*er&al! ace&te pro7ra'e nu pot (i utili.ate pentru
&ati&(acerea cu u)urin+, a cererilor &peci(ice ale unor 7rupuri de cet,+eni /ine
de(inite! ci &unt e*aluate )i de&tinate &, &ati&(ac, un an&a'/lu de ne*oi pu/lice
pentru 7rupuri lar7i de /ene(iciari *otan+i.
-rogramele strict :targetate; &unt cele prin care &e a&i7ur, (urni.area de
/unuri pu/lice! a*-nd caracterul unor pro7ra'e redi&tri/uti*e &peci(ice! prin care
&e a&i7ur, &uport /u7etar anu'itor &ectoare econo'ice &au pentru 4ntreprinderile
pu/lice )i dau na)tere la /ene(icii ce re*in anu'itor 7rupuri
&peci(ice de cet,+eni. A&t(el de pro7ra'e repre.int, re.ultatul unor deci.ii
di&cre+ionare )i pot (i Ftar7etateG BdiriEateD 'ult 'ai u)or c,tre /ene(iciari din arii
7eo7ra(ice &peci(ice.
Rentele politicienilor &e re(er, at-t la &alariile pl,tite o(icialilor pu/lici )i la
&u'ele de&tinate (inan+,rii partidelor politice! c-t )i la di*er&ele (or'e ale
corup+iei! precu' )i cele ale ri&ipei /u7etare. Spre deo&e/ire de pro7ra'ele care
di&tri/uie /ene(icii 4ntre *otan+i! ace&tea din ur', (or'ea., e&en+a pro/le'ei
7enerate de rela+ia de tip Fprincipal-a7entG! adic, dintre politicieni )i *otan+i.
0entru 4'/un,t,+irea re.ultatelor deci.iilor politice cu e(ecte a&upra
politicilor econo'ice! re(or'ele con&titu+ionale tre/uie &, ia 4n con&iderare
nu'eroa&e a&pecte re(eritoare la e(ectele di(eritelor in&titu+ii politice )i /u7etare!
a&t(el 4nc-t prin re(or'area proce&elor politice &, (ie &ati&(,cute pre(erin+ele
cet,+enilor! dar 4n acela)i ti'p! &, &e re&tr-n7, eCce&ele /u7etare.
I'pactului politicilor /u7etare )i (i&cale a&upra cre)terii econo'ice!
interac+iunea dintre politicile 7u*ernului )i cre)terea econo'ic,! politicile prin
care &tatul poate in(luen+a rata de cre)tere a produc+iei &untI
5:
a, politici care influeneaz nivelul mediu al calitii forei de munc2
- c;eltuieli pentru educa+ie
- c;eltuieli pentru &,n,tate
b,politici care influeneaz direct productivitatea stocului de capital
fizic2
- 7radul de de&c;idere a econo'iei
- c;eltuieli pu/lice de capital
- tran&(eruri
- c;eltuieli pentru ap,rare
- c;eltuieli pentru cercetare-de.*oltare
c,politici care influeneaz cantitatea de capital i for de munc din
economie) Q &tatul tre/uie &,-)i (inan+e.e acti*itatea 4ntr-un 'od 4n care &, (ie
'ini'i.ate di&tor&iunile a(erente o(ertei &au cererii de capital )i (or+, de 'unc,.
C;eltuielile pu/lice &e pot (inan+a (ie prin i'po.ite! (ie prin cre)terea
datoriei pu/liceK de(icitele )i i'po.itele &unt ec;i*alente din punct de *edere al
e(ectelor produ&e a&upra con&u'ului! deoarece cre)terea datoriei pu/lice re.ultat,
din cre)terea c;eltuielilor pu/lice &au prin reducerea i'po.itelor *a (i ra'/ur&at,
prin cre)terea *iitoare a i'po.itelor! cu o *aloare e7al, cu *aloarea actual, a
&c,derii i'po.itelor! a&t(el 4nc-t nu &e 'odi(ic, pre(erin+a pentru con&u'
deoarece &e *or reali.a 4n pre.ent econo'i&iri pentru a &e pl,ti i'po.itele *iitoare
'ai 'ariK a&t(el de(icitul (i&cal nu are i'pact a&upra econo'i&irii 7lo/ale &au
a&upra in*e&ti+iilor! deci nici a&upra cre)terii econo'ice.
0olitica (i&cal, din Ro'-nia tre/uie &, (ie 'ai de7ra/, una 4ndreptat, &pre
&priEinirea re&tructur,rii econo'iei )i a in*e&ti+iilor 4n *ederea &u&+inerii unei
cre)teri &,n,toa&e pe ter'en lun7 )i nu una anticiclic,. Totodat, 7u*ernul tre/uie
&, renun+e la utili.area /u7etului pu/lic ca un in&tru'ent politic (olo&it cu
predilec+ie pentru c-)ti7area ale7erilor. Orice 'odi(icare a ni*elului c;eltuielilor
7u*erna'entale &au a taCelor *a in(luenta ec;ili/rul /u7etar! c;iar &i 4n a/&enta
unei 'odi(icari a politicii (i&cale.
I'po.itele )i taCele actuale de*in in&tru'ente ne'iElocite de conducere ale
econo'iei concuren+iale! politica (i&cal, (iind c;e'at, &, &ta/ilea&c, nu nu'ai
*olu'ul )i pro*enien+a re&ur&elor (inanciare nece&are &tatului! re&epecti* *olu'ul
)i de&tina+ia c;eltuielilor pu/lice! dar )i o/iecti*ele econo'ice! &ociale &au de alt,
natur, ce ur'ea., a (i atin&e 4n proce&ul 'o/ili.,rii )i reparti.,rii re&ur&elor.
Alt(el &pu&! i'po.itele )i taCele! al,turi de pre+uri )i tari(e! credite )i do/-n.i!
Eoac, rolul unor p-r7;ii de 'are i'portan+, 4n econo'ia concuren+ial,.
An conclu.ie! &e poate aprecia cH proce&ul de de.*oltare econo'icH poate (i
in(luen+at prin inter'ediul 'H&urilor de politicH (i&calH 4ntreprin&e de autoritH+ile
7u*erna'entale. An&H! e(ectele unor a&e'enea 'H&uri &unt di*er&e )i di(erH de la
58
un ca. particular la altul! ceea ce (ace &H nu eCi&te o &olu+ie uni*er&al *ala/ilH
pentru autoritH+ile 7u*erna'entale ce dore&c &H &ti'ule.e de.*oltarea econo'icH.
0rin ur'are! reu)ita utili.Hrii de cHtre autoritH+ile 7u*erna'entale a
in&tru'entelor de politicH (i&calH pentru antrenarea )i a'pli(icarea de.*oltHrii
econo'ice depinde deci&i* de capacitatea ace&tora de a aprecia conEunctura
econo'icH actualH! de a ale7e in&tru'entul potri*it de inter*en+ie )i de a anticipa
corect e(ectele produ&e 4n econo'ie de utili.area ace&tuia.
BIBLIO8RAFIE SELECTIV
1. @re.eanu 0etre Q 8iscalitate2 concepte, metode, practici! Ed. Econo'ic,!
@ucure)ti! 1555
2. @eEu Viorel Q E*a.iune (i&cal,! Ed. 2i'itrie Cante'ir! T7.Mure)! 2<<=

:. 2o/rot, "i+, Bcoord.D Q <icionar de economie! Ed. Econo'ic,!
@ucure)ti! 1555
8. ?oan+, "icolae Q 9conomie i 8inane -ublice ! Ed. 0oliro'! Ia)i! 2<<<
%. Mo)teanu Tatiana - 0olitici (i&cale )i /u7etare pentru re(or'area
econo'iei relan&area cre)terii econo'ice! Ed.
Econo'ic,! @ucure)ti! 2<<:
=. Ono(rei Mi;aela Q Impactul politicilor financiare asupra societii! Ed.
Econo'ic,! @ucure)ti! 2<<<
9. V,c,rel Iulian Bcoord.D Q 8inane -ublice! Editura 2idactic, )i
0eda7o7ic,! @ucure)ti! 2<<8
6. V,c,rel Iulian - -olitici fiscale si bugetare .n Rom%nia 199/!///! Ed.
ECpert! @ucure)ti! 2<<1
5. Vintil, Oeor7eta - i&calitate. Metode )i te;nici (i&cale! Ed.
Econo'ic,! @ucure)ti! 2<<=.
1<. RRR Analele Uni*er&it,+ii !!2i'itrie Cante'ir!! T7.Mure)! Sec+iunea
#tiin+e Econo'ice! 1555
11. RRR Analele Uni*er&it,+ii !!2anu/iu&!! Oala+i! a&cicula 1! 2<<:
12. RRR @uletinul in(or'ati* al Mini&terului inan+elor 0u/lice 2<<: Q 2<<=
5%

1:. RRR Le7ea %91L2<<: Q Le7e pri*ind Codul i&cal! cu 'odi(ic,rile )i
co'plet,rile uletrioare
18. RRR Le7ea inan+elor 0u/lice! nr. %<<L2<<2
1%. ___.'(inante.ro
1=. ___./nr.ro
19. ___.a&e.roL/i/liotecadi7itala
5=