Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cantemir Dimitrie - Istoria Ieroglifica2
Cantemir Dimitrie - Istoria Ieroglifica2
ISTORIA IEROGLIFIC{
**
CANTEMIR
CUPRINS
Not[ asupra edi\iei ......................................................................................... 2
PARTEA A +ESEA........................................................................................... 3
PARTEA A +EPTEA ...................................................................................... 40
PARTEA A OPTA .......................................................................................... 86
PARTEA A NOA ......................................................................................... 129
PARTEA A DZECEA.................................................................................... 156
PARTEA A 11-ECEA ................................................................................... 197
PARTEA A 12-ECEA ................................................................................... 223
IAR{+I C{TR{ CITITORIU...................................................................... 240
SCARA
A NUMERELOR +l CUVINTELOR IEROGLIFICE+TI
T~LCUITOARE
Volumul I ................................................................................................... 241
Volumul II .................................................................................................. 254
GLOSAR .................................................................................................... 261
Aprecieri ..................................................................................................... 375
CZU 859.031
C 19
ISBN 9975740839
LITERA
Coperta: Isai C`rmu
Textul romanului se reproduce dup[:
Di mi t r i e C a n t e mi r, Istoria ieroglific[ (]n dou[ vo-
lume). Colec\ia Biblioteca pentru to\i. Editura Minerva, Bu-
cure=ti, 1983.
}n prezenta edi\ie s-a p[strat ortografia sursei.
CUPRINS
PARTEA A +ESEA
Inorogul =i drept[\ii bizuit, =i datului cuv`nt =i giur[m`nt spri-
jenit fiind, dup[ ce cea de ob=te f[clie lumina supt umbre ]=i
duce =i fa\a p[m`ntului cu br`ul ]ntunerecului s[ ]ncinge, din
v`rvul mun\ilor la locul [locul] numit ]n prundi= s[ cobor], unde
nu dup[ mult[ vreme =i +oimul viind, cu cinste =i cu plec[ciune
]i dede ]nchin[ciune. C[tr-aceasta c[dzute \eremonii =i cinste=e
plec[ciuni, precum din chipul dinafar[, a=e din sufletul dinluntru
ar[t`nd, t`nd pe sine norocit, t`nd ceasul ]mpreun[rii fericit =i
de buni chedzi numiia, de vreme ce de ]mpreunare dorit[ ca
aceasta =i de pofta spre carea de mult[ vreme inima ]i s[lta, lip-
sit =i ne]nvrednicit n-au r[mas. A=ijderea, tuturor cere=tilor
mul\emit[ f[cea, pentru c[ci s[n[tos =i de toat[ grijea pizmei
neprietine=ti neatins =i nebetejit pre Inorog vede. Dup[ aceasta
cu multe chipuri s[ arete siliia, precum macar c[ din porunca
st[p`neasc[ ]mpotrivnic a fi s-ar fi v[dzut, ]ns[ amintrilea puru-
rea cu bun g`nd =i cu chiar[ inim[ c[tr[ d`nsul au fost =i ieste.
Deci pre o parte ca o slug[, celea ce slugii credincioase s-ar fi
c[dzut a ispr[vi au vrut =i s-au nevoit, iar[ pre alt[ parte a=e
lucrul au cump[nit, ca nici st[p`nului s[u vicle=ug s[ fac[, nici
dup[ porunca nedreapt[ dreptatea s[ calce
1
(c[ atuncea numai
1
La ]nt`lnirea care are loc ]ntre Dimitrie =i Toma, acesta din urm[ se vede
silit s[ recunoasc[ situa\ia sa delicat[: pe de o parte, ]n calitate de executor al
poruncii lui Br`ncoveanu, ar fi trebuit s[ joace rolul de du=man al lui Dimitrie,
iar, pe de alta, conform`ndu-se spiritului de echitate, sose=te la ]nt`lnire ca
prieten, fapt ce ]l situeaz[ ]n rol de tr[d[tor al domnului s[u.
CUPRINS
4 Dimitrie Cantemir
schimosirea slujbei ieste l[udat[, c`nd pentru voia drept[\ii voia
st[p`nului s[ calc[).
1
Ce ca ce cu nedreptate =i cu r[utate s-ar fi
poruncit a s[ face, aceia=i cu cinste =i cu dreptate din ur[ciune
spre dragoste =i din vrajb[ spre pace a s[ ]ntoarce au silit =i pre-
cum bun[ =i v`rtoas[ nedejde are, dzicea, c[ ce cu amar[ nepri-
etinie s-au ]nceput, aceia cu dulce fr[\ie s[ s[ istovasc[ =i s[ s[
plineasc[ (c[ precum c[ldura soarelui din gr[un\ele putredzite
spicele verdzi a odr[sli face, a=e sufletele ]n\elepte din ]mpu\ita
vr[jm[=iie frumos mirositoare a dragostii flori a r[zs[ri prefac).
2
C[tr[ acestea =i Inorogul celea ce s[ cuviniia priimiri de
]nchin[ciuni ]i da, buna-i socoteal[ =i a sufletului or`nduial[ ]i
l[uda =i cu tot feliul de cuv`nt dulce =i cuvios data-i cuceritur[
]i lua. }n scurt, la ]ncep[tura dialogului
3
]ntre d`n=ii sosir[ =i unul
1
}n\eleg`nd disocierea antagonic[ dintre ordinea moral[ =i cea politic[
(cite=te absolutismul politic), Dimitrie Cantemir este silit s[ recunoasc[ faptul
c[ opt`nd pentru dreptate ]ncalci loialitatea fa\[ de st[p`nire, ]ndeplinirea
datoriei devenind astfel o simpl[ simulare (schimosire), un act formal.
2
Toma Cantacuzino se str[duie=te s[ ]mpace con=tiin\a datoriei cu teza,
formulat[ ad-hoc, c[ aleg`nd calea ]mp[c[rii ]ntre cei doi du=mani, Dimitrie
=i Br`ncoveanu, acest lucru va servi am`ndurora =i ca atare =i cauzei generale.
3
Sau Dialogul Inorogului cu +oimul este la cheie ]ncep[tura istoriii. Cu
aceasta ar fi trebuit s[ ]nceap[ Istoria Ieroglific[ ]ntr-o redactare obi=nuit[,
]ntruc`t ]n acest dialog sunt povestite cronologic momentele semnificative
ale conflictului dintre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu, acest conflict ]ncep`nd,
dup[ p[rerea scriitorului, o dat[ cu urcarea ]n scaun a domnului muntean
(1688). Dar Cantemir, urm`nd modelul compozi\ional al lui Heliodor, a mutat
acest moment la mijlocul povestirii, ]n timp ce perioada anului 1703, cu res-
pectiva adunare de la Arn[ut-chioi, a fost plasat[ la ]nceput, devenind, ]n lim-
bajul ieroglific, vorb[rea\a adunare a animalelor. Dialogul dintre Dimitrie Can-
temir =i Toma Cantacuzino este un moment important al Istoriei ieroglifice, ]n-
truc`t este o confruntare a pozi\iei scriitorului cu cea a opticii muntene privind
istoria conflictului amintit. Dar, cu toat[ importan\a lui de ordin istoric, din punct
de vedere literar trebuie considerat mai cur`nd un excurs ]n trecut, adev[ratul
con\inut al romanului constituindu-l prezentul limitat la etapa 1703-1705.
5 Istoria ieroglific[ . Vol. II
de altul pricine vr[jbii, carile =i pentru ce ar fi fost, a ]ntreba
]ncepur[, Inorogul ]ntrebarea ]ntr-acesta chip ]nainte puind:
1
Toate lucrurile fire=ti c`te soarele vede, lumineadz[ =i ]n-
c[ldze=te, f[r[ pricinitoriul cl[tirii lor nu numai a nu fi, ce a=e=i
nici a s[ g`ndi pot. Una numai =i aceia singur[ slobod[ voia mu-
ritorilor ieste, carea f[r[ nici o pricin[ =i f[r[ alt[ ]ndemnare a
sa hiri=[ cl[tire are =i singur[ =ie =i cl[titoriu =i cl[tire a-=i fi =i a-=i
face poate. C[tr[ carea macar c[ dinafar[ viitoare spre cl[tire-i
]ndemn[toare multe =i ]n multe chipuri a i s[ adaoge =i spre ple-
carea ]ntr-o parte, tr[g[toare, ]mping[toare, asupritoare, r`-
dic[toare, lesnitoare, ]ngreuitoare, iu=ur[toare, l[\itoare, str`m-
t[toare =i altele asemenea acestora a-i vini =i a i s[ t`mpla pot.
}ns[ orice ar fi fapta de f[cut, de bine sau de r[u, de sc[dere sau
de folos, a o ispiti, a o cerca, a o afla =i ]ntr-o parte cl[tirea a-=i
alege singur[ =ie st[p`nitoare =i ]n toate volnic[ ieste, at`ta c`t
v[dzind =i ]n\eleg`nd binele, din volnica voie r[ul a urma, a alege
=i a face poate. De pre care lucruri ]ntr-aceast[ mare =i puternic[
monarhie carea ]n pieptul muritorilor s[ cuprinde, doa[ chipuri
sau, mai adev[rat s[ dzic, doa[ tipare a doa[ chipuri a avea aievea
=i tuturor cunoscut a fi poate. Adec[ unul mai mult dec`t firesc
=i oarece ceresc =i dumn[dz[iesc, iar[ altul mai gios =i mai pu\in
dec`t firesc =i oarece ceriului =i firii ]mpotriv[. Cel dint`i binelui,
cest de pre urm[ r[ului ]nso\itoriu =i urm[toriu =i a=e=i de tot
mo=tenitoriu =i purt[toriu ieste. C[ amintrilea, dinafar[ cl[titoriul
1
Tema discu\iilor dintre cei doi este c[utarea cauzei prime (idee de tip
aristotelic, aplicat[ de Cantemir la via\a social[), adic[ a primului fapt care a
dus la intensificarea actual[ a conflictului dintre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu.
Primul care ia cuv`ntul ]n aceast[ chestiune, Dimitrie, ]=i ]ncepe interven\ia
printr-o introducere filozofic[, dup[ obiceiul s[u. Ideile filozofice expuse cu
acest prilej au o dubl[ importan\[: ]n primul r`nd, sunt ideile unui personaj
(Inorogul), autorul ]nsu=i, iar, ]n al doilea r`nd, ele reprezint[ cheia prin care
putem detecta, ca ale sale, =i alte idei, vehiculate de scriitor prin intermediul
altor personaje, de obicei, partizani de ai s[i sau exponen\i ai maselor.
6 Dimitrie Cantemir
]n voia slobod[ putere =i biruin\[ de ar avea, nici voia slobod[
slobod[ ar fi, nici de bun[tate laud[, nici de r[utate hul[ cu
dreptul i s-ar c[dea
1
. De unde s[ arat[ c[ ]ntre muritori obiceiul
voroavii =i deprinderea limbii ]n z[dar ieste, cu carea ]ncotro voia
din voia ei s[ s[ fie poh`rnit vr`nd, s[ ne ]n=tiin\[m
2
. Carea ar fi
fost a cl[tirii pricin[ a ]ntreba ne-am obiciuit =i pentru ca zugr[vala
1
Cantemir reia ideea ]mp[r\irii lucrurilor ]n doua categorii: ordinea natu-
ral[ =i cea moral[. Ordinii naturale apar\in fenomenele naturale, care nu au
autonomie existen\ial[; ele nu pot fi concepute ca exist`nd =i manifest`ndu-se
f[r[ o cauz[ din afara lor, pricinitoriul cl[tirii, Dumnezeu. Ordinii morale,
diferit[ de cea natural[, apar\in faptele umane. Acestea sunt rezultatul
autonomiei voin\ei umane, a libert[\ii sale absolute de manifestare, omul
ac\ion`nd, sub raport moral, f[r[ a fi impulsionat =i dirijat din afar[, de=i
cauzele extramorale ale activit[\ii umane sunt numeroase, Cantemir imagin`nd
o mul\ime. Teza autonomiei voin\ei morale (monarhia carea ]n piepturile
muritorilor s[ cuprinde) apar\ine moralei cre=tine, din nevoia de a explica
orientarea omului spre bine sau spre r[u. Pentru a justifica sanc\iunea divin[,
cre=tinismul a negat at`t predestina\ionismul sub raportul binelui sau al r[ului
(Cantemir va dezbate pe larg aceast[ problem[ ]n Loca obscura, lucrarea sa
de maturitate ]n domeniul educa\iei =i moralei), c`t =i comiterea oric[rui act
moral sub impulsul unei for\e exterioare spirituale (]ngeri sau diavoli).
Autonomia voin\ei morale ]nseamn[ deci libertatea omului de a se decide
spre bine sau spre r[u ]n actele sale de voin\[. Acestea sunt ideile pe care le
sus\ine Cantemir ]n cuv`ntarea sa teoretic[.
Pentru o mai bun[ ]n\elegere a acestora, socotim necesar[ coroborarea lor
cu teza legit[\ii cauz[-efect din lumea faptelor umane ]n cadrul vie\ii sociale,
tez[ expus[ prin intermediul stolnicului. Din compararea celor dou[ concep\ii,
rezult[ c[ una este problema autonomiei voin\ei umane, v[zut[ din per-
spectiva binelui =i r[ului, =i alta apar\ine justi\iei imanente, care opereaz[ ca
factor punitiv cu puterea unei legit[\i naturale ]n cadrul vie\ii sociale =i
individuale. Ambele teze descind ]ns[ din concep\ia cre=tin[, ]n care divinitatea
este imaginat[ ca o entitate suprem[ justi\iar[ a faptelor omene=ti, fapte ce
integreaz[ omul ordinii morale.
2
}ntemeindu-se, desigur, pe experien\a sa de via\[, Cantemir sus\ine c[
vorbirea joac[ ]n realitate rolul de mistificatoare a adev[ratelor g`nduri =i
inten\ii ale omului.
7 Istoria ieroglific[ . Vol. II
r[ut[\ii s[ acoperim, puterea voii slobode ]ntr-un chip cu alt[
zugr[val[, a=e=i de tot t[g[duim.
Ce oricum ar fi, gre=ala ]nvechit[ chipul negre=elii lu`nd, dup[
]nvechita obiciuire, dzic, vrere-a=i =i a=i pofti, iubite priietine, ca
s[ pociu =ti, ace=tii asupra mea vr[jma=e =i de cap goan[, carea
=i ce i-ar fi fost pricina? +i de nu toat[ r[utatea din singur[ voia
=i inima muritorilor purcede, alta, c`nd, cum, ce, =i pentru ce s[
fie fost?
1
+oimul r[spuns[:
2
Celea mai vechi =i mai de demult ]nce-
p[turi cum ar fi fost nici a le =ti, nici =tiute a le gr[i pot (c[ pre-
cum nu toate avutele folositoare sint, a=e nu toate =tiutele voro-
vite vreun folos aduc). Iar[ din c`t =i a =ti =i a gr[i pot, din ceste
mai de aproape ieste aceasta, c[ jiganiia cu talpa de g`nsc[, cu
col\ii de =tiuc[, adec[ Vidra, vulpea pe=telui =i pe=tele vulpii, mai
denainte p`n[ din monarhiia dobitoacelor =i a tuturor jiganiilor
a s[ izgoni, ]n mare dragoste =i priete=ug cu Corbul s[ avea, at`ta
c`t, c`nd Corbul din v`rvul copaciului cr`ng[iia, Vidra din fun-
dul p`clei r[spundea, =i c`nd Vidra soldzii pe=telui ]nghi\iia, gru-
madzii Corbului sim\iia
3
(c[ci adev[rata dragoste capetelor fu-
nii <i> s[ asam[n[, ca c`nd unul ]ntr-o parte s-ar trage, altul
necl[tit a r[m`nea nu poate). Deci Vidra, epitropiia pre acele
vremi \iind, de pururea jalob[ =i grele p`ri c[tr[ Corb trimitea,
precum Inorogul, Filul, Lupul, Pardosul, R`sul, Veveri\a =i ]nc[
alte c`teva din jig[nii ascult[rii =i st[p`nirii ei nu vor s[ s[ su-
1
Consider`nd necesar[ uitarea tuturor gre=elilor =i conflictelor vechi,
Dimitrie roag[ pe Toma s[-i dezv[luie motivele pentru care Br`ncoveanu ]l ura
=i ]l urm[rea cu at`ta patim[.
2
Toma Cantacuzino va expune mai departe punctul de vedere muntean ]n
problema conflictului dintre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu.
3
Toma Cantacuzino afirm[ c[ actuala du=m[nie ]ntre Cantemire=ti =i
Br`ncoveanu s-ar urca ]n timp de-abia p`n[ ]n vremea primei domnii a lui
Constantin Duca (16931695), ajuns ]n scaunul Moldovei cu sprijinul =i
banii domnului muntean.
8 Dimitrie Cantemir
puie, ce ]n tot chipul statul monarhiii s[ tulbure =i tot trupul
public[i spre r[zsip[ s[ aduc[ ]mbl[.
1
Deci Corbul, de unele ca acestea audzind, s[ tulbura =i c`te un
priietin pentru un priietin pofta =i cererea ce i-ar fi fost a-i plini =i
a-i face siliia =i pre priietinii ei priietini, iar[ pre nepriietinii ei ne-
priietini ]i \inea =i-i avea. De unde (dragoste =i priete=ugul numai
c[tr[ un chip spre multe chipuri ur[ =i vr[jm[=ie au scornit), =i
a=e, pre c`t a mea slab[ socoteal[ a agiunge poate, ]ncep[tura
r[celii =i ]mpotrivirea inimilor s[ s[ fie scornit socotesc.
2
Inorogul: Aceasta foarte bine am ]n\eles-o =i, precum dzici, a=e
ieste. Numai ]nc[ mai dintr-ad`nc ]ncep[tura lucrului a =ti \i s[ cade.
C[ precum mai sus \-am dzis, toate cl[titele fire=ti, pricina cl[titoare
fireasc[ cearc[. Iar[ ]n faptele voii slobode nu pricinile cl[titoare,
ce a c[ror cl[tite pricin[ cl[titoare s[ fie fost s[ ]ntreab[.
3
+oimul: Foarte cu drag[ inim[ a=i pofti ca pentru acesta lu-
cru mai ]ntr-adev[r s[ m[ ]n=tiin\[dz.
1
Duca, aflat ]n mare amici\ie cu Br`ncoveanu, se pl`ngea mereu cur\ii
de la Bucure=ti ]mpotriva fra\ilor Cantemir, Dimitrie =i Antioh, ]mpotriva lui
Lupu Bogdan hatmanul, cumnatul lor, =i, de asemenea, contra fra\ilor
Rusete=ti, Iordache, Mihalache =i Manolache, ]nvinuindu-i c[-i fac greut[\i ]n
domnie, desigur prin p`rile la Poart[ (s[ nu uitam c[ Duca luase domnia
Moldovei sco\`nd din scaun pe Dimitrie, ales domn de boierii de sfat, unii
dintre ace=tia fiind fra\ii Ruset, pe atunci devota\i familiei Cantemir).
2
Era a=a de mare amici\ia ]ntre Duca =i Br`ncoveanu ]n aceast[ vreme
spune Toma ]nc`t domnul |[rii Rom`ne=ti socotea prieten pe cine era
prietenul lui Duca =i du=man pe cine era acestuia du=man.
3
Dimitrie consider[ c[ ]nceputul du=m[niei este cu mult mai vechi, ]nc[
din timpul domniei lui Constantin Cantemir (16851693). Cu acest prilej el
enun\[, pe scurt, un principiu de metodologie pentru detectarea cauzei primare
]n conflictele interumane. Astfel, ]n timp ce ]n ordinea naturii orice fenomen,
manifestat ]n mod firesc, obliga la c[utarea unei singure cauze naturale, ]n
ordinea faptelor umane, produse ale autonomiei voin\ei, singura metod[
posibil[ este c[utarea cauzei prime (pricina cl[titoare) a tuturor manifes-
t[rilor (a celor cl[tite) =i nu a celor seriale (pricinile cl[titoare, seria de
cauze dintre cea prim[ =i momentul ultim al manifest[rii, ultima fapt[).
9 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Inorogul: De vreme ce a=e cu sete pentru r[d[cina lucrului
acestuia a te ]n=tiin\a pofte=ti, dinceput a \i-l povesti nu m[ voi
lenevi. }ns[ pre c`t lungimea istoriii ar pofti, scurtimea vremii
m`n[ nu-mi d[, c[ci iat[ =i c`t[va parte a nop\ii au trecut =i pre
aceasta vreme cine=i la ale sale a s[ afla s-ar c[dea (c[ci multe
=i ]n multe chipuri sint sige\ile =i n[lucirile nop\ilor t[cute, carile
prin ]ntunerec ]mbl[ =i v`j`iesc, iar[ ]n lumin[ lov[sc =i r[nesc).
Deci pre c`t mai ]n scurt voi putea =i ]n pu\ine cuvinte toat[
lungimea =i l[\imea pove=tii a cuprinde m[ voi nevoi.
Vii =ti dar[ c[ od`n[oar[ Monocheroleopardalis
1
din toate ji-
ganiile p[m`ntului mai vestit =i mai ales era (nici de alc[tuire a
at`tea numere ]ntr-un nume te mira, c[ci mai pre urm[ =i aceas-
ta tain[ vii ]n\elege), a c[ruia vrednicie, macar c[ lumii =tiut[
ieste, ]ns[ ]ntr-acesta chip numele, slava =i puterea ad[og`nd,
p`n[ ]ntr-at`ta au crescut.
2
Acesta din p[rin\ii s[i oaie z[mislit
=i n[scut era
3
, deci ]nt`i, =i la chip =i la fire, mielu=el. Iar[ dup[
1
Licornul leul leopardul este Constantin Cantemir, tat[l fra\ilor
Cantemir. Fiul s[u, scriitorul, g[se=te prilejul de a face o expunere a vie\ii =i
ascensiunii la putere a tat[lui s[u. Aceasta nu are dec`t ]n final o leg[tur[ cu
subiectul Istoriei ieroglifice =i poate fi intitulat[, conform`ndu-ne cheii, Povestea
na=terii, cre=terii, suirii ]n st[ p`nire a p[ rintelui Inorogului. Dimitrie va mai
scrie dou[ biografii ale tat[lui sau, una, de mic[ dimensiune, ]n Istoria Impe-
riului Otoman, =i alta, o lucrare special afectat[ acestei probleme, Via\a lui
Constantin Cantemir. }n toate cele trei exist[ ]ns[ sensibile diferen\e, ]n special
sub raportul originii familiei. Din punct de vedere literar aceast[ via\[ a tat[lui
s[u prezint[ o tr[s[tur[ deosebit[ fa\[ de povestirile semiautonome de p`n[
acum din Istoria ieroglific[ . Oglindind faptul real al ascensiunii spre putere a
tat[lui s[u, a=adar schimb[ri ale situa\iei acestuia de-a lungul vie\ii, scriitorul
va realiza, cu ajutorul limbajului ieroglific, o permanent[ metamorfoz[ a
persoanei. Nara\iunea cap[t[ astfel un aspect de basm popular ]n stil rom`nesc.
Scriitorul folose=te pentru aceasta =i credin\a, de origine magic[, a dob`ndirii
de c[tre ]nving[tor a puterii adversarului ucis.
2
De aici ]nainite, scriitorul se referea la ceea ce nume=te la cheie: Povestea
na=terii, cre=terii, suirii la st[ p`nire a p[ rintelui Inorogului.
3
Din p[ rin\i oaie: din oameni buni, pro=ti, din step[ na mai de gios (D.C.)
10 Dimitrie Cantemir
ce la mai mare v`rst[ crescu =i ]n toat[ turma ]n fruntea a tuturor
are\ilor ie=i, ]mpotriv[ a c[ruia, a sta sau ]n cap a s[ lovi, nici
un berbece s[ putea afla =i carile prin necuno=tin\[ precum ]mpo-
triv[ ]i va putea sta i s[ p[rea, deodat[ numai ispita puterii frun\ii
f[cea, c[ a doa lovitur[ nici a=tepta, nici mai suferiia.
1
A=e el toat[
turma dec`t p[storii mai bine p[sc`nd =i otc`rmuind, un lup
vr[jma= =i lacom din fire, dar[ de foame ]nc[ mai vr[jma= =i mai
cumplit f[cut, cu mare r[pegiune =i cu f[lcile c[scate totdeodat[
pre berbece s[-l f[r`me, s[-l spintece =i s[-l ]nghi\[ vr[jma= viniia.
Berbecele, v[dzind pre lup a=e de cu mare r[pegiune asupr[ vi-
indu-i =i acmu vremea ]n desar[, c`nd dzua cu noaptea s[ ]ng`n[,
fiind, pre lup unul din are\i s[ fie =i dup[ obiceiu precum ]n ca-
pete s[ s[ lovasc[ vine, socoti. }ntr-aceast[ socoteal[ berbecele
afl`ndu-s[, din toat[ groaza =i frica lupului afar[ era =i a=e ]n
t`mpinare-i f[r[ nici o spaim[ ie=ind, ca pre un arete, a=e de chib-
zuit =i de tare ]n frunte ]l lovi, c`t poftorire a mai face nu mai
trebui, de vreme ce coarnele prin tidva capului lupului p[trun-
dzind, fruntea zdrumic`ndu-i, crierii afar[ ]i v[rs[. Lupul ]ntr-aces-
ta chip v`rtos lovit =i r[nit, f[r[ de a doua r[zsuflare, via\a pre
Cantemir, ]n acord cu izvoarele vremii, se refer[ la condi\ia modest[ a familiei
Cantemir, tat[l s[u fiind fiu de r[ze= s[rac din \inutul F[lciului, =i anume din
satul Sili=teni de pe valea Elanului. Cronicarul Ion Neculce men\ioneaz[ despre
el am[nuntul c[ era analfabet =i ]n timpul domniei ]nv[\ase doar s[ se
isc[leasc[. Cronicarul muntean Radu Greceanu men\ioneaz[ c[, ]nainte de a fi
mercenar, tat[l scriitorului fusese herghelegiu. Probabil, vreo ]nt`mplare din
aceast[ etap[ de via\[ ]i va fi furnizat scriitorului de mai t`rziu episodul cu
lupul =i arm[sarul din cea de a doua povestire a Vulpii despre iscusin\a Lupului.
1
Arete v`rtos: bun viteaz (D.C.) t`n[rul Constantin Cantemir se va
deosebi, prin urmare, de restul celor de o seam[ cu el, prin calit[\ile sale
excep\ionale de r[zboinic. De altfel, asemenea calit[\i, subliniaz[ scriitorul, ]l
vor urca pe tat[l s[u pe scara social[. Este probabil ca t`n[rul s[ fi ]nv[\at ]nc[
din aceast[ vreme meseria armelor, pentru care avea ]nclina\ii deosebite,
prilejul constituindu-l vecin[tatea cu t[tarii, situa\ie ce obliga pe to\i locuitorii
s[ fie bine preg[ti\i din punct de vedere militar.
11 Istoria ieroglific[ . Vol. II
moarte ]=i schimb[.
1
Aretele mai t`rdziu vitejiia ce f[cus[ cunos-
c`nd, carea m[car c[ din t`mplare fusese, ]ns[ ]ndat[ duhurile
cele de arete ce purta ]=i schimb[ =i p`n[ ]n dzu[ din oaie ]n
jiganie =i din arete ]n lup s[ mut[.
2
(C[ t`mpl[rile fericirii la cei
mai mul\i obiceile firii a muta pururea s-au v[dzut). A=e berbecele
preobrajenie ca aceasta lu`nd, ]ndat[ din neamul s[u r[zle\indu-s[,
dup[ firea lupilor codrii, c`mpii =i mun\ii a cutreiera ]ncepu =i
mult[ vreme a vie\ii sale ]ntr-acesta chip ]n strein[tate ]mbl`nd
=i petrec`nd
3
, od`n[oar[ la loc ca acela a nemeri i s[ t`mpl[,
unde dec`t toate jig[niile mai mul\i pardo=i s[ afla. Acolo nu
dup[ mult[ vreme, ce s[ v`nedze =i cu ce via\a s[-=i sprijeneas-
c[ neav`nd (c[ci mul\imea pardo=ilor pre altele a=e=i de tot
]mpu\inase), cu d`n=ii de lupt[ a s[ ispiti ]ncepu. (C[ pofta
biruin\ii toate ispite=te =i nevoia toate ]nva\[, ales ]n primejdiia
vie\ii lipsa sosind). Deci a=e=i din ispita dint`i, lucrul cu fericire
1
Lupta cu lupul: r[ zboaiele carile au avut cu t[ tari (D. C.) pasajul se
refer[ la o lupt[ a t`n[rului Cantemir cu un m`rzac t[tar, a=a cum sunt
prezentate mai t`rziu lucrurile ]n Via\a lui Constantin Cantemir.
2
Mutarea ]n lup: numele ce i s-au schimbat: Cantemir (D.C.) expresia ar
ar[ta c[ viteazul Constantin, care purta p`n[ acum alt nume de familie, ]n urma
omor`rii unui vestit m`rzac t[tar cu numele Cantemir (de care vorbesc izvoarele
istorice ale timpului), ]=i va lua de acum ]nainte numele de familie Cantemir.
3
}ncepe o a doua etap[ ]n via\a lui Constantin Cantemir, aceea de mercenar,
deci de militar ]n slujba unei \[ri str[ine c`nd, ]n mare m[sur[, el ]=i duce
existen\a ]n afara Moldovei. Pentru aceast[ epoc[, scriitorul afirm[ la cheie
doar un singur am[nunt: R`zle\ prin mun\i: capichehaie la | arigrad Constantin
Cantemir devine ]ntr-adev[r capichehaia la Poart[ a lui Gheorghe Duca ]n cea
de a treia domnie ]n Moldova (16781683). Dar scriitorul se refer[ ]n text =i
la alte am[nunte de via\[: el cutreier[ codrii (adic[ merge la Adrianopol),
mun\ii =i c`mpii (| ara C`mpilor: Polonia). Este vorba de perioada ]n care se
afla ca mercenar (16481660), ]n armata regelui polon Ioan II Cazimir
(16481668), =i apoi ]n armata domnului muntean Grigore Ghica (1660
1664), cu a c[rui nepoat[ se c[s[tore=te. Scriitorul nu aminte=te ]ns[ c[ tat[l
s[u revine ]n Moldova ]n vremea domniei lui Eustratie Dabija (16611665) =i
a lui Gheorghe Duca, ce domne=te de trei ori ]n Moldova.
12 Dimitrie Cantemir
=i dup[ voie a vini i s[ t`mpl[, de vreme ce ]nt`ia=i dat[ cu cel
mai mare =i mai groznic pardos de lupt[ s[ apuc[, pre carile,
dup[ multe nevoi =i nu cu pu\ine a vie\ii cumpene =i primejdii,
]l birui =i-l omor]. A c[ruia duhuri ]ndat[ lu`nd, precum din arete
lup, a=e din lup pardos s[ f[cu.
1
Dup[ mare =i primejdioas[ biru-
in\[ ca aceasta, pardosul mai ]nalte =i mai puternice duhuri ]n
sine sim\i, carile ]n trupul =i pieptul pardosului de ]nc[put nu
era, =i a=e, de ispit[, spre lupta leului s[ apuc[
2
(c[ toate ]n lume
de s[ =i cuprind ]n hotar[le sale, iar[ pofta a cinstei mai mari =i
a biruin\ii mai tari, nici ]n lat c`mpul a tot p[m`ntul, nici ]nalt
muntele a tot locul a s[ opri sau a s[ ]ndestuli poate). Ce leul
prea v`rtoas[ =i puternic[ jiganie fiind (precum po\i cunoa=te),
nu pre lesne ]i fu duhurile a-i lua, c[ci adese =i mai ]n toat[ vre-
mea ispita monomahiii f[c`nd, ]n carea macar c[ nu s[ biruia,
]ns[ nici titulul biruin\ii a lua putea. A=e ei ]n toate dzilele la
lupt[, ca la o scoal[, s[ ispitiia =i s[ deprindea, p`n[ c`nd pardo-
sul pricepu c[ nu alt[ ceva de la cea deplin biruin\[ ]l ]mpiie-
dec[, f[r[ numai iu\imea picioarelor =i sprintiniia carea leul ]n
trupul s[u purta. C[ de multe ori pardosul acmu mai dob`ndind
biruin\a, leul, cu iu\imea dinainte-i i s[ feriia =i cu acesta chip
cea des[v`r=it[ biruin\[ ]i t[g[duia. Pardosul, ]ntr-acesta chip
pricina neizb`ndii sale bine cunosc`nd, c[tr[ v`rtoase duhurile
pardosului, grea greuimea filului =i sprintin[ iu\imea inorogului
1
Lupta cu pardo=ii: r[ zboaiele cu =fedzii ]n Tara Le=easc[ (D.C.) scriitorul
se refer[ aici la r[zboiul polono-suedez (16551660), la care a luat parte =i
tat[l s[u ]n calitate de comandant a o mie de mercenari moldoveni. Cu acest
prilej, l`ng[ Thorn, el omoar[ ]n duel un ofi\er suedez. De aici =i transformarea
sa, simbolico-magic[, ]n leopard.
2
Leul este simbolul Moldovei =i prin excelen\[ semnul ridic[rii la demnitatea
domniei, treapta suprem[ a ascensiunii sociale. Interesant c[ fiul afirma despre
tat[l s[u c[ a aspirat la domnia Moldovei, con=tient, desigur, de excep\ionalele
sale calit[\i militare. Aceast[ epoc[ de aspira\ie la puterea suprem[ trebuie s[
]nceap[ o dat[ cu revenirea sa ]n Moldova ]n vremea lui Eustratie Dabija =i a
definitivei sale stabiliri ]n timpul domniilor lui Gheorghe Duca.
13 Istoria ieroglific[ . Vol. II
adaos[ =i mai cu de-adins cu ascu\it =i nebiruit cornul a mono-
cherului ]ntr-arm`ndu-s[, ]ntr-o lupt[ numai toat[ biruin\a asu-
pra leului dob`ndi,
1
]n carile ]ndat[ =i f[r[ nici o ]mpiedecare s[
=i mut[ (c[ precum nu[rii dup[ v`nturi alearg[, a=e duhurile
dup[ biruin\e s[ pleac[). Firi, duhuri =i puteri ca acestea n[scutul
miel ]n sine str`ng`nd =i alc[tuind, ]n doa[ hiri=e numere =i le-au
]mp[r\it; unul: Provatolicoelefas
2
, altul: Monocheroleopardalis
3
.
Ce dintr-acestea cest mai de pre urm[ mai mult obiciuindu-s[,
precum ]n nume, a=e ]n fire Monocheroleopardal au r[mas. A=e
dar[, toate firile ]ntr-una bo\ind, bl`nde\ea oii, ]n\elepciunea lu-
pului, cuno=tin\a pardosului, greuimea filului, iu\imea inorogu-
lui =i v`rtutea leului ]n sine nebetejite =i nesmintite le feriia =i,
din dzi ]n dzi ]nc[ mai ad[og`ndu-le, la step[na cea mai de sus
le ]n[l\a =i le suia. +i a=e, toat[ cinstea, lauda =i puterea a tuturor
jiganiilor dob`ndi. Deci jiganiile toate, de at`tea vrednicii ]ncun-
giurat =i ]mpregiurat v[dzindu-l, cu un duh =i cu o inim[ ]l ruga-
r[ ca obl[duitoriu, purt[toriu =i despre tot ]mpotrivnicul p[zito-
riu s[ le fie. Monocheroleopardalis, prin c`t[va vreme a tuturor
via\a ]n m`na sa s[ priimasc[ ferindu-s[, aceast[ rug[minte a lor
s[ priimasc[ s[ t[g[duia. }ns[ p`n[ mai pre urm[ pre cel ce lup-
1
Biruin\a Leului: step[ na domniii a dob`ndi, cap peste toate dobitoacele
(moldovenii n. ed.) a fi (D. C.) insisten\a cu care scriitorul vorbe=te despre
tat[l s[u c[, dup[ revenirea ]n \ar[, ar fi aspirat la domnie, ar putea con\ine
un s`mbure de adev[r, de=i mai t`rziu, ]n Via\a lui Constantin Cantemir, renun\[
la aceast[ precizare. Cert este c[, de=i fiul ]l prezint[ c[ ar fi ajuns domn
datorit[ str[lucitelor sale virtu\i militare, realitatea este c[ marii boieri ai
Moldovei l-au ales, socotindu-l u=or de manevrat, cum de altfel s-a =i ]nt`mplat.
2
}nseamn[, ]n grece=te, oaie lup elefant, Constantin Cantemir ]ntrunind
calit[\ile acestor animale: bl`nde\ea =i sentimentul echit[\ii de la oaie, curajul
]n\elept =i spiritul pragmatic specifice lupului, puterea fizic[ proprie elefantului.
3
Desemneaz[, ]n grece=te, licorn (inorog) leu leopard, Constantin
Cantemir ]ntrunind deci =i calit[\ile acestor animale: iu\imea =i invincibilitatea
inorogului, puterea politic[ =i noble\ea sufleteasc[ exprimat[ de leu, ferocitatea
=i viclenia leopardului.
14 Dimitrie Cantemir
tele a at`tea vr[jma=e jig[nii a-l birui nu putus[, moale rug[-
mintele ]nfr`ng`ndu-l =i umilite cuvintele ]nduplec`ndu-l, dup[
pofta lor ]l adus[r[
1
(c[ precum r[spunderea moale fr`nge m`niia,
a=e rug[mintea cu umilin\[ porne=te cru\area). Carile a tuturor
chivernisire ]n palm[ =i a tuturor otc`rmuire ]n sam[ lu`nd, prin
c`t[va vreme cinste=, frumos, drept =i cu ]n\elepciune, cum s[
cade, pre toate jig[niile =i dobitoacele giudeca, ]ndrepta, ocrotiia,
p[ziia =i st[piniia
2
(c[ atuncea publica ]nflore=te =i odr[sle=te,
c`nd st[p`nii miluiesc =i ceart[ ]n dreptate =i supu=ii ascult[ =i
slujesc din dragoste).
3
A=e c`t ]n vremea st[p`nirii lui nici ochiul
nepriietinului s-au veselit, nici budzele vr[jma=ului s-au zimbit,
nici inima ]mpotrivnicului s-au ]nvoie=eat. Ce precum cere=tii (ah)
de multe ori peminte=tilor a zavistui s-au v[dzut, a=e =i Mono-
cheroleopardalis de sigeata lutului mai denainte de vreme ner[nit
=i de t`mpl[rile \[rnii nepr[vuit a r[m`nea n-au putut
4
, de vreme
ce ]nc[ ]n puterile firii sale fiind, ]n carile a multora nedejde =i
1
O inconsecven\[: mai sus, scriitorul afirm[ c[ tat[l s[u ar fi fost un
aspirant la puterea politic[, de o manier[ oarecum agresiv[ (lupta cu Leul),
]n timp ce acum las[ s[ se ]n\eleag[ c[ a fost ales aproape f[r[ voia sa domn al
Moldovei de c[tre boierii \[rii. Adev[rul este c[ ]n aceste vremuri de intensificare
a domina\iei otomane, marii boieri nu prea aveau interesul s[ ocupe ei scaunul
domnesc, ci c[utau o persoan[ mai de jos =i docil[, ]n spatele c[reia ei s[ poat[
jefui netulbura\i \ara. O astfel de persoan[ a fost Constantin Cantemir.
2
Cu ]n\elepciune dobitoacele a giudeca: cu dreptate =i cu cinste domnia a \inea
(D. C.) p[rerea excelent[ a fiului despre domnia tat[lui, a=a cum o vom
]nt`lni =i ]n Via\a lui Constantin Cantemir. B[tr`nul Cantemir ar fi condus pe
supu=ii s[i cu ]n\elepciune =i cu dreptate. Realitatea este c[ a fost un domn
slab, nu f[r[ gre=eli politice, precum uciderea fra\ilor Costin (Velicico hatmanul
=i Miron cronicarul), =i, de asemenea, o unealt[ docil[ ]n m`na unor boieri
hr[p[re\i, ]ntre care mai ales Iordache Ruset (Pardosul).
3
Concep\ia politic[ a lui Cantemir privind rela\ia dintre domn =i supu=i:
un domn, care st[p`ne=te cu dreptate, ]=i atrage iubirea poporului. A=adar,
spiritul de echitate trebuie s[ fie virtutea fundamental[ a unui domn.
4
Sigeata lutului: sl[ biciunea firii (D.C.). T`mpl[ rile \[ r`nii: zavistii oamenilor
(D. C.) fiul recunoa=te c[ totu=i tat[l s[u nu a domnit f[r[ nici o gre=eal[
15 Istoria ieroglific[ . Vol. II
via\[ s[ r[dzima, cu mare a tuturor pagub[ =i nesuferit[ jele,
c[tr[ cele de sus l[ca=uri s-au mutat
1
, ca cel ce leu ]ntre dobi-
toace de v`rtos s[ l[uda, leu ]ntre stelele ceriului ]n veci s[ lu-
minedze s-au a=edzat,
2
]n urma sa doi numelui s[u mo=tenitori,
pre Fil adec[ =i pre Inorog l[sind.
3
Deci la s[v`r=itul lui a fi =i la
]nceputul lui a nu fi, Filul (carile =i de stat, =i de v`rst[ mai mare
era), pentru une pricini departe ]n mun\ii de la Grumadzii-Bou-
lui trim[s era
4
, a c[rii trimeteri pricini de povestea noastr[
ab[tut[ fiind, a le povesti p[r[sim (c[ voroava nu ]n vremea =i
la locul s[u, ca rafturile de aur ]n capul m[gariulul s[ prind). Iar[
Inorogul, acolea de fa\[ afl`ndu-s[, toate supusele =i nesupusele
jig[nii lor chivernisitoriu =i st[p`nirii p[rintelui mo=tenitoriu a fi
]l aleas[r[ =i cu to\ii ]ntr-o inim[ =i ]ntr-un glas ]n scaunul obl[-
duirii ]l ridicar[.
5
Ce precum s[ dzice cuv`ntul (c[ fericirea grab-
(sl[biciunea firii), aluzie la uciderea fra\ilor Costin, provocat[ de zavistiia
oamenilor, adic[ de intrigile celor din jur. Se =tie c[ omor`rea Costinilor s-a
f[cut la instigarea lui Ilie |ifescu (Vulpea) =i mai ales a fra\ilor Ruset, Iordache
(Pardosul) fiind cel care a avut de fapt ini\iativa ]n aceast[ nenorocit[
]nt`mplare.
1
C[tr[ cele de sus l[ca=e a s[ muta: din via\a trec[toare ]n cea vecinic[ a s[ muta
(D. C.) este vorba de moartea lui Constantin Cantemir, la 13 martie 1693.
2
Leu ]ntre stele: sf`nt ]n ceriu (D. C.) Leul este constela\ia care
desemneaz[ puterea regal[, domnia, iar expresia sf`nt ]n ceriu corespunde
formulei de sf`nt r[posat ce se atribuia domnului decedat.
3
La moartea sa, Constantin las[ ca mo=tenitori legitimi la domnie pe Antioh
(Filul) =i pe Dimitrie (Inorogul). Scriitorul sugereaz[ c[, prin tat[l lor, cei doi
fra\i ]=i c`=tigaser[ drepturi ereditare la domnie.
4
}n momentul mor\ii lui Constantin Cantemir, fiul s[u mai mare, Antioh,
cu drepturi prioritare la domnie, se afla ca ostatec la Istanbul.
5
Afl`ndu-se de fa\[ la moartea tat[lui s[u, Dimitrie este proclamat domn,
de=i, ]n realitate, dreptul i se cuvenea lui Antioh, ca mai v`rstnic. Scriitorul
spune c[ el a fost ales de c[tre supusele =i nesupusele jig[nii, adic[ de \[rani
=i boieri, afirma\ie inexact[, deoarece a fost vorba de o alegere de palat, marii
boieri ]n special Rusete=tii v[z`nd ]n t`n[rul Dimitrie un domn u=or de
manevrat, ca =i tat[l s[u. Cu timpul, Rusete=tii, ]n frunte cu Iordache, vor
tr[da cauza familiei Cantemir, ]n condi\ii critice pentru situa\ia celor doi fra\i.
16 Dimitrie Cantemir
nic[ cur`nd obose=te), de vreme ce pe aceia vreme Vidra
1
la
locul prundi=ului,
2
unde acmu noi sintem, a l[cui s[ t`mplase,
carea cu multe chipuri de lingu=ituri =i cu a Corbului mijlocii ]n
dragostea monarhiii pasirilor ]ntr`nd. Corbului prin scrisori ]ntr-
acesta chip ]n=tiin\a, c[, de vreme ce Monocheroleopardalis din-
tre vii au lipsit =i toat[ ]mpiedicarea poftii noastre din mijloc
s-au r`dicat, s[ sile=ti =i s[ te nevoie=ti, te rog, ca st[p`nirea
asupra dobitoacelor mie s[ mi s[ dea. Iar[ eu voi face ca toat[
vita gras[ =i toat[ carnea s[oas[ domnului =i st[p`nului mieu ]n
m`ncare =i tot singele cald =i s[\ios ]n b[utur[ s[ s[ dea.
3
Cor-
bul, ]nt`i pentru cea din fire l[comie ce avea, apoi pentru c[ci nu
pu\in[ pizm[ =i zavistie asupra dobitoacelor purta, de vreme ce
prin toat[ vremea a st[p`nirii lui Monocheroleopardalis, rar =i mai
niciodat[ cu odihn[ =i cu ticneal[ st`rvurile cerceta =i a=e=i singe
cald s[ bea sau carne proasp[t[ s[ m[n`nce ]n via\a lui nu s-au
]nvrednicit
4
. C[tr[ aceasta =i alt[ pricin[ s[ ad[ogea, c[ fata Cor-
1
Vidra, Constantin Duca, fiul lui Gheorghe Duca, ]n vremea c[ruia
Constantin Cantemir fusese capuchehaie la Istanbul.
2
O mahala din Istanbul situat[ pe malul Bosforului. Interesant am[nuntul:
Duca locuise ]n acela=i loc unde acum se aflau fra\ii Cantemir.
3
Constantin Duca, ]n calitate de fiu de domn, socotea =i el c[ ar avea
dreptul legitim de a mo=teni domnia Moldovei. Nu putuse beneficia de aceste
drepturi, datorit[ domniei lui Constantin Cantemir, care fusese pentru el o
]mpiedicare a poftii legitime. El scrie lui Constantin Br`ncoveanu du=manul
Cantemire=tilor s[-l ajute pentru a ocupa scaunul Moldovei, ce i se cuvenea
de drept Cantemire=tii fiind, dup[ el, ni=te uzurpatori =i-i promite
domnului muntean o bun[ parte din veniturile Moldovei (vita gras[ =i toat[
carnea s[oas[... =i tot singele cald).
4
L[ comiia din fire: pofta =tiin\ei =i a cinstei numelui (D. C.) datorit[
l[comiei sale pentru prestigiu (cinstea numelui) =i, de asemenea, din du=-
m[nie pentru Cantemire=ti, Br`ncoveanu va ]mbr[\i=a cauza lui Constantin
Duca, sprijinind preten\iile acestuia la domnia Moldovei. Motivul real era,
desigur, necesitatea pe care o sim\ea domnul |[rii Rom`ne=ti de a avea ca
vecin un prieten =i un aliat.
17 Istoria ieroglific[ . Vol. II
bului, Mreana, la v`rsta c[s[toriii agiung`nd, pre t`lhariu chelariu
Corbul socoti s[ fac[ =i Vidrii femeie s[ o dea aleas[.
1
A=e dar[,
Corbul, =tiind c[ tr[ind Monocheroleopardalis, precum despre
mun\i, a=e despre c`mpi, toate str[juite =i p[zite era,
2
iar[ acmu
el lipsit, precum s[ dzice cuv`ntul (c[ pre leul mort =i =oarecii s[
ca\[r[), ]ndat[ tuturor dul[ilor de cas[ =tire dede pentru ca cum
mai cur`nd =i pre c`t mai tare vor putea cu l[tr[turi =i cu bre-
h[ituri prin toate locurile spaim[ =i groaz[ s[ dea (c[ci dul[ii cu
Corbul de pururea ]nso\ire avea). Dul[ii ]ndat[ to\i mun\ii cu
dealurile =i toate v[ile cu p[durile de cehnituri =i de schil[l[ituri
]mplur[, de a c[rora r[u menitoriu, spurcate =i gre\oage glasuri,
toate dobitoacele s[ ]nsp[im`ntar[, =i unele ]ntr-o parte, altele
]ntr-alt[ parte capetele s[-=i cru\e o plecar[ (c[ c`nd capul s[
ame\e=te, picioarele dovedesc, =i c`nd m[dularile buiguiesc, lip-
sa criirilor arat[). A=e dar[, totdeodat[ iele ]mpr[=tiindu-s[ =i
fietecarea unde =i cum putea amistuindu-s[ =i aciu`ndu-s[, atuncea
Corbul vreme afl[ ca toate dup[ reaoa sa voie s[ fac[ =i pre
Vidr[ din balt[ ]n curte =i din tin[ ]n scaun s[ o urce, ca jiganiia
]n neam cu prepus tuturor dobitoacelor ]mp[rat =i st[p`nitoriu
s[ fie (o, ceriu =i p[minte, au din nu[ri piatr[ =i din cremene
1
Mreana: fata lui Basaraba vod[ (D. C.) este vorba de Maria, fiica lui
Br`ncoveanu, promis[ drept so\ie lui Duca. Aceste aranjamente s-au ]nt`mplat,
probabil, imediat dup[ moartea b[tr`nului Cantemir, adic[ prin martie 1693,
iar nunta Mariei cu Duca va avea loc ]n toamna aceluia=i an. Cunosc`nd bine
firea =i apuc[turile lui Duca, scriitorul prezint[ cu umor aceast[ ]nrudire: pre
t`lhariu chelariu Corbul socoti s[ fac[, adic[ acesta d[dea cheia c[m[rii pe
m`na unui om cu totul necinstit; ]ntr-adev[r, ca domn, Duca a jefuit f[r[
scrupule veniturile Moldovei.
2
Scriitorul socote=te c[ tat[l s[u impusese respect polonilor, aluzie la
invazia nenorocoas[ a polonilor condu=i de Ioan Sobie\ki ]n vara lui 1691
(atunci a avut loc cunoscuta confruntare ]ntre Sobie\ki =i pl[ie=ii cet[\ii
Neam\ului, descris[ mult mai t`rziu de Costache Negruzzi), =i c[ avusese o
pozi\ie forte la Poart[, ceea ce era adev[rat.
2 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
18 Dimitrie Cantemir
pic[turi de ap[ vii s[ sco\i? C[ r[m`n firile precum au ]nceput,
precum toate s[ cunosc la sf`r=itul spre carile n[zuiesc
1
).
A Vidrii dar[ schimositur[ de st[p`nire ca aceasta f[c`ndu-s[,
dobitoacele toate ]n toate p[r\ile prin c`t[va vreme pribege =i
de la locurile =i s[la=ele lor streine petrec`nd, cele mai multe
dintr-]nsele acmu vivorul ]nstrein[rii =i holbura r[t[cirii nemai-
put`nd suferi, capetele plec`ndu-=i, cerbicea supt greu =i aspru
giugul tir[niii Vidrii ]=i plecar[ =i cine=i pre la l[ca=urile lor s[
]nturnar[
2
(c[ coliba ]n \arina sa =i bordeiul ]n p[m`ntul s[u dec`t
palaturile ]n strein[tate mai desf[tate =i mai frumoase a fi so-
cotir[), f[r[ numai Lupul =i Pardosul (carii pre aceia vreme
Monocheroleopardalului foarte credincio=i =i de aproape priietini
era), din socoteala lor ne]ntor=i, departe, ]n |ara C`mpilor, prin
mult[ vreme ramas[r[, adec[ p`n[ la vreme st[p`nirii Filului.
3
De care lucru, toat[ pasirea de singe v[rs[toare pre ace=ti doi
mare pizm[ =i m`nie avea. Inorogul, ]nc[ =i de ai s[i p[r[sit =i
tir[niia Vidrii ]nt[rit[ =i ]n toate p[r\ile ]ntins[ =i l[\it[ v[dzind,
s[ scul[ =i ]n mun\ii ]nal\i, carii la Grumadzii-Boului s[ afl[, unde
1
C`t timp domnise Constantin Cantemir, respectat de poloni =i cu trecere
la Poart[ spune cu m`ndrie scriitorul Br`ncoveanu nu avusese succes ]n
uneltirile sale du=m[noase fa\[ de Cantemir. Dar dup[ moartea b[tr`nului, el
d[ ordin capuchehaielor (dul[ii) =i agen\ilor s[i (coteii) s[ umble prin codri
(Adrianopol) =i mun\i (Istanbul) pentru a influen\a pe demnitarii otomani ]n
favoarea ridic[rii lui Constantin Duca (Vidra) pe scaunul Moldovei, ]mpotriva
drepturilor lui Dimitrie. Aceast[ ac\iune a agen\ilor munteni trebuia s[ ]nsemne
=i ]nfrico=area boierimii moldovene sus\in[toare a Cantemire=tilor.
2
Cantemir vorbe=te aici foarte vag, dar ]n realitate boierimea ostil[
Cantemire=tilor, refugiat[ peste hotare ]n vremea domniei lui Constantin
Cantemir, revine ]n \ar[ dup[ ce Duca sose=te ]n scaunul Moldovei. Printre
boierii ]ntor=i ]n \ar[ sunt =i fiii lui Miron Costin cronicarul.
3
La numirea lui Constantin Duca (1693), pribegesc peste hotare boierii
favorabili Cantemire=tilor. Cei mai de frunte, Lupu Bogdan hatmanul =i Iordache
Ruset, se refugiaz[ ]n Polonia, unde stau p`n[ la venirea ]n scaun a lui Antioh
Cantemir (1695).
19 Istoria ieroglific[ . Vol. II
=i Filul s[ afla, s[ dus[. Ce dint`i pre la cetatea Deltii c[t[va
vreme locurile cercet`nd, ]n prundi=ul acesta s[ a=[dzar[.
1
Vidra
=tiind c[ st[p`nire ]n sil[ au apucat =i cu tir[nie ieste s[ o \ie,
a=ijderea pre drep\ii mo=tenitori
2
]ntre vii =tiind, ea via\[ cu tic-
neal[ s[ duc[ nu va putea, cu fel de fel de amestec[turi c[tr[
monarhiia Vulturului =i c[tr[ Corb ]i p`r`ia, ]ns[ toat[ p`ra
]ntr-aceasta s[ ]nchidea, dzic`nd: Filul =i Inorogul vii r[m`ind,
=i voi, =i noi via\[ cu line=te =i st[p`nire cu slobodzenie s[ pe-
trecem =i s[ facem nu vom putea, c[ci nu numai a mea, ce ]nc[
=i a voastr[ nebiruit[ monarhie a tulbura =i a o r[zsipi vor sili =i
r[ut[\ile lor una dup[ alta ca valurile vor s[ urmedze
3
(c[ marea
nu de alt[, ce de v`nt fa\a ]=i schimb[, v`ntul vivor, vivorul hol-
bur[, holbura furtun[, furtuna valuri, valurile primejdie vaselor
=i peirea celor din vase aduce).
Corbul, macar c[ ]n cur`nd[ vreme de spurcat lucrul ce f[cuse
]ntr-ascunsul inimii sale r[u s[ c[ise, c[ci Vidra nu mult[ vreme
1
Mergerea Inorogului la mun\ii Grumadzii-Boului: mergerea lui din \ar[ -=i
la | arigrad (D. C.) Dimitrie Cantemir sus\ine c[ dup[ ce Poarta a acordat
domnia lui Constantin Duca, el a p[r[sit Moldova =i dup[ ce a trecut mai ]nt`i
prin Adrianopol, a mers =i s-a stabilit la Istanbul, unde se afla fratele s[u,
Antioh. Realitatea este c[, ]n urma demersurilor f[cute de Br`ncoveanu,
Dimitrie Cantemir nu a fost confirmat ]n domnie, de=i fusese ales de c[tre
boieri ]n urma mor\ii tat[lui s[u. Dup[ vreo trei s[pt[m`ni de domnie
neconfirmat[, el este ridicat din scaun de c[tre un capegiba=, care ]l transport[
sub escort[ la Istanbul. }n urma sa sose=te noul domn, Constantin Duca, pe
care Br`ncoveanu =i-l va face ginere.
2
Ace=ti drep\i mo=tenitori ai tronului Moldovei erau zice scriitorul
Antioh =i el ]nsu=i. Dar drept mo=tenitor era de fapt =i Constantin Duca, =i el
fiu de domn.
3
Noul domn, tem`ndu-se de fra\ii Cantemir, propune lui Br`ncoveanu,
socrul s[u, s[ lupte ]n comun ]mpotriva lor, merg`nd chiar p`n[ la suprimarea
fizic[. Obiceiul ca domnii s[ cear[ Por\ii suprimarea pretenden\ilor era mai
vechi. (S[ ne amintim c[ munteanul Petru Cercel fusese ucis de turci la cererea
lui Mihnea Turcitul, ]n 1585, =i tot astfel moldoveanul Miron Barnovschi, se
pare, la cererea lui Vasile Lupu, ]n 1633).
20 Dimitrie Cantemir
la cuv`ntul dat =-au st[tut, nici c[s[toriia cu fata lui, Mreana, =i
rudeniia ce f[cus[ din firea ei au mutat-o,
1
ce, dup[ cea hiri=[ =i
veche fire, mai mult pre ascuns dec`t la ival[ ]mbla =i mai cu
drag prin fundul apelor dec`t la uscat s[ primbla =i g`nduri ]mpo-
trivnice ]mpotriva Corbului fierbea.
2
De unele ca acestea Corbul
]n\eleg`nd, de mare c[in\[ =i de grea dosad[ tare s[ n[c[jiia, ]ns[
de a lumii ru=ine pentru lucrul ce lucrase aievea a s[ c[i =i de
]mpietrirea inimii ce avea pentru gre=ala ce gre=is[ de tot a s[
poc[i nu putea (c[ inima ]n r[ut[\i ]ngr[=at[ de g`ndul c[ielii
s[ vitione=te, iar[ cu poc[in\a s[ omoar[). Ce cele ce Vidra ]mpo-
triv[-i f[cea, ca cum nu le-ar pricepe, cu ochiul cuno=tin\ei le tre-
cea (]ns[ din inima pizm[tare r[bdarea c`nd izbucne=te, atun-
cea r[bdarea, nu vrednicie, ce r[utate la vremea sa na=te, c[ tot
pizm[tariul din neputin\[, iar[ nu din bun[voie rabd[). Cu o pri-
cin[ ca aceasta =i a Corbului r[bdare =i a=e ad`nc[ t[cere s[
sp`ndzura, de vreme ce pre Vidr[ organul r[ut[\ii av`nd, supt
numele ei pre cei ce i s[ p[rea ]mpotrivnici ]n toate p[r\ile-i go-
niia =i ]n tot chipul f[r[ nici o cale ]i dosediia =i-i p[gubiia. }n
scurt, Corbul cu m`na altuia =erpele din bort[ a scoate siliia
3
,
dar[ ]n z[dar. C[ Inorogul, precum mai sus s-au pomenit, ]n
1
Scriitorul afirma cu ironie c[ Duca nu =i-a schimbat firea, adic[ apuc[-
turile sale ur`te, prin c[s[toria cu fata lui Br`ncoveanu, ceea ce ]nseamn[ cu nu
a adoptat cel pu\in conduita recuno=tin\ei fa\[ de socrul =i binef[c[torul s[u.
2
Vidra, mai cu drag prin fundul apelor dec`t la uscat s[ primbla, adic[
intensifica mai cur`nd rela\iile cu turcii dec`t cu socrul s[u Br`ncoveanu,
]mpotriva c[ruia chiar ]ncepuse s[ fac[ intrigi la Poart[. Dup[ cum rezult[ din
izvoarele vremii, sursa real[ a conflictului dintre Duca =i domnul |[rii
Rom`ne=ti a constituit-o, ]n primul r`nd, motivul c[ Br`ncoveanu cerea
ginerelui s[-i ]napoieze banii cheltui\i de el cu ob\inerea domniei de la Poart[
=i, ]n al doilea r`nd, datorit[ faptului c[ socrul se amesteca prea mult ]n
treburile politice ale ginerelui, lucru ce incomoda =i pe boierimea moldovean[.
3
Br`ncoveanu mergea at`t de departe ]n tutelarea ginerelui, ]nc`t se
folosea de acesta ca de un instrument pentru satisfacerea intereselor personale
=i mai ales pentru dobor`rea propriilor du=mani, cum erau Cantemire=tii.
21 Istoria ieroglific[ . Vol. II
mun\i duc`ndu-s[, acolea pre Fil afl[, cu carile sfatul ob=tiindu-=i,
lucrul pre o cale ]=i pus[r[ =i, nu dup[ mult[ vreme, din dobitoacele
=i jig[niile ]mpr[=tiiate, prec`t mai cur`nd putur[, la un loc le adu-
nar[. De ciia la vr[jitorii vremii aceiia m[rg`nd, hrismul Pleonexiii
de la capi=te Epithimiii ]nv[\at foarte pre mulcomi= le c`ntar[:
}n cindz[ci de singeroase
Vom pre cele l[cr[moase,
Ochii umedzi s[ le =tergem,
La mo=ie s[ ne mergem.
Vidra pe=te, Corbul st`rvuri
Cerce-n v`rtopi, nu prin v`rvuri
S[ s[ urce f[r[ cale
+i s[-=i cate ale sale.
Vr[jitorii Epithimii<i> stihurile acestea citind =i de c`teva
ori procitindu-le, t`lcul acesta s[ fie ]n\[leas[r[, adec[ cindz[ci
de c[pu=i (carile sint pungi de piiele cu singe ]mplute
1
pline de
supt singele strein, jirtf[ Pleonexiii vor s[ aduc[, pentru ca de supt
tiraniia Vidrii =i vr[jm[=iia Corbului m`ntuindu-i boadza, la mo=ie-
=i s[-i duc[ =i din nevoia robiii sco\indu-i, voia cea rea =i lacr[mile
]n veselie =i bucurie s[ le ]ntoarc[.
2
Deci vr[jitorii, jirtfa priimind,
desc`ntecul buiguirii
3
le citir[, cu carile ]nt`i pre Corb ]n som-
1
C[ pu=i s`ngeroase sau pungi de piiele cu singe ]mplute sunt pungi de bani
din sudorile s[ racilor (D. C.), iar vr[ jitorii sunt cei ce au putere la Poart[ , cei ce
ispr[ v[ sc (D.C.) ]nal\ii demnitari otomani. Prin urmare, ]n condi\iile prigoanei
]ncepute de Constantin Duca =i Br`ncoveanu ]mpotriva celor doi fra\i Cantemir,
ace=tia nu r[m`n pasivi, ci regrupeaz[ ]n jurul lor pe dobitoacele =i jig[niile
]mpr[=tiiate, adic[ pe boierii r[ma=i fideli, =i pl[tesc cincizeci de pungi de
galbeni marilor demnitari pentru r[sturnarea lui Duca =i re]nsc[unarea unuia
dintre cei doi.
2
Revenirea la domnie a unuia dintre fra\ii Cantemir ar fi ]nsemnat
spune scriitorul eliberarea Moldovei de sub tirania =i robia lui Constantin
Duca, lucru adev[rat, deoarece acesta supusese pe locuitori la o fiscalitate
exagerat[.
3
Desc`ntecul buiguirii , cuv`ntul =i lucrul f[cut pe tain[ =i peste =tiin\a altora (D. C.).
22 Dimitrie Cantemir
nul nesim\irii b[g`nd, pe Vidr[ din scaun poh`rnir[, carea, ]n
leg[tura vr[jii st[p`nit cunosc`ndu-s[, ]ntr-acele p[r\i mai mult
z[bav[ a face nu putu, ce ]ndat[, cu Mreana, fiica Corbului, =i
cu alal\i ai ei rude, lindini, p[duchi, lipitori =i c`rcei
1
, scul`ndu-s[,
la g`rlele Grumadzii-Boului s[ dus[. Iar[ Inorogul, din bun[voie
pentru strajea ]n mun\i r[m`ind, pre Fil la mo=tenirea p[rin\asc[
trimas[.
2
Corbul, de aceasta ]n =tire lu`nd, de mare m`nie cu urgie
]ncins, cu bog[\iia sim[\, de minte r[zle\, cuvinte l[ud[roase =i
duhuri ca focul de m`nioase a slobodzi ]ncepu =i ca acestea, ni
]n fa\[, ni ]n dos, cu mari ]ngrozituri dzicea: Pentru ce Inorogul
au scos cuiul pre carile eu l-am b[tut? Pentru ce Filul al s[u =-au
luat? =i asupra g`ndului mieu g`nd au r`dicat? A=e? Las[, c[ le
voiu ar[ta =i a cunoa=te ]i voi face eu c[ a pasirilor monarhie
ieste mai tare =i vor pricepe c[ Vulturul zboar[ mai presus dec`t
toate trupurile, =i precum Corbul cu glasul s[u tot r[ul mene=te
=i ispr[ve=te vor ]n\elege.
3
+i ce mai mult, iubite priietine,
1
Lindini, p[ duchi, lipitori, c`rcei (deci animale parazite) sunt la cheie streinii
=i carii nu s]nt de \ar[ (D. C.) expresia desemneaz[ pe greci, ]n mare parte
rude, pe care Duca ]i adusese cu sine ]n Moldova =i probabil c[ le ]ncredin\ase,
]n calitate desigur de creditori, o parte din veniturile \[rii.
2
Folosind ]n mare tain[ rela\iile =i banii, astfel ]nc`t Br`ncoveanu nu a
putut prinde deloc de veste, Antioh Cantemir ob\ine domnia Moldovei (1695),
Dimitrie, fratele s[u, devenind capuchehaia sa la Poart[ (strajea ]n mun\i).
Pus ]n fa\a unui fapt ]mplinit, Constantin Duca pleac[ la Istanbul (g`rlele
Grumadzii-Boului), ]mpreun[ cu so\ia sa (Mreana) =i cu grecii pe care ]i
adusese cu sine (lindini, p[duchi, lipitori =i c`rcei).
3
Cuiul b[ tut: lucrul ispr[ vit. Domniia lui Constantin vod[ Duca (D. C.).
Pentru ce Inorogul au scos cuiul pre carile eu l-am b[tut? strig[ cu furie
Br`ncoveanu, acuz`nd pe Dimitrie Cantemir c[ a scos pe Duca (cuiul b[tut
de el) din domnie. Dincolo de aceast[ revolt[ a domnului |[rii Rom`ne=ti, care
merge p`n[ la a amenin\a pe Cantemire=ti cu r[zbunarea, trebuie s[ ]n\elegem
c[ mazilirea lui Duca s-a f[cut ]n urma str[duin\elor lui Dimitrie, care nu re\ine
domnia pentru sine, ci o face cadou fratelui s[u.
23 Istoria ieroglific[ . Vol. II
voroava s[ lungesc. Corbul, macar c[ ]n capul Vidr[i tot focul
iadului a s[ gr[m[di bucuros era, ]ns[ r[ul cuiva, carile cu m`na
lui nu s[ ispr[viia, precum r[zsip[ ]n toat[ lumea s[ face i s[
p[rea, mai v`rtos c[ ]n sc[derea Vidrei adaogerea altora socotiia,
de care lucru, vr[jm[=iia carea asupra Vidrii cocea, asupra Ino-
rogului =i a Filului o bor]
1
.
+i macar c[ la mijloc patru mii =i =epte sute de ani cu luptele
din toate dzile au trecut
2
, =i nu pu\ine singeroase jirtfe pre la
capi=tele bodzilor =i multe pre la nes[\ioase l[comiia vr[jitorilor
s-au v[rsat =i s-au ]mpr[=tiiat, ]ns[ Corbul de ce s-au apucat tot
r[ul a plini nicicum r[m[=i\[ n-au l[sat, c[ ]ntr-adev[r, precum
r[u din gur[ s[ l[udase, mai r[u cu lucrul au s[v`r=it, de vreme
ce iar[=i cu Vidra m`na au dat
3
(c[ f[c[torii de r[u spre r[ul mul-
tor buni cu binenele a unui r[u a s[ sluji obiciui\i sint). Iar[=i
dul[ii =-au ]nt[rtat, iar[=i ogar`i =-au asmu\at, iar[=i coteii ]n
1
De=i ]=i ura ginerele, domnia lui Antioh Cantemir devenea un factor de
]ngrijorare pentru Br`ncoveanu, care cuno=tea puterea rela\iilor celor doi fra\i
la Poart[, rela\ii ce se puteau ]ntoarce ]mpotriva sa.
2
Dup[ obiceiul s[u, scriitorul m[re=te cu o sut[ cifrele indic`nd diverse
date. Aici aceast[ regul[ este ]nc[lcat[, deoarece reducerea cu o sut[ ar ]nsemna
patruzeci =i =apte de ani, ceea ce ar ]mpinge evenimentele pe vremea domniilor
lui Matei Basarab =i Vasile Lupu, lucru ce constituie un nonsens. Dac[ reducem
cifra cu o mie, ne d[ patru ani =i =apte luni, ceea ce corespunde aproape exact
cu timpul primei domnii a lui Antioh Cantemir (1 decembrie 169514
septembrie 1700).
3
J irtfe singeroase: mit[ , m`zd[ , dat[ din spatele altora (D. C.) tot timpul
primei domnii a lui Antioh, Br`ncoveanu a pl[tit mit[ =i a dat daruri pe la
demnitarii Por\ii, nel[s`ndu-se p`n[ nu a adus din nou ca domn ]n Moldova pe
Constantin Duca, de=i acesta nu-i mai era ginere (doamna Maria murise ]n
1697) =i de=i ]i f[cuse destule necazuri ]n prima domnie. Scriitorul nu aminte=te
c[, tot ]n aceast[ vreme, prin 1696, Br`ncoveanu chiar a ]ncercat s[-l otr[veasc[
=i c[ ]nainte de a aduce pe Duca a doua oar[ ]n scaun, a propus ca domn pe un
oarecare Todera=co, un negustor bogat din Gala\i, care ]ns[ nu va fi acceptat de
turci. Marele vizir Rami reis-efendi ofer[ ]ns[ lui Br`ncoveanu =i domnia Moldovei,
dar acesta refuz[, la sfatul prea prudentului Constantin Cantacuzino stolnicul.
24 Dimitrie Cantemir
mun\i =i ]n p[duri =-au b[gat, iar[=i ]n c`mpi m[iestriile, ]n dumbr[vi
sil\ele =i ]n rediuri mrejile =-au v[rsat, iar[=i tot dobitocul au sp[riiat
=i ]n toate p[r\ile l-au ]mpr[=tiiat
1
. +i a=e, sf`r=itul tuturor tir[niilor
=i ]nceputul tuturor vr[jm[=iilor, iar[=i pre Vidr[, cu tir[nie mai
cumplit[ dec`t toat[ tir[niia, ca locul altuia s[ tir[neasc[ =i l[ca=ul
dreptului f[r[ mil[ s[ r[zsipeasc[, au trimis-o
2
.
Filul, de acestea ]n\eleg`nd, ]nt`i Lupului =i Pardosului =tire
dede (c[ci ace=tea pre aceia vreme dreptatea feriia), cari nu cu
mic[ a vie\ii primejdie, din ]ntinse mrejile tiranului sc[p`nd, iar[=i
la |ara C`mpilor pribegir[.
3
Inorogul, ]n mun\i precum =i mai
sus s-au pomenit, afl`ndu-s[ ]n locuri tari =i ascunse, ]n c[t[va
vreme aciuat s-au potolit. A=ijderea Filul, la Grumadzii-Boului
viind s-au a=edzat, ]ns[ nu pu\ine asuprele despre vr[jitorii vremii
tras[, de vreme ce Corbul cu toat[ nevoin\a sta, ca nu numai de
hran[, ce a=e=i de via\[ s[-l lipsasc[. Ce vr[jitorii, ]nt`i de jir-
tfele vechi, apoi =i de cele noa[ voia boadzii Pleonexiii plec`nd,
la ale sale s[ marg[ voie ]i deder[
4
(c[ mila Pleonexiii atuncea
numai s[ cl[te=te, c`nd cele din fa\[ mistuie=te, iar[ de cele din
dos ]n scurt[ vreme cu mai multul nedejduie=te).
1
}n noile condi\ii, Br`ncoveanu reactiveaz[ corpul s[u de agen\i =i spioni
din capitala otoman[, pun`ndu-i pe urmele fra\ilor Cantemir =i c[ut`nd s[
]ngrozeasc[ pe boierii care ]i sprijineau.
2
Cea de a doua domnie a lui Constantin Duca (17001703) spune
scriitorul a fost mai cumplit[ dec`t cea dint`i, at`t pentru cei doi fra\i c`t =i
pentru \ar[.
3
Afl`nd de mazilirea sa, f[cut[ ]n mare secret, Antioh veste=te mai ]nt`i pe
Lupu Bogdan =i pe Iordache Ruset (]n acea vreme fiind ]nc[ sprijinitor al celor
doi fra\i), care se refugiaz[ =i de ast[ dat[ ]n Polonia (|ara C`mpilor).
4
}n aceste noi condi\ii, Dimitrie, aflat deja la Istanbul, se ascunde bine, iar
Antioh, venit =i el tot aici, este supus ac\iunii de prigonire din partea lui Duca =i
Br`ncoveanu, care voiau s[-l ucid[. El scap[ ]ns[ cu via\[ pl[tind mul\i bani
demnitarilor, care au \inut seama =i de sumele oferite mai ]nainte. Teama lui
Dimitrie de ura lui Br`ncoveanu era justificat[, deoarece, prin c[s[toria, ]n 1699,
cu Casandra, fiica lui +erban Cantacuzino, devenise mo=tenitorul tronului muntean.
25 Istoria ieroglific[ . Vol. II
A=e =i ]ntr-acesta chip, iubite priietine, Vidra tir[niia ]n m`na
vr[jm[=iii =i vr[jm[=iia ]n dreapta tir[niii lu`nd, de ciia Corbul
aievea vrajba, la ar[tare neprietiniia =i tot r[ul asupra Inorogu-
lui =i a Filului a plini, c`tu-i negrul bobului a lipsi n-au l[sat, ce
dint`ia=i dat[, toate dup[ voie a ispr[vi neput`nd, vremea p[=tea,
ca c`nd va putea, atuncea s[ ispr[vasc[. A=e, Vidra cu r[utatea
Corbului agiutorit[ =i la epitropiia jiganiilor a=edzat[ fiind, pe
B`tlan la g`rle pentru paza pe aceia vreme l[sase. Carile nu dup[
mult[ vreme pre Vidr[ de viclean[ c[tr[ Corb o v[di, adec[ pre-
cum cu me=ter=uguri viclene =i cu mari =i multe giuruin\e de jirtfe
minciunoase pre la u=ile vr[jitorilor ]mbl[, ca epitropiia pasiri-
lor s[ tulbure =i monarhiia s[ le r[zsipasc[.
1
Asupra p`r`i ace=tiia =i c`teva jig[nii de singe m`nc[toare so-
sir[, ]ntre carile mai de frunte Lupul, Ursul, Vulpea, Ciacalul =i
Strutocamila era. Acestea, ]nc[=i tiraniia-i a mai suferi neput`nd,
]n |ara Pasirilor, la epitropiia Corbului, fugir[, c[tr[ carile mare
=i l[cr[moas[ jalob[ f[c`nd, ]ntra-cesta chip dzicea:
2
Mare
1
Paza B`tlanului la g`rle: capichehaial`cul lui Dimachi (D. C.) dup[ ce
Constantin Duca revine pentru a doua oar[ la domnia Moldovei (1700
1708), nume=te capuchehaie la Poart[ pe grecul Chiri\[ Dimachi, care fusese
mai ]nainte =i capuchehaia lui Br`ncoveanu. Se vede ]ns[ c[ juca rolul de agent
al domnului |[rii Rom`ne=ti pe l`ng[ curtea din Ia=i, din moment ce el tr[deaz[
pe Duca =i informeaz[ pe Br`ncoveanu de intrigile acestuia la Poart[, ]mpotriva
fostului socru, merg`nd p`n[ acolo ]nc`t urm[rea r[sturnarea lui din scaunul
muntean. De altfel, aceast[ conduit[ a lui Duca va constitui motivul principal al
m[surilor pe care Br`ncoveanu le va lua pentru ]nl[turarea definitiv[ a
nerecunosc[torului s[u protejat, ]nl[turare ce se va produce ]n 1703.
2
C`\iva boieri moldoveni intra\i ]n conflict cu Duca Lupu Bogdan
hatmanul, Vasile Costache, Ilie |ifescu, Maxut serdarul =i Mihai Racovi\[ se
refugiaz[ la curtea lui Br`ncoveanu, c[ruia ]i adreseaz[ o jalb[ scris[ con\in`nd
]nvinuiri la adresa domnului lor. Asemenea p`ri scrise constituiau dup[ obiceiul
vremii argumente ]n demersurile pe care le f[ceau nemul\umi\ii la Poart[ ]n
vederea mazilirii unui domn. Cu refugierea acestor boieri la curtea de la Bucure=ti,
faptele istorice sunt aduse ]n faza preliminar[ a adun[rii de la Arn[ut-chioi.
26 Dimitrie Cantemir
str`mb[tate =i greu p[cat cu noi ai lucrat, o, ]n lumin[ ponegrit
1
,
Coarbe, de vreme ce iar[=i ]n scaunul tir[niii asupra noastr[
vr[jm[=iia Vidrii ai r`dicat, jiganie carea nici ]n fire neam, nici ]n
minte socoteal[, nici ]n lucru vreun a=edzim`nt st[t[toriu a avea
poate (c[ ce-i mai poftit? St[p`nirea. +i ce-i mai cu greu?
St[p`nirea.), =i cela carile pre sine nea=edzat =tie, st[p`nire cu
a=edzim`nt s[ fac[ cum va putea?
2
Aceasta dar[, cu tir[niia ce
face =i cu l[comiia ce lucreadz[, nu numai oile ]n mun\i =i ]n
p[duri au ]mpr[=tiat, nu numai caprile prin v[i =i prin v`rtopi
au izgonit, nu numai boii, vacile =i hergheliile cu foc =i cu fier
au ars
3
, nu numai g[inele de pene =i puii de tuleie au zmult =i
le-au dz[ciuit, ce acmu =i soldzii pe=telui s[ radz[
4
=i s[-l v`nedze
pe supt ghea\[ va, dzic`nd c[ firea ei de pe=te dec`t de carne
mai priimitoare ieste, lucru carile de firea =i de deprinderea noa-
str[ prea departe st[. Deci acmu =i noi ale noastre pustii p[r[-
1
Expresia ]n lumin[ ponegrit ]nsemn`nd ]n adev[ r =i ]n dreptate
necunosc[ toriu (D. C.) are rostul de a sublinia c[ Br`ncoveanu nu se ghida
dup[ spiritul adev[rului =i al drept[\ii.
2
Un portret al naturii lui Constantin Duca, ]n care scriitorul subliniaz[
nestatornicia, acesta fiind un agitat mintal (nici ]n minte socoteal[), dezordonat
]n g`ndire, =i ]n acela=i timp dezorganizat =i netemeinic ]n activitate (nici ]n
lucru vreun asedzim`nt st[t[toriu avea poate). Cantemir accentueaz[ c[
aceste tr[s[turi sunt incompatibile cu greaua sarcin[ a domniei, sarcin[ ce
cere un om echilibrat =i a=ezat, cu aptitudini pentru activitatea organizat[ =i
perseverent[.
3
Boii, vacile, hergheliia cu fier =i foc a arde: v[ c[ ritul (D. C.) printre
m[surile de excesiv[ fiscalitate pe care le-a luat Constantin Duca, a fost =i
v[c[ritul, dare ce lovea =i ]n boierii, proprietarii cirezilor de cornute mari,
declan=`nd astfel o nemul\umire general[. De r[ul acestor d[ri, oile, adic[
\[ranii, fug ]n mun\i, am[nunt confirmat =i de documentele vremii.
4
Soldzii pe=tilor a rade: bani c[ptu=i\i, minciuno=i a face (D. C.) L[murirea
dat[ de Cantemir este cu totul neclar[, ea put`ndu-se referi fie la refuzul lui
Duca de a pl[ti datoriile c[tre Br`ncoveanu, ceea ce ar corespunde cu izvoarele
vremii, fie la o eventual[ ac\iune a lui Duca de falsificare a banilor, am[nunt
necunoscut de izvoarele timpului, dar foarte potrivit cu apuc[turile acestui domn.
27 Istoria ieroglific[ . Vol. II
sind, de mare nevoie la menitoriu glasul t[u am n[zuit, ca iar[=i
cu sfatul =i cu voia ta, pre tiranul acesta deasupr[-ne s[-l r`dic[m
=i iar[=i pre st[p`nitorii mo=neni la locu-=i s[ chem[m.
1
C[ci nu-
mai ]ntr-acesta chip socotim c[ tulbur[rile =i r[scoalele acestea
la a=edzim`nt =i la line=te a s[ aduce vor putea
2
(c[ oala fierb`nd
=i de mare fierbinteal[ peste margini d`nd, cu lingura apa v`n-
tur`nd, deodat[ ceva=i a s[ st`mp[ra s[ vede; iar[ st`nd focul
necl[tit, v[rsarea de tot a s[ potoli preste putin\[ ieste; deci la
]nfoc[ri la carile v`nturarea lingurii nu spore=te, potolirea =i
st`ngerea focului trebuie=te). Corbul, =i mai denainte cu p`ra
B`tlanului asupra Vidrii a\i\at =i acmu cu jaloba acestora ]nc[ mai
]nt[r`tat fiind, cuv`nt le dede c[, pre c`t va putea va sili, =i din
tir[niia Vidrii ]i va m`ntui. Care pizm[ Corbul la adunarea dint`i
carea la cetatea Deltii =-au izb`ndit, unde pre Vidr[ dintr-]mbe
monarhiile au izgonit-o (precum la locul s[u istoriia s-au pomenit)
3
.
Corbul dar[ at`tea =i at`tea r[ut[\i =i ]ndr[pniciuni precum
s[ fie f[cut =i precum a multora r[zsip[ pricin[ s[ fie fost bine
1
Boierii cer lui Br`ncoveanu s[-i scape de un tiran =i str[in de \ar[ ca Duca
=i s[ cheme ]n locul s[u la domnie din nou pe st[p`nitorii mo=neni, adic[ pe
domnii de drept, adev[ra\ii mo=tenitori ai tronului moldovean. Ace=ti mo=tenitori
=i st[p`nitori legitimi erau spune scriitorul el =i fratele s[u Antioh. Nu =tim
din alt[ parte c[ boierii moldoveni refugia\i la curtea lui Br`ncoveanu ar fi cerut
]n mod expres revenirea ]n scaun a unuia dintre fra\ii Cantemir.
2
Numai respect`nd principiul domniei ereditare se poate ajunge la o
stabilitate politic[ ]n \ar[ =i mai ales la ]nl[turarea tulbur[rilor interne.
3
Duc`ndu-se la Adrianopol, ]n vara lui 1703, Br`ncoveanu ob\ine de la
marele vizir Rami reis-efendi mazilirea lui Constantin Duca. Izvoarele vremii
vorbesc de jalbele repetate ale boierilor moldoveni adresate Por\ii, pl`ngeri
ce precedaser[ desigur demersurile domnului |[rii Rom`ne=ti. Tot aici se face
precizarea c[ un obiectiv principal al primei adun[ri de la Adrianopol, adic[ al
adun[rii de la Arn[ut-chioi, fusese aprobarea unanim[ =i scris[ a participan\ilor
]n vederea scoaterii din domnie a lui Constantin Duca, pentru ca mai apoi s[ se
treac[ la cel de al doilea obiectiv, acela al vot[rii candidaturii lui Mihai Racovi\[
pentru func\ia de domn.
28 Dimitrie Cantemir
cunosc`nd, ]ns[ nici a=e de p[cat s-au poc[it, ce cu aceasta pri-
cin[ mai mari =i mai grele unul peste altul s[ gr[m[deasc[ au
g`ndit, de vreme ce p[tima=ilor alt cuv`nt le da, iar[ ]n reaoa
inim[ spurcat g`nd purta (c[ r[utatea inimii din fire rele, din
r[utate, r[utate ]nva\[ =i din cercetare pizm[ =i izb`nd[ g[te=te),
adec[ de pizma veche binele Inorogului =i a Filului nicicum nu-l
poftiia, iar[ de pizma noa[ pre Vidr[ dintr-]mbe monarhiile s[
izgoneasc[ (precum au =i f[cut) =i al triilea chip s[ aleag[ (pre-
cum la alegerea Strutocamilei s-au v[dit) au socotit.
1
La carea
cu ce me=ter=uguri spurcate =i cu ce vicle=uguri f[r[ de lege s-au
slujit pre larg la locul s[u s-au pomenit.
Iar[ cele mai pre ascuns ce s[ lucras[ pre scurt acmu s[ \i le
ar[t. Vii =ti dar[, iubite priietine, c[ v[dzind Corbul gre=ala ce
cu Vidra f[cus[, apoi inimile jiganiilor cunosc`nd, c[ asupra Ino-
rogului =i a Filului st[ruiesc, ]mpotriva aievea s[ li se puie, so-
cotiia c[ multe nevoi =i grele g`lceve s[ vor r`dica
2
(c[ cuv`ntul
]mpotriv[ sabiia ascute, iar[ r[spunderea lin[ fr`nge m`niia). +i
a=e, pre Lup ]n tain[ chem`nd, dzis[: Bine cunosc, o, priietine,
c[ multe nevoi =i asuprele despre spurcata Vidr[ a\i tras =i ]nc[
multe asupr[ a v[ aduce, de va putea, s[ g[te=te. }ns[ noi, pen-
tru ca gre=ala s[ ne ]ndrept[m =i p[catul s[ ne r[scump[r[m,
]mpotriva =i spre poh`rnirea ei, pre c`t ]n m`n[ ne va vini, cu
tot sufletul ne vom nevoi. Pentru care lucru, o poft[ am =i eu de
la voi, ca mijlocitori fiind ]ntre noi =i ]ntre Fil =i Inorog, pace s[
1
Din pizm[ veche, Br`ncoveanu nu vroia revenirea la domnie a
Cantemire=tilor =i din pizm[ noa[ ]l ]ndep[rtase din scaun pe Constantin
Duca, preferin\ele sale de acum ]ndrept`ndu-se spre un al triilea chip, adic[
spre Mihai Racovi\[ (Stru\oc[mila).
2
Cantemir d[ unele am[nunte de culise privind faza care a precedat
preg[tirile pentru alegerea candidaturii lui Mihai Racovi\[, subliniind c[
Br`ncoveanu, dup[ ce hot[r`se mazilirea lui Duca, ]=i d[ seama de situa\ia
delicat[ creat[, ]ntruc`t preferin\ele sale veneau ]n conflict cu cele ale boierimii
moldovene pentru revenirea fra\ilor Cantemir. A=a cel pu\in crede scriitorul.
29 Istoria ieroglific[ . Vol. II
alc[tuim, =i aceasta ]ntru tot adev[rul =i curata inim[ s[ fie (c[
dec`t pacea zugr[vit[, r[zboiul crunt mai curat =i mai fericit
ieste
1
). Acestea Lupul de la Corb audzind =i precum din toat[
inima s[ fie ]ncredin\`ndu-s[, s[ bucur[ foarte =i: Acesta lucru
foarte pre lesne s[ va face, r[spuns[, de vreme ce eu adeverit
sint c[ Filul =i Inorogul drept[\ii =i p[cii pleca\i sint =i, ]ndat[
ce cuv`ntul p[cii din gur[ vor da, ]n inim[ pecetluit =i tip[rit le
va r[m`nea. (C[ curat ascunsul inimii singur =ie =i icoan[ =i
oglind[-=i ieste, ]n carea ce =i cum ieste de pururea s[ vede). +i
de vreme ce =i a ta poft[ spre a drept[\ii chip s-au plecat =i pa-
cea ]mbr[\[=adz[, pentru acesta lucru =tire s[ le facem =i vii
cunoa=te c[ cele de mine gr[ite nu numai din dragostea carea
c[tr[ d`n=ii am, ce mai v`rtos dup[ voia adev[rului s-au gr[it.
}ns[ pacea aceasta ]ntr-aceasta a st[rui trebuie=te, ca de acmu
]nainte Vidrii ]mpotriv[ =i lor ]ntr-agiutoriu s[ fii.
2
}n pu\ine cuvinte toat[ istoriia s[ cuprindzi, o, priietine, pen-
tru pofta, leg[tura =i ispr[virea p[cii s-au gr[it, s-au r[spuns, s-au
trim[s, s-au ]ntors =i toate cele trebuitoare la mijloc puindu-s[,
prin chipuri de credin\[ s-au ispr[vit =i cu mari giur[m`nturi =i
bl[st[muri dintr-]mbe p[r\ile tare s-au legat
3
. (Ce la viclean pa-
rola dumn[dz[iasc[ =i basna poeticeasc[ tot o cinste au), ]n care
1
O afirma\ie ]n contradic\ie cu m`ndria exagerat[ ce caracteriza pe
Br`ncoveanu; recunosc`ndu-=i gre=elile, domnul |[rii Rom`ne=ti ar fi luat
ini\iativa ]mp[c[rii cu Cantemire=tii =i ]n acest scop ar fi chemat pe Lupu
Bogdan, aflat la Bucure=ti, pentru a-i mijloci reluarea rela\iilor. Probabil ]ns[ c[
a recurs la un asemenea procedeu cu g`nd ascuns, ca o manevr[ pentru
adormirea vigilen\ei celor doi fra\i. Presupunerea noastr[ este confirmat[ de
desf[=urarea ulterioar[ a evenimentelor.
2
Lupu Bogdan prime=te bucuros propunerea lui Br`ncoveanu, c[ruia ]i
sugereaz[ perspectiva unei colabor[ri cu Cantemire=tii ]n lupta care trebuia
dus[ ]mpotriva lui Constantin Duca.
3
S-a ajuns, a=adar, la o ]n\elegere ]ntre Lupu Bogdan, care vorbea ]n numele
cumna\ilor lui, =i Br`ncoveanu, ]n\elegere scris[, ]nt[rit[ prin jur[m`nt, dup[
obiceiul vremii, pe care ]ns[, domnul |[rii Rom`ne=ti se va gr[bi s-o calce.
30 Dimitrie Cantemir
chip =i Corbul ]n vreme ce giur[m`nturile cele stra=nice s[ f[cea,
atuncea toate m[iestriile vicle=ugului prin toate locurile ]=i ]ntin-
dea =i cu mari giuruin\e de multe jirtfe pre la bodzi =i pre la
vr[jitori ispitiia, ca pre o pasire, a c[riia =i numele, =i traiul, =i
l[ca=ul ]mpu\it =i sc`rnav ]i ieste, epitrop monarhiii dobitoace-
lor s[ fac[ siliia. Po\i =ti =i numele pasirii, o, priietine, c[ Pup[dza
era, din |ara Gem[n[rii n[scut[ =i ]n satul Furc[i crescut[, =i
acmu, mai-mai ]n cur\ile funelor b[tr`ne\ele =-ar fi ]nchis de nu
=-ar fi fost a=e de timpuriu puturos duhul slobodzit
1
. Ce de aceas-
ta agiunge =i la cuv`ntul nostru s[ ne ]ntoarcem.
Corbului nici jertfele i s-au priimit, nici vr[jitorii dup[ pl[cere
i-au vr[jit. De care lucru, socoteala ]ntr-alt chip de r[utate a-=i muta
i-au c[utat, adec[ pre proast[ jiganiia Strutocamila ]n tain[ lu`nd,
cu multe m[gulituri =i ]nv[luituri o ispiti. Chipul, statul, faptul, ]m-
blatul =i c[utatul ]n multe ritorice=ti tropuri l[ud`ndu-i, =i precum
firea spre v`lfa stap`nirii s[ o fie f[cut, dzic`ndu-i, s-au ]n=elat, au
credzut =i a=e =i ea s-au cunoscut, s[raca, precum la ]ntrebarea ei
frumos s-au pomenit. Unde Corbul cu siloghismul de vrednic[ ade-
1
Pup[ dza: Verga (D. C. ) n[scut ]n | ara Gem[ n[ rii adic[ | ara Furcii,
descifrat[ la cheie ca Ceatalgea, un sat de l`ng[ Istanbul. Verga sau Vergo este
un grec, n[scut ]ntr-adev[r ]n Ceatalgea, care a ocupat diverse dreg[torii at`t
sub +erban Cantacuzino c`t =i sub Constantin Br`ncoveanu. Lipsa de bun[-
credin\[ a domnului muntean este evident[: ]n timp ce pe fa\[ promova o
politic[ de ]mp[care cu Cantemire=tii, angaj`ndu-se chiar prin intermediul
unor ]n\elegeri scrise, ]n acela=i timp f[cea demersuri la Poart[ pentru
]nsc[unarea ]n Moldova a acestui Vergo, de numele c[ruia sunt legate ast[zi
=oseaua =i bariera Vergului din Bucure=ti. Se ]nt`mpl[ ]ns[ c[ Vergo moare
tocmai ]n timpul acestor demersuri (1703). Despre acela=i personaj, scriitorul
mai afirm[ c[ era crescut la satul Furc[i. La cheie, cur\ile funiii, satul Furc[ i
]nseamn[ sp`nzur[ torile. Expresia pare a semnifica Istanbulul, poate locul
m[rgina= din capitala otoman[, afectat pentru execu\iile prin sp`nzur[toare.
Scriitorul sugereaz[, prin aceste preciz[ri enigmatice, c[ dac[ n-ar fi murit,
Vergo ar fi ajuns probabil la sp`nzur[toare, ca mul\i dintre pretenden\ii =i
domnii mazili.
31 Istoria ieroglific[ . Vol. II
verind-o, coarnele boului, coada p[unului =i cu penele lui ]nda-
torind-o, epitrop Leului =i st[p`nitoriu dobitoacelor au pus-o. Unde
=i p`n[ ast[dzi, cu minunea a toat[ lumea, st[p`ne=te
1
(c[ de multe
ori cel gre=it nemerit =i cel nemerit gre=it iese).
A=edar[ Corbul, o, priietine, organul r[ut[\ii, iar[ nu r[utatea,
nici pizma =-au schimbat, chipul neprietiniii, iar[ nu vrajba spre
pace =-au mutat, de vreme ce la acea adunare carea ]nt`i la ce-
tatea Deltii s-au f[cut, nu dup[ cum cuv`nt cu giur[m`nt avea
1
Dup[ ce-a cheltuit f[r[ nici un folos banii cu demersurile pentru ]n-
sc[unarea lui Vergo, Poarta nelu`nd ]n seam[ aceast[ candidatur[, Br`ncoveanu
]=i ]ndreapt[ aten\ia spre boierul moldovean Mihai Racovi\[, refugiat la curtea
sa de frica lui Duca, pe care, ]n ]mprejur[rile cunoscute, l-a ajutat s[ se urce ]n
scaunul domnesc al Moldovei. Cu aceasta evenimentele sunt aduse la zi.
Precizarea unde =i p`n[ ast[dzi... st[p`ne=te ne oblig[ s[ consider[m c[
ne afl[m la ]nceputul lui 1704 (probabil prin ianuarie-februarie) c`nd domnea
efectiv Mihai Racovi\[. Istoria ieroglific[ se afla ]n curs de elaborare =i fusese
]nceput[ cu probabilitate ]n vara lui 1703, o data cu evenimentele de la Arn[ut-
chioi, ceea ce ar explica =i masiva prezen\[ a adun[rii animalelor ]n structura
romanului. Pornind de la o astfel de supradimensionare a acestui moment, am
putea avansa opinia c[ ini\ial scriitorul n-a g`ndit Istoria ieroglific[ a=a cum o
cunoa=tem ast[zi, ci socotim c[ era limitat[ la momentul adun[rii, ]n scopul de
a ridiculiza, cu mijloace filozofice =i literare, practica alegerii domnului,
falsificarea spiritului democratic ]n cadrul adun[rilor populare, confruntarea
de interese =i de patimi, incapacitatea logicii de a promova adev[rul ]n condi\iile
confrunt[rii de interese, necinstea demnitarilor otomani, spectacolul grotesc
al deficien\elor de caracter etc. Pe traseu, scriitorul ]=i va da seama de importan\a
evenimentelor tr[ite, le va consemna ]ntr-un catastih =i le va integra, dup[
ce va face apel la ]nt`mpl[rile anterioare. Acestea explicau prezentul, rezultatul
lor fiind Dialogul Inorogului cu +oimul, prin care ar fi trebuit s[ ]nceap[
romanul ]n condi\iile unei ]ndelungate =i elaborate proiect[ri literare. Apoi,
scriitorul =i-a rescris romanul, f[r[ a-l mai restructura compozi\ional, de unde
=i factura sa ]nc[rcat[ =i oarecum insuficient sudat[ =i prelucrat[. Este de la
sine ]n\eles c[ o organizare at`t de ]nt`mpl[toare de material, ]n care
evenimentele propriu-zise, trecute =i prezente, \in mai mult de istorie dec`t
de literatur[, nu pot fi puse pe seama unei concep\ii s[ zicem baroce, cum
]ncepe s[ se sus\in[ ]n ultima vreme.
32 Dimitrie Cantemir
dat, nici drep\ilor mo=neni agiutoriu au fost (c[ci, precum =tiut
]\i ieste, Filul ]nc[ acolea agiunsese =i cu tine ]mpreunare avuse-
se, c[tr[ carile singur tu mare priin\a Corbului ar[tase=i, carea
mai pre urm[ c[ptu=it[ au ie=it)
1
, ce cu tot mijlocul inimile ale
altor jig[nii dup[ pofta sa s[ le ]ntoarc[, cu feliu de fel de
me=ter=uguri, au silit, pre unele cu ]nfrico=eri, pre altele cu
sp[rieri, pre unele cu ]ngroziri =i sp[im`nt[ri, pre altele cu
giuruin\e =i cu d[ri, siloghismul ce pentru Strutocamil[ la mijloc
s[ puie vrea, a priimi, vr`nd-nevr`nd, le-au silit =i a ]nvoi le-au
f[cut. Care lucru, dup[ cum =tii, ispr[vindu-l, ]nc[ mai cumplit[
=i mai vr[jma=[ goan[ asupra drept[\ii au scornit, carea =i p`n[
ast[dzi, precum vedzi, s[ tr[g[neadz[
2
(iar[ a tot lucrul sf`r=itul
la ce iese vremea arat[ =i norocul ]nva\[). Acestea dar[, o, priie-
tine, au fost pricinele =i ]ncep[turile =i acesta au fost pricinitoriul
=i ]ncep[toriul vr[jbilor, r[scoalelor, goanelor =i r[zboaielor cari-
le ]ntru monarhiia dobitoacelor =i p`n[ ]n dzua de ast[dzi s[ lu-
creadz[.
3
Ce acmu, sf`r=it voroavii puind, poftim ca nu alta a giu-
rui =i alta a d[rui s[ ne fii cunoscut, de vreme <ce> ]n proimiul
voroavii scurtimea cuv`ntului f[g[duiam, iar[ acmu oarecum toat[
1
Se revine la momentul adun[rii de la Arn[ut-chioi, ]n vara lui 1703.
Dimitrie crez`nd cu naivitate c[ Toma Cantacuzino, care avusese o ]ntrevedere
cu Antioh Cantemir, prezent =i el acolo, i se ar[tase binevoitor, d`ndu-i probabil
dreptate de cauz[. }n realitate, dup[ cum m[rturisesc =i izvoarele vremii, Toma
fusese trimis cu sarcini speciale de c[tre Br`ncoveanu, pe fa\[ urm`nd s[
am[geasc[ pe Antioh, iar ]n ascuns (c[ptu=it) trebuind s[ orienteze adu-
narea spre candidatura lui Racovi\[.
2
Constantin Br`ncoveanu este ar[tat drept singurul vinovat de du=m[nia
dintre el =i Cantemire=ti, datorit[ politicii sale de rea-credin\[ ]n ]n\elegerile ]ncheiate
=i din vina m[surilor de contracarare a ascensiunii acestora la puterea politic[.
3
Concluzia pe care o trage Cantemir din expunerea de p`n[ aici a faptelor
este c[ Br`ncoveanu apare cu eviden\[ ca ini\iatorul =i ]ntre\in[torul st[rii conflictuale
de la ]nceput p`n[ ]n prezent. Numai c[ scriitorul exagereaz[ c`nd vorbe=te de
r[zboaie, ele neav`nd ]n realitate loc. Dup[ cum va ar[ta desf[=urarea ulterioar[
a evenimentelor, conflictul are un caracter cu totul particular.
33 Istoria ieroglific[ . Vol. II
lungimea istoriii prin c`teva ceasuri am tr[g[nat. }ns[ iert[ciunea
ace=tii asuprele a dob`ndi pre lesne vom nedejdui, de vreme ce
(a lucrurilor =tiin\[ nu din p[rere, ce din chiar[ ar[tare s[ na=te,
carea, dup[ materiia ce are, potrivirea formii ]n\elegirii cearc[) (c[
voroava laconeasc[ la me=ter=ug ieste l[udat[, iar[ materiia
adev[rul cu ]ndelungat[ =i chiar[ voroav[ a s[ t`lcui, a celor
neminciuno=i =i la voroav[ izvor`tori lucru ieste).
+oimul de acestea pre am[nuntul bine ]n\eleg`nd, precum de
dulce voroava Inorogului, a=e de ]n=tiin\area adev[rului, mult s[
minun[ =i ]ntr-acesta chip c[tr[ Inorog dzis[: Vechiu =i adev[rat
cuv`nt ]ntre to\i s[ gr[ie=te (c[ dreptatea toate biruie=te =i
adev[rul dec`t toate mai tare ieste), a=ijderea (str`mb[tatea =i
lucr[toriul ei pururea viptul c[ii sale m[n`nc[ =i b[utura toap-
s[cului s[u bea). Ce dar[ ]ntre str`mb =i ]ntre drept, ]ntre adev[r
=i ]ntre minciun[ ar fi, de nu pemintenii, cere=tii vor giudeca =i
vor alege. Ce acmu lucrul r[m`ne ca dintr-aceast[ a noastr[ dorit[
=i nes[\ioas[ ]mpreunare vechile ]ncep[turi a r[ut[\ii s[ s[ surpe
=i noa[ temeliile bun[t[\ii s[ s[ arunce (c[ mutarea min\ii, schim-
barea socotelii =i nestarea cuv`ntului, numai atunci sint l[udate,
c`t din r[u spre bine =i din vrajb[ spre dragoste s[ ]ntorc
1
).
Inorogul dzis[: (}nceputurile bune, o, priietine, din inima bun[
=i neprepus[ izvor[sc, iar[ amintrilea, ]ndoin\a inimii st`nd, ]ndoite,
]ntreite =i ]n multe noduri ]mpleticite =i c[ptu=ite din rost cuvintele
ies). De care lucru, a m[ ]n=tiin\a a=i pofti: Aceste ]ncep[turi bune,
carile dzici la mijloc<u>l s[ punem, singur din tine vii s[ le pui,
au a le pune de la al\ii porunc[ =i pozvolenie ai?
+oimul r[spuns[: }ntr-adev[r ieste c[ eu porunc[ ca aceasta
=i aievea pozvolenie de la mai-marii miei nu am. }ns[ inima a
toatei noastre monarhii spre ce st[ruie=te foarte bine cunosc,
1
Toma Cantacuzino, vorbind ca din partea sa, este de aceea=i p[rere cu
scriitorul =i propune ]n consecin\[ =tergerea ne]n\elegerilor trecutului =i trecerea
la o politic[ de pace. Pentru el orice conduit[ este bun[ dac[ promoveaz[
binele =i pacea.
3 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
34 Dimitrie Cantemir
adec[, ca cu orice mijloc s-ar putea, lucrurile spre o a=edzare =i
line=te s[ s[ aduc[ poftesc. +i de vreme ce adev[rul de gr[it ieste,
c[ de nu de tot cu to\ii a goni s-au obosit, ]ns[ nici unul ]ntre
noi odihnit n-au r[mas, =i mai mult grijea din toate dzilele, dec`t
goana din toate locurile, sudori de singe ne picureadz[ (c[
ostenin\a cl[tirii sudori pe trup umedze=te, iar[ grijea ne]ncetat[
vlaga inimii tope=te). }nc[ c[tr[ acestea ieste =i alt[ pricin[ carea
spre ispita lucrului acestuia m[ ]ndeamn[, adec[ credin\a carea
Corbul ]n mine =i ]n cuvintele mele are. C[tr[ carile eu tot
adev[rul lucrului precum ieste ar[t`nd, f[r[ nici un prepus, din
g`ndul carile p`n[ acmu asupra ta are, p[r[sindu-s[, r[utatea spre
bun[tate ]=i va pleca.
1
Inorogul dzis[: Lucrul acesta, o, priietine, oarecum necred-
zut =i peste putin\[ mi s[ pare, c[ precum din b[tr`ni =tim (cor-
bul puii albi ]=i scoate, iar[ firea ]n negrimea lor ]i ]ntoarce
2
).
Deci =i Corbul b[tr`n ]n alb de s-ar v[psi, cu o ploaie, sau =i cu
o roa[ s[ s[ spele poate =i ce supt albiciune din fire im[ciune
au avut, ]n cur`nd[ vreme ]=i va ar[ta (c[ r[m`n fiin\ele precum
au ]nceput, de s-ar =i t`mpl[rile ]n toate ceasurile schimba
3
).
A=ijderea de am dzice c[ Corbul la pene pre dinafar[ a s[ albi
1
La ]ntrebarea lui Cantemir dac[ are ]mputernicire din partea lui
Br`ncoveanu pentru o eventual[ ]mp[care, Toma r[spunde negativ, dar ]l
asigur[ c[ are at`ta trecere pe l`ng[ domnul |[rii Rom`ne=ti pentru a-l putea
convinge de utilitatea ]mp[c[rii cu fra\ii Cantemir.
2
Natura lucreaz[ dup[ norme fixe, orice deviere de la normele ei fiind
anihilat[ prin readucere la normal. Cantemir se dovede=te, ]n Istoria ieroglific[ ,
intens preocupat de legit[\ile proceselor naturale, acestea devenind pentru el
un model de explicare a naturii umane =i a vie\ii sociale.
3
Aplic`nd la domeniul biologic principiul aristotelic al ineficien\ei ac\iunii
]nt`mpl[rii asupra substan\ei, Cantemir enun\[ teza fixit[\ii speciilor, orice
]nt`mplare survenit[ asupra unor indivizi neput`nd duce la vreo transformare
a lor; prin extensie, el enun\[ =i teza psihopedagogic[ a imutabilit[\ii naturii
umane, neg`nd posibilitatea transform[rii unui om r[u ]n altul bun sub ac\iunea
diverselor condi\ii.
35 Istoria ieroglific[ . Vol. II
poate, ]ns[ inima pre dinluntru f[r[ prepus tot neagr[ ]i va
r[m`nea. Ce pentru ca s[ nu s[ dzic[ c[ inima mea de cuv`ntul
bun s-au ]mpietro=et, sau de numele p[cii s-au ]ngre\o=et, iat[ ]n
tot adev[rul =i ]n curat[ inim[ dzic, c[ precum hotar[le ne-
priete=ugului, a=e ale priete=ugului a le p[zi gata sint =i pre aces-
tea pre am`ndoa[ aievea =i nezugr[vite a le purta =tiu
1
(c[ pre-
cum chipul frumos =i icoana ghizdav[ ochiul vesele=te, pre at`ta
vicle=ugul ascuns =i dragostea schizmuit[ sufletul ]ntristeadz[).
A=ijderea (precum boala ascuns[ pre doftori =i pre doftorii
batgiocure=te =i pre cel ce dzace p`n[ la moarte m[gule=te, a=e
vicle=ugul =i pre cel ce viclene=te =i pre cel ce s[ viclene=te la
sc[dere aduce =i ]nc[ mai v`rtos pre viclenitoriu dec`t pre vi-
clenit spre groznic[ r[zsip[ poh`rne=te, precum =i r[ul t[inuit
pre doftori m[gule=te numai, iar[ pre cel ei supus ]nt`i din
s[n[tate, apoi =i din via\[ ]l izgone=te).
+oimul r[spuns[: Adev[rat, acestea precum le dzici, a=e sint,
]ns[ (de multe ori boala nenedejduit[ pre leac =-au dat) =i pre-
cum un cuv`nt s[ dzice (mor\ii numai leac ]ntre muritori nu s-au
aflat, iar[ amintrilea via\a st`nd =i buna socoteal[ slujind, tutu-
ror t[m[duire =i vindicare s[ nedejduie=te). }n care chip =i eu
acmu dzic: }ntr-aceast[ dat[ =i cu mine lucrul ispite=te =i vii
cunoa=te c[ macar c[ la pene iu=or, ]ns[ la cuv`nt greu =i st[t[toriu
sint =i precum ]n aer a zbura, a=e pre copaci a sta =i pre st`nc[
nemutat a m[ a=edza pociu.
2
Inorogul dzis[: Cu bun[ sam[ cuvintele acestea poftitoriu
binelui s[ fii te arat[ =i drept[\ii iubitoriu =i de cuvinte adev[rate
1
De=i nu crede c[ un om ca Br`ncoveanu este ]n stare s[-=i schimbe
apuc[turile, adic[ nu poate g`ndi sincer la o ]mp[care, Cantemir declar[ deschis
despre sine c[ ar putea promova o astfel de politic[ =i ar da dovad[ c[ =tie s[
se \in[ de cuv`nt.
2
Toma roag[ pe Dimitrie s[ cread[ cel pu\in ]n statornicia cuv`ntului =i
caracterului s[u, virtu\i de prim rang ]n practica vie\ii cavalere=ti.
36 Dimitrie Cantemir
gr[itoriu s[ fii te sfitesc, ]ns[ giuruitele acestea la fapt[ a aduce,
precum socotesc, un lucru a te opri poate, adec[ c[ci supt po-
runc[ =i supt ascultare supus e=ti. Pravila dar[ st[p`nilor asupra
supu=ilor cea mai de temeiu ieste: A=e voiu, a=e poruncesc, a=e s[
s[ fac[ . Deci oriunde senten\ia aceasta putere des[v`r=it[ are,
acolo cuv`ntul adev[rat =i sfatul cu cale loc nu are
1
. Ce precum
vor unii s[ dzic[ (ispita p`n[ ]n de trii ori ieste a ]n\elep\ilor,
iar[ aceia=i nep[r[sit a ispiti, a nebunilor). De care lucru, o dat[,
de da-ori sau =i de trii ori =i tu ispite=te =i vedzi de vor ie=i poftele
str`mbe dup[ dzisele drepte =i de ieste ureche destupat[ spre
ascultarea cuv`ntului drept, cunoa=te (c[ urechea astupat[ leacu
]i ieste ca cu ce ar fi astupat[ s[ s[ scoa\[, iar[ c[riia organul
audzirii ieste betejit =i de tot surdu, nici leacul pre lesne, nici
tr[snetul tunului, nici buhnetul dobelor spre sim\ire a o aduce
pot)
2
. Dup[ aceasta a =ti \i s[ cade, o, priietine, c[ ispita ]n\e-
lep\asc[ ieste =i s[ face c`nd oarecare nedejde ]nainte m[rg[toare
=i une semne de ie=irea ispitii ar[t[toare s[ afl[. Iar[ amintrilea,
c`nd cineva ispita peste toat[ nedejdea ]ncepe, ispit[ s[ dzice,
]ns[ nu ]n\elep\asc[, ce nebuneasc[. C[ cu ce socoteal[ cineva
cele peste ceriu sau cele ]n chentrul p[m`ntului l[cuitoare a
cunoa=te ar ispiti =i ce nedejde, precum va putea cunoa=te i s-ar
da, unde sim\irea a agiunge =i socoteala a ]nc[pea nu poate, c[
precum axioma filosofasc[ =tiut[ ]\i ieste: Toat[ cuno=tin\a =i toat[
=tiin\a din ]naintea m[rg[toare sim\ire purcede
3
. Deci de ai pova\[
1
Cantemir subliniaz[ c[ ]n condi\iile absolutismului, adic[ ]n condi\iile
manifest[rii voin\ei aberante a monarhului, nu sunt posibile nici adev[rul =i
nici consilierea cea mai bun[ cerut[ de ]mprejur[ri.
2
Cantemir continua s[ r[m`n[ sceptic privitor la posibilitatea ca Br`n-
coveanu s[ mearg[ cu adev[rat pe calea p[cii.
3
Cantemir formuleaz[ o tez[ senzualisto-ra\ionalist[ privind posibilit[\ile
=i limitele cunoa=terii: dup[ el cunoa=terea este posibil[ cu ajutorul a dou[ c[i,
inseparabile una fa\[ de alta: treapta sim\urilor (sim\irea), care joac[ rolul
primar ]n procesul cunoa=terii (]nainte m[rg[toarea sim\ire), =i g`ndirea
37 Istoria ieroglific[ . Vol. II
ca aceasta, b[rb[te=te pas[, iar[ de nu (f[r[ pova\[ la ostroavele
ferici\ilor a merge p[r[se=te-te
1
).
+oimul dzis[: Foarte adeverit s[ fii c[ inima bun[ nedejde
]mi arat[ =i ]nc[ de demult adev[rate semne spre aceast[ c[l[-
torie am cunoscut. Ce numai acmu at`ta poftesc, ce \-ar fi poftele
s[ =tiu =i cu ce chip p[timirile carile peste toat[ dreptatea ai tras,
a le uita ai putea, s[ cunosc. +i c[tr[ aceasta pu\in[ vreme de
(socoteala), adic[ treapta ra\ional[, un proces secundar. }n cunoa=terea
lucrurilor =i oamenilor, deseori nu este necesar un simplu contact senzorial, ci
este obligatorie repetarea, care joac[ rolul de cercetare sau prob[ (ispit[).
Aceast[ ]ncercare nu este ]ns[ totdeauna util[ =i nu poate fi nici ra\ional[,
oportun[ (]n\elep\asca), ci se impune numai atunci c`nd po\i anticipa
adev[rul sau, mai bine zis, c`nd exist[ indicii ale adev[rului; ]ncerc[rile
nefundate ]n acest mod constituie un act ira\ional (ispit[ nebuneasc[), cu
totul inutil. Asemenea indicii ale adev[rului sunt date numai prin cunoa=terea
senzorial[ cu care ]ns[ nu putem p[trunde nici ]n centrul pam`ntului
(domeniu neaccesibil sim\urilor) =i nici dincolo de cer, adic[ dincolo de lumea
vizibil[ a astrelor (iar[=i un domeniu inaccesibil sim\urilor), Cantemir av`nd
]n vedere, probabil, universul spiritual (teologia) =i ]n mod sigur lumea
metafizicii (ontologia). Prioritatea func\ional[ pe care o acord[ Cantemir
cunoa=terii senzoriale fa\[ de cea ra\ional[, prioritate ce trebuie ]n\eleas[ =i
sub forma c[ cea de a doua este dependent[ de prima, este exprimat[ ]n teza,
de factur[ senzualist[, c[ =tiin\a, cunoa=terea se ]ntemeiaz[ pe datele furnizate
de sim\uri, empiria trebuind s[ premearg[ epistimiei. Se cuvine s[ compar[m
aceast[ tez[ cantemirian[ cu principiul gnoseologiei senzualiste a lui John
Locke: nimic nu exist[ ]n intelect care s[ nu fi fost mai ]nt`i ]n sim\uri.
Aceast[ tez[ a ]ntemeierii cu necesitate a =tiin\ei pe datele senzoriale face din
Cantemir un premerg[tor al metodologiei moderne ]n stiin\[, al unei =tiin\e
limitate la domeniul fizic, guvernat de legi naturale, singurul domeniu care
poate oferi certitudini pentru cunoa=terea uman[. Credincios acestui principiu,
Cantemir prive=te cu ironie =i ostilitate, ]n c`teva locuri din Istoria ieroglific[ ,
adev[rurile, metodele =i construc\iile pur ra\ionale, fie c[ este vorba de
domeniul logicii, fie c[ este vorba de cel al metafizicii.
1
F[ r[ pova\[ la ostroavele ferici\ilor a merge: f[ r[ =tiin\[ locul adev[ rului a
afla (D. C.).
38 Dimitrie Cantemir
]ng[duin\[ av`nd, pentru ca de cele trebuitoare =tire a da =i
r[spuns a lua s[ pociu
1
.
Inorogul dzis[: Poftele mele =i pu\ine =i, precum mi s[ pare,
drepte sint. Pu\ine dzic, c[ci numai doa[, drepte dzic, c[ci ale
noastre, iar[ nu streine poftim. }nt`i dar[ ieste: Filului dreapta
=i p[rin\asca mo=tenire s[ nu i s[ opreasc[, sau Corbul de la Stru-
tocamil[ aripile lu`ndu-=i, noi pentru a noastr[ dreptate orice a
face vom putea, de nu agiutoriu, ]ncai ]mpotrivnic s[ nu ne fie.
A doa ieste: traiul =i l[ca=ul mieu, veri ]n v`rvul mun\ilor, veri
]n fundul v[ilor, veri ]n c`mp, veri ]n p[dure, sau oriunde aiurea
pofta inimii mele ar fi, din toat[ grijea vicle=ugului neprietinesc
afar[ s[ fiu. Aceste doa[ f[c`ndu-s[, poate fi ]ncep[turile prie-
te=ugului s[ s[ puie =i mai cu vreme dragostea adev[rat[ s[ s[
]ntemeiedze. Cu vreme dzic, c[ci cu vreme =i nepriete=ugul ]n
multe au crescut
2
(c[ cele dimpotriv[ tot o m[sur[ =i tot un
num[r au). Iar[ amintrilea cine ar dzice c[ cu toat[ inima din
ur[ciune ]ndat[ spre cea des[v`r=it[ dragoste a s[ ]ntoarce poate,
aceia inim[ viclean[ =i minciunoas[ ieste. C[ precum ]ntrarea,
a=e ie=irea patimilor s[ socote=te =i mai v`rtos obiceiul ]nvechit
ieste deprindere cu nevoie a s[ uita, pre carile precum me=-
ter=ugul, a=e firea pre lesne a-l lipsi sau a-l t[g[dui nu poate. Iar[
de=i s-ar afla nas de cear[ =i inim[ de argint-viu ca aceia, m[
crede c[ acel feliu de priete=ug pururea ]ndoit =i cu prepus ar fi
1
Toma cere lui Cantemir s[-=i expun[ condi\iile =i preten\iile pe care le are
fa\[ de Br`ncoveanu ]n eventualitatea ]ncheierii unei ]n\elegeri ]ntre ei.
2
Condi\iile drepte, expuse de Dimitrie, sunt:
a) Antioh Cantemir s[ poat[ reveni la domnia Moldovei, ca la un drept de
mo=tenire, iar Br`ncoveanu s[-=i retrag[ protec\ia asupra lui Mihai Racovi\[,
l[s`nd toat[ libertatea fra\ilor Cantemir de a-=i ap[ra drepturile lor politice;
b) s[ ]nceteze toat[ ac\iunea de urm[rire =i persecutare ]mpotriva lui
Dimitrie Cantemir, astfel ]nc`t s[-=i poat[ rec[p[ta ]ntreaga libertate de ac\iune.
De ]ndeplinirea celei de a doua condi\ii pe care Dimitrie o socote=te funda-
mental[ depindea o real[ ]mp[care ]ntre el =i domnul |[rii Rom`ne=ti.
39 Istoria ieroglific[ . Vol. II
(c[ sufletul carile pre lesne din ur[ ]n dragoste a s[ muta =tie,
acela urmadz[ ca ]nc[ mai pre lesne =i din foarte mic[ pricin[
din dragoste ]n ur[ a s[ schimba s[ poat[). De care lucru (pier-
derea vremii cinstit[ ieste c`nd ]ntru alegerea priietinilor =i pen-
tru nepierderea priietinilor s[ cheltuie=te). Iar[ pentru vremea
d[rii =i lu[rii r[spunsului, dup[ a locului dep[rtare, socotesc c[
1.500 de minute
1
nu numai de agiuns, ce ]nc[ =i de prisosit sint.
Deci orice =tii =i po\i, f[r[ z[bav[ f[, ca nice priete=ugul, nici
nepriete=ugul prin mult[ vreme ]n prepus s[ r[m`ie.
1
1500 minute (neexplicate la cheie) trebuie s[ ]nsemne 15 zile, timpul
necesar pentru ca Toma s[ trimit[ la curtea din Bucure=ti condi\iile puse de
Dimitrie =i s[ primeasc[ r[spunsul de la Br`ncoveanu.
PARTEA A +EPTEA
Acestea ]ntr-acesta chip prin c`teva a nop\ii ceasuri Inorogul
cu +oimul voroav[ f[c`nd, Hameleon, precum mai sus s-au
pomenit, la l[ca=ul s[u duc`ndu-s[, ]n vasul uluirii vetrilele
g`ndurilor de=chidea, prin marea relelor socotele ]not`nd, spre
toate v`nturile, horburilor funele chitelelor ]ntindea
1
. A=e el ]n
valurile vicle=ugurilor t[v[lindu-s[ (poate fi r[utatea ]ndoit =i
]ntriit s[ lucredze fortuna slobodzind), somn f[r[ somn =i odihn[
f[r[ odihn[ ]l chinuia, at`ta c`t cu ochii de=chi=i somna =i cu
toat[ fantazia de=teptat[ visa.
2
}n care vis p[rerea chipuri ca
acestea ]nchipuindu-i ]i zugr[viia.
3
Hameleonului cu aer a s[ pa=te =i cu v`nt a s[ hr[ni
4
firea
fiindu-i, precum pre marginea unii ape ]mbl[ i s[ p[rea
5
, unde
1
Este de remarcat complexa =i frumoasa metafor[ a m[rii pentru a sugera
fr[m`nt[rile nocturne ale lui Scarlat Ruset.
2
Scarlat are un vis premonitor, foarte logic construit de scriitor, dovad[ a
cunostin\elor ]ntinse ale lui Cantemir ]n domeniul oniroman\iei. Aceast[
secven\[ a Istoriei ieroglifice ar putea fi intitulat[ Visul Hameleonului. Prin
importan\a pe care o acord[ visului (motivul propriu-zis =i seria de interpret[ri)
]n desf[=urarea ]nt`mpl[rilor din Istoria ieroglific[ , Dimitrie Cantemir trebuie
considerat ca primul scriitor care introduce ]n literatura noastr[ atmosfera
oniric[.
3
Construc\ia =i alegoria visului, de o logic[ sever[, demonstreaz[ un scriitor
ce nu r[m`ne la modalitatea primitiv[ a oniroman\iei vremii, ci construie=te
totul dup[ o tehnic[ savant[, ]n care logica este conjugat[ cu psihologia.
4
Se reaminte=te c[ hrana Hameleonului, adic[ a lui Scarlat Ruset, este
aerul, v`ntul, ceea ce ]nseamn[ c[m[t[ria =i intriga.
5
Visul ]ncepe s[ fie povestit ]n manier[ popular[, de=i terminologia este,
CUPRINS
41 Istoria ieroglific[ . Vol. II
ni=te hingiuri dese =i ]nghimpoase =i ni=te copaci frundzo=i =i
umbro=i era, at`ta c`t de desimea =i grosimea umbrelor ce avea,
precum de tot soarele le lipse=te =i preste tot ]ntunerecul ]i
c[ptu=e=te i s[ p[rea. A=edar[, el ]mbl`nd =i prin ]ntunecoas[
cea\a aceia orb[c[ind, departe ]nainte precum o zare de foc vede
i s[ p[ru, spre carea cu toat[ nevoin\a n[zuind =i la d`nsa apro-
piindu-s[, v[dzu c[ at`ta de mare era focul carile cu mare v[paie
ardea, c`t cu v`rvul par[i nu[rii ceriului p[trundea, unde stihiia
focului
1
cu apa
2
nu[rului mari =i groznice tr[snete =i plesnete
f[cea (precum aceste doa[ trupuri
3
de stihii goale unul pre altul
a nu priimi =i vr[jm[=e=te una pre alta a strica =i a ]mpr[=tiia
obiciuite sint). Iar[ ]n mijlocul focului o jiganie groz-nic[ v[dzu,
carea la chip ca =op`rla, ]ns[ cu multul mai mare =i mai groas[ a
fi i s[ p[rea. Aceasta ]n toate p[r\ile prin par[ primbl`ndu-s[,
f[r[ sa\iu j[ratecul
4
p[=tea =i de mare l[comie =i spudza ]nghi\iia,
nemic[ ceva=i de at`ta ]nfocat[ v[paie betejindu-s[. Hameleonul
a=e de cu dulce m`ncarea sulimendri\ii
5
v[dzind (c[ci a=e s[
numiia jiganiia aceia), lucru carile nici od`n[oar[ stomahul ei ]l
sim\is[, foamea ]n ma\[ i s[ scorni (c[ din multe pofta sufletului
pe alocuri, savant[. Prima secven\[ a visului, destul de ]ntins[, are rostul de a
realiza portretul moral al lui Scarlat Ruset.
1
Focul privit ca element fundamental al existen\ei. Se observ[ cum scriitorul
folose=te o terminologie specific[ filozofiei antice, ]n care ]nt`lnim focul printre
elementele care stau la baza lumii (aerul, apa, focul, p[m`ntul).
2
Apa este ]n\eleas[ aici tot ca un element stihial.
3
Trup: corp, ]n ]n\eles de element, de stihie; trupuri de stihii elemente
stihiale, elemente ultime; trupuri de stihii goale elemente stihiale pure,
primare. Cantemir prive=te focul =i apa asemenea unui cuplu de contrarii,
aflate ]n permanent[ lupt[, ca ]n filozofia lui Empedocle.
4
Focul, j[ratecul: binele =i desf[t[rile lumii (D. C.) dup[ opinia lui Cantemir,
]nclina\ia uman[ spre pl[cere =i satisfac\ii de tot felul ac\ioneaz[ ]n interior ca
un foc mistuitor.
5
Cantemir folose=te credin\a popular[, dup[ care focul nu ar avea nici o
putere asupra salamandrei.
42 Dimitrie Cantemir
necl[tit[ ar fi, de n-ar fi sim\irile pre dinafar[ iscoditoare =i apoi
]ndemn[toare).
1
Foamea dar[ ]ncep`nd, m[nunt[ile i s[ ]ntor-
cea =i stomahul tare ]l chinuia. Carile de toat[ =tiin\a a sim\ire ca
aceia gol, cu de moarte \ipete: vai, ma\ele, vai, m[nunt[ile, vai,
p`ntecele, vai, vintrile mele! a s[ v[ieta =i a s[ v[iera ]ncepu. +i
leacul aceii necunoscute boale, ce ar fi =i unde s-ar afla, nu =tiia.
A=e el ]ntr-acel chip mi=elos chinuindu-s[, salamandra din mijlocul
focului: O, s[race, strig`nd, dzis[, ce poate fi acest chin, carile
a=e de f[r[ mil[ te-au apucat =i ce aceast[ lacom[ c[utare =i
nes[\ioas[ m`ncare spre bucatele mele? Hameleonul, f[r[ vai
=i vai, alt[ nu dzicea, =i f[r[ moriu =i moriu, alt[ nu r[spundea.
Ce mai pre urm[ cu l`nged glas dzis[: Sim\ire nesim\it[ simt =i
p[timire nep[timit[ pat
2
, o, domnul mieu =i ]mp[ratul focului
(c[ Hameleonului precum salamandra bodzul focului
3
s[ fie i s[
p[ru). Hameleonul la toate am[gitoriu, iar[ la aceasta s[ am[gi,
c[ci ]n hran[ =i ]n m`ncare deos[bire a face ne=tiind, i s[ p[ru c[
j[ratecul f[r[ primejdie =i focul f[r[ nevoie a ]nghi\i =i a mistui
va putea. Ce r[ul r[u pate, c[ ]n locul foamei sa\iul cu arsur[ =i
nesuferite durerile i s[ ]nmul\ir[. Salamandra dzis[: O, tic[loase,
au nu =tii c[ foametei hrana =i setei b[utura ]i ieste leacul? }ns[
nu tot stomahul toat[ bucata mistuie=te, nici tot g`tlejul toat[
b[utura priime=te, nici alt[ jiganie, f[r[ de mine, foc a pa=te
poate [c[ cine pentru desfr`nata poft[ or`nduiala fireasc[
cov`r=e=te, acela ]n focul l[comiii sale (ca tine acmu) s[ pe-
depse=te, a c[ruia st`ngere =i potolire foarte cu greu =i mai nici
cu greu s[ g[se=te]. Ce tu acmu, mai mult[ z[bav[ nef[c`nd,
1
O just[ observa\ie psihologic[.
2
Scarlat Ruset este prezentat ca un om chinuit de dorin\a de a se bucura
de binele =i desf[t[rile lumii.
3
Bodzul focului: slava lumii (D. C.) salamandra ar simboliza, prin urmare,
renumele pe care ]l po\i c`=tiga prin conduita de via\[ exprimat[ de lume, al
c[rui sens, dup[ concep\ia cantemirian[ expus[ ]n Divanul lumii, ar fi cel al
f[r[delegilor.
43 Istoria ieroglific[ . Vol. II
cum mai cur`nd alearg[, cearc[ =i unde oa[le =erpelui
1
vii afla,
nez[ticnit le bea, c[ci dup[ m`ncare ca aceasta, b[utur[ ca aceia
trebuie, c[ numai acelea doar[ v[paia carea ]n droburile tale
s-au a\i\at a st`nge vor putea. Hameleonul, de leac ca acesta de
la sulimendri\[ ]n\eleg`nd, macar c[ nu f[r[ mari sl[biciuni =i
le=in[turi, ]ns[ ]ndat[ prin toate malurile a cerca, to\i c`mpii =i
dealurile a cutreiera =i toate bortele copacilor, gaurile \[rmurilor
=i cr[p[turile p[m`ntului a scocior] ]ncepu (c[ la cel bolnav
s[n[tatea de mare pre\ ieste, pentru carea toate ]n cump[n[
puind, mai iu=oare a fi le socote=te). Deci dup[ mult[ =i cu multe
dureri, trud[ =i ostenin\[, oa[le =erpelui, carile ohendra s[
cheam[, ]ntr-un loc a afla i s[ t`mpl[, pre carile, de mare arsura
ma\elor
2
, ]ndat[ =i f[r[ de nici o ]ng[imal[ le sorbi. A=edar[, de
cu grab[ dac[ oa[le b[u, precum arsura ma\elor ce avea i s-au
potolit i sa p[ru. }ns[ dup[ fire doftorul, dup[ doftor leacul =i
dup[ leac ca acela t[m[duirea carea i s[ cuviniia ]i vini, de vreme
ce nu chipul boalei ]n chipul s[n[t[\ii, ce forma r[ului ]ntr-alt[
form[ mai rea =i mai cumplit[ s-au mutat. C[ci oa[le ohendrii ]n
c[lduros p`ntecele Hameleonului cobor`ndu-s[, nu spre mistuire,
ce spre z[mislire cl[tire a face ]ncepur[ =i acmu embriona\i puii
ohendrei dup[ a lor fire p`ntecele ]i f[r`ma =i, pentru ca ]n lu-
min[ s[ ias[, vintrele ]i spinteca (c[ cine cu l[comie acul
cos[toriului ]nghite, acela cu mare mi=[lie fierul ar[toriului
bore=te), =i a=e, s[racul Hameleonul iar[=i spre moarte s[ b[tea,
iar[=i munci =i dureri de na=tere ]l cuprindea, ]n locul leacului
otrava =i ]n locul s[n[t[\ii moartea cuno=tea, dar[ ce s[ fac[ =i
de ce s[ s[ apuce nici =tiia, nici s[ pricepea. Puii ohendrii din
p`ntece-i ie=ind
3
, peste trup i s[ ]mpleteciia, de grumadzi i s[
1
Oa[ de =erpe: minciunile scornite (D.C.).
2
Arsura ma\elor: pedeapsa a =tiin\ei rele ]ntr-ascunsul inimii (D.C.).
3
Ie=irea puilor prin p`ntece: viptul minciunilor, ocara carea peste voie vine
(D.C.) Cantemir subliniaz[ c[ rezultatul minciunilor =i intrigilor lui Scarlat
44 Dimitrie Cantemir
col[ciia, ]l pi=ca, ]l mu=ca, =i nu laptele, carile nu avea, ce sin-
gele, carile de prin toate vinele i s[ scurea, ]i sugea. }ntr-acesta
chip puii ohendrii =i n[scu\ii lui =i at`ta de cumplit din toate
p[r\ile de via\[ de=ert`ndu-l, =i cu toaps[c =i venin ]mpl`ndu-l,
]n dureri a=e mari =i chinuri a=e nesuferite, ]ndat[ ote=irea ]n
minte nu-i veniia. Ce mai t`rdziu de mare =i minunat[ puterea
cornului Inorogului asupra a toat[ otrava aminte ]=i adus[
1
(c[ci
=i de alt[ dat[ de otr[vit[ a v[zduhului putregiune m`ntuindu-l,
cu s[n[tatea vie\ii ]l d[ruis[)
2
=i a=e, din p[dure la munte ]ntr-un
suflet alerg[, ca doar[ pre Inorog, de binele s[u f[c[toriu, unde-
va a afla va putea. Pre carile ]ntr-un munte prea ]nalt =i loc prea
aspru =i f[r[ sui= afl`ndu-l, i s[ p[rea c[ pre o stinc[ ]nalt[ ]n
simceaoa muntelui =ede, iar[ din toate p[r\ile pr[p[=ti, h`rtoa-
pe =i p[h`rnituri groznice era, at`ta c`t c[ut[rii ame\al[ adu-
cea
3
. Iar[ din v[zduh =i peste v`rvul mun\ilor ]i p[ru c[ o pasire
neagr[
4
, cu mare v`jiituri viind, pre luminos =i lunecos cornul
Ruset va ]nsemna p`n[ la urma pierderea prestigiului pentru autorul lor; ]n
orice caz, ele vor atrage dup[ sine o pedeaps[ binemeritat[.
1
Credin\[ popular[, potrivit c[reia praful ras de pe cornul inorogului,
acest animal fabulos, ar fi un puternic antidot. Simbolic, scriitorul se refer[ la
o ]nt`mplare adev[rat[ petrecut[ ]ntre Scarlat =i Dimitrie Cantemir, simbolizat
de Inorog. }ncepe cea de a doua secven\[ a visului, foarte scurt[, menit[ s[
demonstreze, cu ajutorul unei ]nt`mpl[ri, generozitatea sufleteasc[ a lui
Dimitrie Cantemir, precum =i conduita recuno=tin\ei, de care ar fi trebuit s[
dea, cu necesitate, dovad[ Scarlat.
2
Este vorba de un ajutor b[nesc acordat de Dimitrie lui Scarlat, aflat
odinioar[ ]ntr-o grea situa\ie financiar[ (otr[vita a v[zduhului putregiune
=tim c[ este aierul sam, care la cheie este t`lcuit ca datoriia =i s[r[ciia
Hameleonului).
3
Muntele semnific[, ]n oniroman\ie, urcu= social, demnitate =i putere,
dar simbolica Istoriei ieroglifice desemneaz[ pe un ]nalt demnitar otoman.
Poate c[ aceast[ a doua semnifica\ie are ]n vedere scriitorul, dac[ ne g`ndim
c[ el se afla ]ntr-adev[r ascuns ]n casa ]naltului demnitar otoman amintit.
4
Pasire neagr[ : Corbul (D. C.) Constantin Br`ncoveanu. }ncepe o alt[
secven\[ a visului, de factur[ premonitorie propriu-zis[, ]n care Scarlat asist[
45 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Inorogului vrea s[ s[ puie. Inorogul cu capul cl[tind =i cornul
cutremur`nd, pasirea cu picioarele de neted =i luciu cornul lui a
s[ lipi nu putea. C`t[va vreme pasirea s[ s[ puie, Inorogul s[ o
surpe =i r[zboiu ca acesta f[c`nd, odat[ s[ t`mpl[ ca Inorogul ]n
curmedzi= cu cornul lovind, c`teva pene din aripa cea dreapt[ a
pasirii s[ rump[.
1
De care lucru, pasirea, sl[bindu-s[ =i de mult[
lupt[ ame\ind =i obosindu-s[, ]n mie=[los chip, gium[tate zbu-
r`nd, iar[ gium[tate pr[v[lindu-s[, ]n pr[pastea dedesupt s[ co-
bor]
2
(c[ ]n[l\area ]nfla\ilor cu mintea, ca penele ]n aripi, iar[
sf`r=itul lor ca pasirea zmult[ r[m`ne). Hameleonul, ]ntr-at`tea
dureri ce s[ afla, frumoas[ privala aceii monomahii
3
durerile a-=i
uita ]l f[cus[ (c[ c`nd puterea sufletului chiar[ ]n privala ]n\ele-
gerii s[ ]nfige, atuncea toate sim\irile trupului dinafar[ amur-
\esc). Ce a luptii prival[ s[v`r=indu-s[, boldurile =i str[mur[rile
patimii la sim\irea durerilor ]l ]ntoars[r[.
4
Ce, precum s-au dzis,
unde Inorogul =edea, nici loc, nici nedejde de suit Hameleonul
av`nd, de departe, cu mare umilin\[, patima ]=i povestiia =i: Milo-
stive=te-te, milostive=te-te asupra tic[lo=iii mele! striga. Inorogul
la o lupt[ ]ntre Corb (Constantin Br`ncoveanu) =i Inorog (Dimitrie Cantemir),
lupt[ ce trebuia s[ fac[ pe vis[tor s[ ]n\eleag[ c[ Dimitrie va fi mai puternic
dec`t domnul |[rii Rom`ne=ti.
1
Penele c[ dzute: sc[ derea puterii (D. C.).
2
De sus ]n pr[ paste c[ derea: din m`ndrie trecerea ]n ocar[ (D. C.) Cantemir
subliniaz[ faptul c[ din aceast[ lupt[ Br`ncoveanu va ie=i ]n pierdere, ceea
ce s-a =i ]nt`mplat: a cheltuit foarte mul\i bani cu mituirea demnitarilor =i era
s[-=i piard[ =i tronul ]n ]mprejur[rile de la 1703.
3
Duelul (monomahia) la care a asistat ]n vis Scarlat oglinde=te un adev[r:
Rusete=tii, care p`n[ aici se dovediser[ sprijinitorii familiei Cantemir, fuseser[
]n acela=i timp =i martorii conflictului dintre ace=tia =i domnul |[rii Rom`ne=ti,
conflict care ]ncepuse ]nc[ din 1688.
4
}n ultima secven\[ a visului, scriitorul aduce lucrurile ]n prezent, pentru
a ridiculiza profilul moral al lui Scarlat, imposibil de transformat ]n bine. }n
acest scop se reia firul convorbirii Hameleonului cu Inorogul, c[ruia ]i cere s[-l
vindece de suferin\a provocat[ prin ]nghi\irea ou[lor de =arpe.
46 Dimitrie Cantemir
dzis[: Ce fel de patim[ ieste carea te chinuie=te? Hameleonul
r[spuns[: }nt`i foamea l`ngedzind, apoi focul m-au p`rjolit,
iar[ mai pre urm[ puii carii am n[scut m-au pr[p[dit; =i iat[ c[,
de nu mai cur`nd milostivirea ta asupra sl[biciunei mele va agiun-
ge, pierit =i pr[p[dit sint, c[ci alt[ nedejde =i n[zuire vie\ii
mele n-au r[mas. +i iar[=i din toat[ inima: Agiutoriu, agiuto-
riu! striga, =i cornul plec`ndu-\i, din otrava ce m[ putrede=te,
m`ntuie=te-m[! s[ ruga.
1
Inorogul r[spuns[: Leacul =i puterea
leacului cornului mieu spre otrava carea dinafar[ vine sluje=te,
iar[ nu spre veninul carile dinluntru s[ na=te (c[ r[utatea boalii
doftorii o t[m[duiesc, iar[ boala sufletului
2
leacurile apoteca-
rilor nu =tie). Ce pre c`t a socoti pociu, receta leacului t[u aceas-
ta ieste: cornul c[milii, coama =erpelui, ochiul guziului orb =i
unghile pe=telui lu`nd, ]n laptele aspidei le fierbe, p`n[ din dzece
oc[, dzece dramuri vor r[m`nea, carile ]n chipul alefiiului
f[c`ndu-s[, c`nd soarele ca luna va sc[dea cu o parte pre la rane
te unge, iar[ cu alt[ parte la sf`r=itul soarelui, ap[ din f[rmu=uri
de marmure =i din pilituri de aur storc`nd, o amestec[, =i ]n
chipul =erbetului f[c`nd-o, o bea, =i a=e leacul ]\i vii afla.
3
Hame-
leonul chipul leacurilor audzind =i precum ]n batgiocur[ ]i dzice
1
Hameleonul poveste=te Inorogului pe scurt ]nt`mplarea care l-a adus la
el: arz`nd de focul patimilor lume=ti (binele =i desf[t[rile lumii) =i chinuit de
con=tiin\a ]nc[rcat[ (pedeapsa =tiin\ei reale ]ntr-ascunsul inimii), merge la
salamandr[, zei\a focului, o fiin\[ diabolic[, dup[ sfatul c[reia ]nghite ou[ de
viper[ (minciuni) ce se dezvolt[ apoi ]n p`ntecele lui, ]i provoac[ chinuri mari
la na=tere =i-i intoxic[ tot trupul (pedepsirea minciunilor).
2
Scriitorul nu ]n\elege o psihopatie, ci un viciu moral care, desigur, nu
putea fi vindecat cu doctorii, sau, cum se spune expresiv ]n text, aceast[ boal[
leacurile apotecarilor nu =tie.
3
Re\eta oferit[ de Inorog cuprinde leacuri absurde, sensul acesteia
referindu-se la imposibilitatea vindec[rii lui Scarlat Ruset de grava sa boal[
moral[, reprezentat[ de minciun[, vicle=uguri, intrigi, ce alc[tuiau firea,
natura personajului. Cantemir se exprim[ plastic la cheie: Receta leacului boalei
Hameleonului: neputin\a ]ntoarcerii firii spre bine.
47 Istoria ieroglific[ . Vol. II
socotind: Vai de mine, vai de mine, dar[ unde =i cine poate
lucruri nev[dzute, neaudzite ca acestea s[ afle? +i cu strigarea
deodat[ s[ de=tept[.
Din somn =i din vis ca acesta Hameleonul trezindu-s[, tot chipul
videniii ca ]ntr-un punct a socotelii culeg`nd, ni spre bine, ni spre
r[u ]l lua. De carile totdeodat[ ni s[ bucura, ni s[ ]ntrista. Ce pre-
cum s[ dzice (tot ce cu mare poft[ iubim, aceia cu mare lesnire
credem), ]n care chip =i Hameleonul toate cele dimpotriv[ din g`nd
izgonind, dup[ pl[cerea =i pofta sa visul ]ntr-acesta chip t`lcuia:
Apa carea curea, pre a c[ riia margine el s[ primbla: nest[t[toare
vreme =i amestecate dzilele ei sint; p[ durea deas[ =i ca ]ntunere-
cul umbroas[ , prin carea cu mare nevoie ]mbla: mul\imea gloate-
lor tulburate; iar[ negura carea lumina soarelui opriia: ]nv[luirea
lucrurilor a c[rora sf`r=it cu ochiul ]n\elegerii a s[ videa =i a s[
cunoa=te nu s[ putea; ]nt`i de departe zarea focului v[ dzut[ : mici
]ncep[turile poftei fierbin\i; iar[ de aproape par[ ]nalt[ : m[rimea
poftei =i a lucrului din nemic[ p`n[ ]ntr-at`ta ]ngro=et =i cres-
cut, c`t preste toat[ lumea vestea i-au ie=it; sulimendri\a carea
]n j[ ratecul focului s[ p[ =tea: statul a toat[ adunarea carile cu
nest`ns[ poft[ spre izb`ndirea inimilor s[ hr[niia =i cu mare
nevoin\[ pentru pofta sa, tot greul =i nevoiia a suferi nu s[
t[g[duia. A=ijderea, salamandra de foc precum nebetijit[ , a=e
nes[ turat[ : statul lucrului ]nceput pentru s[v`r=ire nep[r[sit s[
sile=te, nici cineva din cei ]mpotrivnici ]n ceva a-l beteji va putea
=i pofta at`ta de folos ]i va fi, c`t de binele carile va urma
ne]ndestulit va fi, c[ci ]n mare m[rime =i lucrul =i lauda lui va
cre=te. Iar[ r[ zboiul apii nu[ rilor cu v`rvul par[ i focului =i tr[ s-
netele =i plesnetele carile ]ntre d`nsele s[ f[ cea: precum acestor
doa[ monarhii minunate fapte =i vestea lucrului ce s[ va ]ntre
d`nsele ispr[vi, peste nu[ri va trece =i prin =i preste toate \[rile
=i olaturile va merge; foamea carea din m`ncarea salamandrii i s-au
scornit: pofta cu carea el spre acela lucru (cu carile vreun ames-
tec nu avea) a s[ amesteca l-au ]ndemnat; ]n chipul ei jeratec a
48 Dimitrie Cantemir
m`nca: pentru agonisirea laudii de la monarhiia pasirilor (c[ci
para pasirilor zbur[toare, iar[ apa nu[rilor, dobitoacelor la
p[m`nt, tr[g[toare a fi t`lcuia), ]n pofta a tot statul lor au ]ntrat.
Arsura carea ]n p`ntece i s-au scornit: greuimea =i nevoia lucru-
lui; leacul pre carile salamandra l-au ]nv[ \at, adec[ oa[ le =erpelui
s[ bea: mijlocile carile din socoteal[ =i din ]n\elepciune s[ nasc
(c[ci =erpele ]n\elepciunea, iar[ oa[le afl[rile =i mijlocele pre carile
]n\elepciune le d[, t`lcuia), ar[ t`ndu-i, le-au aflat, le-au b[ ut =i
]n p`ntece puii =erpelui s-au z[ mislit: socoteala ]n g`nd =i ]n inim[
au b[gat, apoi, ca cum le-ar fi z[mislit, la calea lor spre ducerea
s[v`r=itului le-au pus. Prin p`ntece cu mari dureri i-au n[ scut:
adec[ preste nedejdea sa =i de unde nici s-au g`ndit, fapta cu
mare bucurie au s[v`r=it (c[ci durerile ]mpotriv[ t`lcuind, vese-
lie =i bucurie a fi socotiia). Iar[ leacul carile ]mpotriva durerii de
la Inorog poftiia: prin buiguirea fantaziii, visul aievea =i durerea
adev[rat[ socotind, stricarea aceii bucurii de la nebiruit[ puterea
nepriietinului prin necuno=tin\[ cerca. Ce Inorogul leac carile ]n
fire nu s[ d[ , nici undeva s[ afl[ , spuindu-i, precum lucrul ]nceput
nicicum a s[ strica nu va putea, nici asupra aceii bucurii, pre
carea faptul ]n\elep\[sc au adus-o, vreo ]ntristare ]mpotrivnic[
va putea sta
1
. Acestea a=e, toate, dup[ a sa voie Hameleonul
t`lcuind, visul ]n nespus[ bucurie =i ]n lucrul aievea ]ntorcea. Ce
un lucru aceast[ ]nfipt[ socoteal[ oarecum din temelie ]i cl[tiia,
c[ci dup[ voie t`lcul a potrivi nu putea.
2
Adec[: pre cornul Ino-
rogului pasirea cea neagr[ a s[ pune neput`nd, cu penele aripilor
fr`nte, de r`p[ mai mult pr[ v[ lit[ dec`t l[ sat[ s-au dat. A=ijderea,
c[ el la locul unde Inorogul sta a s[ urca =i loc a s[ sui n-au aflat.
Ce p`n[ mai pre urm[, macar c[ cu ]ndoit =i prepus g`nd, ]ns[
iar[=i pre c`t mai aproape de pofta sa a-l aduce au putut, =i pre
1
P`n[ aici elementele visului sunt t`lcuite de Scarlat ]n favoarea sa,
consider`ndu-le o prevestire, nu f[r[ dificult[\i, a succeselor ]n demersurile sale.
2
R[m`n ]ns[ c`teva elemente a c[ror natur[ r[u prevestitoare ]l pun pe
g`nduri, dar, for\`nd interpretarea, le stabile=te un sens benefic.
49 Istoria ieroglific[ . Vol. II
acesta ]ntr-acesta chip l-au t`lcuit. Adec[: pre neprietin moartea
de nu-l =i va de tot st[p`ni, ea ]ntr-o parte, spre r`p[ , adec[ spre
vremea necunoscut[ l[s`ndu-s[, via\a str`mpt[ =i nenorocit[ ]i
va l[sa, ca carea altul nici mai denainte, nici mai pre urm[ de
d`nsul a vie\ui nu s-au v[dzut, sau ]n loc str`mt =i r[u ca acela
via\a ]=i va petrece, de unde nici el la altul, nici altul la d`nsul
s[ marg[ va putea.
A=edar[, Hameleonul, vesel dup[ vis =i voios dup[ t`lcuirea
lui, din locu-=i s[ri =i, cum de la +oim pentru vinirea Inorogului
ceva=i =tire nu i s-au dat s[ mira
1
(c[ci cu +oimul cuv`nt pusese
ca c`nd Inorogul ar vini, ]ndat[ =tire s[-i fac[). Apoi iar[=i sin-
gur m`ng`indu-s[, ]n sine dzicea: Vicle=ugul carile ]n inim[ port
nici piielea de pre mine nu-l simpte, necum ace=tea ]n prepus ca
acesta s[ fie ]ntrat =i mai v`rtos c[ precum ]n toat[ credin\a m[
au, bine i-am cunoscut. Ce, poate fi, Inorogul de ceva s-au ]mpie-
decat =i la locul prundi=ului nu s-au cobor`t, c[ci amintrilea =i
el la cuv`ntul dat st[t[toriu, =i +oimul de vicle=ug ne=tiutoriu
ieste. +i a=e, iar[=i ]n stratu-=i culc`ndu-s[, dzua a s[ lumina
cu ]ntunecos g`nd a=tepta.
Deci Inorogul =i cu +oimul, dup[ ce prin mult[ vreme a nop\ii,
ce le-ar fi fost voroavele sf`r=ir[, unul cu altul s[rut`ndu-s[ =i
]n bra\e prietine=ti cuprindzindu-s[, sara bun[ ]=i deder[ =i unul
de la altul desp[r\indu-s[, cine=i la ale sale s[ ]nturnar[ (c[ la
]mpreunare pofta hiri=[, iar[ la desp[r\ire voia de ]mpreun[ tre-
buie
2
). Iar[ c`nd m`na cea de aur cu degetele de trandafir din
v`rvurile mun\ilor flori culege =i m[nunchele negre din cele albe
1
Interpret`nd visul ]n favoarea lui, de=i unele elemente i se ar[tau net
nefavorabile, Scarlat pleac[ vesel la ]nt`lnirea cu Toma Cantacuzino, nelini=tit
]ns[ c[ acesta nu-l anun\ase de sosirea lui Dimitrie.
2
Toma se transform[ prea repede ]n prieten afectuos al lui Dimitrie, dup[
ce p`n[ de cur`nd fusese du=manul lui. Mai trebuie s[ remarc[m, de asemenea,
=i faptul c[ nu-l anun\ase pe Scarlat de sosirea lui Dimitrie la el, de=i se
convenise ]n acest sens.
4 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
50 Dimitrie Cantemir
alege
1
. Hameleonul, dup[ obiceiu, la ispitele r[ut[\ilor, =coala
vr[jbilor =i cercetare str[jilor degrab[ purceas[, pre carile ]ntr-un
suflet cutreier`nd =i ceva nou din celea ce r[u nedejduia neafl`nd,
precum cu bun[ sam[ Inorogul din munte la locul ]mpreun[rii
s[ nu s[ fie cobor`t, singur =ie ]=i dovedi (c[ vicleanul c`nd pe
altul ]n lucru s[ am[geasc[ nu are, atuncea singur pe sine ]n so-
coteal[ s[ viclene=te =i cuvintele din sin fur`ndu-=i ]n pung[ le
pune). +i a=e, precum vremea clevetii =i ceasul zavistiii s[ fie
nemerit socotind, cum mai degrab[ la +oim s[ dus[
2
.
C[tr[ carile darea bunii dimine\i de gium[tate curm`nd =i
c[dzuta ]nchin[ciune ]nc[ bine nesf`r=ind, cu capul viperii s[
]nchina, cu ochii vulpei c[uta, cu trupul dul[ului s[ cl[tina =i, ca
cum de duh r[u tulburat ar fi fost, cu f[lcile c[scate, cu budzele
l[sate =i cu balele aspumate cuvinte cu stropi =i stropi cu cuvinte
amestecate ]ntr-acesta chip a ]mpr[=tiia ]ncepu:
3
V[dzut-a\i,
1
Se remarc[ unele metafore semnific`nd rev[rsatul zorilor =i r[s[ritul soarelui,
scriitorul explic`ndu-le pe fiecare la cheie. Astfel: m`na de aur este soarele; degete
de trandafir sunt radzele soarelui ro=ii de diminea\[, culegerea florilor din mun\i
]nseamn[ c`nd radzele soarelui ]n v`rvurile mun\ilor love=te, iar m[nunchele albe
din cele negre a alege se t`lcuiesc c`nd s[ ]ng`n[ dzua cu noaptea. }ntre acestea,
m`na cea de aur cu degetele de trandafir (vezi textul), poate fi socotit[ o influen\[
a Iliadei lui Homer, unde ]nt`lnim expresia aurora cea cu degete de trandafir.
Format la =coala retoricii vremii, care exagera rolul podoabelor stilistice, Dimitrie
Cantemir a suferit foarte mult influen\a acesteia, prefer`nd exprim[rii simple
]nc[rc[tura stilistic[, pre\iozitatea =i efectele de contrast. A=a st`nd lucrurile, trebuie
privit[ cu rezerva cuvenit[ opinia curent[ c[ el ar putea fi un reprezentant de
concep\ie al barocului ]n literatura noastr[ veche, de=i, luat ]n sine, =i barocul este
o modalitate sui generis a spiritului retoric.
2
Nelini=tit totu=i de unele elemente r[u prevestitoare ale visului, Scarlat,
]nainte de a vizita pe Toma Cantacuzino, se duce ]n zori s[ sondeze str[jile de
bostangii, care aveau sarcina de a t[ia retragerea lui Dimitrie pe ap[ =i de a-l
captura.
3
Constat`nd c[ Dimitrie n-a fost prins de bostangii, a=a cum se a=tepta =i,
convins c[ acesta nu venise la ]nt`lnirea convenit[, Scarlat se duce ]n grab[ la
Toma Cantacuzino =i, d`ndu-=i pe fa\[ ura de care era capabil, ]=i ]ncepe =irul
51 Istoria ieroglific[ . Vol. II
dzice, lucru la cuv`nt a=e de n[st[t[toriu =i ca frundza de tot
v`ntul ]n toate p[r\ile cl[titoriu? V[dzut-a\i cuco=ul, ]nv[\[toriul
v`ntului, ]n v`rvul turnului?
1
Eu ]nc[ de mult[ vreme la trup c`te
dramuri =i la minte c`te gr[un\[ cump[ne=te, s[ \i-l c`nt[resc =i
de toate pre am[nuntul s[ \i-l perigrapsesc vream, la chip, cum
=i la obiceie ce fel ieste s[ \i-l ar[t poftiiam =i precum din gura
lui vreodat[ adev[rul nu iese a \i-l dovedi m[ ispitiiam. }ns[ spre
]mpreunarea lui cu at`ta sete ]ncins =i cu at`ta poft[ spre viderea
lui aprins v[dzindu-te, a \i-l povesti m[ siiam. Iar[ acmu, iat[,
singur iu=urimea min\ii, nestarea cuv`ntului =i toat[ prostimea
firii bine i-ai v[dzut =i precum socotesc, precum =i c`t ieste, de
pre unghe leul =i de pre parte tot \irc[lamul vii fi cunoscut, c[ci
eu, tic[losul, pentru a mea prostime, ca nu c`ndai ]n prepusul
de zavistnic =i ]ndoin\a de clevetnic s[ cadz, adev[rul a-\i gr[i
m[ temeam =i toat[ fiin\a lucrului a-\i descoperi m[ feriiam (c[
pre c`t de ur`cioas[ ieste minciuna la urechile drept audzitoare,
pre at`ta de primejdioas[ ieste adeverin\a la audzirea str`mb
ascult[toare). Ce acmu, iat[, el, la locul ]ns[mnat =i dup[
cuv`ntul dat, n-au vinit. Iat[, giur[m`nturile ]n loc de basn[ =i
cuvintele =i rug[mintele ]n chip de batgiocur[ le-au luat
.2
. De care
lucru, ]ndr[zneala adev[rului lu`nd, din curat[ inim[ a=i dzice
de atacuri calomnioase la adresa fostului st[p`n =i prieten. Din acest motiv
putem intitula aceast[ parte Secven\a calomniei. Din punct de vedere literar,
trebuie remarcat[ capacitatea scriitorului de a reprezenta dinamica gestual[
]n manifestarea ipocriziei, urii =i perfidiei de care era st[p`nit Scarlat: cu
capul viperii s[ ]nchina, cu ochii vulpei c[uta, cu trupul dul[ului s[ cl[tina =i, ca
cum de duh r[u tulburat ar fi fost, cu f[lcile c[scate, cu budzele l[sate =i cu
balele aspumate cuvinte cu stropi =i stropi cu cuvinte amestecate ]ntr-acesta
chip a ]mpr[=tiia ]ncepu.
1
Cuco=ul ]n v`rvul turnului, carile dup[ v`nt s[ ]ntoarce, cela ce dup[ vreme
]=i mut[ voia =i priete=ugul (D. C.) Dimitrie Cantemir este acuzat de oportunism
]n rela\iile cu semenii.
2
Scarlat face un portret psihic =i moral calomnios lui Dimitrie, alc[tuit ]n
realitate dup[ propriul s[u caracter. Modelul uman negativ, frecvent ]n epoca
52 Dimitrie Cantemir
ca de aceast[ prietineasc[ ]mpreunare p[r[sindu-te, cu chipul
carile priietinul =i priete=ugul ce s[ fie n-au ]nv[\at, deplinul
nepriete=ug =i vrednicul nepriietin, cum =i c`t s[ fie, a cunoa=te
s[-l faci, ca alte feliuri de curse =i de la\e ]ntindzindu-i =i ]ntr-]n-
sele v`n`ndu-l, s[ priceap[
1
(c[ precum toate obrazele unul cu
altul nu s[ asam[n[ =i stelele una cu alta ]n lumin[ nu s[
potriv[sc, a=e dec`t vicleanul mai viclean =i dec`t me=terul altul
mai me=ter =i mai iste\ s[ afl[).
+oimul deodat[ =i ]ntr-acesta chip oare de cine gr[ie=te mult
s[ mir[. Apoi aceast[ puturoas[ hul[, de unde =i asupra a cui o
scorne=te, cu lin glas ]l ]ntreb[.
Hameleonul dzis[: Dar[, domnul mieu bine =tie cine ]n lume
=i singur ]ntre to\i muritorii de toat[ hula =i ocara vrednic ieste,
a c[ruia =i a numelui pomenire gre\oas[, =i audzului sc[r`n-
d[voas[ ieste.
+oimul dzis[: Hele, pentru aceasta =i mai ales a ]n\elege a=
vrea.
El dzis[: Au nu am[geul =i =ifariul acela at`tea crunte sudori
mi-au v[rsat?
2
Au nu vicleanul =i ]n=el[toriul acela de at`tea ori
=i ]ntr-at`tea de moarte cumpene =i de via\[ primejdii m-au
evenimentelor descrise ]n Istoria ieroglific[ , dar respins de concep\ia despre
om a lui Cantemir, are urm[toarele tr[s[turi: nestatornicie ]n promisiuni,
angajamente =i atitudini; influen\abilitate, lipsa unei conduite ferme; oportunism
]n rela\iile cu semenii =i mai ales ]n contractarea =i p[strarea prieteniei; natur[
vulgar[, neevoluat[ (prostimea firii); inconstan\[ =i agita\ie mintal[.
(,,iu=urimea min\ii ), adic[ trecerea rapid[ de la o p[rere la alta, incapacitatea
de a aprofunda =i a urm[ri o idee, intelect aberant. (Acestea nu trebuie
confundate cu aceea ce am numi ast[zi mobilitatea inteligen\ei, flexibilitatea,
receptivitatea =i aprehensivitatea mintal[, care sunt calit[\i nu defecte.)
1
Fa\[ de un prieten at`t de nedemn =i de am[gitor ca Dimitrie, spune
Scarlat, trebuie ca Toma s[-=i schimbe atitudinea =i s[ continue s[-i ]ntind[
curse pentru a-l captura.
2
Scarlat consider[ c[ prin neprezentarea la ]nt`lnire, Dimitrie Cantemir
i-a anulat toate eforturile =i cheltuiala de energie pentru prinderea pl[nuit[.
53 Istoria ieroglific[ . Vol. II
b[gat, mai v`rtos c[ cu a lui pricin[ =i rob la m`na crocodilului
am c[dzut, unde =i p`n[ ast[dzi cu greu pre\ a m[ r[scump[ra
=i cu mul\i chiz[=i pre\ul s[-mi pl[tesc legat sint.
1
Dar[ de vreme
ce el toate ostenin\ele ]n z[dar =i toate slujbele ]n darn a fi mi-au
ar[tat,
2
las[, c[ ]nc[ pu\intel, =i visul carile am visat dup[ t`lcuire
]l voi plini. C[ci visele pre mine vrodat[ macar[ nu m[ am[gesc,
c[ precum a viselor t`lcuire, a=e a vr[jilor alc[tuire de la tat[-
mieu foarte bine am ]nv[\at. C[ tat[-mieu, Apariul
3
, prin mult[
vreme la Hersonisul criv[\ului
4
cu cor[bieriia ]mbl`nd, de la ba-
bele schithilor toate me=ter=ugurile gheomandiii, hiromandiii =i
a necromandiii deplin ]nv[\as[, pre carile prin adese paradosin
supt pecetea pomenirii tare le-am ]ns[mnat, din carile =uv[itoriul
=i a multe c[r[ri =tiutoriul acela nu-mi va sc[pa.
5
1
Continu`nd s[ cread[ c[ Dimitrie nu a venit ]ntr-adev[r la ]nt`lnirea cu
Toma, Scarlat trece de la calomnii la acuza\ii care s[ justifice ura =i pornirea sa
p[timas[. O prim[ acuza\ie: Cantemir l-ar fi pus de mai multe ori ]n situa\ii
care i-au primejduit via\a ceea ce nu =tim din alt[ parte am[nuntul
referindu-se probabil la unele misiuni riscante pe vremea c`nd Rusete=tii erau
fideli familiei Cantemir. Cea de a doua acuza\ie mai grav[ este exprimat[
clar: din cauza lui Dimitrie, Scarlat ar fi intrat ]n ]nchisoarea bostangiilor, de
unde ar fi sc[pat numai cu girul unor cuno=tin\e care garantaser[ c[ vor pl[ti
o anumit[ sum[ de bani. Se vede c[ ]nt`mplarea nu se petrecuse prea demult,
dac[ Scarlat era tolerat ]nc[ (1704) pentru neplata sumei.
2
Scarlat afirm[ expres c[ Dimitrie nu i-a ar[tat recuno=tin\a cuvenit[
pentru serviciile mari aduse c`ndva.
3
Apariul: Cupariul cel b[ tr`n (D. C.) este vorba de Constantin Ruset,
grec de neam, tat[l fra\ilor Ruset: Mihalache, Lascarache (mort la acea vreme),
Iordache, Manolache =i Scarlat, ultimul juc`nd un rol de frunte ]n povestirea
Istoriei ieroglifice. Pentru c[ b[tr`nul Ruset fusese cupar ]n vremea lui Vasile
Lupu, fiii s[i au fost numi\i =i Cup[re=ti. Acest Constantin Cuparul a jucat un
rol imens ]n via\a politic[ a Moldovei =i, dup[ el, fiul s[u Iordache.
4
Hersonisul criv[ \ului: Cr`mul t[ t[ r[ sc (D. C.) Crimeea.
5
Scarlat d[ am[nunte interesante despre tat[l s[u, care se ocupase ]n
tinere\e cu comer\ul pe mare (cu cor[bieriieria ]mbl`nd), am[nunt confirmat
de izvoarele timpului. El frecventase, cu acest prilej, Crimeea, ]nv[\`nd de la
54 Dimitrie Cantemir
+oimul ]n\eleg`nd c[ toate acestea v[rs[turi asupra cur[\[niii
Inorogului le bore=te: +terge-\i gura, dzis[, o, priietine, =i de
ieste cu putin\[ =tiupitura iar[=i ]\i ]nghi\i =i bor`tura iar[=i ]\i
sorbi, c[ci Inorogul =i la cuv`ntul dat au st[tut, =i la locul ]m-
preun[rii, asar[, dup[ cum au dzis, au vinit. De la carile de
]ntreag[ voroav[ s[tur`ndu-m[ =i de ]nalt[ ]n\elepciune mult
mir`ndu-m[, adeverit sint c[ acestea toate spre ispit[ sau prin
zavistie veche le gr[ie=ti. +i acmu din pricina sau a ne=tiin\ii, sau
a r[ut[\ii (c[ci am`ndoa[ jig[nii rele =i cu multe capete sint), ]n
vreme f[r[ vreme cu ce erai ]nc[rcat a te desc[rca =i ]n locul ce
nu \i s-au c[dzut a le arunca ai silit. Ce de ai f[cut ispit[, o,
priietine (]nt`i pre tine de bun, apoi pre altul de r[u ispite=te);
iar[ de te-ai din zavistiia veche cleveta noa[ a face pornit, s[ =tii
(c[ sabiia zavistiii m[nunc nu are, =i oricine a m`n[ ar apuca-o,
ner[nit =i nebetejit s[ r[m`ie nu poate).
1
Hameleonul, de o parte cu obrazul (carile nu de ru=ine, ce
de vicle=uguri a s[ muta =tie), ]n multe fe\e s[ schimba =i pen-
ni=te t[t[roaice b[tr`ne diverse practici divinatorii ca: geoman\ia ghicirea
prin anumite semne sau figuri ivite ]n p[m`nt, nisip, \[r`n[ etc.; chiroman\ia
prezicerea viitorului dup[ semnele din palm[; necroman\ia comunicarea
cu spiritele mor\ilor, spiritismul. Mai sus se afirm[ c[ acest Scarlat ]nv[\ase de
la tat[l s[u nu numai aceste practici, ci =i oniroman\ia, adic[ arta t`lcuirii
viselor, =i, de asemenea alc[tuirea vr[jilor. Cum vr[jitorii sunt ]nal\ii demnitari
otomani ]n ipostaza de dispun[tori ai vie\ii politice din \[rile rom`ne=ti,
expresia pare a se referi la faptul, adev[rat, c[ Rusete=tii au fost mae=trii de
culise ai vie\ii noastre politice din acel timp.
1
D`ndu-=i seama la cine se refereau insultele lui Scarlat, Toma Cantacuzino
trece la ap[rarea lui Dimitrie Cantemir, nu f[r[ a acuza pe intrigant c[ a f[cut
toate acestea fie din ur[ veche (zavistie veche), fie ca s[-i sondeze p[rerea
(spre ispit[). Cu acest prilej el face un portret al calit[\ilor lui Dimitrie, lucru
nu lipsit de importan\[ pentru p[rerea pe care o avea scriitorul despre sine
]nsu=i. Astfel, el se consider[ statornic ]n cuv`ntul dat (tr[s[tur[ a cava-
lerismului), om cu ]ntreag[ voroav[, adic[ echilibrat =i cu judecat[ bun[ =i de
asemenea, plin de o ]nalt[ ]n\elepciune, ceea ce ar ]nsemna om cu vederi
largi, de principiu.
55 Istoria ieroglific[ . Vol. II
tru c[ acmu +oimul din minciunele =i clevetele, carile din spur-
cata lui gur[ audzis[, s[ nu cumva vechea-i pizm[ s[ cunoasc[
=i mai cu de-adins vicle=ugurile s[ nu-i cumva cerce =i, afl`ndu-le,
s[ nu-i cumva amintrilea visul t`lcuiasc[ s[ temea. Iar[ de alt[
parte, cum minciuna ]n haina adev[rului =i vicle=ugul ]n c[me=a
drept[\ii =-ar ]mbr[ca =i acmu de cur`nd c[lcatele-=i de vulpe
viclean[ urme cum =-ar astupa, cu g`ndul obr[zniciii, ]n c`mpul
neru=in[rii, ca un cal sirep =i desfr`nat, alerga. A=ijderea, aces-
tea cu a cuv`ntului me=ter=ug a le =icui, a le c[ptu=i =i a le zugr[vi
de nu le-a cumva putea, de toat[ nedejdea ce mai denainte luas[,
sc[pat s[ sim\iia
1
. }ns[ (afl[toare de me=ter=uguri firea ]n nevoi),
=i ales a lui, carea organul r[ut[\ii a-=i afla =i r[utatea min\ii a-=i
acoperi ]ndat[ ]n pomenire ]i adus[, singur ]n inima sa ca aces-
tea scornind: Oare cei ce a me=ter=ugului cuv`ntului ]nv[\[tori
sint ce alt[ giuruin\[ c[tr[ ucinicii s[i dau, f[r[ c`t, precum
adev[rul minciun[ =i minciuna adev[rul s[ fac[ ]i va face
2
, =i de
vreme ce cu cea de ob=te socoteal[ lucrul =i me=ter=ugul acesta
1
V[z`ndu-=i vicle=ugurile descoperite, Scarlat intr[ ]n panic[ =i caut[ o
cale de a ie=i din ]ncurc[tur[; aceasta este arta cuv`ntului (,,a cuv`ntului
me=ter=ug), adic[ =tiin\a retoricii. Aceast[ art[ este v[zut[ de Scarlat ca un
mijloc de a zugr[vi lucrurile dup[ voia =i interesele de moment.
2
Afirma\ie grav[: Cantemir vede ]n retoric[ =tiin\a de a preface adev[rul
]n minciun[ =i minciuna ]n adev[r, =tiin\[ ce ]=i are, prin urmare, o logic[
proprie, o logic[ sofisticat[. De altfel, marele nostru g`nditor face, ]n Istoria
ieroglific[ , o sever[ critic[ a logicii tradi\ionale aristotelice ]n ansamblu,
demonstr`nd at`t incapacitatea acesteia de a ob\ine, ]n toate ]mprejur[rile,
adev[rul, c`t =i u=urin\a cu care aceasta se poate transforma ]n sofistic[, ]n
retoric[ =i chiar ]n poetic[. Mai grav[ trebuie considerat[ situa\ia care st[ ]n
spatele afirma\iei, pus[ ]n gura lui Scarlat, c[ o asemenea concep\ie privind
func\ionalitatea retoricii se profesa de la catedr[ din genera\ie ]n genera\ie
(cei ce a me=ter=ugului cuv`ntului ]nv[\[tori sint...), situa\ie ce indic[
viabilitatea unei mentalit[\i ce reactiva ]n lumea greceasc[ a Fanarului epoca
sofisticii clasice. Nu este de mirare c[ retorica de catedr[ putea perverti
caractere, exemplele oferite de Scarlat =i de Alexandru Mavrocordat Exaporitul
]n aceast[ privin\[ fiind elocvente.
56 Dimitrie Cantemir
a=e s[ crede, iat[ c[ urmadz[ ca =i eu aceasta a ispr[vi s[ pociu,
de vreme ce nu pu\in untdelemn ]ntr-aceasta ]nv[\[tur[ am chel-
tuit =i mai v`rtos c[ prin mult[ vreme ]ntre alalte lighioi scaunul
ace=tii =coale am \inut =i cu scrisorile a c[r\ilor am[gitoare de-
prinderea din toate dzile am avut
1
. +i a=e, fe\e dup[ fe\e =i
chipuri dup[ chipuri ]n fa\[ schimb`ndu-=i, c[tr[ +oim voroava
]ntr-acesta chip ]ncepu:
2
(Dragostea prea mare =i liubovul ca-
rile peste hotar trece, de prea mic[ pricin[, mari prepusuri ]=i
face)
3
, precum maicele c[tr[ fiii s[i aievea dovad[ sint. Carele
ori de fietece mic[ a or`nduielii s[n[t[\ii mutare grele =i primej-
dioase boale cuconilor s[i prepun =i de celea ce s[ nu le cumva
vie s[ tem, acele precum s[ le fie vinit, de fric[ socotesc, de unde
cuv`ntul a s[ dzice s-au apucat (s[ nu vie ]n capul copilului ce-i
mene=te maic[-sa)
4
. Asemenea dragostele Afroditei
5
, c`nd la
1
+coala, scaunul ritoric[ i a \inea: gramatic, scriitoriu de c[ r\i a fi (D. C.)
din monolog mai rezult[ c[ Scarlat se formase la =coala retoricii =i c[ fusese
gr[m[tic, situa\ie ce corespunde adev[rului. El a avut aceast[ func\ie ]n
cancelaria fostului domn Gheorghe Duca, tat[l lui Constantin Duca. Cantemir
nu aminte=te aici c[ Scarlat a de\inut chiar func\ia de mare retor al Patriarhiei
Ortodoxe din Constantinopol.
2
Vr`nd s[ spun[ c[ insinu[rile f[cute la adresa lui Dimitrie sunt pornite ]n
realitate dintr-un ad`nc sentiment de pre\uire =i prietenie, Scarlat \ine o
cuv`ntare ]n fa\a lui Toma, prin care face o demonstra\ie retoric[ despre
universalitatea, for\a =i inventivitatea sentimentului de dragoste.
3
}n exordiul cuv`nt[rii, preg[tit dup[ re\eta retoricii, Scarlat expune teza
de baz[, ce urmeaz[ s[ fie demonstrat[, exprimat[ de ideea c[ atunci c`nd
sentimentul de dragoste devine cople=itor, creeaz[ starea contrar[ a suspiciunii.
4
Un prim exemplu ]n aceast[ privin\[ ]l constituie dragostea de mam[
c[tre copiii s[i.
5
Dragostele Afroditii: iubostele spurcate, curve=ti (D. C.) potrivit re\etei
retorice, Scarlat nu abordeaz[ direct tema amici\iei, cum s-ar fi cuvenit, ci,
pentru a-=i argumenta mai bine teza, recurge la analogie, folosind ]n acest sens
sentimentul iubirii carnale specific cuplului iubit-iubit[. Urmeaz[ apoi o
imaginar[ jelanie a geloziei, ]n care b[rbatul se pl`nge de infidelitatea iubitei.
Folosind antiteza, procedeu apar\in`nd, de asemenea, arsenalului retoricii,
57 Istoria ieroglific[ . Vol. II
step[na hiri=iii sale sosesc, pre tot ochiul viclean =i tot piciorul
str`mb socotesc, =i, ]n toate =i pentru toate, pentru cel =ie iubit,
neg`ndite prepusuri =i zelotipii ]=i scorne=te. +i pentru ca dra-
gostele s[-=i poftoreasc[ =i iubostele s[-=i ]nnoiasc[, tot prepusul
fantastic ]n locul adev[rului apuc`nd, o hul[ dr[g[stoas[ =i o
m`nie m`ng`ioas[ scorne=te, dzic`nd: Bine cunosc =i din multe
]mpotriv[ semne adeverit sint
1
c[ r[ul mieu noroc cu curat[ ini-
ma mea r[u s[ sluje=te =i de nesuferit rane ]n toate dzilele prin
m`na ta ]ntr-]nem[ ]mi trimete. De vreme ce tu acmu pre altul
sau pre cutarile (anume dzic`nd) a iubi ai ]nceput, iar[ pre mine,
tic[losul, din dr[g[sto=ii t[i ochi dep[rt`ndu-m[, cu toat[ inima
din adev[rata dragoste m-ai lep[dat =i m-ai urgisit. Bine ]nc[ din-
ceput inima ]mi spunea c[ dragostea, cu carea ]n z[dar ardeam,
adev[rul a cunoa=te m[ opriia, c[ dragostelor zugr[vitoare =i ini-
mii mele am[gitoare e=ti, de vreme ce acmu, iat[, aievea =i la
ar[tare au ie=it, c[ a=e=i dint`i c[tr[ mine numai cu gura =i cu
cuv`ntul erai, iar[ c[tr[ ciuda lumii
2
acela cu toat[ inima =i cu
tot sufletul te dai. Ce bun[ nedejde am c[ ]n cur`nd[ vreme de
lancea carea eu m-am r[nit =i de veninul cu carile eu m-am otr[vit
=i el ner[nit =i neotr[vit s[ nu scape, =i peste pu\ine dzile, pre-
cum eu acmu, a=e el atuncea deplin va cunoa=te c[ nici od`-
n[oar[ cu cineva dreptatea a \inea =i cur[\iia inimii nebetejit[ =i
scriitorul pune fa\[ ]n fa\[ defectele iubitului p[r[sit cu frumuse\ea celui care
i-a luat locul ]n inima iubitei. Totul formeaz[ o excelent[ pagin[ ]nchinat[
dragostei. Pe de alt[ parte, Cantemir sugereaz[ c[, prin folosirea incorect[ a
analogiei, Scarlat comisese, de fapt, o abera\ie logic[, ]ntruc`t nu se poate
stabili o rela\ie de asem[nare ]ntre sentimentul amici\iei =i cel al dragostei
afrodisiace. }n felul acesta, scriitorul face o demonstra\ie indirect[ a modului
]n care logica retoric[ promoveaz[ sofisticarea adev[rului.
1
De aici ]ncep repro=urile de dragoste specifice st[rii de gelozie, subliniin-
du-se infidelitatea =i nestatornicia fiin\ei iubite. Este de remarcat precizarea
f[cut[ de Scarlat c[ hula, calomnia la adresa iubitei este, de fapt, o hul[
dr[g[stoas[ =i o m`nie m`ng`ioas[, pornite dintr-o pasiune profund[.
2
Adic[ uimirea, minunea lumii, cu sensul de ur`tul, monstrul lumii. Astfel
numea gelosul pe rivalul s[u =i noul preferat al iubitei.
58 Dimitrie Cantemir
neimat[ a feri nu te-ai ]nv[\at, ce pururea c[tr[ to\i la cuv`nt
nest[t[toare =i cu inima ca valurile m[rii ]n toate marginile lovi-
toare ai fost =i e=ti. De care lucru, precum lini=tei m[rii, a=e dra-
gostelor tale de credzut =i ]n cuvintele tale de sprijenit n-au fost,
nici poate fi. C[ci din nemic[ ]n ]nalte de ur[ciune valuri te ]nal\i
=i f[r[ nici o pricin[ lini=tea ]n tulburare =i furtuni de m`nie ca
acestea ]\i ]ntorci, c`t tic[losul inimii vas ]n ochean f[r[ fund =i
mare f[r[ margine, ca aceasta undeva liman de n[zuin\[ =i lini=te
de m`ntuin\[ a afla nu poate. Ce de vreme ce nemilostiva-\i
inim[ =i sufletul ]ntoarcere spre c[ial[ nu-\i =tie
1
, iat[ c[ de
ast[dzi =i ]nainte m`hnit[ fa\a mea nu vii mai videa =i sl[b[nog
piciorul mieu ]nalt =i neagiuns pragul t[u nu va mai c[lca. F[-\i
voia, pline=te-\i pofta, negura din v`rvul mun\ilor s-au r`dicat,
nu[rii de pe fa\a soarelui s-au mutat, tot spinul =i piiedeca din
cale-\i s-au luat, =i f[r[ de nice o sial[, str`nge, ]mbr[\[=adz[,
dulci s[rut[turi =i a trupurilor ]nc[ldzituri cu acest acmu de
cur`nd =i proaspat iubovnic v[ ]mp[r\i\i. Eu m-am vechit
2
, m-am
ve=tedzit =i ca florile de brum[ m-am ovilit. Soarele m-au lovit,
c[ldura m-au p[lit, v`nturile m-au negrit, drumurile m-au ostenit,
dzilele m-au vechit, aii m-au ]mb[tr`nit, nop\ile m-au schimosit
=i, dec`t toate mai cumplit, norocul m-au urgisit =i din dragostele
tale m-au izgonit. Iar[ acesta nou,
3
vios, vl[gos, ghizdav =i frumos,
ca soarele de luminos, ca luna de ar[tos =i ca om[tul de albicios
1
Urmeaz[ amenin\[rile ]ndr[gostitului, arma psihologic[ pentru
determinarea re]ntoarcerii fiin\ei iubite.
2
Dup[ ce las[ toat[ libertatea fiin\ei iubite de a se bucura de farmecele
noului s[u ales, gelosul ]ncepe un pl`ns al disper[rii iubitului p[r[sit prima
elegie ]n literatura rom`n[, alc[tuit[ ]n stilul bocetelor populare ]n versuri,
unde se ]nt`lne=te o puternic[ influen\[ a Miori\ei, dar apar =i elemente
literare exotice, desigur, o reminiscen\[ a lecturilor =i a mediului oriental ]n
care Cantemir =i-a dus tinere\ea. Pasajul bocetului formeaz[ primul termen
al analizei, cu sublinierea defectelor iubitului p[r[sit.
3
De aici ]ncepe al doilea termen al antitezei, cu eviden\ierea calit[\ilor
noului iubit, toate acestea constituind tr[s[turile frumuse\ii b[rb[te=ti, unele
59 Istoria ieroglific[ . Vol. II
ieste. Ochii +oimului, pieptul leului, fa\a trandafirului, fruntea
iasiminului, gura bujorului, din\ii l[cr[mioarelor, grumadzii
p[unului, spr`ncenele corbului, p[rul sobolului, m`nule ca aripile,
degetele ca radzele, mijlocul pardosului, statul chiparosului,
peli\a cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului =i v`rtutea
colunului are. Lucru ca acesta \-ai agonisit? Pa=te-l, poart[-l =i ]n
multe dzile cu fericire hr[ne=te-l =i ]ngra=[-l. Iar[ mie aceasta ]mi
r[m`ne, pe bl[st[matu lumii n[roc pl`ng`nd, dreptatea mea c[tr[
tine =i str`mb[tatea ta c[tr[ mine ]n veci c[tr[ to\i =i nep[r[sit
petiutinderile s[ povestesc. Acestea =i altele ca acestea jelea
inimii a gr[i g[se=te =i zelotipiia asupra iubitului s[u, sau de
fa\[, sau c[tr[ alt chip, s[ j[luieste, p`n[ c`nd r[spunsul cel =ie
dorit, din dulce rostul iubitei
1
sale slobodzit, r[spuns spre a sa
nem`ng`iat[ m`ng`ierea a audzi s[ ]nvrednice=te. Carea ]n cu-
rat[ inim[ st[ruit[ tr[ind =i de la iubitul ei ]n prepusuri ca aces-
tea \iindu-s[, ]ntr-acesta chip ]i r[spunde: Norocul mieu cel
nenorocit,
2
o, dulcele mieu, p`n[ ]ntr-at`ta necredincios =i prepui-
toriu te face, c[ din sinul maicei =i de la \i\ele mamcii de c`nd
am ie=it, dec`t tine mai frumos =i mai dr[g[stos nici a trupului
ochi mi-au v[dzut, nici a sufletului a videa mi-au poftit. C[ ]ntre
to\i dumn[dz[ii
3
, de=i ieste soarele mai frumos, ]ns[ eclipsis ]l
]ntunecadz[ =i noaptea ]l dep[rteadz[, de ieste luna
4
]ntre boadz[
dintre ele con\in`nd o not[ oriental-exotic[ (datorit[ compara\iilor cu luna,
iasiminul, pardosul, cacumul etc.).
1
Cuplul iubit-iubit[ apare pentru prima dat[ ]n literatura noastr[ ]n
contextul unor pagini ]nchinate iubirii.
2
Scriitorul folose=te de mai multe ori cuv`ntul noroc pentru partener sau
pentru partener[ cu ]n\elesul popular de soart[ bun[ sau rea. Cu aceste cuvinte
]ncepe r[spunsul de lini=tire al iubitei fa\[ de gelosul =i suspiciosul s[u adorat.
3
Dumn[ dz[ ii: dup[ obiciuita voroav[ poeticeasc[ trupurile cere=ti ]n-
s[ mnadz[ (D. C.) astrele, stelele =i planetele.
4
Luna este luat[ ]n ]n\elesul de divinitate feminin[, ca la popoarele antice,
]n timp ce Soarele (vezi mai sus) este considerat divinitate masculin[,
simboliz`nd for\a =i str[lucirea b[rb[teasc[.
60 Dimitrie Cantemir
=i Vinerea
1
]ntre stele mai ghizdav[, ]ns[ lipsa luminii, acoperi-
rea nu[rilor =i minunat[ na=terea comitelor le astup[ =i le aco-
pere. Singure numai, dec`t toate frumse\ele mai frumoase, frum-
se\ele tale dzua lumineadz[, noaptea str[lumineadz[, de departe
m`ng`iesc =i de aproape sufletul veselesc, a c[rora lumin[ apus
nu =tie =i privala sa\iu nu are. O,
2
bl[st[mat ceasul acela ]n carile
l[cr[mos ochiul mieu nu te vede =i nenorocit[ dzua ]n carea de
privala ta dep[rtat[ stau. Soarele nu r[saie, stelele nu luminedze
=i dzua s[ nu s[ arete nop\ii aceiia ]n carea bra\ele mele nu te
]mbr[\[=adz[ =i \i\ele mele la talpele tale nu s[ al[tureadz[. Vultu-
rul ceresc
3
ascunsele inimilor =i tainele sufletelor =tie. Pre carile
neminciunos =i credincios martur puiu, c[ ]n ceasul ]n carile cu
lipsa nespuselor tale lumini
4
m[ osindesc, ]ndat[ f`nt`nele Nilu-
lui din ochi
5
ne]ncetat ]mi izvor[sc =i suspinele ]nfocate din inim[
dec]t para tartarului mai ]nalte =i dec`t sc`nteile Ethnii mai ]nfo-
cate ]mi izbucnesc. Din tine ales, o, iubitul mieu, toate trupurile
ciunguri de copaci p`rjoli\i =i toate chipurile t[ciuni ]n tin[ potoli\i
ochilor miei s[ v[d =i sufletului mieu s[ par.
6
Ah, pustie =i dec`t
cu moartea mai omor`t[ eu, c`nd ne]nfr`nt[ voia ta asupra mea
m`hnit[ voiu cunoa=te. Nu, sufletul sufletului mieu, nu, lumina
ochilor, nu, via\a =i fiin\a mea, nu prepune pe \[rna talpelor tale
1
Vinerea: steaoa ciobanului, carea ]nt`i r[sare (D. C.) Vinerea este Afrodida
sau Venus, zei\a frumuse\ii. }n explica\ia dat[, Cantemir o confund[ cu Arctu-
rus, numit ]n popor =i Steaua ciobanului, stea de prim[ m[rime ]n constela\ia
Boarului din Balan\[. Scriitorul nu avea de unde s[ =tie c[ Venus sau Luceaf[rul
apare la apusul Soarelui numai ]n faza de elonga\ie estic[, ]n timp ce Arcturus
apare ]n mod permanent, ]n timpul verii, la apusul Soarelui.
2
R[spunsul de lini=tire se transform[ acum ]ntr-o ]nfocat[ declara\ie de
dragoste din partea femeii iubite.
3
Vulturul ceresc: Dumn[ dz[ u p[ rintele (D. C.).
4
Lipsa nespuselor lumini: lipsa privelii frumo=ilor ochi (D. C.).
5
F`nt`nele Nilului din ochi: izvoar[ le lacr[ milor nep[ r[ site (D. C.).
6
O foarte frumoas[ exprimare: femeia declar[ iubitului s[u c[ trupurile
altor b[rba\i i se par ni=te cioturi, iar fe\ele asemenea unor t[ciuni stinsi, lipsite
de str[lucire.
61 Istoria ieroglific[ . Vol. II
g`nd ca carile nici dup[ moarte, necum p`n la moarte ]n inima
mea va ]ntra. O mie de suflete Dumn[dz[u de mi-ar fi dat, ]n
primejdiia p[rului capului t[u pre fietecarile de o mie de ori
jirtf[ =i giunghere spre plecarea m`niii Dumn[dz[ului le-a=i
aduce. C[ de ieste ]n lume vreo fericire, aceia privala ta ieste, =i
de ieste dup[ lume vreo fericire ]n carea mie privala ta s[-mi
lipsasc[, =i ea s[ lipsasc[, c[ toat[ munca tartarului mie alta nu
poate fi, f[r[ numai minuta ceasului desp[r\irii tale. C[ numai
cu tine fericirea adev[rat[, iar[ f[r[ tine, oricum =i oriunde ar fi,
minciunoas[ ieste. Ca acestea r[spunsuri pl[cute iubitul de la
iubita sa (o, domnul mieu, +oaime,) lu`nd, inima din dogoreala
prepusurilor ]=i r[core=te =i oarecum dragostea ]nnoindu-=i, liubo-
vul =i iubostele ]=i adevere=te. }ntr-acesta chip =i ca cu aceasta
dragoste c[tr[ ]n veci de iubitul Inorog afl`ndu-m[, pentru
obraznica, ]ns[ din adev[rata dragoste pornita ispit[, iertare s[
aib, m[ rog.
1
C[ci ce ieste adev[rul a m[rturisi s[ cade, c[ ]n
toate prepusurile dimpotriv[ cu o oarb[ purcedere am c[dzut,
ca nu cumva el, dup[ datul cuv`nt neviind, ceva m[iestrii
neprietine=ti s[ fie sim\it am prepus =i, pentru ca adev[rul a
pricepe s[ po\i, celea ce nu are ]i gr[iiam =i celea ce nu-i poftesc
]i dziceam. Iar[ acmu dintr-]mbe p[r\ile cunosc`nd =i ]n=tiin\`n-
du-m[ c[ nu ce dineoarea prepuneam, ce ce dinceput =tiiam =i
nedejduiam, au ie=it, ]nsp[im`ntata-mi inim[ acea deplin[ vese-
lie au luat =i toat[ ]ndoin\a dimpotriv[ de pe suflet mi s-au r`dicat.
Adev[rat, dar[, domnul mieu, c[, precum dzici, Inorogul, pre-
cum la cuv`nt st[t[toriu, a=e la lucruri st[ruitoriu =i la minte
necl[titoriu ieste, c[ el minciuna nu numai c[ci nu o gr[ie=te, ce
1
Scarlat Ruset cere iertare lui Toma pentru def[imarea adus[ lui Dimitrie,
sus\in`nd c[ a f[cut toate acestea din prea mare pre\uire =i amici\ie pentru
el, a=a cum s-a ]nt`mplat =i cu ]ndr[gostitul p[r[sit, care arunc[ tot felul de
acuza\ii femeii iubite. Apoi, ]ncepe s[-l laude, g[sindu-i multe calit[\i, negate
mai ]nainte cu senin[tate. Este de observat cum Scarlat =tie s[ treac[, ]n mod
foarte abil, de la o atitudine la alta.
62 Dimitrie Cantemir
macar a o audzi nu o priime=te, =i precum cu limba despre voro-
avele de=erte poste=te, a=e urechile despre cuvintele f[r[ fiin\[
]=i opre=te. Adeverit, dar[, s[ fii c[ pre c`t din voroava lui te-ai
]n=tiin\at, cu mii de mii de ori mai cu multul din faptele lui vii
cunoa=te c[ ]n toat[ vredniciia str[luminat =i ]n toat[ bun[tatea
curat s[ va afla.
1
}nal\e dar[ cere=tii cornul sl[vii lui =i, dintr-a
mele dzile scurt`nd, dzilele lui ]nmul\asc[, =i nenum[ra\i aii ]i
adaug[. C[ ce sint, dup[ pricina dint`i
2
, a lui =i de la d`nsul sint,
c[ od`n[oar[ puterea cornului
3
lui cu antidotul cel nepre\uit =i
]n de binefaceri neperigr[psit asupra sl[biciunii cum mai cur`nd
de n-ar fi agiuns, ]nc[ de mult via\a mi s-ar fi curmat =i \[rna cu
pravul mi s-ar fi amestecat.
4
Ce acmu, pentru c[ci la vremea ]m-
preun[rii neafl`ndu-m[ =i de a lui nes[\ioas[ prival[ lipsindu-m[,
1
Portretul admirativ, f[cut de ast[ dat[ de Scarlat lui Dimitrie, neag[ cu totul
pe cel anterior. Sunt de re\inut calit[\ile invocate, pentru a cunoa=te p[rerea
deosebit de bun[ pe care scriitorul o avea despre sine, ele constituind un adev[rat
autoportret sub raport moral, al voin\ei =i al virtu\ilor mintale: statornic ]n
promisiuni =i angajamente (,,la cuv`nt st[t[toriu), perseverent ]n activitate (la
lucruri st[ruitoriu), echilibrat mintal (la minte necl[titoriu), iubitor al
adev[rului =i ne]ng[duitor cu minciuna, preocupat de a nu flec[ri (despre
voroavele de=erte poste=te), fiind, de asemenea, vestit pentru virtu\ile lui (]n
toat[ vredniciia str[luminat). Portretul consun[, cu unele complet[ri, cu cel
f[cut mai ]nainte de Toma Cantacuzino, constituind un model al vie\ii sociale.
2
Cantemir dezvolt[, ]n Istoria ieroglific[ , o ]ntreag[ teorie a cauzalit[\ii,
cauza ini\ial[ av`nd un rol metodologic deosebit ]n desprinderea adev[rului
din lan\ul complex al rela\iei cauz[-efect, ]n lumea fenomenelor sociale =i mai
ales ]n rela\iile interindividuale. Scarlat este silit s[ recunoasc[ faptul c[ ]n
lan\ul de conflicte dintre cei doi, Dimitrie Cantemir joac[ rolul de cauz[ prim[
]n sensul c[ acest lan\ al rela\iilor dintre ei a ]nceput printr-o binefacere fa\[ de
Scarlat, care, ]ns[, a uitat-o.
3
Este vorba de credin\a popular[, p[truns[ prin fizioloage, dup[ care
cornul inorogului ar con\ine o substan\[ ce ar neutraliza otr[vurile.
4
Prin urmare, Cantemir l-ar fi sc[pat pe Scarlat de o datorie mare, pentru
care acesta fusese probabil ]nchis =i pus ]n situa\ia de a fi ucis la cererea
creditorilor, practic[ obi=nuit[ ]n acea vreme. Aceast[ achitare de datorii vine
63 Istoria ieroglific[ . Vol. II
inima-mi cu par[ ]n[l\at[ =i cu v[paie nest`mp[rat[ ]mi arde. Ce
poate fi fortuna =egi necredzute =i glume nesuferite ca acestea
ar[t`ndu-mi, cu ]ntrist[rile =i m`hnirile mele giuc`ndu-s[, s[
z[b[ve=te. De care lucru, pentru a lui de a doa venire f[r[ =tiin\[
s[ nu fiu,
1
ca paguba =i pedeapsa carea acmu sufletul mi-au sim\it,
a-mi r[scump[ra =i a-mi m`ng`ia s[ pociu, =i de nu cu s[rutarea
talpelor, macar cu privala ochilor s[ m[ ]nvrednicesc, carea, una
=i singur[, toat[ ]ntrist[ciune =i m`hniciunea a-mi r`dica =i toat[
durerea inimii a-mi vindica, destul[ =i de prisosit ieste.
+oimul, la inim[ curat, viclenelor a Hameleonului cuvinte
]ncredin\`ndu-s[, precum iar[=i dup[ c`teva dzile sint s[ s[
]mpreune ]i spus[.
2
Hameleonul ]ndat[: Dar[, eu =tiu, dzice, c[ visele mele pe
mine s[ m[ am[geasc[ cu putin\[ nu ieste. +oimul: Ce vis ieste
acela, rogu-te, c[ =i denioarea pomenind, precum asupra lui ]l
vii izb`ndi dziceai?
Hameleonul dinceput pre am[nuntul ]ncepu a i-l povesti, pre-
cum mai sus s-au dzis. +oimul, deodat[ ad`ncimea visului cu
sigeata socotelii p[trundzind, t`lcul ce i-ar fi mult s[ mira =i c[tr[
Hameleon: Dar[ tu acesta cum l-ai t`lcuit? dzis[.
Hameleonul nu numai ]n cuvintele aievea viclean, ce ]nc[ =i
]n vise fantastice du=man,
3
acmu, ]naintea +oimului, visul spre
bine t`lcuia =i pre scurt mintea a-i c[ptu=i siliia, dzic`nd:
]n contradic\ie cu acuza\ia anterioar[ a lui Scarlat privind faptul c[ tocmai
datorit[ lui Dimitrie ar fi fost re\inut ]n ]nchisoarea bostangiilor.
1
Sim\ind c[ Toma Cantacuzino a r[mas convins de sinceritatea declara\iilor
sale pentru Dimitrie Cantemir, Scarlat roag[ pe mandatarul cur\ii de la Bucure=ti
s[-i anun\e =i lui data celei de a doua ]nt`lniri dintre Toma =i Dimitrie,
ascunz`ndu-i, bine]n\eles, motivele reale.
2
Naivul Toma se las[ ]n=elat de Scarlat, c[ruia ]i spune c[ peste c`teva zile
va avea loc o nou[ ]nt`lnire cu Dimitrie Cantemir. Precizarea c`teva dzile ne
]ndrept[\e=te s[ consider[m just[ t`lcuirea celor ,,1500 de minute prin 15
zile necesare trimiterii =i sosirii coresponden\ei dintre Istanbul =i Bucure=ti.
3
Ar putea ]nsemna vise ce scap[ unei chei ra\ionale =i ca atare greu sau
imposibil de descifrat; acestea nu intrau ]n aten\ia lui Scarlat.
64 Dimitrie Cantemir
P[ durea cea deas[ =i umbroas[ : grijea carea pentru pogor`rea
Inorogului purtam era =i ]ndoin\a vinirii lui la ]mpreunare ]ns[m-
na
1
. Salamandra carea ]n para focului s[ p[ =tea: vechiul neprie-
te=ug, carile ]n r[ut[\i au crescut =i s-au hr[nit. Foametea carea
]n p`ntece mi s-au scornit: jelea carea pentru acest nepriete=ug
mi-au vinit =i de greu pentru priietini inima mi s-au r[nit. Leacul
oa[ lor =erpelui, carile mai mare durere mi-au f[ cut: vinirea Ino-
rogului pentru a c[riia ne=tiin\[ oarece ]n prepusuri am ]ntrat =i
ispita cea de dineaoarea am f[cut. Z[ mislirea =i na=terea puilor
prin p`ntece: nedejdea vinirii lui =i minunat[ ispr[virea lucrului
priete=ugului ce va s[ s[ fac[. Pasirea cea neagr[ , carea, de cor-
nul Inorogului neput`ndu-s[ lipi, cu capul ]n gios au c[ dzut: vestea
=i numele cel r[u, carile pre n[paste asupra cinstii Inorogului ]l
punea, adev[rul cunosc`ndu-s[, de pre capul lui s[ va r`dica =i
]n pr[pastea uit[rii s[ va lep[da. Leacul cel peste putin\a firii
Inorogul ]i ar[ ta =i ]ntr-ace dat[ sf`r=itul visului urma: precum ve-
seliia =i bucuriia carea din isprava lucrului va lua, ]n lume ]mpo-
trivnic sau ]n ceva betejitoriu a i s[ afla nu va putea, =i a=e, tot
s[v`r=itul lucrului ]n bucurie =i inim[ bun[ va r[m`nea.
A=e Hameleonul ]n grab[, la unele prindzindu-s[, la altele ne-
prindzindu-s[, ]zb`ndirea visului n[dind =i c`rpind ]n scurte cu-
vinte, lungi =i late vicle=uguri acoperiia.
2
Ce +oimul, macar c[ visul ]n multe p[r\i lua, ]ns[ deodat[ ]n
c[mara t[cerii ]l ]ncuie =i sf`r=itul lucrului t`lcuirea visului s[
arete a=tepta (c[ vr[jitorii minciuno=i =i credz[torii p[rerilor
1
Scarlat trece, ]n fa\a lui Toma, la o a doua t`lcuire a visului s[u. Este
interesant[ reconstruc\ia =i reinterpretarea simbolurilor onirice, Cantemir
introduc`nd astfel o important[ not[ de relativism ]n domeniul oniric, aflat ]n
acea vreme ]nc[ ]n stadiul t[lm[cirilor tradi\ionale.
2
Noua interpretare a visului era, de fapt, o ]ncercare a lui Scarlat de a mistifica
lucrurile cu scopul de a convinge pe Toma c[ actualele demersuri pentru ]n\elegere
se vor termina cu bine pentru toate persoanele: Toma, Dimitrie =i Scarlat.
65 Istoria ieroglific[ . Vol. II
nop\ii, de nu fra\i, iar[ veri primari ]=i sint. Cela din minciuni
adev[rul, cesta din fantazie chipul a scoate sile=te).
1
Dup[ acestea Hameleonul de la +oim ie=ind =i cum v`natul
au pierdut =i Inorogul au sc[pat, cu mare jele =i a inimii durere
g`ndind, de mare n[caz budzele ]=i mu=ca =i m`nule ]=i fr`ngea.
+i a=e, cum mai degrab[ la dul[i =i la ogari alerg`nd, cu fa\a
posomor`t[ =i cu inima ]nfr`nt[, ]n trist chip =i jelnic[ ]nchipuire
li s[ ar[t[
2
(c[ a am[geilor cea mai de frunte ]nv[\[tur[ =i mai
de treab[ schimositur[ ieste ca ]n inim[ pe cacodemonul, iar[
]n fa\[ evdemonul s[ poarte)
3
, pre carile ei, ]ntr-aceasta form[ =i
ar[tare v[dzindu-l: Ce poate fi aceasta, o, priietine, dzis[r[, c[
chipul urgie =i fa\a bezcisnicie ]\i arat[ =i lucru peste voie s[ \i
s[ fie t`mplat, m`hnite c[ut[turile =i fierbin\i oft[lurile ]\i m[rtu-
risesc? Au spre chedzi r[i vr[jile ceva \-au menit? Au spre pofta
inimii noastre de ceva ]mpotriv[ =i neagr[ veste ai sim\it? Sau
de nu \ie ceva r[u \-au vinit, altuia vreun bine a s[ face ai cunoscut
(c[ zavistnicul m`hnirea ]ndoit[ poart[, una c`nd lui ceva r[u,
alta c`nd altuia ceva bine s[ nu cumva vie s[ teme). Noi p`n[
acmu ]ntr-at`t t[cere ]nfundat a te videa nu ni s-au t`mplat. Lim-
ba cea ca clopotul cine \-au legat? Gura cea ca doba ce \-au as-
tupat? Voroava cea ca pohoaiele ploilor cine \-au ]nghe\at? Gla-
sul cel ca tunul fulgerului ce \-au amor\it? Mul\imea cuvintelor
cele ca p[cura izvor`toare =i ca n[boiul pe toate =esurile clevete-
lor n[bu=itoare cine \-au oprit? F[r[ nici o z[bav[ =i cum mai
cur`nd spune-ne, ca, sau m`hnirii ]mpreun[ p[rta=i, sau, de va fi
1
Fa\[ de visul povestit =i interpretat de Scarlat, Toma adopt[ atitudinea
cea mai potrivit[: va a=tepta s[ vad[ cum se vor desf[=ura evenimentele.
Atitudinea lui Toma coincidea cu cea a lui Dimitrie, care nu credea nici ]n vr[ji,
nici ]n visuri (vezi paranteza).
2
Nemul\umit =i m`hnit de e=ecul demersurilor sale pentru capturarea lui
Dimitrie, Scarlat se duce s[ comunice toate acestea agen\ilor munteni.
3
Evdemonul ]n fa\[ , cacodemonul ]n inim[ : tu ar[ tare priietin, iar ]ntr-as-
cuns nepriietin (D. C.) caracteristica ipocri\ilor =i ]n=el[torilor, dup[ p[rerea
scriitorului.
5 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
66 Dimitrie Cantemir
cu putin\[, m`ng[ietori =i gona=i s[ ne facem. (C[ cuv`ntul m`n-
g`ios la ]ntristare ieste ca numele doftorului la dz[care), carile
macar c[ ]ndat[ toat[ ]ntristarea n-ar r`dica, ]ns[ o ]ndoin\[ oare-
carea chitelelor aduce. (Iar[ unde ]ndoin\a, acolea =i nedejdea, =i
unde nedejdea, acolea =i ]ncep[tura m`ng`ierii ieste), precum =i
doftorul macar c[ nu ]ntr-acea dat[ toat[ boala scoate, nici nu-
mele lui face minuni, ce nedejdea bolnavului r`dic`nd, socote=te
c[ cel ce leacurile d[, de fa\[ ieste, a=e precum =i leacul ]i va afla
nedejduie=te, care nedejduire oarecare chip de ote=ire ]i aduce.
Hameleonul, din n[ri pufnind, pieptul izbind, din cap tremu-
r`nd, din m`ni arunc`nd, cu picioarele ca dul[ii turba\i \[rna
]mpr[=tiind, din gur[ aspum`nd =i toat[ icoana vr[jm[=iii de la
inim[ ]n fa\[-=i zugr[vind: O, fra\ilor =i prietinilor, ]n mare a ini-
mii str`mtoare m[ aflu, dzis[, at`ta c`t, precum s[ dzice dzic[-
toarea, c[ de oi gr[i, oi muri, de oi t[cea, oi plesni, =i din doa[
r[ut[\i carea de mai bun[ s[ aleg mintea nu-mi poate nemeri. S[
]ncep, tremur, s[ nu ]ncep, de n[caz m[ cutremur, s[ dzic, m[ tem,
s[ nu dzic, putere a r[bda nu mi-au r[mas, ca f[t[toarele la ceas
am sosit: s[ f[t, durerile =i chinurile m[ ]nsp[iminteadz[, s[ nu
f[t, p`ntecele ]mi crap[ =i cuvintele ca puii ohendrii prin treci ]mi
ies. S[ stric doa[, tocm[sc una, s[ tocm[sc doa[, stric o mie. Pen-
tru care lucru, mai denainte, p`n[ cuv`ntul a v[ de=chide, prieti-
nesc sfat s[-mi da\i =i cu m`na fr[\asc[ s[ m[ ]nd[m`na\i v[ pof-
tesc. Adec[, ]nt`i s[ stric doa[ =i s[ tocm[sc una? Au ]nt`i, toc-
mind una, s[ stric doa[? La aceasta ]ntrebare de voi videa c[ =i
voi dup[ a mea socoteal[ m[ sf[tui\i, atuncea gura de voi ]nchide,
p`ntecele s[-mi ca=ce =i pre spinare plesnind, povestea prin treci
s[ izbucneasc[ =i c[lc`iul ]n locul rostului s[ gr[iasc[ voi lasa.
1
"
1
Scarlat Ruset este ]ndemnat de agen\ii munteni s[ le comunice cauza
m`hnirii sale, dar acesta ezit[ s[ le vorbeasc[ direct despre e=ecul ]ncerc[rii
de a prinde pe Dimitrie Cantemir. De altfel, avea =i de ce s[ se team[, ]ntruc`t
urma s[ acuze de acest e=ec pe Toma ]nsu=i, =eful spionilor.
67 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Dul[ii, c`t[va vreme ]n g`nduri st`nd =i la ]ntrebare f[r[ baiere
ca aceia ce s[-i r[spundz[ socotind, mai t`rdziu ]ntr-acesta chip
]i dzis[r[: La toat[ ]ncep[tura a tot lucrul doa[ s[v`r=ituri a unii
pricini s[ socotesc, carile pentru un s[v`r=it dintr-acele doa[ s[
]ncepe, adec[ un s[v`r=it ieste, pentru ca oricum ar fi, lucrul acela
ieste s[ s[ fac[, iar[ altul ieste, pentru ca bine sau r[u, tare sau
slab, trainic sau netrainic =i altele asemenea acestora s[ s[ fac[
caut[. Deci c`nd cel de pre urm[ =i mai cu anevoie nu s[ soco-
te=te, cel mai dint`i =i mai pre lesne s[ apuc[. A=ijderea (orice
mai cu lesne la s[v`r=itul poftit a s[ duce s-ar putea, aceia=i mai
cu greu =i mai cu nevoie a s[ face nebunie ieste). Deci pentru
care s[v`r=it pricina ]nceperii \-ar fi socotind, spre acela lucrul
]\i a=adz[. Iar[ amintrilea =tim c[, precum din fire, a=e din
me=ter=ug, tot lucrul dec`t a s[ face, a s[ strica mai pre lesne
ieste. C[ un copaciu ]n 40 de ani la cea deplin v`rst[ =i hiri=[
m[rime a vini, iar[ a s[ usca ]n 40 dzile poate. A=ijderea, videm
c[ cele ]n me=ter=ug a s[ tocmi dec`t a s[ face mai lesne =i dec`t
am`ndoa[ mai lesne stricarea, c[ piramidele Eghiptului, colosul
Rodosului, raiul Vavilonului, capi=tea Efesului
1
carea prin vremea
a [...]
2
de ani de-abiia =i cu lucrarea a toat[ putin\a Asiii cu mare
nevoie a s[ ispr[vi s-au putut; =i altele asemenea acestora, cu
c`t[ nevoie =i cu c`t[ ostenin\[ s-au f[cut, cine poate povesti?
Carile c`t de cu lesne =i c`t de cu iu=or ]n nimic[ s-au ]ntors, a
to\i muritorilor minune aduce (c[ a tot muritoriul tot lucrul mu-
ritoriu =i pu\in st[t[toriu ieste). A=ijderea altele, precum pre
lesne a s[ face, a=e mai pre lesne a s[ strica, iar[ a s[ tocmi,
toat[ isteciunea me=terilor gone=te (c[ un copil mititel cu un
be\i=or sup\irel o mie de oale =i dz[ci de mii de stecle a sf[r`ma
1
Cantemir enumer[ patru din cele =apte minuni ale lumii din antichitate:
piramidele Egiptului, colosul din Rhodos, gr[dinile suspendate (raiul) din
Babilon, templul (capi=tea) din Efes, celelalte trei fiind mausoleul din
Halicarnas, farul din Alexandria =i statuia lui Zeus din Olimpia de Fidias.
2
Loc alb ]n manuscris.
68 Dimitrie Cantemir
poate, iar[ o mie de olari o oal[ spart[ a c`rpi =i dz[ci de mii
de steclari o stecl[ fr`nt[ a tocmi nu pot). +i precum s[ dzice
cuv`ntul (un nebun o pietricea ]n fundul m[rii arunc[, pre c[rea
o mie de ]n\[lep\i s[ o scoat[ vrednici nu sint), care paradigm[
lesnirea facerii, =i nevoia desfacerii arat[. Acmu, dar[, chipul face-
rii, tocmelii =i stric[rii ]n sine socotind, dup[ care ai pofti, sfatul
nostru alc[tuie=te =i de carea ]nt`i s[ te apuci, alege
1
.
Hameleonul r[spuns[: Adev[rat, dzice, c[ prietineasc[ sf[tui-
tur[ =i ]n\elep\asc[ ]nv[\[tur[ mi-a\i dat, =i acmu cunosc (c[ su-
fletele priietinilor adev[ra\i, cu puterea simbathiii carea ]ntre sine
au, unul g`ndul altuia oarecum nemere=te =i unul altuia proroc
s[ face). Dup[ povestea dar[ carea au trecut =i dup[ sfatul cari-
le de la voi am audzit, urmadz[ ca ]nt`i doa[ stric`nd, apoi pre
unul s[ tocm[sc, carile mai pre urm[ a multora de tocmirea vie\ii
pricin[ poate fi. Ve\i =ti, dar[, o, fra\ilor, c[ pieirea a doa[ cape-
te ieste via\a a capului al triilea, adec[ cu moartea Inorogului =i
acmu =i a +oimului, via\a Corbului s[ va st[rui, prin carile toat[
a pasirilor =i a dobitoacelor monarhie s[ va ]nt[ri =i despre r[zsipa
1
Prin intermediul agen\ilor, Cantemir dezvolt[ o teorie a ac\iunii =i crea\iei
umane. O ac\iune uman[, =i ca atare o crea\ie, este expresia unei motiva\ii sau
a unor interese (,,pricini). }n realizarea oric[rei ac\iuni se au ]n vedere dou[
perspective sau scopuri (s[v`r=ituri): aceea a ac\iunii ]n sine, un lucru urm`nd
s[ fie f[cut indiferent de orice implica\ie; =i cea a valorii, lucrul put`nd fi f[cut
bine sau r[u, tare sau slab, trainic sau netrainic etc. De asemenea, ]n realizarea
unui lucru se are ]n vedere procedeul cel mai lesnicios =i, am zice ast[zi, cel mai
economic, orice complicare inutil[ sau adoptarea unei c[i mai dificile dec`t
este necesar \in`nd de domeniul ira\ionalului. Judec`nd, apoi, lucrurile din
perspectiva durabilit[\ii (tr[inicia), ]n general acestea se produc mai greu =i
se pot nimici mai u=or, fie =i cele construite ]n vederea unei durabilit[\i mari.
Cantemir interpreteaz[ problema prin z[d[rnicia =i de=ert[ciunea str[duin\elor
=i crea\iei umane, idee de factur[ biblic[. Din acela=i unghi de vedere trebuia =i
Scarlat Ruset s[-=i evalueze propriile sale demersuri pentru prinderea lui
Dimitrie. Este curios cum tocmai agen\ii, gata la orice, sunt pu=i de scriitor s[
\in[ un logos cu o astfel de filozofie defetist-moralizatoare unui om cu o at`t de
diabolic[ pl[cere =i perseveren\[ ]n a face r[u.
69 Istoria ieroglific[ . Vol. II
carea i s[ g[te=te s[ va sprijeni. Iar[ ]ntr-alt chip nici putin\[,
nici vreo de putin\[ nedejde au r[mas, precum mai pre urm[
povestea vi\i ]n\elege!
1
Dul[ii din gura Hameleonului pentru numele +oimului audzind,
nu pu\in s[ tulburar[, c[ci =i frica ]i avea =i cinstea ]i purta. }ns[,
pentru ca dintr-ad`nc lucrul mai la ival[ sa scoa\[, cu tot de-adin-
sul pe Hameleon a ]ntreba ]ncepur[ =i cum curg lucrurile =i ce ar
fi povestea s[ le spuie ]l poftir[.
Hameleonul dzis[: Lucrurile toate dup[ poft[ =i dup[ t`lcuirea
visului cea dint`i purcesese =i p`n[ ]n s[v`r=it a=e ar fi m[rs. Iar[
acmu vicle=ugul carile +oimul c[tr[ st[p`nul s[u au ar[tat =i lu-
crurile spre mare =i groznic r[u au mutat =i t`lcuirea visului mieu
spre cumplit[ =i stra=nic[ izb`ndire au schimbat.
Dul[ii, ]nv[luite cuvintele lui nepricep`nd, precum de aierul
fierbinte ]mb[tat sau acmu la schimbarea lunii fiind, de boala
ce avea
2
turbat, =i tulburat s[ fie socotiia, ales de numele visu-
lui (]n carile toat[ voroava ]ntemeiat[ s[ videa), audzind (din
vis, vis, =i din noapte ]ntunerec s[ ias[ socotiia), ]ns[ macar =i
vis s[ fie (a tot lucrului =tiin\a dec`t ne=tiin\a [dec`t ne=tiin\a]
mai bun[ =i mai de folos a fi dzicea). +i a=e, pentru temeiul voroa-
vii =i cein\a pove=tii, v`rtos a-l iscodi apucar[.
Hameleonul dzis[: +oimul spre am`ndoa[ monarhiile aieve
nepriietin =i cumplit vr[jma= a fi s-au ar[tat, =i pre mine de at`ta
vreme ]n r`s =i batgiocur[ \iindu-m[, toate =i mai nenum[ratele
mele slujbe ]n prav =i ]n pulbere le-au v`nturat, de vreme ce,
1
}ncurajat de agen\i, Scarlat le comunic[, tot ]n form[ voalat[, planul
s[u de a nimici nu numai pe Dimitrie, ci =i pe Toma Cantacuzino, considerat
de el un tr[d[tor, pentru a feri pe Br`ncoveanu de nenorocirea pe care, zicea el,
i-o preg[teau cei doi.
2
Cantemir afirm[ despre Scarlat Ruset c[ suferea de o boal[ (boala ce
avea) psihonervoas[, cu manifest[ri ciclice de tip lunar (la schimbarea lunii).
Scriitorul repet[ de c`teva ori acest lucru ]n Istoria ieroglific[ . (A se vedea =i
anterior: ca cum de duh r[u tulburat, p. 15. expresie ce insinueaz[ epilepsia).
70 Dimitrie Cantemir
precum bine =ti\i, c[ cu to\ii sfatul la un loc pusesem, ca doar[
vreun mijloc a s[ afla s-ar putea, cu carile pre Inorog la prundi=
s[-l cobor`m =i pre nepriietinul ob=tii la str`mptul lui =i la lar-
gul nostru s[-l aducem, la care lucru cu to\ii, ca ]ntr-o desime
de p[dure umbroas[ =i ca ]ntr-o noapte nu[roas[ =i ]ntunecoas[,
cu g`ndurile r[t[cind =i cu socoteala orb[c[ind, ]mblam (c[
]ntunecarea min\ii, dec`t a nop\ii mai grea, =i piierderea socote-
lii dec`t a c[ii mai primejdioas[ ieste). +i acmu mai toat[ nedej-
dea pentru ispr[virea lucrului s[ curma, ce eu, cu multe ostenin\e
=i cu fierbin\i sudori v[rsate, ]n mijlocul primejdiilor, ca o suli-
mendri\[ ]n mijlocul focului m-am aruncat =i acmu mijlocul les-
niirii =i chipul ispr[virii afl`nd, at`ta nevoin\a mi s[ ]ndemnas[
=i pofta slujbei a\`\ase, c`t ca cum cu totului ]n foc a=i arde mi
s[ p[rea =i acmu plinirea slujbei, leacul arsurii \iind, pojarul carile
m[nunt[ile ]mi topiia precum s[-l potoleasc[ socotiiam. C[ci cu
multe me=ter=uguri acoperite =i cu fel de feliuri de giur[m`nturi
zugr[vite pre Inorog la str`mptul lui =i la largul nostru scosesem
=i ]n marginea prundi=ului ]l cobor`sem. +i acmu ca cum ]n ne-
dezlegate leg[turi =tiindu-l, din ceas ]n ceas =i asupra nepriieti-
nului izb`ndire =i cea dorit[ a visului mieu t`lcuire s[ audz
a=teptam =i, toat[ noaptea ]n g`nduri t[v[lindu-m[, ]n pat ca
pe=tele pe uscat m[ izbiiam (c[ precum pe=tele afar[ din ap[ cu
aier s[ ]neac[, a=e pofta peste m[sur[ toate valurile g`ndurilor
asupr[-=i ]ncarc[). Iar[ dup[ ce ast[dzi soarele zorile =-au r[v[rsat
=i de dzu[ s-au luminat (oh, cu multul noaptea mor\ii dec`t dzu[
ca aceasta mai fericit[ =i mai pl[cut[ mi-ar fi fost) =i curmarea
nedejdii, c[rea f[r[ de nedejde mi s-au t`mplat, ]n\eleg`nd, pen-
tru ca minciunoase ispitele Inorogului s[ ar[t, la +oim m-am dus.
Nicicum de vinirea =i de slobodzirea lui ]n g`nd puind (c[ci, de
ar fi vinit, precum =i eu =i voi =tire am fi avut, socotiiam), c[tr[
carile eu pentru chiar[ firea Inorogului =i pentru nest[t[toare cu-
vintele lui a povesti =i de-a fir-a-p[r a le t`lcui ]ncep`nd, +oimul,
cu mare m`nie a m[ probodzi =i cu amare cuvinte a m[ oc[ri,
71 Istoria ieroglific[ . Vol. II
au ]nceput. A=ijderea, cu nespuse laude pre Inorog a l[uda =i
preste ceriu lauda a-i r`dica s[ siliia, =i, ]nc[ cu putin\[ de ar fi
fost, toate tropurile ipervolice=ti unul peste altul gr[m[dind,
scaun dec`t a lui Zefs mai ]nalt preste ceriuri i-ar fi a=edzat.
Deciia precum Inorogul la ]mpreunare s[ fie vinit =i ]n mintea
lui ad`nc[ ]n\elepciune s[ fie g[sit =i toat[ r[utatea =i str`mb[-
tatea la noi, iar[ toat[ bun[tatea =i dreptatea la d`nsul s[ fie
aflat dzicea. C[tr[ acestea, mare cinste pomenirii numelui ad[o-
gea, =i precum cu jiganie ca aceasta prietinie, iar[ nu neprietinie,
a face =i a p[zi trebuie, nici str`mb[ goana noastr[ (carea ]mpo-
triva a tuturor cere=tilor ieste), carea asupra bl`nde\elor =i line=tii
lui am scornit, far[ izb`nd[ de sus =i f[r[ plat[ din ceriu a r[m`nea
poate. Dup[ acestea =i pre mine cu tot de-adinsul tare m[ ]ndem-
na ca de acmu ]nainte, tot nepriete=ugul din inim[ sco\ind, c`t
prin m`n[ mi-ar vini, spre folosul, iar[ nu ]nalgiosul lui s[ silesc,
de vreme ce =i el de ast[dzi ]nainte ]ntr-aceast[ inim[ curat =i
dintr-aceast[ socoteal[ nemutat r[m`ne. Ce n[boiul cuvintelor
s[-mi abat (c[ci la inima dosedit[ me=ter=ugul voroavii ne]nv[\at
s[ afl[ =i materiia cuv`ntului nu s[ sf`r=e=te) =i ]ntr-un cuv`nt
toat[ ]ncheietura voroavii s[ cuprindz: c`t[ nepriin\[ =i vr[jm[=ie
asupra Inorogului de la +oim nedejduiam, at`ta =i ]nc[ =i mai
mult[ priin\[ =i fr[\ie ]ntre d`n=ii am cunoscut. Eu, dar[, o,
fra\ilor, otr[vite ca acestea de la +oim cuvinte audzind, ca cum
cu oa[ de n[p`rc[ m-ar fi osp[tat =i cu venin de vipere m-ar fi ad[pat
mi s-au p[rut, carile cu mari dureri de ]ntrist[ri ]n ma\e-mi z[mis-
lindu-s[, de mare n[caz p`ntecele cr[p`ndu-mi, c[tr[ voi le nasc
=i visul ]n izb`ndire ]nc[ pu\in au r[mas =i mai v`rtos laudele =i
cl[tirile cele de cap cu carile cu urgie ]mi porunciia, pentru ca
despre voi cuv`ntul t[inuit s[ \iiu, acelea toate cl[tirea otr[vii
=i a melanholiii ]n fica\i mi-au scornit, c`t, precum m[ vide\i, de
tulburat ]nainte v[ stau. Ce cere=tii de s-ar milostivi =i cu at`ta
poh`rnirea faptei de s-ar opri, ]nc[ tot de via\[ nedejde a=i trage.
Iar[ cursul izb`ndirii visului, tot pre aceast[ cale de va merge,
72 Dimitrie Cantemir
Inorogul de toat[ primejdiia sc[pat =i m`ntuit ieste, c[ci pasirea
cea neagr[, carea de corn nu i s-au putut lipi, tot cuv`ntul =i lu-
crul ]mpotriv[ ]mpotriva lui biruin\[ s[ nu aib[, va s[ s[ t`lcuiasc[
=i leacurile cele peste fire date, sau de tot t[g[duite, rana =i boala
poftei mele a=e=i de tot neis\elit[ va s[ r[m`ie (c[ rana poftii
dec`t a fierului mai obrintitoare =i de pricina c`t de mic[ mai
burziluitoare ieste).
1
Dul[ii amestec[tura visului cu ]mpr[=tiitura altii voroave ame-
stecat[ audzind, voroavii ce s[ r[spundz[ nu putea =i visul cum
ar t`lcui nu =tiia. De care lucru, iar[=i pre Hameleon dintr-aces-
tea ce s-ar ]n\elege ]ntreba =i visul ce s-ar t`lcui cerceta.
El dzis[: A visului izb`ndire ]ntr-acesta chip Dumn[dz[u s[
o dep[rtedze, iar[ ceia carea eu mai denainte am t`lcuit, de
izb`ndire s[ o apropiiedze. +i mai mult pentru vis ]n z[dar cu
g`ndurile ]n de=ert nu v[ purta\i, ce pentru povestea de=teptat[
lucrul a p[zi nu v[ ]ng[ima\i, =i de ce ]nt`i =i mai cu temeiu vi\i
apuca, f[r[ z[bav[ v[ g[ta\i. C[ nu prea at`ta Inorogul, pre c`t
+oimul lucrurilor noastre s[ ]mponci=adz[ (c[ cine priie=te ne-
priietinului, acela nu priie=te priietinului), =i ]ntr-aceast[ dat[
oricine via\a Inorogului pofte=te, acela cin[i spre moartea Cor-
bului g[te=te. Iar[ c`t despre partea mea ieste, bine =ti\i, c[ ]nc[
de demult ]mbletele +oimului nu-mi pl[cea =i precum pentru
vicle=ugurile ]n prepus s[ ]ntr[m era, mutarea sfatului celui dint`i
]l ar[ta, precum v-am =i mai povestit. Iar[ acmu, iat[, prepusu-
rile mele la adevereal[ =i vicle=ugurile lui la ival[ au ie=it
2
(c[
1
Folosind =i datele visului s[u, Scarlat caut[ s[ demonstreze ]n fa\a agen\ilor
vinov[\ia lui Toma Cantacuzino: acesta nu numai c[ a dejucat cu bun[ =tiin\[
planul de prindere a lui Dimitrie, dar nu ]nceteaz[ s[-l laude, dovad[ c[ Toma
=i-a tr[dat domnul =i st[p`nul, coaliz`ndu-se cu Dimitrie ]mpotriva acestuia.
2
Scarlat, b[nuind pe Toma mai demult de neloialitate fa\[ de Br`ncoveanu,
avertizase despre aceasta pe agen\i, ceea ce ]nseamn[ c[ domnul |arii
Rom`ne=ti folosea un personal de supraveghere =i control asupra re\elei sale
de spionaj =i chiar asupra trimi=ilor s[i speciali. De altfel, cronica lui Radu
73 Istoria ieroglific[ . Vol. II
spre porunca st[p`neasc[ ce vicle=ug mai mare a fi poate dec`t
priete=ug =i fr[\ie a lega cu nepriietinul cel de moarte), precum
=i +oimul a face acmu s-au v[dzut, carile, pre vr[jma= ca acesta
la m`n[ av`nd, nu numai c[ci ]n toat[ pacea l-au slobodzit, ce
]nc[ =i departe \iindu-i, spre a lui priin\[ =i a vicle=ugului p[rt[=ie
pre al\ii a-i ]ntoarce sile=te. }ns[ precum bine salamandra m[ mus-
tra c[ nu fietecui ieste dat j[ratec a m`nca (nici fietecui de lu-
cruri aspre =i grele a s[ apuca s[ cade, ales c`nd pricina asupri-
toare lipse=te). Dar[ de vreme ce eu, tic[losul, j[ratecul am
m`ncat, ]n ma\[ neast`mp[rat pojar ca acesta mi s-au a\i\at,
oa[le ohendrii am b[ut, puii =erpelui am z[mislit =i acmu iat[
c[ i-am =i n[scut, pre to\i cere=tii milostivi cu plec[ciune rog ca
aceasta numai, iar[ nu alta, izb`ndirea visului s[ fie. C[ p`n[
aice fortuna piciorul a c[lca de-=i va opri, tot oarece nedejde
r[m`ne ca lucrul ]nceput la s[v`r=it s[ s[ duc[, ]ns[ nevoin\[ din
inim[ =i silin\[ din suflet de s[ va pune (c[ nevoin\a sufereal[
cearc[, iar[ sufereala toate rabd[, iar[ r[bdarea cu vreme mai
mult izb`nde=te).
1
Dul[ii dzis[r[: Dar[ acmu adev[rat, peste =tiin\a noastr[, Ino-
rogul cu +oimul ]mpreunare s[ fie avut? +i f[r[ prepus cuvinte
nec[dzute ca acestea c[tr[ tine ]mpotriva st[p`nului nostru s[
fie gr[it?
Cu bun[ sama, r[spuns[ Hameleonul, =i a=e s[-m aib parte
de copiii pre carii acmu prin p`ntece i-am n[scut (c[ bine =ti\i
c[ ]ntr-alt chip na=terea copiilor firea mi-au t[g[duit) =i a=e roa-
da s[diturii carea am s[dit =i zmiceaoa, odrasla hultuoanei carea
am hultuit s[-mi creasc[, c`t ieste minciun[ sau alt chip de bloje-
ritur[ ]n voroava mea. Deci mai mult ceva de acestea a v[ prepune
v[ p[r[si\i =i cum mai cur`nd pentru lucrurile Inorogului =i pen-
Greceanu, cronicarul oficial al lui Br`ncoveanu, ]nregistreaz[ manifest[rile de
neloialitate ale lui Toma Cantacuzino fa\[ de domnul |[rii Rom`ne=ti.
1
}n colocviul cu agen\ii munteni, Scarlat face mereu referiri la visul s[u,
d`nd progresiv o alt[ interpretare.
74 Dimitrie Cantemir
tru str`mbe ]mbletele +oimului, Corbului =tire s[ da\i. C[
amintrilea (rana obrintindu-s[ =i patima ]nvechindu-s[, a s[ vin-
dica cu nevoie va fi) (c[ci p`n[ a nu fl[m`ndzi, hrana a cerca, a
socolanilor, iar[ fl[m`nd pe la u=ile altora a s[ ]mprumuta, al
lene=ilor lucru ieste). +i c[tr[ acestea lucrul ]nc[ mai dintr-ad`nc
a cunoa=te de vi\i vrea, a =ti vi s[ cade c[ a +oimului fapte spur-
cate nu numai cu at`ta s[ ]ncheie, ce ]nc[ =i de alte ale lui v`n-
turoase fantazii bine m-am adeverit, pentru carile f[r[ nici un
prepus adeverit sint.
1
"
Dul[ii aceia ce poate fi ]ntreb`ndu-l =i de va fi ceva de temeiu,
pentru ca totdeodat[ monarhiilor =tire s[ fac[, dzic`ndu-i, Hame-
leonul r[spuns[: Ieri, c`nd soarele fruntea cailor spre apus =i
carul spre coada ursului celui mic ]=i ]ntoarce
2
, pre marginea
prundi=ului ]ncoace =i ]ncolea, pentru ca meleanholiia s[-mi
r[=chir, primbl`ndu-m[ =i pentru lucrurile asupr[-ne st[ruitoare
]n multe g`nduri ]nvaluindu-m[, Moliia, carea blanele stric[, ]n
timpinare ]mi ie=i.
3
Eu, macar c[ nu de foame, ce pentru z[bava
pre v`rvul limbii lu`nd-o, ea, s[raca, de icoana mor\ii carea acmu
1
Scarlat consiliaz[ pe agen\ii munteni s[ alc[tuiasc[ ]mpreun[ cu el un
denun\ c[tre Br`ncoveanu, ]n care s[-l ]ncuno=tin\eze despre tr[darea lui
Toma Cantacuzino. Aceasta dovede=te rolul oficial al lui Scarlat ]n re\eaua
secret[ a lui Br`ncoveanu. De altfel, ]n aranjamentele f[cute de domnul |[rii
Rom`ne=ti pentru sprijinirea candidaturii lui Mihai Racovi\[, lui Scarlat i se
promiseser[ florile =i v[pselele, adic[ voie slobod[, minciuni, vicle=uguri a
face =i a scrie, situa\ie ce ]nseamn[ investirea lui ca agent de spionaj at`t ]n
folosul lui Racovi\[ c`t =i al lui Br`ncoveanu. Un asemenea rol ]l jucase =i
Chiri\[ Dimachi, care, ca diplomat al lui Constantin Duca, furniza informa\ii
despre acesta cur\ii socrului de la Bucure=ti.
2
Caii soarelui cu fruntea spre apus =i carul spre ursul cel mic ]=i ]ntoarce:
adec[ dup[ noa[ ceasuri de dzi, pin chindie (D.C.).
3
Moliia din blane: Athanasie Papazoulu, mic agent al Cantemire=tilor, ]n
toamna anului 1703 ]n=tiin\ase pe Dimitrie de hot[r`rea adun[rii restr`nse a
boierilor afla\i la Adrianopol de a-l urm[ri =i a-l prinde. Din pasajul de fa\[
rezult[ c[ Athanasie Papazoulu c[zuse ]ntr-o curs[ ]ntins[ de Scarlat, care
urm[rea s[ ob\in[ de la el unele informa\ii secrete.
75 Istoria ieroglific[ . Vol. II
dinainte-i sta, tare ]nsp[im`ndu-s[, cu mare umilin\[ a mi s[ ruga
]ncepu =i: Cru\[-mi via\a, domnul mieu, dzicea, spre moale =i
molatec trup=orul mieu aspru =i nedomolit nu te ar[ta, ce ]nt`i
doa[, trii jelnice a mele cu cele mai de pre urm[ trase duhuri
alc[tuite stihuri =i olic[ite c`ntece ascult`nd, vii cunoa=te c[
musele, pre cei ce de la inim[ le iub[sc, cu darul profitiii ]i
]mpodob[sc! Care c`ntec, bine]n\eles, =i mie =i \ie =i pre l`ng[
noi ]nc[ multora via\[ a da, iar[ amintrilea neaudzit =i ne]n\eles,
a multora a\a vie\ii a curma poate. Eu ]i dzi=i: (De moarte nu
te teme =i de via\[ nu fi cu grij[), ce c`ntecul ce =tii
1
cum mai
cur`nd =i cum mai bine =tii, mi-l c`nt[, pentru carile ]mpreun[
cu via\a =i alte multe =i scumpe de la mine daruri vii lua, carile,
dup[ giuruin\a cuv`ntului, ]ndat[ =i cu plineala lucrului vor urma.
1
Din nou Toma se vede pus ]n situa\ia delicat[: sau de a face act de
loialitate fa\[ de domnul s[u, sau de a respecta dreptatea =i prietenia. Hot[r`t
s[ mearg[ pe calea drept[\ii, el dezv[luie lui Dimitrie c[ nu trebuie s[ spere
nimic bun din partea lui Br`ncoveanu, care urm[re=te s[-l piard[. }n aceste
condi\ii, el, Toma, nu vrea s[ devin[ nici unealta vicle=ugurilor =i necinstei, la
care este silit prin func\ia pe care o ocup[ ]n politica domnului |[rii Rom`ne=ti,
dar nici s[ tr[deze, s[ vicleneasc[ pe domn; de aceea, prevenindu-l de primejdia
care i se preg[te=te, el consiliaz[ pe Dimitrie de a lua toate m[surile pentru a
nu se l[sa prad[ du=manilor s[i. Prin aceast[ situa\ie, scriitorul subliniaz[ din
106 Dimitrie Cantemir
Inorogul aceste cu fierbinteala adeverin\ei cuvinte ascult`nd,
precum de n[cazul carile videa c[ asupra drept[\ii vine, gr[ie=te, ]n
scurt pricepu =i mai mult alt[ voroava nelungind, +oimului mul\[mit[
f[cu, c[ci n-au ascuns despre d`nsul tot adev[rul, =i ]ntr-acesta chip,
dup[ mul\[mit[, ]i gr[i: Dup[ giur[m`nturile carile spre dragostea
=i priete=ugul ]ntre noi din singura a inimii tale plecare ai f[cut,
de acmu ]nainte frate a te numi m[ ]ndeamn[. Deci, fr[\iorul mieu,
cani pre scurt o poveste s[-\i spuiu, cu ascultarea s[ nu te lene=ti
te poftesc (c[ ]n trii chipuri =i ca cum prin trii por\i ]nluntrul pala-
turilor cuno=tin\ii lucrurilor a ]ntra putem: prin pildele celor tre-
cute, prin deprinderea cestor de acmu =i prin bun[ socoteal[ ce-
lor viitoare). Deci istoriile ]nc[ o parte a ce=tii senten\ii fiind, din
cele multe una ieste aceasta: Od`n[oar[
1
, frate, era un p[storiu
nou contradic\ia de principiu care are loc ]ntre regulile vie\ii politice =i etica
religioas[ a vremii, adic[ ]ntre ordinea politic[ =i cea moral[. Pe de alt[ parte,
op\iunea lui Cantemir pentru ordinea moral[ (vezi textul: voia dumn[dz[iasc[
dec`t porunca st[p`neasc[ cu multul mai stra=nic[ a fi trebuie s[ cunoa=tem)
ne oblig[ s[ consider[m c[ modelul cavalerului, ]ntruchipat aici =i de Toma, =i
de scriitor, apar\ine acesteia.
1
La cea de a doua ]nt`lnire cu Toma, Dimitrie Cantemir spune ]n fa\a
acestuia o povestioar[ cu t`lc, pe care o putem intitula Povestea porcariului,
subiectul fiind luat din via\a de toate zilele a \[ranului rom`n. M`ndru de
cultura sa, scriitorul expune, prin intermediul acestei nara\iuni, ideile sale
social-politice privind criteriul fundamental ]n alegerea domnului cultura, o
serioas[ preg[tire intelectual[. Dezvolt`ndu-=i punctul de vedere, marele
g`nditor vroia s[ demonstreze interlocutorului s[u cum un om necultivat va
folosi puterea politic[ nu ]n folosul general, ci pentru a-=i da fr`u liber pornirilor
sale animalice. De=i aceste idei se ]ntemeiau, desigur, pe destule exemple
concrete de acest fel din istoria \[rii noastre din trecut, povestea expus[ avea
=i o adres[ direct[. Prin porcar Cantemir ]n\elege, ]n realitate, pe Constantin
Br`ncoveanu, care nu prin merite personale, ci printr-o ]nt`mplare, printr-un
concurs de ]mprejur[ri ar fi ajuns domnul |[rii Rom`ne=ti. St[p`nit de prea
mult[ ur[, Cantemir comitea de fapt o mare nedreptate; istoria, dreapta
judec[toare a faptelor =i a oamenilor, ne-a transmis, ]n persoana lui Br`nco-
veanu, imaginea unui domn de mare relief politic =i cultural.
107 Istoria ieroglific[ . Vol. II
de r`m[tori carile cu simbriia a tot satului ]n carile l[cuia din dzi
]n dzi via\a ]=i sprijeniia. Acesta ]n proast[ via\[ ca aceasta dz-
ilele petrec`ndu-=i, nici cu audzul f[r[ groh[itul porcilor, nici cu
viderea f[r[ prostiia satului aceluia, alt[ ceva ]nv[\as[. Iar[ ]ntr-
o dzi, cu altul (carile din cetate viind, pre acolea a trece i s[
t`mplase) ]n voroav[ c[dzind, pentru numele cet[\ii ]n urechile
porcariului s[ sun[. Deci cetatea, ce =i cum ar fi, nicicum ]n min-
tea lui s[ ]ncap[ nu putea, ce fantaziia, uneori ca un cuptoriu,
alteori ca un cotlon, iar[ alteori ca pre o =ur[ de dobitoace i-o
zugr[viia (c[ fantaziia la pro=ti cele v[dzute numai a ]nchipui
poate). Deci cum =i ce ar putea fi cetatea ca s[ s[ ]n=tiin\edze,
cu pofta aprindzindu-s[, r`m[torii ]n c`mp pustii l[sind =i oarece
f[rmu=uri de p`ne carile cu sine avea, ]n glug[ lu`nd, pre drumul
pre carile drum[\ul vinis[ v`rtos purceas[. A=e, ]ntr-acea dzi p`n[
]n sar[ cal[torind, unde ]ntunerecul ]l apuc[, acolea popasul =i
masul ]=i f[cu (ce norocul =i pre porcariu, =i pre olariu tot cu o
orbime caut[), carile pre purcariu aproape de por\ile cet[\ii =i
de norocirea ce-l a=tepta adusese. De vreme ce ]mp[ratul carile
acelor olaturi st[p`niia =i ]ntr-acea cetate ]mp[r[\iia, ]n dzua ce
trecus[ dintre num[rul viilor ie=ise =i mo=tinitoriu din trupul s[u
nel[sind, ]ntre domnii =i senatorii aceii monarhii, cine ]n scaun
s-ar sui mare dihonie =i zarv[ s[ f[cu (c[ci la st[p`nire to\i vred-
nici s[ socotesc, iar[ la supunere nici unul de bun[voie prii-
me=te).
1
}n scurt, nicicum unul altuia al doilea socotindu-s[, cu
sfatul de ob=te aleas[r[ ca a doa dzi, pre poarta cet[\ii, carea
spre r[zs[rit caut[, s[ ias[, =i ori pre cine mai ]nainte, veri din
streini, veri din cet[\eni, pre cale ar tumpina, pre acela la scaunul
]mp[r[\ii<i> =i la corona monarhiii s[-l r`dice. Deci dup[ sfa-
tul de cu sar[, de diminea\[ scul`ndu-s[ (c[ci nici norocul porca-
riului dormiia), l`ng[ drum pre porcariu din paji=te scul`ndu-s[
1
Este o aluzie la boierimea moldovean[, despre care izvoarele timpului
m[rturisesc c[ alerga cu pl[cere dup[ puterea politic[, displ[c`ndu-i, ]n schimb,
ideea supunerii fa\[ de autoritatea domneasc[.
108 Dimitrie Cantemir
=i la urduro=ii ochi cu m`nule frec`ndu-s[, aflar[, pre carile ]ndat[
cu cinste r`dic`ndu-l =i din rufoase sucmane ]n porfir[ prime-
nindu-l, ]n lectic[ ]mp[r[teasc[ ]l a=edzar[ =i, cu mare alaiu,
p`n[ la cur\ile ]mp[r[te=ti petrec`ndu-l, dup[ obiceiul locului,
cele ce s[ c[dea \eremonii spre ]ncoronarea lui f[cur[, de unde
s-au luat cuv`ntul carile s[ dzice: (Sara ghigariu, diminea\a
sp[tariu). Porcariul, uneori vis, uneori p[rere, alteori ca o basn[
de poveste lucrul carile aievea =i adev[rat s[ f[cus[ a fi i s[
p[rea. Iar[ unul dintre senatori c[tr[ alal\i dzis[: (Celea ce noro-
cul face, nici mintea, nici socoteala a desface poate), ]ns[ (Oul
cioar[i, de pieptul p[unului o mie de ani de s-ar cloci, din g[oace
tot de cioar[, iar nu de p[un puiu va ie=i), ]n care chip =i ]mp[ratul
acesta cu vreme nu la ce n[rocul l-au adus, ce spre ce firea l-au
n[scut va ar[ta, =i aceast[ a mea prorocie nu din de=art[ fanta-
zie scornit[ s[ o socoti\i, ce aminte cuvintele =i faptele ]i lua\i.
C[ iat[, ]ndat[ ce la puterea ]mp[r[\iii s-au suit, nu de omenie,
ce de porcie s-au apucat, de vreme ce, pre c`\i ]n satul ]n carile
porcii p[=tea, pentru ceva pizm[ avea, pre unii a-i omor], pre
al\ii a-i izgoni =i cu alte feliuri de pedepse a-i domoli au st[tut.
(C[ st[p`nul nou dup[ pizma veche a izb`ndi spurcat lucru
ieste.) +i adev[rat c[ ]mp[r[\iia aceia p`n[ mai pre urm[, de
tiraniia lui, la mare primejdie de poh`rnire sosind =i acmu ca un
pojar ]n f`nul uscat r[utate-i ]n toate p[r\ile l[\indu-s[ =i ijd[-
r`ndu-s[, tuturor lucru nesuferit a fi s[ cunoscu. +i a=e, cu to\ii
scul`ndu-s[, ]n a=ternutul unde cu feliu de feliu de spurc[ciuni
s[ t[v[liia afl`ndu-l, =i dzilelor, =i tiraniii
1
sf`r=it ]i pus[r[.
}ntr-acesta chip, o, frate, =i epitropiia Corbului arat[ c[, pre-
cum el Corb, a=e cuvintele, dzisele =i faptele de Corb ]i sint; =i
cu vreme, cu glasul ce are, singur =ie =i menitoriu =i chedzilor
1
Cantemir condamn[, ]n mai multe locuri, transformarea puterii politice
]n dictatur[ personal[, fenomen obi=nuit pe acea vreme, formula politic[
curent[ fiind monarhia absolut[.
109 Istoria ieroglific[ . Vol. II
izb`nditoriu ]=i va fi. Iar[ c`nd =i cum aceasta s-ar t`mpla (iz-
vodul norocului, ochiul muritoriului vreodat[ a-l citi nu poate
1
).
A=edar[, Inorogul =i +oimul, prin c`t[va vreme a nop\ii pil-
duind =i vorovind, s[ scular[ =i, am`ndoi fr[\e=te ]mbr[\i=`ndu-
s[ =i s[rut`ndu-s[, iar[=i pre numele cerescului Vultur s[ giurar[,
ca p`n[ la moarte priietini nedesp[r\i\i =i ]n toate primejdiile
unul altuia popreaoa r[zim[rii =i m`n[ sprejenirii s[-=i fie =i dra-
gostea vecinic[ =i neimat[ s[ \ie.
2
+i a=e, desp[r\indu-s[, +oimul, ie=ind, la locul s[u s[ dus[,
iar[ Inorogul, =tiind c[ dup[ cobor`rea lui poticele mun\ilor s-au
]nchis (c[ cei ce ]n mun\i l[cuia nop\ile poticele p`n[ ]n r[v[rsatul
zorilor ]ncuiate a le \inea obiciu\i era) =i precum ]napoi a s[
]ntoarce cu putin<\[> a nu fi socotind, peste ap[ cu ]notatul a
trece ]n credin\a valurilor s[ l[s[.
3
O, lucru jelnic =i de socoteala
muritorilor neagiuns, cum pronia cereasc[ pe dreptul de la vi-
clean a s[ dosedi las[ =i cel curat ]n la\ul spurcatului a c[dea
sufere? Adev[rat dar[ c[ la acesta lucru dovedele a c[derilor vechi
aporiia de n-ar dezlega, nu cu pu\in[ ]n[du=ala a tot sufletul
filosofiia atomistilor socotelele muritorilor =i cu d`nsele ]mpreun[
lucrurile lume=ti ar st[p`ni. Ce prepusul tvn automctwn r`di-
c`nd, necunoscut[ a necunoscutului chivernisal[ pre toate din
cap[t p`n[ la sf`r=it ating`nd, =i pre fietecare c[dere, la vremea
=i or`nduiala sa, tare a=edzind, r[m`ne ca tot prostul din cele
1
O prezicere sumbr[ a sf`r=itului dramatic al lui Br`ncoveanu, previziune
f[cut[, a=adar, cu zece ani ]nainte de decapitarea lui la Istanbul (15 august
1714) din ordinul sultanului Ahmed III.
2
O m[rturisire deschis[ a faptului c[ cea de a doua ]nt`lnire se ]ncheie cu
un leg[m`nt de prietenie =i ajutor reciproc ]ntre Dimitrie =i Toma, situa\ie ce
explic[ tr[darea acestuia din urm[ fa\[ de Br`ncoveanu ]n timpul evenimentelor
de la 1711.
3
Poticile p`n[ ]n dzu[ ]nchise: por\ile cet[\ii nop\ile ]ncuiate (D. C.) noaptea,
t`rziu, c`nd por\ile cet[\ii Istanbulului erau ]nchise, Dimitrie Cantemir caut[ s[ se
]ntoarc[ cu barca pe ap[ la casa demnitarului otoman, unde g[sise refugiu.
110 Dimitrie Cantemir
v[dzute pre cele nev[dzute cu ochiul sufletului a videa s[ poat[
=i precum (r[ul pentru dzua rea s[ p[ze=te, iar[ bunul ca meta-
lul ]n foc cu nevoiele s[ l[mure=te) s[ ]n\[leag[.
1
Deci Inorogul
pre sama a nest[t[toarelor undelor apei d`ndu-s[ (macar c[ =i
aceasta cale f[r[ mare prepus de primejdie nu-i era, precum mai
pre urm[ s-au v[dzut, c[ nu socoteala lui, ce nemutat[ or`nduiala
norocului l-au am[git), ]ns[ (din multe chipurile primejdiii cea
mai mic[ =i mai iu=oar[ a alege lucru ]n\elep\esc ieste) =i pre
marginea apei ]n sus, spre criv[\ ]not`nd, pr[d[toriul lacom la
prad[ ]n mare strajea nop\ii calea trec[torii str[juind p[ziia. Unde
Inorogul sosind (o, furtun[ ]n ap[ lin[, o, f[r`marea cor[biii ]n
liman, o, fapt[ nef[cut[ =i poveste nepovestit[ =i audzit[, ]ndat[
de la to\i hulit[, o, lucrul diavolului supt me=ter=ugul Hameleonu-
lui, o, Hameleon dec`t diavolul mai diavol, o, jiganie spurcat[
=i dec`t toat[ fiiara mai vr[jma=[ =i mai s[lbatec[)
2
, iat[ de
n[prasn[ crocodilul ]n valurile apei sun`nd =i v`j`ind, asupr[-i
sosi. Inorogul, ]nt`i huietul apei audzind, apoi =i chipul groznicii
jig[nii v[dzind, ]ndat[ vicle=ugul mai denainte g[tit sim\i =i f[r[
nici o ]mpotrivire spre nes[\ioas[ v`narea lui s[ dede.
Crocodilul acmu f[lcile pentru ca s[-l ]nghi\[ c[sc`nd, Inorogul,
toat[ fa\a vicle=ugului =i izb`nda vicleanului ]ntr-un cuv`nt
cuprinz`nd, dzis[: (Satur[-te de singe nevinovat, Coarbe, de
carile pururea fl[m`nd =i nes[turat ai fost
3
). Crocodilul, cuv`nt
ca acesta de la Inorog audzind, l[comiia f[lcilor ]=i ]nfr`n[ =i nu-
mele Corbului la mijloc adus ce va s[ fie cu de-adins cercet[ (c[
1
Considera\ii filozofice asupra soartei omene=ti: excluz`nd interpretarea
atomist[ a ]nt`mpl[rilor (c[derile) din via\a omului, Cantemir consider[, ]n
acord cu filozofia cre=tin[, c[ nepl[cerile =i ]ncerc[rile suferite ]n mod nejustificat
de cei buni, au o explica\ie ]n ra\iunea divin[, pe care mintea uman[ n-o va
putea cunoa=te =i pricepe niciodat[.
2
Din nou o pornire subiectivist[ la adresa lui Scarlat.
3
V[z`ndu-se prins de bostangii, Dimitrie ]=i d[ seama c[ arestarea sa se
f[cuse la st[ruin\ele lui Br`ncoveanu =i ]l acuz[ de acest lucru ]n fa\a lor.
111 Istoria ieroglific[ . Vol. II
spurcatul Hameleon nici crocodilului tot vicle=ugul descoperis[
1
).
Inorogul deodat[ nici ]mpotriv[, nici dup[ voie ceva r[spun-
dzind, ca mielul spre giunghere adus, mulcom t[cea =i numai
dintr-ad`ncul inimii: O, dreptate, o, izb`nd[! striga (c[ ]n nevoi
fapta pe f[c[toriu oarecum peste cuno=tin\[ cunosc`ndu-l, ca
fiiul c[tre p[rinte de ap[sul ce are s[ jeluie=te). Iar[ dup[ c`t[va
vreme socoti (c[ la vremea de trebuin\[ cu cuv`ntul bine a s[
sluji =i tare a s[ nevoi lucrul ]n\elep\ilor ieste). De care lucru,
c[tr[ jiganie voroav[ ca aceasta ]ncepu: Nu socoti, o, jiganie, c[
doar[ de groznic chipul t[u ]n ceva m-am sp[riiat, sau c[ci acmu
]n puterea ta m[ aflu, despre tine vreo grij[ ca aceia port, ca
carea socoteala ]ntreag[ vreo m`ng`iere a afla s[ nu-i poat[,
ales c[ bine cunosc c[ nici trupul mieu de stomahul t[u a s[
mistui, nici cornul mieu de g`tlejul t[u a s[ ]nghi\i poate. A=ij-
derea, nici vreo ]ntristare noa[, precum sufletului mi-i fi dat, s[
\i s[ par[, de vreme ce din tinere\e =i a=e=i din copil[rie cu furtu-
na a m[ giuca =i ]n tot chipul a m[ lupta obiciuit =i deprins sint,
at`ta c`t nici ea din urgiile sale ]n mine ceva neazv`rlit, nici eu
de la d`nsa ceva nesuferit s[ nu fie r[mas socotesc, =i mai v`rtos
cu aceasta mi s[ pare c[ toate sige\ile din tolb[ s[-=i fie v[rsat,
cu carile sau or`nduiala vecinic[ ]ntr-un chip s[ s[ plineasc[, sau
a mea ]ng[duin\[ de acmu ]nainte ispitele ieste s[-i batgio-
cureasc[ (c[ci prec`t primejdiia s-ar socoti mai mare, pre at`ta
sf`r=itul s[ nedejduie=te mai tare). To\i muritorii pururea ]n sin
doi sor\i purt[m, carii unul a mor\ii, altul a vie\ii sint, =i am`ndoi
din ceasul z[mislirii ]mpreun[ cu noi ]n toate p[r\ile, ]n toate
locurile =i ]n toate vremile din fire s[ tov[r[=esc. Deci, oricarile
pova\[ ]nainte ne-ar merge, vr`nd-nevr`nd ieste s[ urm[m. Nu
lips[sc unii dintre muritori carii pre sor\ul mor\ii groaza cea mai
1
Rezult[ c[ amestecul lui Br`ncoveanu ]n capturarea lui Cantemir nu era
cunoscut de =eful bostangiilor (crocodilul), Scarlat necomunic`ndu-i acest im-
portant am[nunt.
112 Dimitrie Cantemir
de pre urm[ ]l hot[r[sc, ]ns[ aceasta la cei adev[rat ]n\elep\i
pururea de batgiocur[ s-au \inut. De batgiocur[ dzic, c[ci altora
spaim[, iar[ lor socoteal[ aduce. Spaim[, dzic, altora, c[ci tr[ind,
a muri nu s[ ]nva\[. Socoteal[ lor aduce, c[ci tr[ind, princet a
muri s[ ]nva\[, =i a=e, nu de spaima cea mai groznic[ s[ ]ngro-
zesc, ce, ori cu ce t`mplare ar fi, periodul firii cutrier`nd, ocolesc,
s[v`r=esc, =i, din robiia furtunelor sc[p`nd, s[ m`ntuiesc. De
care lucru, nu cea mai mare sp[riiere, ce cea de pre urm[
m`ng`iere li s[ pare =i le ieste. Deci de vreme ce sor\ul firesc la
mine =tiut, a=teptat =i ]n sam[ neb[gat ieste, cu c`t mai v`rtos
sor\ul t`mpl[toriu (a c[ruia punct ne]ns[mnat ieste), ]n sam[
mai neb[gat =i mai ]nfruntat va fi, pre carile ]ndr[ptnic[ furtuna
aduc`ndu-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i s[ cade. Ade-
v[rat dar[ amar[ ]ntristare inima mi-ar fi sim\it c`nd nepriieti-
nul pentru a mea lenevire sau proast[ socoteal[ m-ar fi am[git
(c[ci cu bun[ sam[ atuncea s[ cade cuiva a s[ ]ntrista, c`nd, prin
a sa trufie =i neb[gare ]n sam[, singur =ie sc[dere =i nevoie ]=i
aduce). Iar[ acmu or`nduiala viitoare nebiruit[ =i din toate
p[r\ile necl[tit[ st`nd (nici asupra v`ntului vetrelele a ]ntinde,
nici ]n mijlocul furtunii c`rma f[r[ nedejde a p[r[si trebuie, c[
ceasta a fricosului, iar[ ceia a nebunului lucru ieste). Deci furtu-
na ]n mine urgiia a-=i plini mai denainte puind, supt numele
cere=tilor, viclenii muritori cu ]ndemnarea =i sinhorisini ale mele
]ndr[ptnice norociri f[lcilor tale m-au v`ndut. +i macar c[ nu a
]n\eleptului sfetnic ieste a dzice, ah, c[ci m-am am[git, ah, c[
eu nu socoteam c[ va vini lucrul a=e, ]ns[ c`nd la numele ceres-
cului s[ supune pemintescul, pentru am[girea ce i-ar vini, mare
m`ng`iere =i de izb`nd[ nedejde ]i r[m`ne, c[ numele pre cari-
le cei f[r[ de lege organ =i m[iestrie r[ut[\ii lor l-au f[cut scuti-
toriu ]n nevoi, agiutoriu ]n str`mptori =i izb`nditoriu ]n dziua
m`niii sale s[-i fie. Deci, o, jiganie, cere=tii de nu s[ am[gesc ca
peminte=tii, dup[ fapta carea au lucrat, ]n sf`ntul pre carile cu
mare ]n sam[ neb[gare l-au spurcat, bun[ =i ne]ndoit[ nedejde
113 Istoria ieroglific[ . Vol. II
am, c[ ]n cur`nd[ vreme (c[ la cel ce =tie suferi toat[ vremea scurt[
ieste) ceia ce li s[ cuvine plat[ s[-=i ia. Iar[ de nu, me=ter=ugul
fortunii a sup[ra, iar[ al mieu cu bun[ inim[ toate a r[bda ieste.
1
Ce tu acmu, o, jiganie (de ieste la neamul crocodililor pomenirea
binelui), adu-\i aminte c[ od`n[oar[ ]n marginea a trii ape, la ce-
tatea carea cheia a doa[ monarhii ieste, ne aflam. Unde tu foamea
cu ce s[-\i domole=ti neav`nd, eu cu hran[ de biv te-am agiutorit
=i din gura mor\ii (carea dec`t tine mai rea =i mai vr[jma=[ jiganie
ieste) te-am m`ntuit. Deci, sau pentru de binefacerea trecut[, sau
pentru nedejdea viitoare (c[ piatra din zidire cu vreme iar[ la zi-
dire s[ pune), ]ndemn[rilor neprietine=ti nu te uita, ce p`n[ m`ni
de aicea slobod m[ las[, c[ p`n[ ]n dzu[ veri binele, veri r[ul carile
mi s-a t`mpla supt titulul numelui t[u va r[m`nea. Iar[ de m`ine
]ncolea, nici r[ul s[-mi faci vrednic vii fi, nici bine a-mi face de vii
vrea prin m`n[ ]\i va vini. C[ci sau dul[ii gona=i chipul fortunii
]mi vor muta, sau eu a lor nevoin\[ voi str[muta (c[ de multe ori
noaptea fat[ =i dzua \ine ]n bra\[
2
.
Crocodilul, aceste a Inorogului v`rtoase cuvinte audzind, nici
ce voroviia de tot ]n\elegea, nici ce ar face =i de carea ]nt`i s-ar
1
Dup[ re\eta retoric[, scriitorul \ine un discurs filozofic ]n fa\a hasechiului
turc, despre destinul uman =i despre conduita pe care trebuie s-o aib[ omul ]n
fa\a ]nt`mpl[rilor =i ]ncerc[rilor vie\ii. }n esen\[, el ]mplete=te principii de
via\[ de tip stoic cu cele cre=tine ]mbinare realizat[ de altfel ]nc[ din
antichitate de filozofia cre=tin[ =i-=i exprim[ speran\a, ]ntruc`t se socote=te
nevinovat, c[ Dumnezeu ]l va ajuta s[ ias[ cu bine din aceast[ situa\ie critic[.
Este de remarcat aici cum ]n\eleptul ]ntrune=te ]n sine conduita stoic[ =i speran\a
cre=tin[ ]n pedepsirea r[ului.
2
Cheia a doa[ monarhii: cetatea Beligradul (D. C.) Belgradul era ]ntr-adev[r
o fortifica\ie-cheie, loc de disput[ ]ntre cele dou[ imperii aflate ]n conflict: cel
otoman =i cel habsburgic; cetatea se afl[ ]ntr-adev[r ]n marginea a trii ape:
Dun[rea, Sava =i Tisa. Cantemir aduce aminte hasechiului c[ odinioar[, la
Belgrad (este vorba de retragerea armatelor turce=ti dup[ dezastrul de la
Zenta din 1697), ]i f[cuse un mare bine =i ]l roag[, ca recuno=tin\[, s[-i dea
drumul din ]nchisoarea bostangiilor chiar ]n seara aceea.
8 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
114 Dimitrie Cantemir
apuca alegea. Una, c[ci din\ii lui de acea poam[ =i grumadzii de
acea buc[\ea a nu fi, dup[ cuv`ntul Inorogului, bine videa, alta,
c[ de binele carile de la Inorog od`n[oar[ v[dzus[, aminte-i
aduc`ndu-=i, =i ru=ine ]i viniia, =i m`niia i s[ scorniia (c[ la cei
ce binele a r[spl[ti nu =tiu, din pomenire ]nt`i ru=ine, iar[ din
ru=ine m`nie s[ scorne=te). Ce p`n[ mai pre urm[, pre binele
obiceinic, r[utatea din fire biruind (c[ cu nemilostivirea neamul
crocodililor vestit ieste), pre Inorog la b`rlogul s[u dus[, unde
preste acea noapte poprit ]l \inu.
1
Iar[ dup[ ce negura nop\ii s[ r`dic[ =i s[ninul de dzu[ s[ ar[t[,
]mp[ratul crocodililor =i alal\i, cu to\ii, pentru v`natul carile peste
noapte c[dzus[ de veste luar[. (C[ci fiar[ ca aceia vestit[ s[ s[
prindz[ =i la urechile tuturor s[ nu s[ sune cu anevoie era). Deci
]mp[ratul crocodililor ]ndat[ pre un credincios al s[u la Inorog
trimas[, ca ]ntr-un chip fa\[ de priin\[, iar[ ]ntr-altul de ]nfri-
co=ere =i de sp[riiere s[-i arete (c[ci ]mp[ratul crocodililor pen-
tru v`n[toarea =i vrajba carea Corbul asupra lui scornis[ =tire
avea
2
). Deci crocodilul, dup[ porunca st[p`nu-s[u m[rg`nd, c[tr[
Inorog dzis[: Primejdiia de ast[dzi m`ine noroc s[-\i aduc[ =i
fii cu bun[ inim[, c[ci dul[ii v`n[tori de ce nedejduiesc, ]ntr-aceas-
t[ dat[ putere ca aceia nu au. Numai acmu ]n\eleas[m, precum
de prinderea ta de =tire lu`nd, cu to\ii ]n to\i mun\ii s[ s[ fie
r[v[rsat, ca m[iestriile carile pre aiurea ]ntinse avea, de pre aco-
lo s[ le r`dice =i prea aicea pre aproape s[ le ]ntindz[, ca de ciia
]ntr-alt[ parte a mai sc[pa s[ nu po\i. Deci lucrul cu un ceas mai
]nainte ]\i caut[ =i cu ]mp[ratul nostru de pre\ te tocme=te, c[ci
bine =tii c[ el cu vreuna din monarhiile voastre ceva a face nu are,
ce numai dob`nda =i folosin\a lui ]=i caut[, carea, f[c`ndu-s[, de
1
Hasechiul, de=i recunoa=te binele f[cut de Dimitrie, nu-i d[ drumul, ci ]l
re\ine ]n acea noapte ]n ]nchisoare (b`rlogul s[u).
2
}mp[ ratul crocodililor: bostangi-ba=i (D. C.) =eful poli\iei otomane =tia
c[ arestarea lui Dimitrie fusese f[cut[ la interven\ia lui Br`ncoveanu.
115 Istoria ieroglific[ . Vol. II
aicea slobod vii ie=i =i f[r[ nici o primejdie, ]ncotro vii pofti, vii
merge.
1
"
Inorogul cuvintele de la crocodil trimise ]n tot chipul m[sur`nd
=i ]n cump[na socotelii tr[g`ndu-le, ]n vreme ce m`na din fa\[ a
merge nu d[, din dos a s[ apropiia mai bine a fi afl[, ca cu
r[spunderea pl[cut[ firea jiganiii lacom[ =i sireap[ s[ domoleas-
c[. De care lucru, c[tr[ trimis ]ntr-acesta chip r[spuns[: Eu pre-
cum fortuna spre aceasta m-au aruncat foarte bine cunosc =i de
la ]ndr[ptnicul noroc aceasta dosad[ ]mi pricep. Iar[ ]mp[ratul
vostru cu mine omenie de va face, binele de la d`nsul voi
cunoa=te. Pentru care bine, ]n ceast[ dat[ alt[ r[spl[tire s[-i fac
nu pociu, f[r[ numai =tiind c[ firea lui pururea ]n ap[ de sete s[
frige, pu\in prav de pre cornul mieu ras ]i voi da, carile spre po-
tolirea arsurii lui nu pu\in[ putere are.
2
1
Br`ncoveanu ]=i calculase foarte bine gestul, pentru c[, dup[ cum
m[rturisesc =i izvoarele vremii, Daltaban era un om peste m[sur[ de lacom.
Nevr`nd totu=i s[ p[r[seasc[ pe cei doi fra\i, ]i tot am`na cu ajutorul promis.
}ntre timp ]ns[ jalba trimis[ de Br`ncoveanu lui Daltaban cade ]n m`inile lui
Dimitrie, care ]i citi con\inutul =i afl[ de mita trimis[, astfel ]nc`t el ]=i d[du
seama de ce marele vizir ]i tot am`na cu sprijinul.
2
Vr[ jitoriul carile ]n lapte de oaie =i ]n spata caprii a c[ uta foarte bine =tiia (la
cheie apare sub forma: vr[ jitoriul carile ]n laptele =i ]n spata oii caut[ ): masap-
ba=i (D. C.) Masap-ba=i era un mic demnitar la curtea sultanului, care se
]ngrijea de str`ngerea oilor pentru asigurarea hranei la curte.
3
Acest mic demnitar, prieten al Cantemire=tilor, informeaz[ pe Antioh c[
a aflat de la Daltaban ]nsu=i cum Br`ncoveanu l-a convins, datorit[ banilor, ca
p`n[ a doua zi s[-l surghiuneasc[ pe Dimitrie sau chiar s[-l ucid[.
188 Dimitrie Cantemir
Inorogul, macar c[ acmu aievea ]n vicle=ugurile Corbului
c[dzut s[ sim\iia, ]ns[ duhurile b[rb[te=ti nicicum gios l[sind,
c[tr[ Fil dzis[: Eu, frate, p`n[ ]ntr-aceasta vreme duhurile
]n[du=indu-mi =i toate vicle=ugurile Corbului, cum s[ dzice, cu
coada ochiului c[ut`nd, pentru voia ta le-am t[cut, pentru ca nu
cumva vreo pricin[ de ]mpiedecare lucrului t[u s[ dau. Iar[ acmu,
iat[, singur toat[ inima Corbului, carea c[tr[ noi are, po\i
cunoa=te. De care lucru, de acmu ]nainte, dup[ at`tea dovedite
ispite, de mai ieste cu putin\[ a ]ng[dui, =i dup[ at`tea c[lc[turi
de giur[m`nturi, de frica p[catului de mai ieste cu cale cineva a
s[ feri, socote=te, =i ce cuno=ti fr[\e=te m[ sf[tuie=te.
1
" La carea
Filul r[spuns[: De acmu ]nainte p[catul acesta ]n sufletul mieu
s[ fie, =i de-ciia, ce po\i a lucra nu te lenevi (c[ dreptele
giur[m`nturi a \inea a evsevii<i>, iar[ de cele str`mbe a s[
teme a disidemoniii fapt[ ieste). Inorogul acmu din doa[ p[r\i
s[ am[giia, ]n dreptatea lui sprijenindu-s[, de o parte, c[ci cu
mare ]ng[duin\[ vicle=ugurile Corbului t[c`nd =i ca doar[ s-ar
p[r[si a=tept`nd, cu m`na l[comiii mai-mai la cea des[v`r=it
primejdie ]l adusese. Iar[ de alt[ parte, vicle=ugurile Filului ]nc[
mai mari primejdii ]i a=ternea, c[ v[dzind Filul c[ cu alt mijloc
ceva a s[ ispr[vi nu s[ poate, cu ]mbun[tori c[tr[ Corb =i cu
v`ndz[turile Inorogului priin\a a-i v`na a s[ ispiti ]ncepu. De
vreme ce la toate sfaturile nedesp[r\i\i =i ]n fr[\ie sprijeni\i fiind,
cu mijlocul C[prioarii de Araviia, de toate epihirimatele lui pre
dul[i =i pre alal\i gona=i ]n=tiin\a. Ce acestea atuncea ascuns[ =i
ne=tiute c[tr[ Inorog fiind, iar[ mai pre urm[, cu mare ru=inea
Filului, la ivala a toat[ lumea au ie=it.
2
1
V[z`nd c[ Br`ncoveanu nu abandoneaz[ planul de a-l omor], Dimitrie
declar[ fratelui s[u c[ nu se mai simte legat de ]nvoiala f[cut[ la recentele
tratative de pace =i c[-=i reia libertatea de ac\iune pentru a se ap[ra de du=m[nia
domnului muntean.
2
}n aceste ]mprejur[ri grele =i aproape f[r[ speran\[ pentru Dimitrie,
Antioh, din dorin\a de a rec[p[ta tronul Moldovei ne afl[m spre sf`r=itul
189 Istoria ieroglific[ . Vol. II
A=edar[, Inorogul ]ntr-un chip f[r[ de nedejde sau izb`nda,
sau cea de tot pieire a=tept`ndu-=i (c[ci mai mult pentru chi-
vernisala lucrurilor a chiti str`mptoarea vremii nu-l l[sa), ]ndat[
la vr[jitoriul cel mare duc`ndu-s[, de toate vicle=ugurile, carile
cu mita Corbului =i cu l[comiia a altor vr[jitori i s[ g[tesc, ]i po-
vesti =i precum cu to\ii pre dinafar[ cu m`zda otr[vi\i fiind, sfat
]mpreun[ au f[cut ca cu desc`ntecele =i cu farmecele rug[mintelor
s[-l ademeneasc[, ca mreaja asupra lui s[ ]mpleteasc[.
1
Eu dar[
(dzice Inorogul) cu ]ndemnarea =i porunca cuv`ntului t[u, din
mun\ii cei ]nal\i cobor`ndu-m[, aicea, la cetatea Deltii am vinit
=i, precum singur bine =tii, c[ nu pentru alt[, ce numai pentru
ca mreaje asupra Vidrii s[ ne ]mplete=ti. Iar[ Corbul, socotind
c[ la noi cinstea epitropiii de va r[m`nea toate r[ut[\ile =i
vicle=ugurile lui, carile c[tr[ toat[ puterea voastr[ are, s[ vor des-
coperi, cu toat[ nevoin\a pre la to\i vr[jitorii sile=te ca ce r[u ar
fi mai mare, acela la cap s[-mi aduc[. Iat[, acmu, precum via\a,
a=e moartea mea ]n m`na ta au r[mas, cu carea dup[ cinstea
numelui t[u =i sau dup[ cum vii vrea, a=e f[.
2
1
Agen\ii munteni de la Istanbul scriu lui Br`ncoveanu c[, pentru bunul mers
al tratativelor, Mavrocordat cere o dovad[ de ]mputernicire ca arbitru al situa\iei.
2
Biholul de Cina: patriarhul Ierusalimului (D.C.).
Patriarh al Ierusalimului era Dositei Nottara (16991707), unchiul lui
Hrisant. Br`ncoveanu r[spunde agen\ilor de la Istanbul c[ le trimite pe Dositei
ca ]mputernicit al s[u la tratativele de ]mp[care, acesta urm`nd s[-=i conjuge
misiunea cu aceea a lui Mavrocordat.
3
Trup negru: rasa, portul; picioare page: cu c[ l\unii peste mestii; cap alb:
batr`n (D.C.).
Cantemir, care ]l ura pentru incorectitudinea acestuia fa\[ de tat[l s[u, ne
transmite, ]n Istoria ieroglific[ , un portret caricatural al lui Dositei: ]mbr[cat ]n
225 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Deci dup[ sosirea Biholului, la l[ca=ul Camilopardalului, iar[=i
de iznoav[ adunare mare s[ f[cu
1
,
unde Camilopardalul un pro-
log ca acesta f[cu: Duhurile a toat[ jiganie, o, priietinilor, ]n doa[
chipuri fac cl[tirea lor: una iute =i netocmit[, care na=te vrajba
=i m`niia, iar[ alta moale =i tocmit[, carea line=tea ]ncep`nd, dra-
gostea ]ntre d`nsele-=i scorne=te, ]nmul\e=te =i netulburat[ o
p[ze=te. A=ijderea, de multe ori dintr-acea iute =i netocmit[ a
duhurilor r[pegiune, muritorii, r[pi\i fiind, din carile ca dintr-o
ame\al[ trezindu-s[, =i ca dintr-un sp[riiat =i tulburat vis de=tep-
t`ndu-se, spre odihn[ =i line=te a s[ ]ntoarce s[ nevoiesc, ca ce-
lor obosite =i oarecum ]n[du=ite duhuri odihn[ =i r[paos s[ dea.
De care lucru, ]n cl[tiri ca acestea mai cu de-adins doa[ sint de
socotit: una, c[ \enchiul odihnii carile, unde =i c`nd va s[ fie mai
denainte =i a=e=i din ]nceputul cl[tirii s[-l ]ns[mnedze. Alta, c[,
p`n[ la ]ns[mnatul \enchiu va sosi, macar cum ceva=i lenevirii
loc s[ nu dea, ce toate mijlocele =i ]mpregiurst[rile foarte cu mare
osirdie s[ s[ p[zasc[ =i dintr-]mbe p[r\ile s[ s[ p[zasc[. C[ du-
hurile muritorilor asemenea sint v`nturilor cl[titului aier, carile
=i pl[cut, =i ]mpotriv[ a sufla pot. Inimile cor[bii<i> pre ne-
st[t[toare lucrurile t`mpl[rilor ca pre umerile m[rilor plutesc,
sf`r=itul lucrurilor liman, ]ntrarea la liman, aflarea line=tii =i
sc[parea din furtun[ ieste. Deci precum adese s-au v[dzut c[ cu
nepaza c`rmaciului =i cu lenevirea cor[bierilor, acmu ]n sinul
limanului ]ntra\i fiind, aceia pat, de carea ]ntre groznice undele
valurilor au sc[pat. }ntr-acesta chip =i lucrurile voastre, ca un vas
de multe valuri =i din multe p[r\i izbit =i str`nciunat, acmu la
mod obi=nuit cu o ras[ neagr[, cu p[r bogat ca o coam[ de cal =i ]nc[l\at cu
ciorapi albi, b[tr`nul patriarh, viclean ca o vulpe, tot timpul rage =i muge=te.
Dositei, aflat ]n rela\ii foarte bune cu Br`ncoveanu, care i-a tip[rit ni=te scrieri,
a fost o figur[ cultural[ impresionant[ a vremii =i un fervent ap[r[tor al
ortodoxismului ]mpotriva ofensivei catolicismului =i protestantismului.
1
Dup[ sosirea lui Dositei la Istanbul, se reiau tratativele de ]mp[care, tot ]n
locuin\a lui Mavrocordat.
15 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
226 Dimitrie Cantemir
limanul ad[postirii =i la line=tea odihnirii s[ fie agiuns socotesc.
Cea mai mult[ primejdie, precum s[ vede, au trecut. R[mas-au
acmu ca ]n ad[post, pentru paza vivorului, fierul s[ s[ arunce,
p`ndzele s[ s[ ]nv[leasc[, funele s[ s[ ]nt[reasc[ =i vasul, cu
nerumpte odgoane, la margine leg`ndu-s[, s[ s[ sprijeneasc[, ca
nu c`ndailea, despre uscat vivorul duhurilor f[r[ veste scornin-
du-s[, iar[=i m[rile odat[ c[l[torite =i valurile mai denainte tre-
cute a le poftori s[ sileasc[, unde de nu cea de tot pr[p[denie,
]ns[ cea mai rea dec`t cea dint`i primejdie, poate s[ s[ t`mple.
Iat[, deoparte, Inorogul singur c`rmaciu, singur vasul voii sale
]ncotro ar pofti a-l porni =tie =i poate, carile, ]n liman ]ntr`nd, cu
ce odgon =i la ce st`nc[ vasul s-ar lega, singur din sine voii =i
alegerii noastre au l[sat. Deci despre aceasta parte f[r[ prepus sint
c[ ]n ad[postul odihnii vasul inimii sale, f[r[ nici o primejdie, cu
groase odgoane, cu tari funi =i la credincioase locuri s[ va lega,
unde, necl[tit r[m`ind, vivor c`t de repede, furtun[ c`t de mare
=i holbur[ c`t de n[prasn[ a-l mai urni nu va putea (c[ mai pre
lesne ieste v`ntului o mie de odgoane a rumpe =i o mie de fiiar[
a smulge, dec`t sufletului cinstei purt[toriu din cuv`ntul dat a s[
]ntoarce). Acmu, dar[, lucrul r[m`ne c[, de vreme ce vasul Cor-
bului prin epitropie ieste s[ s[ chivernisasc[, carile dintre voi ar fi
acela carile voie slobod[ =i toat[ puterea s[ aib[ ca la locul ce
vom cunoa=te noi c[-i mai de credin\[, cu funea carea vom dzice
c[-i mai tare =i cu fierul carile vom pricepe c[-i mai de nedejde,
acolo =i cu acelea s[ s[ lege =i s[ s[ priponeasc[. Deci carile epitro-
piia navarhului ar avea s[ mi s[ arete, ca cu acela cuvintele
ob=tindu-mi, celea ce spre sf`r=itul lucrului ar c[uta s[ vorovasc[.
1
La aceste a Camilopardalului cuvinte, Uleul ar[ta precum lui
1
Mavrocordat ia primul cuv`ntul, \in`nd un discurs retoric, dup[ moda
vremii, despre rolul binef[c[tor al p[cii ]n rela\iile interumane, eviden\iind
ini\iativa =i sinceritatea lui Dimitrie la aceste tratative =i subliniind primejdiile
la care s-ar expune cei doi rivali prin continuarea politicii de intrig[ =i ]nvr[jbire.
227 Istoria ieroglific[ . Vol. II
nu numai piiedecele ]n picioare, ce =i g`rli\a ]n grumadzi i s-au
pus, de vreme ce Corbul scrie precum tot lucrul pre sama Biho-
lului au l[sat. Dul[ii acmu nici l[tra, nici sc`nciia, ce ca cei ce
mu=c[ pe furi=, numai din semne s[ cuciriia, s[ mu=ce locul m`na
nu le da, s[ latre iar[=i socotiia c[ adese =i de multe ori l[tr`nd,
acmu a tuturor urechile de l[tr[turile lor s[ s[ fie deprins (c[
minciuna adese gr[it[ =i adev[rul gr[it ]n minciun[ ]l preface).
Ace=tea t[c`nd, Biholul ]ntr-acesta chip a r[gi ]ncepu: }ntre
noi cineva, o, Camilopardale, hiri= =i cu deplin[ putere epitrop
Corbului nu ieste, nici cineva pozvolenie ca aceia are, carile ce
ar lega s[ fie legat =i ce ar dezlega, s[ fie dezlegat, f[r[ numai a
]mbe p[r\ilor pofte ascult`nd, cuvintelor giudec[tori, drept[\ii
aleg[tori =i asupra celui de ob=te folos sf[tuitori =i ]ndemn[tori
s[ fim. Nici a=i socoti cu cale a fi lucrul acesta supt siloghismurile
aristotele=ti =i senten\iile platonice=ti s[ cadz[, nici p`n[
]ntr-at`ta de ad`nc scocior`t ar trebui, ce numai inimile acmu
plecate cu un chip mai pre iu=or s[ le alc[tuim (c[ funele socote-
lii mai mult dec`t ce vremea pofte=te, ]ntindz`ndu-s[, =i destin-
dz`ndu-s[, din socoteal[, socoteal[ na=te =i din cuv`nt, cuv`nt
izbucne=te, =i a=e, cele vechi trec`nd, altele noa[, ca ]n roat[, s[
]ntorc). Ce de ieste lucrul vr[jbii ]n pace s[ s[ s[v`r=asc[, ei ]n
de iei voroavele =i poftile s[-=i arete, iar[ noi, cele cu cuviin\[
din cele cu necuviin\[ aleg`nd, dup[ dreptate s[ giudec[m. Spre
carea, de vor vrea a s[ odihni, bine, iar[ de nu, voia lor ]n m`na
lor ieste =i precum le va fi pofta, a=e fac[.
1
Camilopardalul, cunosc`nd c[ socoteala Biholului spulb[rat,
iar nu ]ntemeiat lucru ieste s[ fac[ (c[ci r[utatea Corbului po-
c[in\[ nu =tie), foarte s[ m`nie =i ]ntr-acesta chip r[spuns[: De
vreme ce socoteala lor au fost, o, priietine, pentru ca numai ]ntre
1
Adopt`nd o atitudine neangajant[, Dositei propune ca cei doi ]mputernici\i,
adic[ el =i Mavrocordat, s[ nu se amestece prea mult ]n acest conflict, urm`nd ca
]mp[carea s[ fie mai ales rezultatul efortului celor dou[ p[r\i venite la tratative.
228 Dimitrie Cantemir
d`n=ii s[ s[ vorovasc[, alt loc de ]mpreunare s[-=i fie c[utat. Iar[
de au fost (precum Corbul, scriindu-ne, s[ roag[) lucrul acesta,
cu mijlociia noastr[ s[ s[ caute, chipul al triilea, adec[ adev[rat
epitropul Corbului, de fa\[ a fi ar fi trebuit, carile noi ce vom
giudeca, ca cum singur Corbul ar fi, sau ast[dzi priimitoriu, sau
ast[dzi nepriimitoriu giudec[\ii noastre s[ s[ arete. Ce acmu
aievea ieste c[ =i acestea ispite sint =i ap[ ]n pi[ b[tut[. }ns[
ispit[ ca aceasta printr-un alt chip, lor asemenea, iar nu prin
mine, s[ o fac[, c[ci nu mai pu\in pentru a altora dec`t pentru a
mea cinste port grij[, =i inima carea voia ]n m`na mea =-au pus,
precum pentru a mea, a=e pentru a lui, a sta mi s[ cade. +i a=e,
Camilopardalul, de m`nie aprins, scul`ndu-s[, dintre d`n=ii ie=i.
1
Iar[ dup[ ie=irea Camilopardalului din adunare, cu to\ii tul-
burat[ firea-i v[dzind, ]ntr-o ]ntristare cu t[cere amestecat[
]ntrar[. +i mai v`rtos Inorogul cunosc`nd c[ din toate p[r\ile =i
]n voroav[, =i ]n fapt[ vicle=ugul nu lipsiia, ales c[ Corbul, macar
c[ toat[ pozvoleniia Biholului dedese, ]ns[ Biholul, nest[t[toare
socoteala Corbului =tiind, supt darea cuv`ntului s[ s[ lege nu
vrea. Dul[ii, a=e=i din-ceput, spre ispr[virea lucrului cu piatra la
deal siliia, de vreme ce toat[ cinstea =i agonosita lor ]n v`n[tori
=i vr[jituri ca acela s[ sprijeniia.
Uleul, macar c[ ]ntr-adev[r spre s[v`r=irea lucrului tare
n[zuia, ]ns[ slujba aceasta supt titulul numelui lui plineala s[
ia poftiia, care lucru v[dzind c[ Corbul Biholului l-au or`nduit,
oarecum c[ldura cu r[ceala amesteca =i, precum la d`nsul vreo
putere nu ieste dzic`nd, tot lucrul asupra Biholului arunca. Cami-
lopardalul, a=ijderea, singur numai schiptrul giudec[toriii nedej-
duind, apoi pre Bihol giudec[toriu, iar nu epitrop a s[ numi
1
Mavrocordat, ascult`nd interven\ia nesincer[ a lui Dositei =i dorind ca s[ fie
el singur arbitru ]n aceste tratative, se ]nfurie =i invit[ pe cele dou[ p[r\i s[-=i
continue convorbirile ]n alt[ parte, dac[ nu au ]ntr-adev[r nevoie de mediator.
229 Istoria ieroglific[ . Vol. II
audzind, pricini, macar c[ adev[rate, ]ns[ nu f[r[ venin ameste-
cate, arunca =i lucrul oarecum mai greu dec`t era a-l ar[ta siliia.
1
Inorogul a tuturor, precum cuvintele, a=e chipurile bine so-
cotind, de pre semnele ce la ival[ videa, adev[rat cuno=tea c[
toat[ greuimea lucrului nu at`ta ]n sine, pre c`t ]n l[comiia titu-
lului giudec[toriii r[m[sese. De care lucru, ]ntr-acesta chip le
vorovi: Aceast[ a noastr[ vrajb[ nu proasp[t[, ce precum am
dzice de veche acmu ]mpu\it[ ieste, pre carea ]nc[ de la p[rin\i,
ca datoriia, rea mo=tenire preste voie =i ca cu m`nule ciunte am
apucat-o. Aceasta, dar[, at`tea r[d[cini ]n toate p[r\ile, ]n lat,
lung =i ad`nc aruncate av`nd, nu ieste cu div[, de s[ arat[ a=e
de cu greu a s[ dezr[d[cina (c[ vrajba neprietiniii ca piatra cu
var lucrat[ p`n[ ]n 40 de ani tot fiierbe). Ce c`t despre a mea
parte ar fi, precum pururea =i ]n r[bdare =i ]n a=teptare gata am
fost, =i de acmu ]nainte ]nc[ c`t[va vreme loc ]ng[duin\ii a da
nu m[ voi feri. +i pentru ca pricina r[m`nerii vr[jbii eu a fi s[
nu m[ ar[t, ]nc[ un sfat am a v[ sf[tui, pre carile, audzindu-l,
de va fi pl[cut, noi ]n de noi lucrul la s[v`r=it a duce s[ putem
socotesc. Iar[ de nu, fietecarile la punctul s[u cel dint`i a s[
]ntoarce cu voia sa s[ sluje=te. Sfatul mieu, dar[, ieste acesta:
]nt`ia=i dat[ Camilopardalului pentru ostenin\a carea p`n[ acmu
]n treaba noastr[ au f[cut, precum s[ cade, mul\emit[ prietine=te
s[-i facem. Dup[ aceasta, la alt loc undeva, de iznoav[ s[ ne
]mpreun[m, unde ce cu nevoie =i ce pre lesne ]n lucrurile noa-
stre ar fi s[ ]n\elegem. De ciia, carile mai aspre ar r[m`nea, de
1
Scriitorul ]=i d[dea seama de ce tratativele de pace b[teau pasul pe loc:
Alexandru Mavrocordat era sup[rat c[ nu i se acordase ]n exclusivitate func\ia
de arbitru. +tefan Cantacuzino, care, dup[ Dimitrie, ]nclina cel mai mult spre
pace, se sim\ea, de asemenea jignit, fiindc[ nu i se acordase lui acest rol. Dositei,
]nvestit de Br`ncoveanu cu aceast[ responsabilitate, se ferea s[-=i ia ]n serios
sarcina de onoare, cunosc`nd prea bine firea schimb[toare a domnului |[rii
Rom`ne=ti, ]n timp ce agen\ii =i spionii munteni nu erau interesa\i nicidecum
spre ]mp[care, vrajba =i intriga constituind ra\iunea lor de a fi.
230 Dimitrie Cantemir
acelea pre Camilopardal s[ ]n=tiin\[m, ca cu mijlocirea =i socoteala
lui =i acelea a=edzindu-s[, ca pre un martur =i ]nt[ritoriu a=e-
dzim`nturilor noastre s[-l punem.
1
Sfatul acesta Uleului pl[cu, Biholul nu-l lep[d[, dul[ii ]nc[
pentru bun[tatea sfatului cu capetele plec`nd s[mnul primirii
ar[tar[. Ce nice sfatul Inorogului de ]ngem[narea g`ndului lip-
sit era, ]nt`i c[, v[dzind Inorogul pre Camilopardal precum asu-
pra celorlal\i oarecum s-au m`niiat, ca =i mai mult asupr[-le s[-l
porneasc[ siliia, ca doar[ pentru m`niie, ar uita l[comiia =i ]n
fierb`nteala singelui cuv`ntul drept[\ii ar gr[i
2
(c[ nu pu\in pre-
pus era ca nu cumva cu aceasta pricin[ obrocul Camilopadalului
de la Corb s[ s[ fie adaos, care lucru s-au =i t`mplat, precum
mai gios s[ va dzice). A doa, ca doar[ ar putea cunoa=te la ce
s[v`r=it bate a lor socoteal[, ce ar avea de la d`nsul s[ cear[ =i
]n ce feliu ar pofti s[ s[ a=edze acea ne]nc[lzit[ ]ntre d`n=ii
r[ceal[
3
.
A=edar[, cu to\ii ]mpreun[ scul`ndu-s[, a doa dzi ]ntr-alt loc
s[ ]mpreunar[, unde ]nt`i Uleul ]ntr-acesta chip voroav[ f[cu:
Eu, o, priietinilor, unde nedejduiam c[ mai mult folos =i agiu-
torin\[ spre a lucrului ispr[vire vom avea, acolea semne ]mpo-
trivnice =i cuvinte cu zgr[bun\i de ghea\[ amestecate v[dzuiu
(]ns[ pentru aceasta, ]ntr-aceast[ dat[ mai mult voroav[ a face
nu pociu). De care lucru, dup[ a Inorogului ]ntreag[ sf[tuire, ale
1
Preocupat ]n modul cel mai sincer s[ ]ncheie pace, Dimitrie consiliaz[ pe
participan\i s[ ofere daruri lui Mavrocordat pentru ostenin\[ =i propune s[
se continue tratativele f[r[ acesta ]n alt[ parte, urm`nd ca Exaporitul s[
arbitreze numai ]n chestiunile mai grele.
2
Miz`nd pe sup[rarea lui Mavrocordat ]mpotriva p[r\ii muntene, Dimitrie
spera ca acesta, sub impulsul furiei, s[-i fac[ lui dreptate, f[r[ s[ mai fie nevoie
de a-l r[spl[ti b[ne=te.
3
}n realitate, dup[ cum ]=i da seama =i scriitorul, sup[rarea Exaporitului
era simulat[, prilej pentru el de a i se m[ri obrocul, adic[ darurile periodice
din partea lui Br`ncoveanu.
231 Istoria ieroglific[ . Vol. II
altora ]n chip de prorocii paradigmate ]ntr-o parte l[sind, acmu
]ntre noi cu line suflete =i ]mp[cate inimi, ce greu =i ce iu=or
]nainte ne-ar ie=i, cu osirdie s[ cerc[m, ca a=e, dup[ a lucrului
trebuin\[, ]ntr-o parte l[sindu-ne, spre ce cinste= =i cu cuviin\[
ar fi s[ ne alc[tuim.
Atuncea, Inorogul, v[dzind c[ boldurile Uleului ]n piielea
Camilopardalului ]mpung, dzis[: Eu ]nc[, o, priietine, mult m-am
mierat c[ chipul pre carile singuri voi de cinstit =i de drept l-a\i ales,
acela acmu ]ntre miiere amestec[ fiiere, =i foarte r[u ]mi pare,
c[ci pricina mai dintr-ad`nc a cunoa=te nu pociu (c[ pricina
cunoscut[ fiind, oric`t de aspr[ ar fi, vreun leac spre netedzirea
ei s[ nu s[ afle nu poate).
Biholul dzis[: (Ucenicii Epithimiii supt dascalul Pleonexiii s[
supun
1
), ce acmu vremea acestor provlimate nefiind, la ale noastre
enthimemate s[ ne ]ntoarcem. Inorogul ]ntr-o parte, Corbul
]ntr-alt[ parte trage, iar[ dreptatea pre calea sa va merge. Ce acmu
]nt`i trebuie s[ =tim pofta Inorogului de la Corb, ce =i carea ar fi.
2
Inorogul dzis[: Eu, o, priietinilor, ceva greu =i f[r[ cale de la
Corb nu poftesc, f[r[ numai el singur ]n sine socotindu-s[, ce va
afla str`mb s[ ]ndreptedze, =i ce dreptatea pofte=te, s[ pofteasc[
=i s[ ]nvoiasc[.
1
Acmu, dar[, asemenea =i eu a =ti a=i pofti de la
mine Corbul ce ar cere.
1
Aluzie la faptul c[ sup[rarea lui Mavrocordat era simulat[, acesta a=tept`nd
s[ fie pl[tit pentru serviciul cerut. Comportarea ]naltului demnitar st`rnise =i
dezaprobarea lui +tefan Cantacuzino =i a lui Dimitrie Cantemir, nu numai a lui
Dositei.
2
Plecarea lui Alexandru Mavrocordat constituie prilejul ca Dositei s[-=i ia
asupra sa rolul de arbitru al tratativelor de ]mp[care, rol cu care =i fusese
]nvestit de Br`ncoveanu. Cunosc`nd bine dedesupturile acestui conflict, el
]ntreab[ pe Dimitrie care ]i erau preten\iile ca s[ se ajung[ la ]mp[care.
3
Este interesant[ preten\ia de principiu pe care o ridic[ Dimitrie: el nu
dorea ceva ce ar fi fost nedrept, ci numai ]nl[turarea abuzurilor comise asupra
sa de c[tre Br`ncoveanu.
232 Dimitrie Cantemir
Uleul dzis[: Corbul de la tine alt[ceva nu pofte=te, f[r[ nu-
mai priete=ug =i dragoste adev[rat[.
1
Inorogul r[spuns[: De vreme ce el priete=ug =i dragoste
adev[rat[ pofte=te, iat[ c[ =i lui ca acelea=i a ne da i s[ cade (c[
toat[ pofta bun[ cu binele c[tr[ altul a s[ ob=ti pofte=te). }ns[
de pre ce vom ]ntr-adev[rat a cunoa=te putea, c[ unul c[tr[ altul
aceia=i cerere =i dare pline=te (c[ voile de bine voitoare din
cuv`nt ]ncep =i f[r[ z[bav[ ]n fapt[ sf`r=esc). Deci, c`t despre a
mea parte ar fi, p[r[sind vr[jm[=iia neprietiniii, ]ndat[ toat[
giuruin\a =i plinesc (c[ nici mai mult ceva Corbul de la mine are
a pofti). Care lucru, Corbului deplin a-i sluji nu poate, de vreme
ce eu, deos[bi de aceasta, asupra lui =i alt feliu de dreptate pre-
cum s[ fiu av`nd ]n toat[ lumea =tiut ieste. De care lucru, atun-
cea numai s[ va dovedi precum adev[rat din vr[jm[=ie ]ntor-
c`ndu-s[, spre dragoste s[ fie purces, c`nd str`mb[tatea l[sind,
dreptatea a lucra va ]ncepe. A=ijderea, ]mpotriv[ lucrul ieste de
socotit, c[ Corbului despre mine pace d`ndu-i-s[, ]ndat[ toat[
odihna ]=i agonise=te, carea la mine nu ieste a=e, c[ci sint =i
altele carile neodihna ]mi pricinesc, =i acelea toate de nu s[ vor
spre odihn[ alc[tui, nici eu de tot a m[ a=edza =i a m[ odihni
pociu (c[ priete=ugul adev[rat ieste de bun[voie ]nchisoarea su-
fletului ]n trupul strein =i p[timirile streine ca pre ale sale a le
suferi). }ns[ nici cu socoteala ]ntreag[ s[ poate numi acela carile,
focul a\i\ind, cu ochii ]n fum s[ stea, c[ macar c[ focul spre
trebuin\[ s[ a\i\[, ]ns[ mai denainte a socoti trebuie ca fumu-
lui loc de r[zsuflare d`ndu-s[, celuia ce-l aprinde ]n[du=al[ s[
nu fac[. Deci de v[ ieste socoteala ca aceasta dragoste deplin[
=i adev[rat[ s[ s[ fac[, ]nt`i toate peristasele s[ s[ cerce =i
1
+tefan Cantacuzino ocole=te ]n mod voit fondul lucrurilor, declar`nd c[
domnul |[rii Rom`ne=ti se mul\ume=te cu o amici\ie sincer[ din partea lui
Dimitrie.
233 Istoria ieroglific[ . Vol. II
afl`ndu-s[ precum s[ cade s[ s[ a=edze =i a=edzindu-s[ cinste=
s[ s[ p[zasc[.
1
Biholul dzis[: Ce =i carile pot fi acele \ircumstan\ii?
Inorogul dzis[: Dup[ a mea socoteala, sint acestea:
}nt`i: ]mpu\ite ranele vr[jm[=iii, cu mehlemul adev[ratei dra-
goste ung`ndu-s[, s[ s[ t[m[duiasc[ =i toate asuprelele din-
tr-]mbe p[r\ile, ca cum nici n-ar fi fost, s[ nu s[ mai pomeneas-
c[ (c[ pomenirea asuprelelor ]nnoiesc =i ijd[r[sc neprietiniia).
A doa: pentru cele viitoare lovituri bun[ paz[, ca de vor =i
vini, a lovi s[ nu poat[, iar[ de vor =i lovi, a r[ni putere s[ nu
aib[ (c[ ce s-au t`mplat o dat[, s[ poate t`mpla =i de alt[ dat[).
A triia: vr[jm[=iia nu numai din gur[ s[ s[ p[r[sasc[, ce de-
odat[ cu cuv`ntul =i ciniile r[ut[\ii din m`ni s[ s[ lepede, ispitele
s[ s[ p[r[sasc[, u=ile =i ferestrile sim\irilor, despre tot aburul =i
v`ntul tulbur[rii astup`ndu-s[, tare s[ s[ p[zasc[, ca nu c`ndai
nepriimitorii bunului acestuia lucru, vreme =i loc afl`nd, ]n casa
line=tii oaspele tulbur[rii s[ poat[ b[ga (c[ v`ntul r[ut[\ii =i a
vicle=ugului at`ta de sup\ire ieste, c`t nu numai prin g[uricea
urechii destupate, ce =i prin inima supt l[cata socotelii ]ncuiat[
a r[zbate poate).
A patra =i cea mai de treab[ ieste ca toat[ dreptatea s[ s[
plineasc[, pentru ca nu cumva, unul despre altul ]n pagub[
r[m`ind, mosor`tura aceii lovituri durerile vechi ]n minte s[
aduc[ (c[ paguba avu\iii la muritori din r[d[cina sufletului a fi
s[ socote=te, pentru aceia, precum averea din suflet s[ fie s[
dzice =i la cei mai mul\i a=e s[ crede). Deci cu bun[ osirdie s[
c[ut[m trebuie, ca cine supt pagub[ ieste =i carile pricina aceii
p[gubiri s[ fie fost s[ afl[m, de ciia, cu cump[na drept[\ii
cump[nindu-s[, fietec[ruia partea ce i s-ar c[dea, dreapt[ ]mp[r-
1
Sesiz`nd lipsa de bun[voin\[ a p[r\ii muntene, Dimitrie riposteaz[, c[
]n timp ce Br`ncoveanu se poate mul\umi cu pacea oferit[, el, Dimitrie, a fost
]n acest timp p[gubit, situa\ie ce oblig[ la o atent[ analiz[ a chestiunii ]n
cadrul tratativelor.
234 Dimitrie Cantemir
\al[ s[ i s[ fac[. Nici dzic, o, priietinilor, pagube ca acela s[ s[
pomeneasc[, carile unul ]n pizma altuia pre la vr[jitori =i pre la
v`n[tori ar fi pierdut, ce ca celea carile tir[ne=te streinele pr[-
d`nd, ca cum ale sale ar fi, le \ine =i f[r[ nici o pravil[ a drept[\ii
le st[p`ne=te.
1
Uleul dzis[: Adev[rat c[ precum ]n multe dreptate ai =i noa[
=i altora =tiut ieste. }ns[ am pofti ca =i acmu de la tine s[ aud-
zim, ce ar fi acea dreptate =i cum s-ar putea plini?
Inorogul dzis[:
}nt`i: birlogul carile de mo=ie ne ieste =i p`n[ acmu de c`teva
ori Corbul tir[ne=te cu siloghismurile sale, unora =i altora l-au
dat, de acmu ]nainte aceasta s[ nu mai adaog[ a face.
2
A doa: ]n monarhiia dobitoacelor pasirile amestec s[ nu aib[,
nici pliscul Corbului de piielea Boului s[ s[ mai ating[.
3
A triia: toate cuiburile Corbului, carile mai denainte de acesta
epitrop pasirilor au fost, Corbul de acmu ]ntr-]nsele nici s[ s[ oa[,
nici pui s[ scoa\[, nici altor pasiri s[ le dea, ce dup[ dreptate, puilor
Corbului carii s[raci de p[rinte au r[mas, ]napoi s[ s[ ]ntoarc[.
4
1
}n timp ce primele trei puncte prevedeau posibilit[\ile de principiu pentru
evitarea unor noi conflicte, punctul al patrulea, cel mai important, cere ca
Br`ncoveanu s[ repare nedreptatea, adic[ s[ dea ]napoi ceea ce st[p`ne=te cu
silnicie, f[c`nd dreapt[ ]mp[r\eal[. Este vorba de re]mp[r\irea mo=tenirii lui
+erban Cantacuzino, fostul domn al |arii Rom`ne=ti (1678-1688).
2
Consider`nd domnia Moldovei ca un drept de mo=ie al familiei Cantemir,
Dimitrie cere ca Br`ncoveanu s[ nu se mai amestece ]n via\a politic[ a acestui
principat, numind sau mazilind pe domni dup[ bunul s[u plac.
3
Clon\ul Corbului: b`ntuiala, zavistiia lui (D. C.).
Aceast[ prevedere seam[n[ cu cea dint`i, Dimitrie mai f[c`nd ]n plus
precizarea de detaliu, ca ura domnului muntean (pliscul Corbului) s[ nu se
mai ]ndrepte ]mpotriva nici unui moldovean, fie el domn sau boier.
4
Corbul carile mai denainte de acesta epitrop pasirilor au fost: +erban Vod[ ,
adic[ +erban Cantacuzino, unchi al lui Br`ncoveanu =i socru al lui Dimitrie,
c[s[torit cu fiica sa, Casandra; cuiburile: satele, adic[ mo=iile acestui domn,
iar puii sunt ficiorii, n[scu\i, copiii lui +erban. Acest punct prevede deci ca
235 Istoria ieroglific[ . Vol. II
A patra: penele, aripile =i to\i fulgii =i tuleiele Corbului tre-
cut, Corbul de acmu ]ntre penele sale s[ nu le amestece, ce
mo=tenitorilor ]napoi s[ le dea. C[ci penele Corbului trecut
dintr-acestui de acmu foarte bine s[ cunosc, c[ aceluia sint cu
doa[ fe\e, pe de o parte negre ca a Corbului, iar pe alta pestri\e
ca de pajor[ =i sure ca de vultur.
1
Acestea, dar[, Corbul cu fapta plinind, o, priietinilor, precum
spre adev[rata dragoste s-au ]ntors voi putea cunoa=te. Iar[
amintrile, macar cum a m[ ]ncredin\a nu voi putea (c[ giuruin\ele
cuvintelor f[r[ plineala lucrurilor, ca oa[le f[r[ plod =i ca s[-
min\ele f[r[ road[ sint).
Biholul, macar c[ toat[ puterea =i pozvoleniia epitropiii avea,
]ns[ pentru ne]ncredin\area ]n lesne a s[ muta socoteala Corbu-
lui, din sine asupra lucrului apofasin s[ fac[ nu ]ndr[zniia. De
care lucru, vremea cump[r`nd (c[ Biholul precum la c[ldur[, a=e
la frig din fire nesuferitoriu ieste), ]ntr-acesta chip r[spuns[:
Toate poftele tale drepte =i pe cale sint, =i a=e, s-ar c[dea ca
toat[ dreptatea s[ s[ plineasc[. }ns[ pentru tuleile Corbului tre-
cut din gura Corbului acestuia, cu giur[m`nt asupra numelui Vul-
turului ceresc am audzit, precum nici vreodat[ s[ nu le fie luat,
nici acmu la d`nsul s[ s[ afle. De carea, macar c[ cu to\ii bine
=tim c[ adev[rul nu gr[ie=te, ]ns[ noi ca priietini a ]mbe p[r\ilor
nevoitori vom fi, ca nici el de minciun[ s[ s[ ru=inedze, nici
dreptatea ta acoperit[ =i c[lcat[ s[ r[m`ie. +i de vreme ce poftele
Br`ncoveanu s[ ]napoieze urma=ilor fostului domn mo=iile =i satele pe care le
r[pise. Un mo=tenitor al unei p[r\i a mo=iilor reclamate era =i Dimitrie ]n
calitate de ginere (pe acest temei pretinsese =i domnia |[rii Rom`ne=ti).
1
Penele, aripile, fulgii: banii =i alalt[ avu\iie, iar tuleiele: lei b[ tu\i, bani 120
(D. C.).
Preten\iile lui Cantemir mai cuprind =i prevederea ca Br`ncoveanu s[
]napoieze urma=ilor =i averea b[neasc[ a lui +erban. Rezult[ c[, cel pu\in ]ntr-o
anumit[ m[sur[, conflictul dintre Cantemir =i Br`ncoveanu era un banal litigiu
de familie.
236 Dimitrie Cantemir
ce sint acmu cum s[ cade am ]n\eles =i lucrul p`n[ la at`ta au
sosit, ]nc[ pu\in[ vreme ]ng[duitoriu s[ fii cu to\ii te poftim =i
acestea toate de nu s[ vor face, ]nc[ mai cu multul dec`t ai
poftit, atuncea am[geala despre mine s[ o \ii.
1
A=edar[, cu at`ta cuvintele =i voroavele ]ntre d`n=ii puindu-se
=i cu lucrul a le s[v`r=i r[m`ind, cine=i la ale sale s[ dus[r[. Iar[
Biholul c[tr[ Corb carte ]ntr-acesta chip scris[:
Biholul Cinei, Corbului Dealurilor, s[n[tate! Pentru pricina
]ntre tine =i ]ntre Inorog, pre carea ca s[ o caut =i s[ o ispr[v[sc
tare m-ai rugat =i ]n ori ]n ce chip o voi alege, a=e s[ =i fac, voie
slobod[ mi-ai dat, iat[, cu pu\ine cuvinte vei =ti c[ lucrul la aceas-
ta au vinit, ori din tuleiele Corbului trecut, ori dintr-ale tale ]n
tot anul Inorogului patru mii de tuleie s[ dai, adec[ ]n toate trii
lunele c`te o mie, =i tuleiele s[ nu fie negre de pe spate, ce albe,
de pre supt p`ntece zmulte.
2
Din toate cuiburile, c`te Corbul tre-
cut au avut =i acmu ]n monarhiia pasirilor s[ afl[, a triia parte
]n puterea =i obl[duirea Inorogului s[ s[ dea, c[ci acestora
adev[rat =i drept mo=tenitoriu a fi s[ cade.
3
Apoi, pre piielea Bou-
lui clon\ul t[u s[ nu mai ]mble, nici ]n monarhiia dobitoacelor
1
De=i avea depline puteri, Dositei nu ]ndr[zne=te s[ hot[rasc[ ]n ceea ce
prive=te preten\iile lui Dimitrie =i ca atare propune s[ am`ne tratativele p`n[
c`nd va primi un r[spuns de la domnul muntean. Av`nd grij[ s[ nu supere
p[r\ile venite la ]mp[care, el d[ dreptate ginerelui lui +erban-Vod[, dar \ine s[
precizeze c[, dup[ c`te =tie el, Br`ncoveanu neag[ c[ =i-ar fi ]nsu=it banii
predecesorului s[u.
2
}n scrisoarea trimis[ la Bucure=ti, Dositei propune ca Br`ncoveanu s[
]napoieze lui Dimitrie partea de bani ce i se cuvenea din mo=tenirea lui +erban
Cantacuzino sub forma unei rente anuale de patru mii de taleri de argint,
urm`nd ca suma anual[ s[ fie ]mp[r\it[ ]n c`te o mie de taleri trimestrial.
3
Dimitrie mai pretindea ca Br`ncoveanu s[-i ]napoieze a treia parte din
satele =i mo=iile lui +erban Cantacuzino, de=i acesta avea cinci copii. Pentru a
]n\elege lucrurile, facem precizarea c[ dou[ fete nu aveau drept la mo=tenire:
Maria, so\ia unui tr[d[tor, Constantin B[laceanu (mort ]n lupta de la Z[rnesti,
]n 1691) =i B[la=a, nem[ritat[.
237 Istoria ieroglific[ . Vol. II
s[ te m[i amesteci. Acestea noi am ales (macar c[ cu to\ii =tim
c[ mai mult[ =i mai mare parte dreptatea lui ar pofti). Aceasta
de folosul ob=tii =i de odihna ta a fi sf[tuim. Deci ]ntr-acesta chip
cu d`nsul priete=ugul a lega de vii vrea, chiar =i adev[rat, spre
]nt[ritura a=edzim`ntului r[spuns s[ ne dai, ca, ]mpreun[ cu
Camilopardalul =i cu al\ii ai t[i carii aicea s[ afl[, cuv`nt st[t[toriu
s[ d[m =i s[ lu[m. +i alt[ mai mult lucrul a cerca =i a zbate nu
mai ispiti (c[ lene=ul mai mult alearg[ =i scumpul mai mult
p[gube=te).
Corbul, de acestea ]n\eleg`nd, cum mai cur`nd ]napoi r[spuns
ca acesta trimas[: Pentru c`te mi-ai scris, foarte bine am ]n\eles.
Deci vii =ti c[ acestea toate, cu toat[ inima priimindu-le, le
]nt[resc =i le adeveresc =i, dup[ al vostru a=edzim`nt, cu fapta a
le plini nevoitori vom fi. Numai =i eu aceasta deos[bit poftesc,
ca tuleiele carile pre an voi da, nu supt numele d[riii, ce supt
chipul darului s[ fie. Pentru cuiburi, a=ijderea, vreo scrisoare la
mijloc s[ nu s[ fac[, pentru ca s[ nu s[ ]n\[leag[ c[ doar[
vreod`n[oar[ supt m`na noastr[ fiind, acmu de supt m`na noa-
str[ au ie=it.
1
Ca acestea Corbul =i c[tr[ Camilopardal scris[ =i pre am`ndoi
tare ]i ruga ca, foarte nevoitori fiind, s[ nu cumva lucrul neispr[vit
s[ r[m`ie, pentru carea har =i mare priete=ug de la d`n=ii va
cunoa=te, a c[ruia mul\[mit[ =i r[spl[tire f[r[ z[bav[ =i pre larg
o va face.
R[spuns ca acesta Biholul lu`nd, ]mpreun[ cu Uleul la Cami-
lopardal s[ dus[r[, pre carile, ]n multe feliuri rug`ndu-l (c[ci
precum mai sus s-au pomenit, la adunarea dint`i m`niindu-s[,
de lucru mai s[ p[r[sis[), ]l poftiia ca pre Inorog s[ pofteasc[ =i
1
Br`ncoveanu recunoa=te juste\ea preten\iilor lui Dimitrie; ]i restituie
banii ceru\i, dar nu din obliga\ie, ci ca dar, iar ]n privin\a mo=iilor, le va da =i pe
acestea ]napoi, ]ns[ nu printr-un act scris, pentru a nu se considera c[ ar fi fost
vreodat[ ]n m`na lui.
238 Dimitrie Cantemir
s[-l ]ndemne ca celea c[ la mijloc s[ pun s[ priimasc[. Deci Cam-
ilopardalul, de o parte adaogerea obrocului v[dzind (c[ci aceas-
ta ]nc[ de demult i s[ giuruis[), iar[ de alt[ parte, plecat[ rug[-
mintea lor ]nduplec`ndu-l, pre Inorog la sine chem`nd, ]nt`i pre
tain[, iar apoi =i la ival[, cu multe chipuri =i tropuri ritorice=ti
pacea l[ud[, iar[ vrajba huli (c[ ritorii mai mult[ materie de dzis
dec`t ]n lauda p[cii =i ]n hula vr[jbii a afla nu pot), apoi inima
Inorogului cu alte feliuri de dulci voroave =i giuruin\e a domoli
]ncepu, p`n[ mai pre urm[, la de=chiderea cuv`ntului viind, Cor-
bul din m`ndriia lui la c`t s-au l[sat ]i spunea =i precum at`ta
dare pre an s[ dea priime=te ]i dzicea. A=ijderea, cresc`nd dra-
gostea, precum =i darurile vor cre=te ]i giuruia. De ciia, de
socote=ti, dzice, c[ci sint priietin, cuv`ntul =i sfatul priietinului
t[u ascult`nd, acestea de aceast[ dat[ de la Corb, priime=te. Aces-
tea f[c`nd, pare-mi-s[ c[ nu vii gre=i.
A=edar[, de o parte Camilopardalul, de alta Biholul =i cu Uleul
]l ruga. Inorogul ]nc[, pre o parte, de via\[ primejdioas[ sup[rat
=i s[turat fiind, iar pre alt[ parte, ]ndemnarea =i pofta priieti-
nilor a c[lca neput`nd, pre pomenitele condi\ii a=edzim`ntul p[cii
priimi.
1
Dup[ aceia, cu to\ii de acolea scul`ndu-s[, iar[=i la l[ca=ul
Bivolului s[ dus[r[, unde to\i dul[ii, ogarii, coteii, ]mpreun[ cu
Uleul adun`ndu-s[, pre cinstea numelui =i pre credin\a cuv`n-
tului leg[m`ntul p[cii a=edzar[ (c[ci pre numele Vulturului ceresc
a s[ lega am`ndoi nu priimir[) (de vreme ce cine a sa cinste nu
p[ze=te, a celor cere=ti de abiia va cunoa=te). Apoi cu to\ii scu-
l`ndu-s[, cu capetele plecate, copitele
2
Inorogului s[ruta. Ino-
1
}n urma scrisorii lui Br`ncoveanu, care con\inea =i indica\ia de a se ajunge
neap[rat la o ]mp[care, Dositei =i +tefan Cantacuzino merg la Exaporit, pe
care ]l roag[ s[ mijloceasc[ ]mp[carea cu Dimitrie, ceea ce acesta consimte,
fiind s[turat de via\a primejdioas[.
2
Copita: m`na (D.C.)
239 Istoria ieroglific[ . Vol. II
rogul ]nc[=i ]mbr[\`=`ndu-i, precum i-ar s[ruta =i s[mn de pace
le-ar ar[ta, cu cinste ]i priimia.
+i a=e, ]ntr-acesta chip vrajba de 1.700 de ani ]ntre Corb =i
]ntre Inorog sf`r=itul ]=i lu[.
1
Iar[ toat[ cuprinderea istoriii ace=tiia aceasta ieste:
2
c[ Vul-
turul =i Leul de puternici ]mp[ra\i vr`nd s[ s[ sl[vasc[, mu=tele
]i batgiocurir[
3
, Vidra cu ne=tiin\a ]n fericire petrec`nd, cu sfatul,
f[r[ vreme, cine s[ fie o pricepur[ =i dintr-am`ndoa[ monarhiile
o izgonir[
4
, pre jiganiile =i pasirile viclene Liliiacul le batgiocuri
5
,
C[mila, coarne cerc`nd, =-au pierdut =i urechile
6
, Corbul, ]n doa[
monarhii s[ st[p`neasc[ vr`nd, supt cea pre an dare mai-micu-
lui s[u s-au legat
7
. +i precum toate sf`r=itul s[u au, a=e =i
dreptatea, vremea, locul, puterea =i biruin\a sa ]=i afl[.
8
1
Se ]ncheie astfel o conven\ie de pace, ferindu-se fiecare parte de jur[m`nt,
pace ce pune cap[t unui conflict de =aptesprezece ani (16881705) ]ntre
Br`ncoveanu =i Cantemire=ti.
2
Scriitorul rezum[ ]n c`teva cuvinte con\inutul =i ideile de baz[ ale Istoriei
ieroglifice.
3
Aluzie la r[scoala \[ranilor, care nu a avut loc.
4
Referire la mazilirea =i izgonirea lui Constantin Duca.
5
Aluzie la cuv`ntarea batjocoritoare a lui Marco pseudobeizadea la adresa
adun[rii de la Arn[ut-chioi.
6
Referire la dorin\a de ascensiune a lui Mihai Racovi\[ la puterea politic[,
soldat[ ]n final cu mazilirea =i aruncarea sa ]n ]nchisoare.
7
Ironie la adresa lui Br`ncoveanu, care, aspir`nd la st[p`nire =i peste
Moldova, a ajuns p`n[ la urm[ s[ pl[teasc[ bani unui principe mai slab, cum
era Dimitrie Cantemir.
8
Scriitorul ]=i ]nchipuia la acea dat[ c[, prin ]ncheierea p[cii cu Br`ncoveanu,
a ob\inut o mare victorie. Realitatea este c[, dup[ cum o va dovedi desf[=urarea
ulterioar[ a evenimentelor, aceast[ pace nu a fost dec`t un scurt armisti\iu,
pentru c[ atunci c`nd situa\ia se va schimba la Poart[ ]n favoarea sa,
Br`ncoveanu va relua politica de intrigi ]mpotriva fra\ilor Cantemir.
IAR{+I C{TR{ CITITORIU
Aminte, cinstitule, ]mi aduc c[ ]n r[d[cina c[r\ii am fost giu-
ruit, precum scara a numerelor =i cuvintelor streine t`lcuitoare,
la sf`r=it, iar[ a numerelor pasirilor =i dobitoacelor =i alalte supt
alte numere supus[ dezv[litoare la ]nceput vom pune. Ce dup[
gre=al[ mut`nd socoteala (c[ =i de pe aceasta s[mnul sl[biciunii
noastre vii putea cunoa=te), mutat-am =i sc[rile =i pre una ]n
locul al\iia am a=edzat. C[tr[ aceasta, macar c[ dezv[lirea nu-
merelor aievea giuruim, ]ns[, de betejirea inimilor foarte ferin-
du-ne, dezv[lind, le acoperim, =i acoperindu-le, le dezv[lim, pre-
cum semnele arithmetic[i destul te vor ]nv[\a, ]n carile, pu\in
ostenindu-te, ce vii cerca vii afla, =i a noastr[ p`n[ ]ntr-at`ta ferea-
l[ de nu vii l[uda, ]ncailea nu vii de tot def[ima, pentru carea
toat[ bun[ vrerea ]n m[surata-\i ]n\elepciune l[s[m.
Ia aminte c[ scara aceasta nu dup[ r`ndul azbuchelor, ce dup[
num[ rul fe\elor ]mbl[ .
CUPRINS
SCARA
A NUMERELOR +l CUVINTELOR IEROGLIFICE+TI
T~LCUITOARE
Zidirea Vavilonului }ncep[tura r[ut[\ilor ............................ 28
Semiramis Pofta izb`ndirii str`mbe........................ 28
Raiul sp`ndzurat Fericirea nest[ruitoare. ......................... 28
Evfrathul Nesa\iul l[comiii ................................... 28
Leul Partea moldoveneasc[ ......................... 28
Vulturul Partea munteneasc[ ............................. 28
Jiganie Tot neamul moldovenesc ..................... 29
Pardosul 10.800.100.3.1.20.8.2.70.100.
50.20.400.30 (Iorgaki vornicul)
l
....... 30
Ursul 2.1.200.8.30.10.5.2.70.100.50.
8.20.400.30 (Vasilie vornicul) .......... 30
Lupul 2.70.3.4.1.50.600.1.300.40.
1.50.400.30 (Bogdan hatmanul) ...... 30
Vulpea 10.30.10.5.200.300.2.30.
50.8.20.400.30. (Ilie stolnicul) ......... 30
Ciacalul 40.1.20.200.400.300.
400.200.5.100 (Maxut u=er) ............. 30
M`\a S[lbatec[ 10.30.10.5.20.1.300.1.20.400.
7.8.50.70 (Ilie Cantacuzino) ............. 30
Pasire Tot neamul muntenesc. ........................ 31
Brehnacea 20.800.200.300.1.50.300.8.
50.200.300.70.30.50.8.20.400.30
(Costantin stolnicul) ......................... 31
1
Cifrele numelor corespund literelor chirilice. }n dreapta se d[ nu pagina\ia
manuscrisului, ci cea a edi\iei de fa\[.
16 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
Volumul I
CUPRINS
242 Dimitrie Cantemir
+oimul 9.70.40.1.80
70.200.300.5.30.50.8.20.
400.30 (Toma postelnicul) ............... 31
Uleul 200.300.5.500.1.50.80.1.600.
1.100.50.8.20.400.30
(+tefan paharnicul) .......................... 31
Cucunoz 40.8.600.1.8.200.80.1.
300.1.100 (Mihai spatar) .................. 31
Coruiul 100.1.4.400.20.1.50.400.30
(R[ducanul) .................................... 31
H`r[\ul 100.1.4.400.30.3.70.30.5.
200.20.400.30 (Radul Golescul) ..... 31
B[l[banul 200.5.100.2.1.50.20.1.300.1.20.
400.7.8.50.70 (+erban Catacuzino) .. 31
Blend[ul 200.5.100.2.1.50.30.70.3.
70.500.5.300.400.30
(+erban logofetul) ............................ 31
Monarhie |ar[, public[ ........................................ 32
C`nii 20.1.80.8.20.5.600.1.50.30.5.
(Capichehaile) ................................. 32
Ogari 20.1.30.1.100.1.200.8
(C[l[ra=i) ......................................... 32
Coteii 8.200.20.800.1.4.5. (Iscoade) .............. 32
Bursuc 30.400.80.400.30.2.70.100.50.
8.20 (Lupul vornic) ......................... 32
Nev[stuic[ 500.1.300.1.4.5.4.400.30.400.8
(Fata Dedului) ................................. 32
Guziul Orb 4.5.4.400.30 (Dedul) ........................... 32
+oarece 400.100.200.5.20.5.30
(Ursechel) ....................................... 32
Corbul 2.1.200.1.100.1.2.1.2.70.4.1
(Basaraba voda) .............................. 33
Alalte numere de pasiri sau de dobitoace carile s[ pomenesc sau nici
vreo s[mnare nu au, sau carea ieste s[ aib[ ]ns[mnare la locul s[u s[
va pomeni.
243 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Pasire rump[toare Rudeniia =i boierimea celor
mari, a muntenilor .......................... 33
Jiganie rump[toare Boierimea =i cei mai mari
a moldovenilor ............................... 33
Jiganie v`n[toare =i Boierime mai de gios
de v`nat a moldovenilor ................................. 33
Pasire v`n[toare =i de Boierimea mai de gios a mun-
v`nat tenilor ............................................... 33
Dobitoc supus |[r[nimea, prostimea moldo-
venilor ............................................. 33
Pasire supus[ |[r[nimea, prostimea mun-
tenilor .............................................. 33
C[prioara 20.1.100.1.300.7.8.5.200.
300.8.8. (Caratziestii) ...................... 34
Leb[da 20.70.100.50.5.200.20.
400.30.2.1.50.400.30
(Cornescul banul) ............................ 34
Adunarea soborului Domniia lui Constantin vod[
dint`i dint`i ................................................ 35
}n s[bor a s[ ob=ti Cu to\ii ]ntr-un sfat a fi ......................... 35
Epitrop Domn a fietec[rii \[ri ............................ 39
Liliac 40.1.100.20.70.700.5.2.4.70.
40.80.5.10.7.1.4,5 (Marco
Pseudobeizade) ................................ 36
Vidra 20.800.200.300.1.50.300.
10.50.2.70.4.1.4.400.
20.1 (Constantin vod[ Duca) ............ 43
B`tlanul 4.8.40.1.20.8 (Dimaki)......................... 44
Brebul 40.80.400.100.50.1.7.80.70.
200.300.5.30.50.8.20
(Bpuraz postelnic) ............................ 47
Monarhiia celor de ap[ |[rigr[denii ......................................... 49
N[voadele Lucrurile 300.400.100.
300.7.5.200.300.8(turce=ti) .............. 50
C[mila 40.8.600.1.30.1.20.8.100.1.20.
2.8.300.7.1. (Mihalaki Racovitza) ..... 54
244 Dimitrie Cantemir
Strutocamila 40.8.600.1.8.2.70.4.1 (Mihai
vod[) ................................................ 54
Marginile g`rlelor F[nariul |arigradului ........................... 55
C[prioara de Aravia 4.8.40.8.300.100.1.200.20.70.
20.1.100.1.300.7.5. (Dimitra=co
Caratze) ............................................ 56
Epitrop Vulturului Domn |[r`i 40.400.50.300.5.
50.5.200.300.8 (Muntene=ti) ............ 58
Siloghismul 40.1.7.8.30.10.5 (Mazilie) unuia =i
4.70.40.50.10.5 (domnie) altuia....... 56
Ca asina despre maic[ Vi\a bun[, carea s[ trage despre
maic[ ................................................ 60
Co\ofana 3.100.1.40.1.300.8.20.400.30
(Gramaticul) muntenesc ................... 79
Cornul cel de putere Pecetea domniii Moldovei .................... 81
Pova\a Leului Jelea =i tragerea neamului
moldovenesc..................................... 81
Br`ul ars Ieste meideanul pe ceriu de
la zodiacul Racului p`n[ la
al Capricornului ................................ 87
C[derea la gramatic[ Slovene=te padej, l[tine=te
casus ................................................. 89
Moim`\a Chipul voroavii 40.400.50.
300.5.50.5.200.300.8
(muntene=ti) ..................................... 91
Co=codanul 2.1.20.1.100.5.200.20.400.30.
1.3.1 (Vacarescul aga)...................... 91
Papagaia 80.1.80.8.20.70.40.50.5.
50.70 (Papi Comneno) ..................... 94
Privighitoarea 20.1.20.1.2.5.30.1 (Cacavela) ............. 96
Cinci glasuri a lui Por- Temeiul loghic[i: neamul,
firie chipul, deos[birea, hiri= =i
t`mplarea ......................................... 96
+coala lui Dioghenis S[ chema filosofiia c`neasc[,
carii toate lucrurile fire=ti
dzicea c[ n-au ru=ine ....................... 100
245 Istoria ieroglific[ . Vol. II
P[rintele planetelor Soarele .............................................. 106
Coarne ca a boului Luarea domniii, adaogerea
puterii ............................................. 129
R`sul 40.8.600.1.30.1.20.8.100.800.
200.5.300 (Mihalaki Roset) ............ 131
Pestriciune =i pic[turi Me=ter=uguri =i vicle=uguri ................. 132
St`bla finicului a Cinstea numelui a c`=tiga ................... 134
apuca
Din c[mil[ ]n pasire Din moldovan, muntean a face ........... 138
a muta
Alegerea dintr-alalt[ Pribegia din \ara sa ............................. 139
monarhie
Din dobitoc pasire Din moldovan, muntean..................... 141
De la pasiri aripi, iar De la munteni agiutoriu, iar
de la dobitoace coarnede la moldoveni domnie, bu[r ............... 141
Cerc`nd coarne, =-au Poftind domnie, =-au pierdut
pierdut urechile mo=iia ............................................. 141
Cerc`nd pasire a fi, Vr`nd a fi cu muntenii, au
nici dobitoc nu mai ie=it =i din moldoveni ...................... 141
poate fi
Hameleon 200.20.1.100.30.1.300.1.20.
8.100.70.200.5.300
(Scarlataki Roset) ........................... 143
Veveri\a 40.1.50.70.30.1.20.8.100.70.
200.5.300 (Manolaki Roset) ........... 143
Coracopardalis. 50.5.20.400.30.1.8 (Neculai),
Pardos f[cut Corb ficiorul lui 10.800.100.3.
1.20.8 (Iorgaki) .............................. 144
C[pu=i pline de singe Pungi pline de bani ............................ 145
Vremea foame\ii Domniia 4.400.20.10.8.2.70.
4.1. (Duchii voda) celui b[tr`n ....... 145
C[c[radza C[milii Banii ce ar str`nge 40.8.600.
1.8.2.70.4.1. (Mihai voda) .............. 145
Dinafar[ de grajd Afar[ din trebele \[r`i, cur\ii .............. 145
G`ndacii Datornicii de la |arigrad. ................... 145
246 Dimitrie Cantemir
Pestriciunea R`sului Acesta la nume om bun, iar[
pe supt p`ntece, iar[ la fapte, ]ntr-ascuns, viclean
spinarea tot ]ntr-un =i r[u ............................................... 145
p[r
Sac de nuci Voie slobod[, fal[ de=art[ .................. 146
H[rariu de h[meiu Ocna de sare, c[m[r[=ie de
ocn[................................................ 146
Coada, mai denainte Boieriia, din carea era mazil,
t[iat[, s[-i puie s[-i dea ........................................... 146
Florile, v[pselele Ha- Voie slobod[, minciuni, vicle-
meleonului d[ruite =uguri a face =i a scrie ...................... 146
De poama Helgii mul\i De nunta ei mul\i nedejduia ............... 147
din\ii ]=i ascu\iia
Finicul ]n focul s[u Cela ce ]n n[cazul s[u s[ pe-
murind depse=te =i s[ m`ng`ie .................... 147
|`n\ari, grieri, albine, C`nt[re\i de nunt[, fete =i
furnicile, mu=i\ile neveste carile poart[ dan\ul ............ 149
Broa=tele =i broateci |iganii al[utari =i cobzari.
Ace=tea l[cuiesc ]n Bro=teni ............. 149
Evfrathul Evropii Dun[rea ............................................. 149
Din cele cu soldzi Din G[la\i, unde ieste bi=ugul
pe=telui ........................................... 149
Nevast[ ficioar[, fi- P`n[ a nu s[ m[rita era ne-
cioar[ nevast[ vast[, iar[ m[rit`ndu-s[,
au ie=it fat[ ..................................... 149
Peste =ese vremi roada El, st[rp fiind, ea peste =ese
s[-i coboar[ ani s[ purceadz[ grea...................... 149
Patul nev[psit Semnele ficioriii neaflate, ne-
ar[tate ............................................ 150
Dzilele de fier ]n vea- Vremea turburat[ ]n fericire
cul de aur ]ntoars[ ........................................... 152
Lacone=te Pre scurt =i deplin ar gr[i
ce ar trebui ..................................... 153
De pre unghe leul Din pu\in, mult, de pre mic,
mare a cunoa=te .............................. 156
247 Istoria ieroglific[ . Vol. II
S[mnul biruin\ii ]ntre S[mnul crucii ]ntre coarnele
coarnele taurului bu[rului .......................................... 164
B`rlogul Casa, l[ca=ul, satul de mo=ie
Irod, Inorog, mono- 4.8.40.8.300.100.4.200.20.70 ........... 165
cheros, el. 2.70.4.1 (Dimitrasco voda) ............. 166
Filul, elefantul, el. 1.50.300.10.800.600.8.2.
70.4.1 (Antiohi voda) ..................... 166
Cetatea Deltii Udriiul, zidiul cet[\ii ]n chipul
deltii ............................................... 167
}nceputul A, sf`r=itul s 1.4.100.10.1.50.70.80.70.
30.8.200 (Adrianopolis) ................. 167
Apa lui M., apa lui A., 40.1.100.8.200.1.1.100.
apa lui T. 300.1.300.400.50.300.
7.5. (Marisa, Arta, Tuntze) .............. 167
Vulturul ceresc Dumn[dz[u-P[rintele ........................ 168
Taurul ceresc Dumn[dz[u-Fiiul ............................... 168
Capi=tea Epirochiii 2.30.1.600.200.1.100.1.10
(Vlah Sarai) .................................... 168
Mun\ii Casele, por\ile turcilor celor
mari ................................................ 169
Codrii Casele, por\ile mai mici ...................... 169
Camilopardalul 1.30.5.600.200.1.50.4.100.
4.200.40.1.2.100.70.20.70.
100.4.1.300 (Alehsandros
Mavrocordat) ................................. 169
Hrismos G`ndul, ]nv[\[tura =i avaniia
Por\ii ............................................... 169
Povestea Camilopar- Minunat[ l[comiia Por\ii =i
dalului pentru apa viniturile ]mp[r[\iii tur-
Nilului ce=ti ................................................ 169
Capi=tea Pleonexiii }mp[r[\iia 300,400.100.20.
400.30.400.8 (turcului) .................. 176
Cetatea Epithimiii Inima, omul lacom sau lumea ............ 172
730 st`lpi Dzilele =i nop\ile ]ntr-un an ................ 174
24 de mile Lunele de dzi =i de noapte .................. 174
Patru uli\e Patru p[r\i a anului ............................ 174
248 Dimitrie Cantemir
Nu monarhie, ce pu- Nea=edz[m`ntul st[p`nirilor .............. 174
blic[
Chipurile bodzilor Mul\imea str`mb[t[\ilor ..................... 175
Pleonexia L[comiia, la carea muritorii
s[ ]nchin[ ........................................ 176
Vin[toarea filului cu Me=ter=ugul Por\ii spre lucra-
harbuzul rea l[comiii ..................................... 177
+epte trule despre r[z- +epte dzile si =epte nop\i a
s[rit =i =epte despre s[pt[m`nii ...................................... 179
apus
Trula cea mare din Poarta veziriului. Haznaoa ................. 179
mijloc
Soarele de unde r[z- Aurul, avu\iia de pretiutin-
s[riia, ]n trul[ loviia derea, acolo s[ str`ngea .................. 180
Ar[tarea ceasurilor ]n }n toat[ vremea nep[r[sit[
trule pofta =i str`nsoarea avu\iii ............... 180
C[mara cu =epte st`lpi Cetatea, t`rgul |arigradului
pe =epte mun\i ................................ 180
Drumul planetelor Uli\ile cet[\ii =i giude\ele .................... 180
Leb[da b[tr`n[ 80.1.50.1.10.70.300.1.20.
8.300.5.100.300.7.8.40.
1.50.400.30 (Panaiotaki
tertzimanul) .................................... 181
Voia voilor, puterea Voia, puterea dumn[dz[iasc[ ............. 182
puterilor
Nilul apa Adunarea =i ]mpr[=tiierea l[-
comiii .............................................. 183
Cuv`ntul cuvintelor Dumn[dz[u-Fiiul ............................... 183
}nceputul ]ncep[turilor Dumnn[dz[u-P[rintele ...................... 183
Sf`r=itul sf`r=iturilor Dumn[dz[u-Duhul Sf`nt... ................. 183
Chipul bodzului a privi La slujba Por\ii, la l[comie
a ]ntra ............................................. 183
Jirtf[ Mit[, m`zd[, daruri ............................ 183
M`na str`mpt[ S[r[cie, sl[biciunea averii .................. 183
249 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Iar[ ]n mine ceva lu- Camilopardalul, sufletul de
cru de materie nu materie =i muritoriu a fi crede ............. 184
am, f[r[ numai du-
hul, carile m[ poart[
Lut galb[n Aur, galbeni ........................................ 184
Scaun de foc A=edz[m`ntul, via\a poftii
=i pedeapsa l[comiii ........................ 184
Supt picioare cupto- Sprijineala l[comii ]n avu-
ra= de aram[ plin \iia trec[toare .................................. 185
de jeratec
F[clii =i par[ de foc Pofta l[comiii nest`mp[rat[ ............... 185
Chip ve=ted Lacomiia de r`vna tuturor
bole=te ........................................... 185
Boala ]mp[r[teasc[ G[lb[narea ........................................ 185
Cump[na Giudecata socotelii, drept[\ii .............. 185
Ahortatos, anevsplah- Pentru mita nes[turat[ =i
nos nemilostiv[ ..................................... 185
Leica Punga sau voia lacomului .................. 185
}nchiderea ochilor Lacomii s[ fac a nu videa
boadz[i =i a nu priimi darurile ......................... 186
Punerea urechii spre Vor s[ audz[ c`t =i ce li s[ d[ .............. 186
ascultare
Filohrisos Robul, iubitoriul aurului =i
mijlocitorii pentru aducerea
m`zdii ............................................. 186
Gura tartarului Nesa\iul l[comiii ................................. 186
C[r[mida ro=ie Arama =i alte daruri mai
proaste ............................................ 186
F`nt`nele Nilului }ncep[tura =i ]nv[\[tura
l[comiii. .......................................... 187
Lutul galb[n pentru Banii la nevoie ................................... 188
dzua neagr[
Fiiul mieu te nume=te L[comiia pe Camilopardal fiiu
de suflet l-au luat ............................ 188
N[bu=irea apei Adaogerea, ]nmul\irea vinitului .......... 190
250 Dimitrie Cantemir
Cetatea pre st`lpi ]nal\i L[comiia ]mbog[\indu-s[ s[
ridicat[ m`ndre=te ....................................... 193
Sorbitura Nilului supt Furtu=agurile carile fac laco-
p[m`nt mii ]n vinituri ................................... 193
Lacul, balta Medra Cheltuiala vezirilor ............................ 193
|ara nigri\ilor Ceata had`mbilor .............................. 194
Tomvut =i Gvinea Saraiul ]mp[r[tesc =i hare-
mul, casele muiere=ti ....................... 194
Marea despre apus Cheltuiala f[r[ socoteala pier-
dut[ ................................................ 194
Cataractele Nilului Z[ticneala, opreala vinitului ............... 193
Trii filosofi Trii veziri a vremii ace=tiia .................. 194
P[scari Str`ng[torii d[jdilor, tefterdari,
birari ............................................... 195
Filosoful apa Nigris Un vezir celea ce f[r[ isprav[
din Nil a s[ des- din vinitul ]mp[r[tesc s[
p[r\i au aflat cheltuiesc au aflat ........................... 195
T`lcuirea hrismosului }nv[\[tura ce =i cui s[ se
dea mit[ .......................................... 196
|[rna tip[rit[ Banii, ori de ce fel ar fi ....................... 197
Alb =i galb[n ]ntr-un Lei cu galbeni ]ntr-un loc
loc tecsit amesteca\i ....................................... 197
Chip de om cu chip Voia cuiva cu bani a plini, a
de om a v`na ]ntoarce .......................................... 198
Ochii ]ntuneca\i cu lu- Galbenii de=chid ochii laco-
mina galb[n[ s[ mului .............................................. 198
deschid
Cuvintele scumpe =i Lucrurile grele =i dup[ pl[-
sfinte cere................................................. 198
Slove m[nunte, t[bli- Moneda, banii de tot feliul ................. 198
\e r[tunde
Piei de jder cu \[rn[ Blane de sobol =i pungi cu
alb[ lei ................................................... 198
Jirtfa giuruit[, ]n alb Pentru mita giuruit[, zapis
cu negru muruit[ au cerut .......................................... 199
Picaturile negre Pece\ile zapisului ................................ 199
251 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Vr[jitorii Cei ce au putere la Poart[,
cei ce ispr[v[sc................................ 199
Lun[ =i soare Argint =i aur........................................ 199
Muntele =i copaciul cel Chipul carile ieste mai pu-
mai mare tincios ............................................. 199
Holbura ]n mun\i Zorbal`cul, r[zmiri\[ ]n |a-
rigrad .............................................. 200
Coada p[unului Cuca carea pun domnii ]n
cap.................................................. 200
Coarnele boului C[ftanul, de la ]mp[ratul,
de domnie....................................... 200
Leul ceresc Isus Hristos, m`ntuitoriul lu-
mii .................................................. 203
Borta ]n malul st`nc[i Ascunderea ]n casa 40.400.
500.300.8.400.30.400.8
(muftiului) ...................................... 216
}ntunecarea soarelui Lipsa banilor, pentru carea
pasirile au prins pre
Liliac ............................................... 216
Vetrelile cor[biii =i Temni\a robilor de la catarg[;
funele tersanaoa unde au pus pe
Liliac ............................................... 217
Povestea cor[biieriu- Patima avutului m`ndru du-
lui cu dulful p[ cuv`ntul cel bun al
s[racului ......................................... 218
Ie=irea Liliacului din Sc[parea lui de la c[targ[ .................. 219
vetrele
Monocheroleopardalis 20.1.50.300.5.40.8.100.2.
70.4.1. (Cantemir voda) ................. 225
Albinele |[ranii de dajde, birnicii ..................... 228
Mu=tele Ciocoimea, slugile boiere=ti. ............... 227
T[unii Curtenii, aprodzii =i alal\i
asemenea acestora .......................... 228
Viespile Siimenii, d[r[banii =i alal\i
liufegii ............................................ 230
Tr`ntorii Scutelnicii .......................................... 228
252 Dimitrie Cantemir
Matca albinelor Or`nduiala, obiceiul, pravila
\[r`i ................................................ 228
|ara C`mpilor Cr[iia le=asc[ ..................................... 231
Ostrovul Critului Unde jiganie f[rm[toare dzic
c[ nu s[ afl[ .................................... 232
Ograd[ ]ncungiurat[ Ostrov de mare .................................. 234
cu ap[ lat[
Moliia din blane 1.9.1.50.1.200.10.5.80.1.80.
1.7.800.400.30.400
(Athanasie Papazoulu).................... 234
Curs[, la\uri Ceau=i, miuba=iri, arma=i .................... 235
Mreaj[ Ferman, porunc[ st[p`neasc[ ............ 235
Horbura, vivorul R[scoala, scularea asupra ]m-
p[ratului ......................................... 235
Dealuri =i mun\i Norodul |arigradului ......................... 236
St`nci =i copaci Norodul Udriiului .............................. 236
+epte hatmani +epte mun\i a |arigradului ................ 237
Movili\e Norodul de pre l`ng[ |arigrad,
de afar[ .......................................... 238
Robiia dobitoacelor Vinirea moldovenilor la |a-
rigrad .............................................. 239
Grumadzii-Boului Numele Bogazului de la |a-
rigrad .............................................. 240
Pre\ul robiii Cheltuiala carea li s-au adaos
la |arigrad ...................................... 241
G`rlele apelor Satele pre dinafara |arigra-
dului ............................................... 242
Coada p[unului c[tr[ Cuca de la ]mp[rat, c[tr[ c[f-
coarnele boului tanul ce luase .................................. 242
Penele ro=ii Cabani\a de domnie ........................... 242
De v[psala galb[n[ M`na a sa ]mplea de mit[ .................. 243
degetele a s[ v[psi
+opron Cur\ile, scaunul domnilor
Moldovei ........................................ 243
Giungherile, meserni- Prada, jacul boierilor ]n cei
\ile ]n dobitoace supu=i ............................................. 244
253 Istoria ieroglific[ . Vol. II
R[u, ah, capul, oh, Mo=iia Strutocamilii, de unde
vai, ai numele i s[ trage ............................. 244
Ielcovan C[l[ra=, ol[car de |arigrad ................ 248
Boul 4.70.50.8.90.30.400.3.400.
500.5.300.400.30
(Donici lugufetul) ........................... 250
Leb[da 40.80.1.50.400.30.20.70.
100.50.5.200.20.400.30
(Mpanul Cornescu) ........................ 250
Av`nd de nu va avea, El st[rp fiind, ea copii de-i
neav`nd de va avea va na=te .......................................... 251
Stihiile |[r`le ................................................ 248
V[zduhul a pasirilor Munteneasc[ ...................................... 248
P[m`ntul a dobitoa- Moldoveneasc[ .................................. 248
celor
R[zboiul lighioilor Poh`rnirea prostimei asupra
mici cu cele mari celor mari ce f[cuse unirea ............. 257
Povestea Brehnacii Pild[ c[tr[ dzis[; cine face,
c[tr[ tot theatrul faci-i-s[ ........................................... 264
Simceaoa muntelui Curte de om mare carea nu
s[ poate c[lca ................................. 278
Prundi= Casele de pre marginea Boa-
zului, dinafar[ de cetate .................. 278
Gura potic[i Poarta cet[\ii, cap[tul uli\ii ................. 280
Crocodil Hasechi, pristavii bostangiilor ............. 281
Nilul poate fi Bogazul, limanul carile merge
p`n[ la Vlaherna ............................ 281
F[lcile Crocodilului }nchisoarea la bostangii, cait-
chana .............................................. 281
Hiri=[ istoriia Carea precum ieste jiganie
Hameleonului arat[ ............................................... 283
}ncleitura musc[i asu- N[p[=tile carile scorne=te
pra limbii asupra p[tima=ilor .......................... 284
Hrana Agonisit[ dreapt[ ............................... 284
V[zduhul, aierul stricat Cam[ta, dob`nda banilor ................... 284
254 Dimitrie Cantemir
}n floarea ce-i st[ de- Cu care viclean s[ tumpin[,
nainte, ]ntr-aceia sa cu acela p[rta= s[ face ..................... 285
mut[
Fe\ele a-=i schimba Vicle=ugurile a-=i muta ....................... 285
Hiri=[ t`lcuirea schim- Ce-a din fire ar[tare, care t`lc
b[rii fe\elor hiri=u- n-are ............................................... 285
lui Hameleon
Groaza datului cuv`nt Chiz[=iia pentru datorie ..................... 285
}notatul apii Trecerea cu caicul .............................. 286
Sam aerul Datoriia =i s[r[ciia Hameleo-
nului ............................................... 287
}ntoarcerea la via\[ }mbog[\irea. Avut a-l face .................. 287
Mun\i de aur cu pietri Adec[ giuruin\[, carea nu
de anthrax ieste de dat ..................................... 288
R[masul b[rbatului Ieste poveste, c[, vr`nd doa[
cu tr`ntitura muie- muieri s[ s[ tr`nteasc[ dzi-
rilor. cea, oricarea s-a birui s[
fac[ voia b[rbatuiui. B[r-
batul ]ndat[ a s[ g[ti ]ncep`nd,
iele dzicea: Ce te g[te=ti?
El r[puns[: Ori a=e, ori a=e,
eu tot voi s[ dob`ndesc ................. 298
Pilda aceasta va s[ s[ ]n\[leag[ ca oricum lucrul s-ar t`mpla, tot pe
voie ieste s[ fie.
Volumul II
Dialogul Inorogului cu }ncep[tura istoriii ................................... 4
+oimul
Povestea na=terii, La st[p`nire a p[rintelui Ino-
cre=terii, suirii rogului ................................................ 9
Din p[rin\i oaie Din oameni buni, pro=ti, din
step[na mai de gios ............................. 9
Arete v`rtos Bun viteaz ............................................ 10
Lupta cu lupul R[zboaiele carile au avut cu
t[tar`i ............................................... 11
CUPRINS
255 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Mutarea ]n lup Numele ce i s-au schimbat
20.1.50.300.5.40.8.100
(Cantemir) ........................................ 11
R[zle\ prin mun\i 20.1.80.8.20.5.600.1.5.30.
1.300.7.1.100.8.3.100.
1.4. (Capikehaie la Tzarigrad) .......... 11
Lupta cu pardo=ii R[zboaiele cu =fedzii ]n |ara
le=asc[ .............................................. 12
Biruin\a leului Step[na domniii a dob`ndi,
cap peste toate dobitoacele a fi ......... 13
Cu ]n\elepciune dobi- Cu dreptate =i cu cinste dom-
toacele a giudeca niia a \inea ........................................ 14
Sigeata lutului Sl[biciunea firii .................................... 14
T`mpl[rile \[r`nii Zavistiia oamenilor ............................... 14
C[tr[ cele de sus l[- Din via\a trec[toare ]n cea
ca=e a s[ muta vecinic[ a s[ muta ............................. 15
Leu ]ntre stele Sf`nt ]n ceriu ........................................ 15
L[comiia din fire Pofta =tiin\ii =i a cinstei numelui ............ 16
Mreana Fata lui 2.1.200.1.100.1.2.1.
2.70.4.1. (Basaraba voda) ................ 17
Pre t`lhariul chelar a Pre nepriietin rud[ =i de cas[
face a face ................................................ 17
Mergerea Inorogului Mergerea lui din \ar[-=i la
la mun\ii Gruma- |arigrad............................................ 18
dzii-Boului
Singeroase Pungi de bani din sudorile
s[racilor ............................................ 21
Desc`ntecul buiguirii Cuv`ntul =i lucrul f[cut pe
tain[ =i peste =tiin\a altora ................. 21
Lindini, p[duchi, lipi- Streinii =i carii nu sint de
tori, c`rcei \ar[ ................................................... 22
Cuiul b[tut Lucrul ispr[vit. Domniia lui
20.800.200.300.1.50
300.8.50.2.70.4.1.
(Constantin voda) ............................. 22
Jirtfe singeroase Mit[, m`zd[ dat[ din spa-
tele altora ......................................... 23
256 Dimitrie Cantemir
Paza Bitlanului la g`rle 20.1.80.8.26.5.600.1.5.30.8.
20.400.30 Capichehaelicul
lui 4.8.40.1.20.8.
(Dimaki) ........................................... 25
}n lumin[ ponegrit }n adev[r =i ]n dreptate ne-
cunosc[toriu ..................................... 26
Boii, vacile, herghe- 2.1.20.1.100.8.300.400.30
liia cu fier =i cu (Vacaritul) ........................................ 26
foc a arde
Soldzii pe=telui a rade Bani c[ptu=i\i, minciuno=i a face ........... 26
Pup[dza 2.5.100.3.1. (Verga) ............................. 30
|ara Gem[n[rii 300.7.1.300.1.30.300.7.1.
(Tzataltza) ........................................ 30
Cur\ile funii<i> satul Sp`ndzur[torile ................................... 30
Furc[i
F[r[ pova\[ la ostroa- F[r[ =tiin\[ locul adev[rului a afla ....... 37
vele ferici\ilor a merge
Focul, jeratecul Binele =i desf[t[rile lumii ..................... 41
Bodzul focului Slava lumii ........................................... 42
Oa[ de =erpe Minciunele scornite .............................. 43
Arsura ma\elor Pedeapsa a =tiin\ii rele
]ntr-ascunsul inimii ............................ 43
Ie=irea puilor prin p`n- Viptul minciunilor, ocara ca-
tece rea peste voie vine ............................ 43
Pasirea neagra 20.70.100.2.400.30(Corbul) ............... 44
Penele c[dzute Sc[derea puterii ................................... 45
De sus ]n pr[paste Din m`ndrie trecerea ]n ocar[ .............. 45
c[derea
Receta leacului boalei Neputin\a ]ntoarcerii firii
Hamelonului spre bine ........................................... 46
M`na de aur Soarele ................................................ 50
Degete de trandafir Radzele soarelui ro=ii, de diminea\[ ..... 50
Culegerea florilor din C`nd radzele soarelui ]n v`r-
mun\i vurile mun\ilor love=te ...................... 50
M[nunchele albe din C`nd s[ ]ng`n[ dzua cu noap-
cele negre a alege tea .................................................... 50
257 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Cuco=ul ]n v`rvul tur- Cela ce dup[ vreme ]=i mut[
nului, carile dup[ voia =i priete=ugul. ............................ 51
v`nt s[ ]ntoarce
Apariul 20.400.80.1.100.400.30
(Cuparul) cel b[tr`n .......................... 53
Hersonisul Criv[\ului Cr`mul t[t[r[sc .................................... 53
+coala, scaunul rito- Gramatic, scriitoriu de c[r\i
ric[i a \inea a fi .................................................... 55
Dragostele Afroditii Iubostele spurcate, curve=ti .................. 56
Dumn[dz[ii Dup[ obiciuit[ voroava poe-
ticeasc[, trupurile cere=ti
]ns[mnadz[ ....................................... 59
Vinerea Steaua ciobanului, carea ]nt`i
r[sare ................................................ 60
Lipsa nespuselor Lipsa privelii frumo=ilor ochi ............. 60
lumini
F`nt`nele Nilului din Izvoar[le lacr[milor nep[r[-
ochi site .................................................... 60
Evdemonul ]n fa\[, La ar[tare priietin, iar ]ntr-as-
cacodemonul ]n inim[ cuns nepriietin. ................................. 65
Caii soarelui cu frun- Adeca dup[ noa[ ceasuri de
tea spre apus =i dzi, pin chinde .................................. 74
carul spre ursul cel
mic ]=i ]ntoarce
Penele +oimului =i a Slugile lor ............................................ 76
B`tlanului
V[psitorii penelor Schimb[torii stepenelor ....................... 77
Pot`rnichea 500 1.300.1.200.300.1.40.
10.8. (Fata Stamii) ............................ 87
Ocheanul apusului Moartea ............................................... 91
R[tundzala p[m`n- Inima omului ....................................... 91
tului
Muntele ce izvore=te Galata |arigradului .............................. 92
lapte
Gustarea laptelui Logodn[ spre nunt[ ............................. 92
Biruin\a 2.8.300.70.100.10.1 (Victoria) ............ 92
17 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
258 Dimitrie Cantemir
Din lapte, ficioar[ Fat[ g[l[teanc[ .................................... 93
Nighina ]ntre gr`u Minciunile ]ntre adev[r ........................ 97
Mugurul p[dure\ ]n Cuv`ntul r[u ]n inima bun[ .................. 97
hultuoan[
Chipul nezugr[vit Sf`nta n[fram[..................................... 98
Brad ]n p[dure Cas[ ]n cetate ....................................... 99
Nen[scutul Vultur, ne- Sf`nta Troi\[ ...................................... 101
vinovatul miel,
via\a a tot duhul
Pripoiul de aram[ Lipitura oc[r`i la nume ...................... 103
Cuvinte crunte Leg[turi cu giur[m`nt ........................ 103
Ghigariu Purcariu, cela ce pa=te dobitoacele .... 107
Poticile p`n[ ]n dzu[ Por\ile cet[\ii nop\ile ]ncu-
]nchise iate ................................................. 109
Cheia a doa[ monarhii Cetatea Beligradul ............................. 113
}mp[ratul crocodililor Bostangi-ba=i, mai-marile
gr[dinarilor ..................................... 114
Padzerh Bani pentru datorie dreapt[ ............... 115
Cuco=ul Evropii 200.70.30.400.30.500.100.
1.50.300.7.400.7.5.200.
20 (Solul frantzuzesc) .................... 130
R[sp`ntiia a patru c[i Stavrodormis la Galata....................... 131
}n glasul Cuco=iului Limba 30.1.300.8.50.1.200.
a c`nta 20.1. (latineasc[) a =ti ..................... 133
O jiganie dintr-alt[ 40.5.600.40.5.4.300.7.5.
monarhie 30.5.80.8 (Mehmed Tzelepi) .......... 138
Jiganie mare din
ostroavele mediterane 20.1.30.1.8.30.8. (Calaili).................. 144
Dul[ul cel b[tr`n 20.1.100.1.40.1.50.30.8.
80.70.200.300.5.30.50.
8.20 (Caramanli postelnic) ............. 146
Petele negre ]n v[psa- Vicle=ugurile de ru=ine a scoa-
la ro=ie a ]ntoarce te .................................................... 151
Apa vie =i apa moart[ Puterea a face bine =i r[u ................... 151
Strutocamila a pa=te Lucrurile ei a chivernisi ...................... 152
259 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Vultur pemintesc }mp[ratul 300.400.100.
300.7.5.200.20 (turtzesc) ............... 172
P[rta= tainelor P[rta=i r[ut[\ilor =i p[catelor ............. 180
Istoriograful Afroditii 10.1.50.1.20.8.20.1.80.
8.20.5.600.1.8.1. (Ianaki ca-
pichehaia)....................................... 182
Vecinul de la Lacul Aproape de Lakedemonia
Dracului 40.5.50.5.20.200.5.30.
8 (Menec Seli) ................................ 182
Lacul Dracilor |ara Lachedemoniii ............................ 182
Vr[jitoriul despre cri- 200.5.100.1.200.20.5.100.
v[\ 400.30 (Serascherul)...................... 183
Baier Carte de jalob[, de rug[minte ............ 183
Aspida de Palestina 600.100.8.200.1.50.9.70.
200 (Hrisanthos) ............................ 184
Vr[jitoriul din p[r\ile 4.1.30.300.1.40.80.1.50.
Mesopotamiii (Daltampan) ................................... 185
Vr[jitoriul carile ]n 40.1.200.1.80.40.80.1.200.8
laptele =i ]n spata (Masap-basi) ................................... 187
oii caut[
Dul[oa= la oi crescut, 600.400.100.40.400.7.300.7.
]n b[tr`ne\e \ine 5.30.5.80.400.30 (Hurmuz
tzelepul) .................................. 198-199
Vr[jitoriul ca ciup[r- 40.5.600.40.5.4.80.1.200.1.
ca din gunoiu (Mehmed-pa=a) .............................. 202
Sf`r=itul c`ntecului Le- Moartea ei .......................................... 203
b[dii 10.1.200.10.8. (la=ii) ......................... 204
Locul ]ntinsorii mrejii Caraghioz, p[pu=[ de mascara
vestit[ ............................................. 206
Mascara cu ochi negri 7.1.600.1.100.10.1 (Zaharia) ............. 209
Una din molii Ardealul, Cr[iia Ungureasc[ ............... 211
|ara Mun\ilor 200.20.1.100.30.1.300.70.20.
Plotunul 1.100.1.300.7.5. (Scarlato Caratze) 212
Hiri=[ perigrafiia N-are t`lcuire ..................................... 216
Camilopardalului
Farmece Lucrurile Por\ii ................................... 217
260 Dimitrie Cantemir
Amistuirea diamantului Nespus[ l[comie ................................ 217
Ostrovul carii na=te 600.10.70.200 (Hios) ........................ 217
copaci, ca carii aiurea
]n lume nu s[ afl[
Muntean Cet[\ean de |arigrad ......................... 217
Poama m`ncat[ =i ne- 200.1.20.8.7.400.30 (Sachi-
]nghi\it[ zul) ................................................. 217
Unul din Corbi Unul din 4.70.40.50.10.
8.40.400.50.300.5.50.
5.200.300.8 (domnii muntene=ti) ... 218
Dobitoc platonicesc Omul, dobitoc ]n doa[ picioare .......... 221
Bihol de Cina 80.1.300.100.10.1.100.600.
400.30.10.5.100.400.200.
1.30.8.40.400 (Patriarhul
Ierusalimului) .............................. 224
Trup negru 100.1.200.1 (Rasa) portul ................. 224
Picioare page Cu c[l\unii peste mestii ....................... 224
Cap alb B[tr`n ................................................ 234
Glon\ul Corbului B`ntuiala, zavistiia lui ........................ 234
Piielea Boului Sufereala dobitoacelor....................... 234
Cuiburile Satele................................................. 234
Corbul mai denainte 200.5.100.2.1.50.2.70.4.1.
de acesta (+erban voda) ................................ 234
Puii Ficiorii, n[scu\ii .................................. 235
Penele, aripile, fulgii Banii =i alalt[ avu\ie ........................... 235
Tuleie Lei b[tu\i, bani, 120 ........................... 235
Copita M`n[ ................................................. 238
GLOSAR
1
1
Am ]nregistrat ]n special cuvintele arhaice, care ast[zi nu mai au circula\ie.
Al[turi de acestea am introdus =i termeni noi folosi\i de Cantemir fie prin
]mprumut, fie construi\i de el plec`nd de la fondul limbii rom`ne de atunci. }n
acest sens am acordat o aten\ie deosebit[ termenilor privind domeniul filozofic,
al =tiin\elor din acea vreme =i al rela\iilor sociale =i politice. Am notat, de asemenea,
=i unele forme care prezint[ interes pentru istoria limbii. }n glosarea cuvintelor
am c[utat s[ surprindem numeroasele sensuri pe care Cantemir a ]n\eles s[ le
acorde acestora din motive speciale. }n descifrarea termenilor sau locu\iunilor
filozofice, sarcin[ deosebit de dificil[, am cercetat coresponden\ele din
terminologia aristotelic[, ]n circula\ie ]n filozofia vremii ]n aceast[ parte a Europei,
iar acolo unde am ]nt`lnit sensuri speciale, am folosit =i citarea contextului.
A
abate, a s[ ~, vb. a se dep[rta
de linia obi=nuit[, a schimba dru-
mul; 2 a ]nl[tura.
abur, s.m. abur, cea\[, fum; 2
adiere, v`nt slab; 3 t[rie, alcool;
4 arom[; 5 suflare, respira\ie, su-
flet (sufletul animalelor).
aburi, vb. a aburi; 2 a bate u=or
v`ntul, a adia.
accidens (lat.), s.n. accident,
]nt`mplare, (predicabil porfirian).
acesta=, pr. =i acesta, acela=i.
aciua, a s[ ~, vb. a-=i g[si re-
fugiu, a se ad[posti.
acmu, adv. acum.
acmu=i-acmu=i, adv. chiar
acum, ]n acest moment, ]ndat[.
acolea=, acole=, acolo=, adv. tot
aici, tot ]n acela=i loc.
acolithos (el.), s.m. tovar[= de
ac\iune: adj. care urmeaz[.
acoperi, a s[ ~, vb. a se aco-
peri, a se ]nveli; 2 a se ascunde.
acoperire, s.f. acoperire, ascun-
dere, t[inuire.
acoperit, adj. ]nv[luit, ascuns,
t[inuit; 2 greu de p[truns cu min-
tea; adv. ]n parabole, cu t`lc,
pe ascuns.
activitas (lat.), s. f. activitate,
manifestare.
CUPRINS
262 Dimitrie Cantemir
adaoge, vb. a ad[uga, a ]nmul\i,
a m[ri; 2 a al[tura.
adaogere, s.f. adaos, ]nmul\ire,
m[rire, dezvoltare; 2 suprado-
tare; 3 umplere, rev[rsare.
ademenitur[, s. f. ademenire.
adese, adj. numeros, adv. re-
pede, iute.
adev[rat, adj. adev[rat, ne]n-
doielnic; 2 sincer; 3 ra\ional; 4
propriu; adv. ]n mod real, cu
adev[rat.
adevereal[, s.f. adeverire, con-
firmare.
adeveri, vb. a confirma, a ]nt[ri,
a stabili adev[rul, a hot[r] ce este
adev[rat; 2 a aproba; 3 a afirma;
a s[ ~ a se ]ncredin\a, a se
convinge cu probe materiale; 2 a
se aduce la cuno=tin\[; 3 a se
confirma; 4 a se aplica, a fi sau a
r[m`ne valabil; a-=i ~ a se
]ncredin\a, a socoti ce este
adev[rul; 2 a-=i confirma, a-=i
]nt[ri, a-=i da asigur[ri.
adevericiune, s.f. adev[r; 2 ]n-
credin\are; 3 confirmare.
adeverin\[, s.f. dovad[; 2 cre-
din\[, loialitate; 3 adev[r, obiec-
tivitate; 4 ]ncredin\are, confirma-
re; 5 dreptate; 6 credit moral,
]ncredere; 7 adeverire; 8 l[mu-
rire, elucidare; dup[ adeverin\[,
adv. ]n spiritul adev[rului, cu
toat[ obiectivitatea.
adeverit, adj. ]ncredin\at, con-
vins; 2 confirmat; adv. ]n mod
sigur, cu certitudine.
adeveritor, adj. care adevere=-
te, care confirm[, probant; 2 afir-
mativ: protase adeveritoare
premise afirmative.
adev[rul lucrului realitatea
faptului.
adins, ]n loc. adv. mai cu de-adins
mai ales, ]ndeosebi.
aduc[tor, adj. aduc[tor, care
aduce; 2 pricinuitor.
aduce, vb. a aduce; 2 a orien-
ta, a ]ndrepta.
adulm[ca, vb. a adulmeca, a
mirosi.
adulm[care, s.f. adulmecare; 2
intuire.
adulm[c[toriu, adj. care adul-
mec[, miroase, simte, intuie=te,
urm[re=te, cerceteaz[ (minte
adulm[c[toare).
adulm[cos, adj. care adulmec[,
miroase, cerceteaz[.
aduna, vb. a aduna, a str`nge;
2 a convoca.
adunarea de ob=te a dimocra-
tiii adunarea popular[.
afar[ din toat[ socoteala =i sim-
\irea; loc. adv. ]n mod incon-
=tient; afar[ din fiin\[, loc. adj.
ireal, iluzoriu.
a fi realitatea concret[, exis-
ten\a, plinul (]n sens ontologic).
afla, vb, a afla, a g[si; 2 a cu-
noa=te; a s[ ~ a se afla, a se
g[si, a fi din bel=ug.
263 Istoria ieroglific[ . Vol. II
aflare, ~ [ri, s.f. descoperire,
adev[r descoperit; 2 rezultat, so-
lu\ie; 3 inven\ie, mijloc g[sit.
afl[toriu, adj. inventator.
afrodis[u (el.), adj. afemeiat.
afthadia (el.), s.f. ]ndr[zneal[,
temeritate; 2 obr[znicie, impertin-
en\[.
aftocrator (el.), s.m. autocrat,
monarh absolut.
agem (turc.), adj. persan.
agiune, vb. a ajunge, a sosi.
agiunge vb. a ajunge (undeva),
a sosi; 2 a putea; 3 a egala; 4 a
p[trunde cu mintea, a ]n\elege; a
s[ ~ a se ]n\elege, a ajunge la
]n\elegere.
agiut[tor, adj. ocrotitor, protec-
tor.
agiutor, s.n. ajutor, sprijin; 2
auxiliar, tovar[=; 3 provizii.
agiutori, vb. a ajuta, a sus\ine;
2 a proteja.
agiutorin\[, s.f. ajutor, favoare.
agona (el.), s.f. lupt[, agonie;
agona mor\ii lupta cu moartea.
agonisi, vb. a c`=tiga, a do-
b`ndi; 2 a aduna, a str`nge; a-=i
~ a str`nge (avere); 2 a ob\i-
ne, a realiza; 3 a dob`ndi, a c[p[-
ta, a. c`=tiga; 4 a spori; 5 a aduna,
a depozita; 6 a-=i ]nsu=i (ceva).
agonisire, s.f. dob`ndire, c[p[-
tare; 2 str`ngere, ]mbog[\ire.
agonisit[, s.f. avere; c`=tig,
dob`nd[, 2 provizii; 3 avantaje,
economii, bun[stare asigurat[
prin efort; agonisita lucrului
c`=tigarea situa\iei dorite, ]n-
deplinirea aspira\iilor, agonisit[
dreapt[ c`=tig prin mijloace
cinstite.
ahortasie (el.), s.f. nesa\, l[co-
mie.
ahortatos (el.), adj. nes[\ios,
lacom.
ai, s.m. pl. ani.
(aier) ]n aier, adv. afar[; aier
cl[tit v`nt, suflu.
aieve, aievea, adj. adev[rat,
real; 2 evident; 3 concret; adv.
]n realitate, cu adev[rat, ne]ndo-
ielnic; 2 astfel; 3 mor\i=, cu tot di-
nadinsul (]nc[ mai aievea); 4 pe
fa\[, v[dit, sincer (inima viclean[
mai mult acoperit dec`t aieve
gr[ie=te); 5 desigur, ]ntr-ade-
v[r, cu necesitate (de unde aieve
urmadz[); 6 a=a cum este, aido-
ma; 7 ]n v[zul lumii, la lumin[, la
iveal[; aievea a ie=i a ie=i la
suprafa\[ (o minciuna ascuns[);
de unde aievea ieste; loc. conj.
din care rezult[, deci.
alaiu (turc.), s.n. alai, pomp[,
triumf; 2 cortegiu, convoi proto-
colar care ]ntov[r[=ea o persona-
litate politic[ ]n diverse ocazii, 3
trupe; armat[; 4 ordine de b[taie.
albu=ul ochiului albul ochiu-
lui, sclerotica
al[tura, vb. a al[tura; 2 a aplica.
al[ utar, s.f. l[utar.
264 Dimitrie Cantemir
al[uta, s.f. instrument vechi cu
coarde.
albiciune, s.f. albime, calitate de
a fi alb; 2 cur[\enie, puritate.
alc[tui, vb. a alc[tui, a ]ntocmi,
a asocia, a ]mbina, a asambla; 2 a
forma, a compune; 3 a ordona, a
face, a crea dup[ reguli; 4 a ]m-
p[ca; 5 a or`ndui, a stabili; 6 a
produce, a efectua; a s[ ~ a
se uni, a se lipi, a se face un tot,
a se aduna, a se str`nge; 2 a se
aranja, a se or`ndui.
alc[tuire, s.f. asamblare, alipire;
2 construc\ie; alc[tuire loghi-
ceasc[ construc\ie, logic[, for-
malizare logic[
alc[tuit, adj. ]ntocmit, creat,
f[cut.
alefiu, s.n. alifie, pomad[.
aleg[tor, s.m. care poate face
deosebire, care poate selec\iona;
2 care hot[r[=te.
alege, vb. a alege, a deosebi, a
deslu=i, a selec\iona, a ]mp[r\i pe
categorii, a desp[r\i, a scoate; 2 a
judeca, a aproba; 3 a hot[r], a
dispune; 4 a numi (]ntr-o
func\ie); 5 a adopta (o hot[r`re
sau punct de vedere); 6 a-=i da sea-
ma; a s[ ~ a se alege, a se
selec\iona, a se considera bun.
alegere, s.f. alegere, deosebire,
selec\ie, preferin\[; 2 op\iune; 3
hot[r`re comun[, consens.
a alerga, vb. a recurge, a face
apel.
alerg[tor, s.f. curier.
ales, adj. selectat; 2 deosebit,
de seam[, de frunte, important,
distins, de bun[ calitate sau con-
di\ie; adv. mai ales.
alfavita (el.). s.f. alfabet.
alhimista, alhimist, s.m. alchi-
mist.
alofil (el.). s.m. str[in, care nu
face parte din aceea=i familie sau
neam.
amar, s.n. triste\e ad`nc[.
am[geal[, ~ele, s. f. am[gire,
]n=el[torie, viclenie.
am[geu, s.m. am[gitor, escroc,
=arlatan.
am[gi, vb. a am[gi, a ]n=ela, a
duce cu vorba, a-=i bate joc, a
min\i; a s[ ~ a se ]n=ela, a se
l[sa ]n=elat, a se p[c[li, a se l[sa
p[c[lit.
am[gitoresc, adj. am[gitor, ne-
sincer.
am[gitoriu, s.m. ]n=el[tor, es-
croc.
a m[guli, vb. a lingu=i, a flata.
am[r`me, s.f. am[real[, gust
amar, am[r[ciune.
amestec, s.n. amestec; 2 leg[-
tur[, comunitate de vederi sau de
ac\iune; 3 implica\ie, complici-
tate.
amesteca, vb. a amesteca; 2 a
tulbura, a ]nvr[jbi, a intriga.
amestec[tur[, amestecare, s.f.
neor`nduial[; 2 intrig[, certuri,
265 Istoria ieroglific[ . Vol. II
conflict; 3 tulbur[ri, r[scoal[; 4
uneltire.
amintrilea, adv. altfel, altminteri.
amirosi, vb. a mirosi, a adulme-
ca.
amistui, vb. a mistui; 2 a prefa-
ce; a s[ ~ a s[ face nev[zut, a
dispare.
a m`n[, adv. la m`n[, ]n m`n[.
amur\[tur[, s.f. asmu\ire, inci-
tare, a\`\are.
amur\i, vb. a amor\i; 2 a t[cea;
3 a muri; 4 a-=i ]nceta activitatea.
an, ai, s.m. ani.
anagnostis (el.), s.m. cititor ]n
biseric[.
anangheon (el.), adj. necesar;
2 for\at; 3 necesitate, constr`n-
gere fatal[.
anagheon ieste se impune cu
necesitate.
anatomic (el.), s.m. anatomist;
2 chirurg; 3 sf`=ietor, t[ietor,
spintec[tor.
andartic, adj. antartic, sudic.
anevsplahnos (el.), adj. ne]n-
dur[tor, nemilos.
anomalie (el.), s.f. anomalie,
lucru ie=it din obi=nuit, patologic,
neconform cu legile naturii.
anonim (el.), adj. f[r[ nume,
necunoscut.
antepathia (el.), s.f. antipatie,
repulsie instinctiv[ fa\[ de ceva.
anthrax[ (el.), s.f. rubin.
antidot (el.), s.n. antidot, leac
contra otr[vii.
antifarmac (el.), s.m. antidot,
leac contra otravii.
apariu, s.m. cupar, mic dreg[tor
de curte domneasc[ ]n Moldova,
auxiliar al paharnicului.
ap[rare, s.f. ap[rare; 2 grij[,
prevedere, paz[.
ap[s, s.n. ap[sare, p[s, necaz
(fiiul c[tr[ p[rinte de ap[sul ce
are s[ jeluie=te).
apelpisie (el.), s.f. descurajare,
dezn[d[jduire, disperare,
descump[nire.
aplos (el.), adj. prost, de r`nd,
obi=nuit; 2 curat, ingenuu; 3 simplu.
apipai, vb. a atinge, a pip[i.
apofasin (el.), adv. hot[r`t, cat-
egoric.
apofasisticos (el.), adj. cate-
goric, f[r[ replic[; adv. ]n mod
categoric, rituos, pe fa\[.
apoftegma (el.), s.f. sentin\[,
adev[r filozofic, precept, maxim[.
aporia (el.), s.f. problem[ cu
solu\ii antagonice, irezolvabil[; 2
alternativ[ f[r[ ie=ire, ]ncur-
c[tur[.
apostrof (el.), s.n. apostrof[, fig-
ur[ de stil ]n retoric[.
apothecariu (el.), s.m. farma-
cist, spi\er.
aprins, adj. foarte dornic, plin
de ardoare.
aprod, s.m. aprod, mic dreg[tor
la curtea domneasc[ ]n Moldova
=i ]n |ara Rom`neasc[, agent al
puterii executive.
266 Dimitrie Cantemir
apsifisiie (el.), s.f. dispre\, des-
considerare.
apuca, a s[ ~, vb. a se apuca, a
]ncepe ceva, a ]ncerca, a ]ncepe s[
lucreze; 2 a se lua la har\[, a se
bate.
arap, s.m. arab.
ar[p[sc, adj. ar[besc, de arab
(limba ar[pasc[).
ar[pe=te, adv. ca arabii; 2 ]n
limba arab[.
ar[ta, vb. a ar[ta, a prezenta, a
face cunoscut; 2 a dovedi, a de-
monstra; a s[ ~ a se ivi, a se
face cunoscut; 2 a se dovedi, a se
descoperi, a se demasca; 3 a se
manifesta, a se comporta.
ar[tare, s.f. conforma\ie, chip,
]nf[\i=are, configura\ie; 2 aspect,
prezen\[, aparen\[; lascav[ ar[-
tare fa\[ voioas[, radioas[; 3
demonstra\ie logic[, chiar[ ar[-
tare demonstra\ie clar[, lim-
pede; 4 ]nv[\are; 5 sfat, consil-
iere; 6 fenomen, aparen\[.
ar[tare de fa\[ prezen\[; 2 ex-
punere ]n fa\a auditoriului; 3 de-
monstra\ie intuitiv[, nesilogistic[,
prin prezentarea fizic[ a obiectu-
lui demonstra\iei.
]n ar[tare, la ar[tare, loc. adv.
]n v[zul lumii, ]n public; la ar[-
tare a ie=i a ie=i la iveal[.
ar[t[toriu, adj. ar[t[tor, indica-
tor, demonstrativ.
ar[toriu, s.m. plugar, agricul-
tor; fierul ar[toriului fierul
de plug.
ar[tos, adj. chipe=, frumos, im-
pun[tor, impresionant; 2 do-
veditor.
arc, s.n. arc, element arhitec-
tonic.
arcos, adj. arcuit (arcoas[
spr`ncenele).
arctic, adj. nordic, polar.
ardz[tor, adj. arz[tor, ]nfocat,
dogor`tor, plin de v[paie.
arete, ~\i, s.m. berbec (animal);
2 m[=in[ de r[zboi pentru d[r`-
marea zidurilor.
argument, ~iuri, s.n. argu-
ment; 2 prob[; 3 indiciu; 4 idee
sau tez[ probatoare.
argumentui, vb. a argumenta.
aristotelesc, adj. aristotelic, ce
\ine de Aristotel.
arma=, s.m. dreg[tor ]n Moldo-
va =i ]n |ara Rom`neasc[, ]ns[r-
cinat cu aplicarea pedepselor.
arme, s.f. conflicte armate, stare
de beligeran\[, r[zboi.
armisti\ie, s.f. armisti\iu, ]nce-
tarea condi\ionat[ =i temporar[ a
ostilit[\ilor.
armur, s.n. coaps[ (armurile =i
picioarele denainte...).
aromate, s. f. mirodenii, plan-
te, frunze sau semin\e frumos mi-
rositoare.
ars, adj. puternic ]ndurerat
suflete=te, cuprins de o mare
sup[rare.
267 Istoria ieroglific[ . Vol. II
arsur[, s.f. arsur[; 2 ardoare,
]nfocare.
ar=in, s.n. unitate tradi\ional[
de m[sur[ ]n lungime, egal[ cu
0,71m.
articul, ~uri, s.n. articol, sti-
pula\ie ]ntr-o conven\ie; 2 arti-
cula\ie (anat.); 3 articol (gra-
mat.); articulul glasului si-
lab[.
articul[, s.f. vorbire articulat[,
flexiune; 2 silab[; glas f[r[ arti-
cule vorbire nearticulat[; 3 ar-
ticula\ie osoas[, cap[t de os.
as[m[nare, s.f. asem[nare,
identitate; as[m[nare cuv`n-
tului omonimie; 2 simboliza-
re (cu ajutorul unei pilde).
asculta, vb. a asculta; 2 a apro-
ba, a fi de acord; a s[ ~ a fi
ascultat.
ascultare, s.f. supunere.
ascult[toriu, adj. ascult[tor;
2 supus, cuminte.
ascuns, adj. ascuns, t[inuit;
2 ermetic, obscur, ocult.
ascu\it, adj. fin (ascu\ite
urechi), p[trunz[tor, de mare
acuitate (viderea ochilor mai
ascu\it[); 2 inteligent, ager.
ascu\itur[, s.f. ascu\ire; 2 sub-
\iere, =lefuire.
ascu\i\el, adj. foarte fin ascu\it.
asemenea, adv. de asemenea,
tot astfel.
aspid[, s.f. animal fabulos,
imaginat ca o reptil[ saurian[ cu
coad[ veninoas[.
asprime, s.f. asprime, duritate,
inflexibilitate, ne]nduplecare; 2
]mpotrivire, rezisten\[, d`rzenie.
aspru, adj. aspru, dur; 2 ne-
cioplit; 3 ]nsp[im`nt[tor, insu-
portabil, crud; 4 greu, dificil de
]ndeplinit.
aspuma, vb. a face spume, a se
]nspuma.
aspumat, adj. ]nspumat.
astrolav, s.n. astrolab, instru-
ment folosit ]n astronomie pentru
m[surarea pozi\iei a=trilor.
astrologhicesc, adj. astrologic,
ce \ine de astrologie.
astruca, vb. a ]nmorm`nta.
astupa, vb. a acoperi; 2 a ]nfun-
da, a ]nchide, a bara o intrare, un
drum; fuga ]napoi a astupa
a t[ia retragerea; a s[ ~ a se
astupa, a se acoperi; 2 a t[cea.
asupra, asupr[, prep. contra,
]mpotriva; asupr[ a toat[ otra-
va ]mpotriva oric[rei otr[vi; 2
deasupra, peste; 3 peste, drept ]n.
mai cu asupr[, adv. mai mult,
cu v`rf =i ]ndesat.
asupreal[, s.f. nec[jire, sup[rare,
nedreptate; 2 constr`ngere, siluire,
for\are; 3 asuprire, oprimare;
str`mba asupreal[ constr`n-
gere nedreapt[, samavolnicie.
asupri, vb. a asupri, a con-
str`nge, a obliga.
268 Dimitrie Cantemir
a=e c`t, adv. a=a c[.
a=edza, vb. a or`ndui, a orga-
niza; 2 a stabili, a statua; 3 a uni,
a c[s[tori, a a=eza la c[minul s[u
o pereche; a s[ ~ a se lini=ti,
a se echilibra, a se cumin\i, a nu
face greut[\i; 2 a se statornici; 3
a conveni; 4 a se pacifica, a se or-
ganiza.
a=edzare, s.f. a=ezare, instalare;
2 potolire, ast`mp[rare; 3 orga-
nizare.
cu a=edzare, adv. statornic.
a=edzat, adj. a=ezat, stabilit,
fixat; 2 potolit, cuminte, ast`m-
p[rat.
a=edz[m`nt, a=edzim`nt, ~uri,
s.n. constitu\ie ]n sens biologic;
a=edz[m`ntul firii constitu\ie
fizic[; hot[r`re superioar[
(a=edz[m`ntul mai-marilor),
or`nduial[, statuare; 2 prevedere,
stipula\ie, condi\ie, statornicire
(]ntr-o conven\ie, tratat); 3 con-
ven\ie, tratat, ]nvoial[, leg[m`nt;
a=edzim`nt de pace conven-
\ie, tratat de pace.
a=edz[tor, adj. care r[m`ne ne-
schimbat, stabil.
a=edz[tur[, s.f. or`nduire,
r`nduial[, statornicire; 2 con-
ven\ie,
a=e=i, adv. tot astfel, tot a=a, de
asemenea; a=e=i de tot ]ntru
totul cu totul, tot astfel; 2 chiar; 3
m[car.
a=ijderea, a=ijderilea, adv. de
asemenea, tot astfel.
a=ternut, s.n. pat, culcu=.
atheist, ~sti, s.m. ateu.
atheofovie (el.), s.f. lips[ de
team[ fa\[ de Dumnezeu, atitu-
dine antireligioas[, impietate.
atic, aticesc, adj. atic, din Atica.
atici, vb. a vorbi dialectul atic.
atinge, vb. a atinge; 2 a reali-
za, a-=i ajunge scopul, a ajunge.
at`ta c`t, conj. tot astfel, pent-
ru ca, a=a ]nc`t, astfel ]nc`t.
atocma, a s[ ~, vb. a se potrivi
]ntocmai (cu altceva), a fi pe ace-
ea=i m[sur[, a se adapta perfect
(la), a fi la acela=i nivel; 2 a se
]ntocmi.
atocma, adv. ]ntocmai, ase-
m[n[tor, de aceea=i m[sur[,
potrivit.
de-a tocma, adv. egal, la acela=i
nivel; de-a tocma atocmat
exact la acela=i nivel.
atocmire, s.f. potrivire.
atom, ~uri, s.n. atom; 2 indi-
vid, persoan[ (fig,).
atomist, ~=ti, s.m. atomist, par-
tizan al atomismului ]n filozofie.
(a\[), pe a\[, adv. drept, plan.
pre a\[ de-a dreptul, adv. ]n
linie dreapt[.
a\ina, vb. a a\`na, a se sus\ine
pu\in, a at`rna.
a\i\a, vb. a a\`\a, a aprinde; 2 a
incita, a stimula.
269 Istoria ieroglific[ . Vol. II
a\i\itoriu, s.m. a\`\[\or, incita-
tor, instigator, provocator.
au, conj. oare, sau.
audzire, s.f. auz; audzire
str`mb ascult[toare urechi c[-
rora le place s[ asculte numai
minciuna =i str`mb[tatea.
audzitoriu, adj. care aude, care
ascult[.
austru, s.m. austru, v`ntul de
sud.
avaniie (ngr.), s.f. asuprire, cru-
zime, lips[ de omenie.
a avea, a s[ ~, vb. a se ]nt`m-
pla; 2 a avea rela\ii, leg[turi (cu
cineva).
avocat, s.m. avocat.
azbuche (r`ndul azbuchelor),
s.n. alfabet.
axiom[, s.f. adev[r evident prin
sine, maxim[; 2 regul[, lege (de
la sine ]n\eleas[); 3 lege natu-
ral[; axiom[ filosofasc[
adev[r filozofic unanim admis.
B
baier, ~ e, s.n. amulet; 2 la plu-
ral leg[tur[, toart[ (de sfoar[).
balaban, s.m. o specie de =oim.
barbara, s.f. numele scolastic al
modului prim al figurii ]nt`i a sil-
ogismului.
basn[, s.f. poveste, crea\ie imag-
inar[; 2 produc\ie neserioas[; 3
scornire, ticluire; 4 inventare de
fapte cu scopul de a calomnia.
bat, adj. beat.
bate, a s[ ~, vb. a se r[zboi; a
se zbate; 2 spre moarte s[ b[-
tea se zb[tea de moarte.
batele=te, s.f. loc de b[tut (cu
ml[ciul), arie, b[t[tur[, loc b[-
t[torit.
batgiocur[, s.f. umilire, insult[.
batgiocuri, vb. a-=i bate joc (de
cineva), a-=i r`de de cineva, a
necinsti, a ]njosi, a arunca pe cine-
va ]ntr-o situa\ie ru=inoasa, umil-
itoare.
b[nat, s.n. sup[rare, necaz.
b[rb[\ie, s.f. vitejie.
b[snui, vb. a povesti, a spune
pove=ti; 2 a vorbi lucruri neserio-
ase, a vorbi ]n dodii.
b[tr`ni, vb. a ]mb[tr`ni, a
c[p[ta experien\[.
b[\ul agiutorin\ii toiagul de
sprijin.
b`ntui, vb. a tulbura, a chinui,
a nedrept[\i, a persecuta.
b`ntuire, s.f. n[p[stuire, per-
secu\ie, nedrept[\ire.
b`ntuitoriu, s.m. =i adj. ne-
c[jitor; 2 asupritor; 3 v[t[m[tor.
b`rd[ghan, s.n. abdomen, foa-
le, p`ntece.
b`rzoiat, adj. ridicat, umflat,
]nt[rit (coad[ b`rzoiat[).
becisnic, adj. mititel, m[run\el,
s[rman.
beleag, s.n. adunare; 2 loc de
adunare (ini\ial a ]nsemnat loc de
270 Dimitrie Cantemir
adunare pentru cei chema\i la r[z-
boi, tab[r[ militar[); a-=i da be-
teag a fixa loc de ]nt`lnire; 3
cuv`nt de recunoa=tere, parol[.
beli, vb. a jupui; budzele a-=i
beli a l[sa s[ se vad[ din\ii.
beteag, adj. bolnav.
beteji, vb. a r[ni; 2 a strica, a
p[gubi; a s[ ~ a se r[ni, a
suferi o v[t[mare.
betejire, s.f. ]mboln[vire; 2 d[u-
nare, stricare, =tirbire, v[t[mare.
bezcisniciie, s.f. c[dere, dec[-
dere, sc[dere, umilire, umilin\[,
via\[ grea, s[r[cie, nenorocire,
neputin\[; 2 trebuin\[ cotidian[,
trebuin\[ m[runt[; 3 jignire, bat-
jocur[; 4 neputin\[ fizic[.
bezn[, s.f. ]ntuneric.
biftuire, s.f. sa\, ghiftuire, s[-
turare.
bileal[, s.f. albeal[, culoare al-
b[; 2 suliman alb.
bine, s.n. desf[tare, bucurie;
bine de ob=te binele general.
birar, s.m. str`ng[tor de biruri.
bi=ug, biv=ug, s.n. bel=ug, bo-
g[\ie, ]ndestulare.
bi=ugos, adj. ]mbel=ugat, ]n-
destulat, bogat.
biv, s.n. ]ndestulare, sa\; 2 bel-
=ug, abunden\[;
de biv, adv. din destul, din plin,
din bel=ug.
blagoutrobnic, blagoutrobn`i,
(slav)., adj. milostiv, milos.
bl[st[ma, vb. a blestema, a
afurisi, a cere divinit[\ii s[ arun-
ce r[ul, pedepse asupra cuiva.
bl[st[mat, adj. asupra c[ruia a
fost aruncat blestemul; 2 re-
probabil, incalificabil punct de
vedere moral; 3 r[uf[c[tor, cri-
minal.
bl[st[m[\esc, adj. blestemat,
afurisit; 2 imoral, necinstit.
bleand[, blende, s.f. scrisoare,
depe=[.
blem, vb. s[ plec[m, s[ mergem;
blema\i pleca\i!
blend[u, s.m. o specie de =oim.
bl`nd, adj. lini=tit, respectuos.
blojeritur[, s.f. tr[nc[neal[,
vorb[ de clac[; 2 minciun[, scor-
nitur[.
blojori, vb. a defaima, a b`rfi.
bloscori, vb. a vorbi de unul sin-
gur, a pl[nui cu voce tare.
boala de voie rea melancolie,
indispozi\ie sufleteasc[; boal[
hronic[ boal[ cronic[; boal[
]mp[r[teasc[ g[lbenare, ic-
ter; boal[ usc[cioas[ boal[
care usuc[, care sl[be=te, oftica.
bob[etur[, s.f. aiureal[, vorb[
f[r[ ]n\eles.
bodz, boadz[ (pl. bodzi, boadze),
s.m., s.f. zeu, zei\[, zeitate.
bogaz, (turc.), s.n. str`mtoare;
2 liman, golf, lac cu deschidere
la mare.
boier de sfat sfetnic, consilier.
boierime de divan public[, sfat
boieresc, fruntea sfaturilor.
271 Istoria ieroglific[ . Vol. II
bolb[i, vb. a vorbi f[r[ ]n\eles;
2 a b[lm[ji.
bolb[itur[, s.f. exprimare con-
fuz[.
bolbor[i, vb. a bolborosi, a vor-
bi nedeslu=it.
bold, ~uri, s.n. bold, ]ndemn,
stimul, impuls; 2 \eap[.
boldit, adj. holbat.
bolditur[, s.f. ]n\ep[tur[, ]m-
puns[tur[.
boli, vb. a suferi, a p[timi, a se
chinui.
bort[, s.f. gaur[, orificiu, scobi-
tur[, ascunzi=.
bostangiu (turc.) s.n. soldat din
garda sultanului av`nd ]n grij[
gr[dinile seraiului.
bo\, s.n. bucat[, dumicat,
buc[\ic[; 2 mototol; 3 obiect in-
cert, f[r[ energie.
bo\i, vb. a ]ngr[m[di, a ]nghe-
sui; 2 a aduna, prin opera\ie, s`n-
gele, pentru a-i da o form[ oare-
care.
breb, s.m. castor.
breh[i, vb. a l[tra.
breh[it, ~ur[, s.n. l[trat, h[-
m[it.
breh[u, s.m. dul[u; adj.
l[tr[tor.
brehnace, s.f. o specie de vul-
tur care v`neaz[ iepuri.
br`nc[, s.f. lab[.
br`u, s.n. br`u, =erpar; 2 p`n-
z[, zon[; br`ul ars zona ecua-
torial[.
brudiesc, adj. copil[resc, nema-
turizat, crud, fraged.
brudiu, adj. copil[resc, copi-
l[ros; 2 t`n[r, necopt, crud, ne-
v`rstnic; 3 primitiv; 4 neserios.
bu[r, s.m. bour, zimbru.
bu[rat, buorat, adj. de bour, ca
bourul, cu coarne ca de bour; 2
ridicat, a\intit (suli\[ bu`rat[).
bu[r] =i a s[ ~, vb. a se repezi,
a se ]ndrepta spre ceva, a ]mpun-
ge; 2 a ciuli (urechile).
bubu=lie, s.f. gogoa=[, boab[,
pilul[.
bucate, s.f. m`nc[ruri; 2 hran[,
alimente.
buc[\ea, s.f. bucat[ mare.
buche, s.f. liter[.
buh[bie, s.f. buh[ial[, umflare.
buhnet, ~e, s.n. bufnet, zgomot
puternic, pocnet.
buigui, vb. a n[uci, a ului, a
buim[ci, a z[p[ci; 2 a aiura, a
spune vorbe f[r[ ]n\eles; a s[~
a se ]ntuneca la minte, a-=i
pierde luciditatea; 2 a se ului, a-
=i pierde cump[tul.
buiguire, buiguitur[, s.f. aiu-
real[, aiurare, vorbire f[r[ =ir.
buiguit, adj. z[p[cit, aiurit.
buiguitor, adj. ]n dodii, fan-
tezist, f[r[ ]n\eles.
bulboan[, s.f. v`ltoare.
buluc (turc.), s.n. grup, ceat[;
2 mic[ unitate militar[ (com-
panie) la turci.
272 Dimitrie Cantemir
bun, adj. folositor, util, pe care
te po\i bizui.
bun[ voie, s.f. bun[voin\[, aju-
tor, asisten\[; 2 stare de bun[ dis-
pozi\ie sufleteasc[.
bun[tate, s.f. virtute, calitate
moral[; bun[t[\ile obiceinice
virtu\ile morale, bunele moravuri.
bursuc, s.m. viezure.
burzului, a s[~, vb. a se ]nfu-
ria, a se fr[m`nta, a se afecta.
burzuluire, s.f. neor`nduial[,
]nghesuial[, fr[m`ntare.
burzuluitoriu, adj. r[scolitor.
bu=i, vb. a tr`nti la p[m`nt, a
lovi, a bate.
bute, s.f. c[p[\`n[ (la roata de
la c[ru\[).
butios, adj. ca o butie, noduros.
butucul mor\ii butuc de c[l[u.
C
cabala, s.f. cabal[.
cabalist, s.m. cel care se ocup[
cu studiul cabalei iudaice.
cabani\[, s.f. manta domneas-
c[ pe care sultanul o d[dea dom-
nilor la confirmare, odat[ cu san-
giacul, cuca, topuzul, sabia etc.
cacodemon (el.), s.m. demon,
diavol; 2 g`nd r[u, inten\ie rea;
3 du=man; cacodemonul robiii
diavolul robiei.
cacum, s.m. hermin[.
caftan (turc.), s.m. manta alb[,
lung[ =i larg[ ]mpodobit[ cu fire
de aur sau de m[tase, pe care o
purtau domnii =i boierii la solem-
nit[\i.
cahl[, s.f. cuptor de topit meta-
lele; 2 cazan cu smoal[ aprins[; 3
gur[ de cuptor, co= pe unde iese
fumul la un cuptor; 4 plac[ de te-
racot[ sau de faian\[ pentru sobe.
caie, s.f. gaie, o specie de uliu.
cale, s.f. drum; 2 orientare ]n
via\[; cale delungat[ cale lung[.
calicios, adj. de jos; 2 obraznic.
cam[t[, s.f. dob`nd[.
camilopardal, (el.), s.f. animal
fabulos, imaginat ca o asociere
]ntre c[mil[ =i leopard; 2 giraf[.
can, cani, adv. cam.
candil[, s.f. candel[, lamp[ pri-
mitiv[ alimentat[ cu untdelemn.
canon, ~oane, s.n. lege; 2 prin-
cipiu director, norm[. regul[ (ca-
noanele loghic[i); 3 articol de
lege ]n dreptul bisericesc; 4 san-
c\iune ritual[, pedeaps[ de isp[-
=ire; canon de ob=te lege,
regul[ general[.
cap, ete. s.n. ~cap, =ef, con-
duc[tor, domn, monarh; 2 ]nce-
put; 3 principiu, element; 4 punct,
prevedere, articol ]ntr-o conven-
\ie; b) cap[t, sf`r=it; 2 punct ter-
minus; a-=i da capul a muri
de moarte violent[.
cap[t, s.n. sf`r=it; cap[tul co-
roavei sf`r=itul cuv`ntului, ar-
ticolul (hot[r`t).
273 Istoria ieroglific[ . Vol. II
capitul, ~uri, s.n. articol,
punct, prevedere, stipula\ie, ]ntr-
o conven\ie.
capichehaie (turc.) capuche-
haie, reprezentant sau agent al
domnilor rom`ni pe l`ng[ Poar-
ta Otoman[.
capi=te, s.f. templu.
care=i, pr. fiecare.
(carile) tot carile, pr. oricine,
oricare.
car`t[, s.f. tr[sur[ u=oar[,
calea=c[.
carte, s.f. scrisoare, depe=[, doc-
ument scris.
carvuncul, s.n. piatr[ pre\ioas[.
cas[, s.f. cas[; 2 familie, neam.
catalog, s.n. catalog, reperto-
riu, condic[ de ]nsemn[ri.
cataract[, s.f. prag de ap[, c[-
dere de ap[, cataract[, cascad[.
catarg[ (turc.) =antier naval,
]nchisoare portuar[, loc de mun-
c[ for\at[.
catastih, ~uri, s.n. catastif, con-
dic[ de ]nsemn[ri.
categorii, s.f. formele cele mai
generale ale existen\ei, no\iunile
sau termenii cei mai generali; 2
termenii cei mai generali cu care
opereaz[ o =tiin\[; 3 categoriile
logicii (categoriile loghic[i) =i
ontologiei aristotelice.
catholichi (ci), adj. universal,
general.
cazniie, s.n. omilie, predic[,
cuv`ntare cu caracter moralizator
pe baza textelor religioase; 2
poveste cu t`lc.
c[dea, vb. a se ]nt`mpla; 2 a sosi
f[r[ veste; a s[ ~ a se cuveni,
a fi de dorit, a fi normal, a trebui.
c[dere, s.f. ]nt`mplare, hazard,
eveniment; 2 c[dere, trecere
brusc[ ]ntr-o situa\ie inferioar[,
dec[dere moral[; 3 caz (]n gra-
matic[); c[dere chem[toare
cazul vocativ; c[dere la gramati-
c[ caz gramatical.
c[dzut, adj. c[zut; 2 cuvenit,
legal, natural.
c[ial[. s.f. c[in\[, remu=care.
c[ielnic, adj. care se c[ineaz[,
care depl`nge nenorocirea cuiva,
depl`ng[tor.
c[l[f[tui, vb. a astupa cu calafat
(c`l\i amesteca\i cu catran) g[u-
rile =i cr[p[turile dintre b`rnele
unei corabii =i a le unge cu p[-
cur[ sau smoal[ spre a nu l[sa s[
mai p[trund[ apa.
c[l[tori (ceva), vb. a parcurge,
a str[bate.
c[lca, vb. a c[lca, a pa=i; 2 a viz-
ita; 3 a necinsti, a nesocoti.
c[lcan (turc.), s.n. ]nt[ritur[, zid
de ap[rare.
(c[lcare) ]nceat[ calcare
mers tiptil.
c[lc[tur[, s.f. c[lcare; 2 neso-
cotire.
c[ld[r[resc, adj. de c[ld[rar,
de spoitor de c[ld[ri, \ig[nesc; 2
vulgar, grosolan, primitiv.
18 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
274 Dimitrie Cantemir
c[mar[, s.f. odaie; 2 camer[,
]nc[pere pentru provizii.
c[mili, a s[ ~, vb. a se trans-
forma ]n c[mil[.
c[p[t`i, s.n. loc sau obiect de
pus capul pentru dormit.
c[pitan, s. m. comandantul
unui deta=ament mai mare de o=-
tire ]n epoca medieval[.
c[ptu=i, vb. a c[ptu=i, a acoperi
pe dedesubt, a ]nveli; 2 a as-
cunde, a face nev[zut.
c[ptu=it, adj. acoperit pe dede-
subt, ]nvelit; 2 ascuns, mincinos,
nesincer; c[ptu=ite cuvinte, vo-
roave c[ptu=ite vorbe ascun-
se, mincinoase, cuvinte care as-
cund adev[rul.
c[pu=[, s.f. parazit din clasa
arahnidelor, care suge s`ngele oi-
lor.
c[t[lige, s.f. pl. anexe de lemn
pentru ]n[l\area picioarelor, picio-
are lungi (c[t[lige picioarele).
c[tr[, prep. pentru, fat[ de (iu-
birea carea c[tr[ adeverin\[
\iiu), l`ng[, pe l`ng[, al[turi
(c[tr[ acestea, a triia =i alt[ pri-
cin[ a s[ adaoge), despre (c[tr[
acestea foarte bine... m-am ade-
verit).
c[uta, vb. a privi, a se uita; 2 a
cerceta, a studia, a rezolva; ~(cui-
va) a sili, a determina; a-=i ~
vb. a se sili (dintr-adun[rile
voastre... ]=i caut[ a lipsi).
c[utare, s.f. interes pentru cine-
va, mil[, bun[voin\[, ajutorare; 2
]ncercare; 3 privire; c[utarea
voii facere pe plac; adulare,
lingu=eal[.
c`ndai, adv. c`ndva, vreodat[;
2 cumva; nu c`ndai, adv. nu
cumva.
c`ndailea, adv. cumva, poate,
doar[.
c`nd de c`nd, adv. repede,
]ntr-o clipit[.
c`nesc, c`inesc, adj. c`inesc,
de c`ine; 2 lingu=itor, care simu-
leaz[ prietenia; 3 du=m[nos, as-
cuns, cu inten\ii du=m[noase; 4
cinic (v. filosofiia c`neasc[).
c`ntare, s.f. bucat[ muzical[,
motiv muzical; c`ntare frumos
tocmit[ melodie.
c`ntec tocmit c`ntec alc[tuit
dup[ reguli, dup[ canoane.
c`rc[, s.f. spate, spinare.
c`rcel, ~ie, s.n. c[pu=[.
c`rjob, adj. str`mb, ]ncovoiat; 2
nedrept, inechitabil.
c`rlig, s.n. c`rlig, ca\[; 2 c`rj[.
c`rni, vb. a ]ndr[zni s[ vorbeas-
c[, a ]ndr[zni s[ ia atitudine po-
trivnic[.
c`stan, s.m. castan.
c`t, conj. ]nc`t, astfel ]nc`t, a=a
]nc`t, a=a c[; at`ta c`t: astfel ]n-
c`t, a=a ]nc`t; c`t pre ca pe;
f[r[ c`t dec`t, afara de.
c`t[va, adj. m[ri=or (avea c`-
t[va herghelie de iepe).
275 Istoria ieroglific[ . Vol. II
c`t de cii, conj. a=a ]nc`t, astfel
c[.
c`tin\[, s.f. cantitate, categorie
a logicii =i a ontologiei aristoteli-
ce.
ceas, s.n. or[, vreme.
ceat[, s.f. mic[ unitate militar[,
buluc.
ceau=(turc.), s.m. mic coman-
dant de oaste la curtea domneas-
c[, de obicei comandant de v`-
n[tori; 2 agent al puterii execu-
tive.
cehni, vb. a l[tra.
cehnit, ~uri, s.n. chefnit, l[trat
de c`ine de v`n[toare.
cein\a, s.f. esen\a, quidditatea
(quidditas), categoria substan\ei
]n logica aristotelic[ (de la lat.
quid =ce); uneori ]nseamn[ =i
calitatea substan\ei.
cerbice, s.f. ceaf[, grumaz.
cerca, vb. a ]ncerca, a cerceta,
a pip[i; a tatona; 2 a pune la pro-
b[; 3 a c[uta, a analiza.
cerc[tor, s.m. cercet[tor.
cerceta, vb. a cerceta; 2 a vizita.
cercetare, s.f. studiu, luare ]n
discu\ie.
cerdac (turc), s.n. mic pridvor,
deschis sau cu geaml`c, situat de
obicei la etaj, sau deasupra beci-
ului, la vechile case \[r[ne=ti; 2
balcon, cerdac de tip turcesc, ie=it
]n afar[ deasupra str[zii; 3 foi=or,
chio=c.
ceresc, adj. ceresc, spiritual, di-
vin.
cere=tii, s.m. pl. exponen\ii lu-
mii divine, Dumnezeu =i slujitorii
s[i, ]ngerii =i sfin\ii (]n concep\ia
cre=tin[); supt numele cere=tilor
(sub]n\eles) jur`nd pe numele
lui Dumnezeu =i al sfin\ilor.
cerni, a s[~ a ]mbr[ca haina de
doliu, a se ]mbr[ca ]n negru.
cernit, adj. funerar, de doliu,
trist, de ]nmorm`ntare; cernite
c`ntece bocete.
cer=i, vb. a cere, a ruga.
cescu\, s.n. (diminutiv de la
ceas), moment, clip[, pu\in timp.
ceva=i, adv. foarte pu\in, c`t de
pu\in, c`t negru sub unghie; ne-
mic[ ceva=i c`tu=i de pu\in.
cezluit, adj. legat, str`ns, ]nf[-
=urat bine.
cfartana (lat.), s.f. frigurile
cvartane.
cfidditas (quidditas), s.f. quid-
ditatea, esen\a fenomenelor,
substan\a, categorie a logicii =i a
ontologiei aristotelice (cein\a,
singur[ fiin\a lucrului, ceia ce
ieste).
chelariu, s.m. slujitor al piv-
ni\elor =i c[m[rilor domne=ti.
chentru, s.n. centru, punct cen-
tral; 2 \int[, obiectiv.
chiar, adj. clar, limpede, l[murit,
simplu, u=or de ]n\eles; 2 curat;
puterea sufletului chiar[ pu-
terea limpede a sufletului.
276 Dimitrie Cantemir
chibzui, a s[ ~ a reflecta, a
pl[nui, a g`ndi; 2 a socoti, a con-
sidera.
chichi\[, s.f. l[di\[.
chiedz, ~i, s.m. piaz[ (rea sau
bun[), augur, prevestire: chedzi
r[i piaz[ rea, r[u augur.
chiema, a s[ ~, vb. a se numi.
chip, s.n. fa\[, ]nf[\i=are, aspect;
floare ]n chip culoare la fa\[;
2 ]nf[\i=are, tr[s[tur[ distinctiv[,
specific, conforma\ie exterioar[; 3
persoan[; chipuri vrednice de
credin\[ persoane demne de
]ncredere; 4 persoan[, cineva;
c[tr[ alt chip fa\[ de altcine-
va; 5 ]nf[\i=are, aspect, form[; 6
imagine (mintal[ sau grafic[),
reprezentare (artistic[), idol, de-
sen; 7 reprezentare, apari\ie, per-
sonaj oniric; 8 specie (]n sensul
predicabilului porfirian species);
9 lucru, existen\[, fenomen, om
(]n ]n\elesul ontologiei aristoteli-
ce); 10 fiin\[, vie\uitoare; 11 no-
\iune, reprezentare, imagine,
idee, cuv`nt, 12 individualul, par-
ticularul (categorie filozofic[); 13
figur[ de mi=care (]n pantomi-
m[); 14 model, tip (literar); 15
chip, fel (tot chipul de flori
tot felul de flori), mod, procedeu,
solu\ie; 16 formul[ uzitat[; chi-
puri de credin\[ formule de
rigoare, ]n ]ncheierea unei con-
ven\ii; chip poeticesc proce-
deu poetic, figur[ literar[; 17
specie literar[; chipul fietecui
lucru no\iune, reprezentare
abstract[, corespondentul no\io-
nal al lucrurilor; chipul obra-
zului ]nf[\i=area fe\ei; chipul
neamurilor prototipul, arheti-
pul fenomenelor; chipuri cuceri-
te procedee f[\arnice, teme-
nele, figuri de salut, ploconeli;
chipuri filosofice=ti proce-
dee, metode, modalit[\i filozo-
fice; chipurile de pasiri =i dobi-
toace ]n ceriu constela\iile;
cele din ceput chipuri proto-
tipurile, arhetipurile; chipul lea-
curilor felul leacurilor.
cu chipul carile, loc. adv. a=a
cum.
chit, ~i\i, s.m. balen[.
chiteal[, ~ele, s.f g`nd, in-
ten\ie; 2 socoteal[, ra\ionament,
g`ndire, judecat[; 3 idee, plan,
proiect, preocupare; chitele ]ntre
sine planuri ascunse.
chiti, vb. a socoti, a judeca, a
calcula, a pl[nui.
chititoriu, s.m. =i adj. socotitor,
calculator, judec[tor (al unei
situa\ii).
chivernisal[, s.f. or`nduial[,
administrare; 2 c`rmuire, conduc-
ere; 3 g`ndire, chibzuin\[, reflect-
are; 4 ]ndestulare, bun[stare;
chivernisala de ob=te
bun[starea general[.
chivernisi, vb. a aranja, a
277 Istoria ieroglific[ . Vol. II
administra, a gospodari; 2 a con-
duce, a or`ndui; 3 a ]ndruma.
chivot, s.n. arc[, corabie.
chiz[=, s.m. cheza=, girant, ga-
rant, care ]=i ia r[spunderea pen-
tru cineva.
chizmire, s.f. alc[tuire, ]ntoc-
mire.
ciacal, s.m. =acal.
cii, adv. aici, ici.
cin[, (pl. cin[i), s.f. cin[, mas[
de sear[.
cine=i, pr. cine; 2 fiecare.
ciniie, s.f. unealt[, instrument,
aparat, arm[.
cinste, s.f. cinste, respect; 2 ve-
nera\ie, cult; 3 rang social, treap-
t[ sociala ]nalt[, dreg[torie; 4
]n[l\are ]n rang; 5 domnie, st[-
p`nire; 6 prestigiu, onoare; ]n
cinste a s[ avea a se bucura
de stim[, de prestigiu; 7 osp[\
dat ]n cinstea cuiva; 8 onesti-
tate, corectitudine moral[; cu-
no=tin\a cinstii =tiin\a ones-
tit[\ii, ]nv[\[tura moral[; cinste
cu stidire evlavie; cinste po-
liticeasc[ respect din polite\e,
respect nesincer; cinstea epi-
tropiii cinstea de a fi domn,
rangul domniei; cinstea numelui
demnitate personal[, presti-
giu; 2 onoare, faim[, glorie; 3
prestigiul persoanei; de cinste,
adj. de pre\, superior, demn de
cinste; cinste=, adj. cinstit,
drept, corect, curat; 2 politicos,
respectuos; cinste=[ plec[ciune
polite\e exagerat[, plec[ciu-
ne respectuoas[; 3 prestigios, re-
marcabil; adv. rezonabil, cu cu-
viin\[, cinstit, drept, f[r[ viclenie.
cinsti, vb. a cinsti, a respecta, a
onora, a b[ga ]n seam[, a lua ]n
considera\ie.
cinti\[, s.f. cintez[.
ciocoime, s.f. slugile boiere=ti,
categorie social[ aflat[ ]n servi-
ciul boierimii, folosit[ pentru
str`ngerea birurilor =i pentru ap[-
rarea avutului =i persoanei st[-
p`nilor.
ciocotni\ie, s.f. ciocoime; 2 men-
talitate de ciocoi; 3 flec[real[,
b`rf[, lingu=ire, uneltire.
cira (ciraoa), s.f. specie de
r[=inoas[ mediteranean[.
ciriteie, s.f. desi=, tufi=, mul\ime
de copaci tineri.
citeal[, s.f. citire, citit.
ciuciuli, vb. a ciuguli (penele).
ciudat, adj. bizar, straniu, neo-
bi=nuit.
ciud[, s.f. minune, lucru straniu,
ireal, fabulos, ciud[\enie, lucru
neobi=nuit; ciuda lumii minu-
nea lumii, ur`tul, monstrul.
ciudes[, s.f. mirare, uimire, ne-
dumerire; 2 minune, lucru neo-
bi=nuit, straniu; lucru de ciudes[
lucru de mirare, neobi=nuit.
ciudi, a s[ ~ a se mira.
278 Dimitrie Cantemir
ciulinos, adj. spinos, ghimpos,
cu ciulini.
ciumilitur[. s.f. ghicitoare,
ciung, ~uri, s.n. trunchi de co-
pac f[r[ ramuri =i frunze; (ciun-
guri de copaci p`rjoli\i).
ciun\i, a s[ ~ vb. a se ciunti, a
se ciungi, a-=i reteza m`inile; 2
fig. a nu reac\iona, a nu se
]mpotrivi, a sta cu m`inile ]n s`n
]n fa\a unei ]nt`mpl[ri.
ciut, adj. f[r[ v`rf, bont; 2 f[r[
coarne, f[r[ urechi; ciute ure-
chile cu resturi de urechi.
ciut[, s.f. capr[; 2 c[prioar[.
ciutur[, s.f. vas de lemn pen-
tru scos apa din pu\.
cl[nc[i, vb. a clonc[ni, a c`r`i
(o cioar[).
cl[ti, vb. a mi=ca, a mi=ca din loc,
a deplasa; 2 a agita, a zbate; a s[
~ a se mi=ca, a-=i schimba loc-
ul, pozi\ia; 2 a merge, a se depla-
sa; 3 a se tulbura, a se cutremu-
ra, (nu pu\in fur[ cl[ti\i de ]mpo-
triv[ cuvinte ca acestea); 4 a se
emo\iona, a se ]nduio=a (de mul-
t[ mi=el[tatea lui cl[tindu-m[);
5 a se tulbura, a se agita; a-=i ~
a-=i porni, a-=i da drumul
(r`sul ]=i cl[tir[).
cl[tire, s.f. mi=care, schimbare,
evolu\ie (]n ontologie); 2 afec-
tare, stare emotiv[, zbucium
(cl[tirea duhului); 3 mi=care,
deplasare; 4 mi=care violent[,
convulsionare; 5 mi=care univer-
sal[; 6 schimbare; cl[tire a face
a merge, a evolua; hiri=[ cl[-
tire mi=care proprie; 2 mi=care
natural[; iute cl[tire vioi-
ciune; 2 mi=care rapid[, rapidi-
tate.
cl[titele, s.f. pl. fenomenele con-
siderate ]n mi=care, ]n schimbare.
cl[titele fire=ti cele mi=cate pe
cale natural[, fenomenele.
cl[titoriu, adj. mi=c[tor, in-
stabil.
cl[titoriu, s.m. cauz[ impul-
sionatoare; 2 cel care mi=c[, care
impulsioneaz[; cl[titoriul firii
motorul divin, divinitatea; ne-
cl[titul cl[titoriu cauz[ prim[,
motorul divin, Dumnezeu (on-
tologie); dinafar[ cl[titoarele
cauzele externe, impulsiunile
exterioare.
clevet[, clevetuire, s.f. ponegri-
re, intrig[, b`rf[, calomnie; 2
oprobriu, condamnare moral[;
cleveta limbilor gura lumii,
oprobriul public.
clevetnic, s.m. intrigant, calom-
niator, b`rfitor,
clinciuros, adj. clenciuros, cu
clenci, cu urme de ramuri, cu no-
duri,
clipal[, s.f. clip[, moment.
clironomie (el.), s.f. mo=tenire.
clon\, s.n. cioc, plisc.
coaj[, s.f. crust[.
coh[ietur[, coh`ietur[, s.f.
curbur[, cotire, cotitur[, str`m-
279 Istoria ieroglific[ . Vol. II
b[tur[, sinuozitate; 2 r[sucire; 3
ocoli=, ]nconjur.
coh`iat, coh`ios, adj. ]ncovo-
iat, curb, str`mb (coh`ioase
r[d[cini).
colac, s.m. colac; 2 plea=c[,
bac=i=, noroc.
colachie, s.m. laud[ nesincer[,
lingu=eal[.
col[ci, a s[ ~, vb. a se ]ncol[ci.
colun, s.m. m[gar s[lbatic.
comedie, s.f. produc\ie
p[pu=[reasc[, reprezenta\ii de
saltimbanci cu caracter comic (]n
genere, produc\ii pantomimice, ]n
vremea lui Cantemir).
comitis (el.), s.f. comet[.
comos, adj. pletos.
condei ~eie, s.n. condei, instru-
ment de scris; 2 punct, prevedere,
articol ]ntr-o conven\ie.
condi\ie, s.f. prevedere, sti-
pula\ie (]ntr-o conven\ie scris[).
cone\, s.n. sf`r=it.
contenire, s.f. lini=te,
]ng[duin\[, bun[voin\[; 2 ]ntreru-
pere, ]ncetare, ab\inere de la
orice ac\iuni agresive.
contini, vb. a conteni, a ]nceta;
2 a limita.
coperi, vb. a acoperi, a ascunde,
a mu=amaliza.
coprindere, s.f. cuprins,
con\inut (alte scrisori, a c[rora
coprindere...).
copt, adj. matur; 2 ]n\elept.
coracos (el.), s.m. corb.
coracopardal, coracopardalis
(el.), s.m. fiin\[ imaginar[
creat[ de Cantemir prin asocierea
dintre corb =i leopard.
cor[bierie, s.f. naviga\ie, comer\
pe ap[.
coresponden\ie, s.f. corespon-
den\[, schimb de scrisori.
cornat, adj. cornut, cu coarne.
cornul sl[vii cornul gloriei, al
urcu=ului social (sinonim cu cor-
nul cel de putere).
corom`sl[, s.f. cobili\[.
coron[, s.f. coroan[, cunun[; 2
]ncununare; 3 esen\a unui act
(tratat, conven\ie etc.); 4 culme,
v`rf, punct principal.
cor\ii, vb. a roade, a roade ali-
mente tari, a ron\[i.
corui, s.m. uliu p[s[rar.
cos[toriu, s.m. meseria= pent-
ru care cusutul este o opera\ie de
baz[: croitor, brodeuz[ etc.
cosi\[, s.f. p[r de femeie ]m-
pletit ]n cozi.
costi=, adj. =i adv. costi=, de-a
coasta, aplecat, oblic, ]nclinat.
costr[u=, s.m. costr[=, biban.
co=, s.n. co=; 2 cavitate (pecto-
ral[ sau abdominal[).
co=codan, s.m. o specie de
maimu\[ cu coada lung[.
cot, s.m. unitate tradi\ional[ de
m[sur[ ]n lungime de cca 0,637
m. (]n Moldova), m[sur`nd dis-
280 Dimitrie Cantemir
tan\a ]ntre cot =i v`rful degetului
mijlociu de la m`n[.
coteiu, s.m. c`ine de cas[.
cotlon, s.n. firid[, ni=[ la o sob[.
covat[, s.f. c[pistere; 2 albie.
cov[it, adj. ]ncovoiat, curbat.
cav`r=i, vb. a depa=i, a ]nvinge,
a avea superioritatea; 2 a trece
peste; a s[ ~ a se acoperi, a
se umple (cu lichid).
crainic, s.m. vestitor, transmi-
\[tor de dispozi\ii domne=ti, me-
sager; 2 cel ce strig[ ]n public po-
runcile sau ve=tile de la domnie.
cr[inici, vb. a vesti, a anun\a, a
]ndeplini func\ia de mesager.
cr[nc[it, s.n. cronc[nit.
cr[ng[i, vb. a cronc[ni.
crede, a s[ ~, vb. a se ]ncrede,
a conta, a avea ]ncredere, a se l[-
sa atras; 2 a se considera; a-=i ~
a-=i ]ncredin\a.
credincios, adj. fidel, cinstit,
loial; 2 devotat; 3 de ]ncredere,
care nu ]ncalc[ dreptatea.
credint[, s.f. credin\[, devota-
ment, loialitate; cu credin\[, adj.
cinstit, loial; 2 cu ]ncredere, cu
sentimentul unei depline
securit[\i; de credin\[ , adj. de
]ncredere; cele credzute cele
]ncredin\ate.
de credzut, adj. de credin\[,
credincios.
(crieri) lipsa crierilor lips[ de
inteligen\[, de ]n\elepciune, act
necugetat.
(criv[\) despre criv[\ de la
nord.
cr`cneal[, s.f. cr`cnire, opozi\ie
verbal[.
(cruci=) de-a cruci=ul, adv.
perpendicular; 2 drept ]nainte.
crunt, adj. s`ngeros, ]ns`ngerat,
ro=u; 2 chinuitor.
cru\[toriu, adj. cru\[tor, iz-
b[vitor.
cuc[, s.f. c[ciul[ ]nalt[, ]m-
podobit[ cu pene de stru\, pe care
domnii o primeau de la sultan cu
ocazia ]nvestiturii.
cucernic, adj. umil, plecat, plin
de respect; 2 evlavios.
cuciri, a s[ ~ vb. a-=i face sem-
ne de polite\e, a se ploconi.
cuciritur[, s.f. ]nchin[ciune,
plec[ciune de polite\e, temenea;
cuciritur[ lingu=it[, cuciritur[
politiceasc[ polite\e pref[-
cut[, lingu=eal[ de convenien\[,
salut slugarnic =i nesincer.
cucon, s.m. copil, progenitur[.
cucunoz, s.m. cuc.
cump[na ceriului zenit; 2 drep-
tatea divin[; cump[n[ de moar-
te primejdie de moarte; cump[-
na drept[\ii dreptatea, justi\ia
divin[, justi\ia imanent[ (socotit[
incoruptibil[ =i neiert[toare).
cump[n[, s.f. balan\[; 2 egali-
tate; 3 echilibru; 4 incertitudine;
5 primejdie de moarte; cump[na
mor\ii amenin\area mor\ii.
281 Istoria ieroglific[ . Vol. II
cump[ni, a s[ ~, vb. a se cum-
p[ni, a g`ndi, a socoti, a sta la
]ndoial[; 2 a c`nt[ri.
cump[nitor, adj. care g`nde=te,
care judec[ mult.
cumpeni, a s[ ~ a-=i \ine echili-
brul (]n mers).
cum s[ cade, expr. vb. cum se
cuvine; 2 corect.
cunoa=te, vb. a cunoa=te, a =ti;
2 a ]n\elege, a p[trunde cu mintea;
3 a recunoa=te, a-=i da seama; a s[
~ a-=i da seama despre sine.
cunosc[toriu, s.m. om cu =tiin-
\[, instruit, filozof.
cuno=tin\[, s.f. cunoa=tere,
=tiin\[; 2 cuno=tin\[ (]n sensul
rela\iilor interumane).
cuno=tin\[ ]nainte, mai denain-
te cuno=tin\[ previziune, 2
cunoa=terea anterioar[ (de tip ar-
istotelic).
cuprinde, vb. a ]nc[pea, a
ajunge.
cuprindere, s.f. apucare, do-
b`ndire; 2 privire de ansamblu,
sintez[; cuprinderea min\ii
generalizare, teoretizare.
cura, vb. a curge.
curat, adj. corect, cinstit; curat[
inim[ g`nduri sincere; 2 ne-
p[tat, nemurd[rit; 3 pur, cu grad
mare de puritate (fiind vorba de
metale); 4 clar, simplu, adv.
clar, precis; 2 pe =leau; 3 ne]n-
doielnic.
cur[tor, adj. curg[tor.
cur[\i, a s[ ~, vb. a sc[pa de
ceva, a se lep[da de cineva; 2 a
se limpezi.
cur[\eniie, cur[\iie, s.f. puri-
tate, sinceritate, cinste, corectitu-
dine; cur[\iia inimii sinceri-
tate sufleteasc[, corectitudine.
curechiu, s.f. varz[.
curgere, s.f. curs, evolu\ie,
proces.
cur`nd, -[, adj. care se apropie,
sose=te repede; ]n cur`nd[ vreme
]n scurt timp, ]n cur`nd; de
cur`nd, adj. nou, proasp[t;
cur`nd, adv. repede, degrab[;
cum mai cur`nd, c`t de cur`nd
c`t mai cur`nd, c`t mai re-
pede.
curma, vb. a t[ia, a reteza; 2 a
pune cap[t.
curmare, s.f. refuz, ruptur[, de-
solidarizare; r[spunsul curm[rii:
r[spunsul de refuz, refuzul.
curm[, s.f. lam[, ascu\i=, t[i=.
(curmedzi=) ]n curmedzi=, adv.
drept peste mijloc, de-a latul,
transversal.
curmeiu, ~ eie, s.n. leg[tur[
din scoar\[ t`n[r[ de copac.
curs, ~uri, s.n. curs, parcurs
(cursul istoriii), scurgere (cur-
sul vremii), drum (cursul stele-
lor), mi=care; cursul perioadelor
mersul ciclic, evolu\ia ciclic[.
curs[, s.f. unealt[ de capturat
animale.
curtean, s.m. o=tean care, ]n
282 Dimitrie Cantemir
schimbul ]mpropriet[ririi, era ob-
ligat s[-=i aduc[ serviciile ]n ca-
drul cur\ii domne=ti, de a partici-
pa la r[zboi.
cuscrie, s.f. ]ncuscrire, ]nrudire.
custoriu, s.m. cositor.
cute, s.f. piatr[ de ascu\it,
gresie.
cutreierare, s.f. str[batere, par-
curgere, colindare.
cutremura, vb. a mi=ca puter-
nic, a scutura.
cuv[it. adj. =erpuitor; 2 curbat.
cuvios. adj. respectuos, cuviin-
cios, binecrescut, civilizat; 2 ev-
lavios; 3 agreabil, atr[g[tor, fer-
mec[tor; 4 ordonat, estetic.
cuv`nt, s.n. cuv`nt, vorb[; 2 cu-
v`ntare, discurs; 3 proverb, ma-
xim[, expresie, zical[; 4 vers; 5
idee exprimat[ ]n cuvinte; cu-
v`nt alta t`lcuind r[spuns la
chestionar, termen explicativ, ca-
re descifreaz[ un sens; cuv`nt
apofasisticos vorb[ catego-
ric[, ordin rezolut; cuv`nt f[r[
socoteal[ vorb[ neg`ndit[,
nejudecat[; cuv`nt prost zi-
cal[, proverb; cuv`nt strein
vorb[ ne]n\eleas[; datul cuv`nt
f[g[duial[ solemn[, promisiu-
ne, angajament, cuv`nt de onoa-
re; 6 jur[m`nt, leg[m`nt cu jur[-
m`nt; a-=i da cuv`nt a se an-
gaja prin jur[m`nt, a conveni ]n
mod solemn, a se lega prin cu-
v`nt; la cuv`ntul dat a sta a
se \ine de cuv`nt, a nu-=i c[lca un
angajament luat; la cuvinte a
vini a ajunge la ceart[.
D
da, a s[ ~, vb. a se da, a se
d[rui; 2 a se lipi, a se al[tura de
cineva; a s[ d[ cu totul (spre
ceva) a se ambala (]ntr-o ac-
\iune), a se concentra ]n mod ex-
clusiv ]ntr-o anumit[ ac\iune.
dajdie, s.f. bir, tribut.
dar, s.n. dar, ]nzestrare, calitate;
2 specific, tr[s[tur[ proprie; ]n
dar, adj. degeaba, f[r[ plat[
(]n dar cumpar[toriu care ia
pe degeaba, f[r[ plat[).
dare, s. f. obliga\ie, sum[ fix[ de
dat; 2 d[ruire, 3 satisfac\ie (ma-
terial[).
darn, ]n ~, adv. ]n zadar; ]n
darn a ar[ta (ceva) a neso-
coti, a nu avea ]n vedere.
dascal (el.), s.m. profesor, ]nv[-
\[tor, educator; 2 ]ndrum[tor, c[-
l[uz[.
datoria binelui datoria de a
face binele; 2 recuno=tin\[ pen-
tru binele f[cut; datoria firii
moartea.
datoriie, s.f. datorie; 2 recu-
no=tin\[.
d[log, s.m. d`rlogi, h[\uri.
d[r[ban, s.m. soldat pedestru,
de regul[ mercenar, f[c`nd parte
din armata domneasc[.
283 Istoria ieroglific[ . Vol. II
d[ruit, adj. ]nzestrat, talentat.
d[sc[lie, s.f. ]nv[\[tur[; 2 pro-
fesorat.
d`rjiie, s.f. d`rzenie, seme\ie,
]nc[p[\`nare, ambi\ie, nesupune-
re, curaj, cutezan\[, 2 furie.
d`rmoia, vb. a cerne, a alege ce
este bun; 2 a examina lucrurile =i
faptele cu mare aten\ie, a dez-
bate din toate punctele de vedere
o chestiune.
d`rmoiu, ~oaie, s.n. ciur, cu
g[uri mari.
d`rz, adj. seme\, trufa=.
(de-adins) mai cu de-adins, adv.
mai ales, mai cu seam[; cu tot
de-a-dinsul cu tot interesul,
foarte preocupat.
de ciia, de ciie, adv. de aici; 2
apoi, dup[ aceea; c`t de cii pe
dat[, imediat.
def[imare, s.f. def[imare, lovi-
re ]n prestigiul cuiva; 2 certare,
repro=, desconsiderare.
(degrab[) cum mai degrab[,
adv. c`t de repede.
dejgheoca, vb. a cur[\a de coaj[,
a desface; 2 a povesti am[nun\it.
delungare, s.f. ]nt`rziere, am`-
nare, trenare; delungarea vremii
]nt`rziere, am`nare;
delungat, adj. prelungit (]n
timp).
de m`na, vb. a sus\ine, a ajuta,
a ocroti.
demon (el.)., s.m. duh r[u (nu
este vorba de daimonul socratic),
drac (]n ]n\eles cre=tin de for\[
supranatural[ malefic[ ce pune la
]ncercare con=tiin\a moral[, uma-
n[).
deodat[, adv. imediat, numai-
dec`t; tot deodat[ brusc, pe
nea=teptate.
deos[bi, adv. deosebit, aparte;
~ de: ]n afar[ de.
deos[birea, deos[birea loghi-
ceasc[ diferen\a (differentia),
unul din predicabilele logicii aris-
totelice (una dintre cele cinci nu-
miri ale lui Porphirios).
deos[bit, adj. diferit, cu carac-
tere proprii.
deplin, adj. complet, perfect, de
bun[ calitate; 2 temeinic, cu au-
toritate; adv. deplin, integral,
cu totul, din destul; 2 profund, te-
meinic.
de pre, prep. de pe; 2 dup[.
de pregiur, prep. din jur.
deprindere, s.f. deprindere,
obi=nuin\[; 2 aplica\ie, ]ndem`-
nare c[p[tat[.
des[v`r=it, adj. =i adv. complet.
deschide, vb. a desface, a des-
f[=ura (p`nzele de corabie).
desc`lcitur[, s.f. luminare, elu-
cidare, rezolvare.
desc`nta, vb. a desc`nta; 2 a
convinge.
descoperire, s.f. dezv[luire, ar[-
tare.
desf[ta, a s[ ~ vb. a-=i petrece
timpul ]n pl[ceri, ]n petreceri.
284 Dimitrie Cantemir
desf[tare, s.f. pl[cere, via\[ u=oa-
r[, plin[ de petrecere, bucurii.
desf[fat, adj. pl[cut, agreabil.
desficiori, vb. a l[sa f[r[ pui.
desfr[tat, adj. nelegat, f[r[ nici
o leg[tur[.
desfr[\i, a s[ ~, vb. a se des-
p[r\i, a nu mai avea leg[turi.
desfr`nat, adj. desfr`nat; 2 f[-
r[ oprire, f[r[ limit[, care face sau
zice multe, exagerat; 3 lipsit de
control, lipsit de m[sur[, f[r[
sf`r=it; 4 f[r[ fr`u (despre cal).
desp[rin\i, vb. a l[sa f[r[ p[-
rin\i.
despic[toriu, s.m. t[ietor, sf`-
=ietor; 2 anatomist, chirurg.
despoia, vb. a jupui de piele.
despre, prep. fa\[ de, cu privire
la, privind.
desv[sca, vb. a desf[=a; 2 a
dezbr[ca.
de=ert, adj. gol, nenorocit, fl[-
m`nd; 2 vid, gol; 3 f[r[ valoare;
stomah de=ert stomac gol,
fl[m`nd; ]n de=ert, adv. ]n
gol; 2 ]n zadar, f[r[ nici un folos,
]n van, f[r[ efect.
de=erta, vb. a goli, a v[rsa.
de=teptat, adj. treaz, cu ochii-n
patru, de=tept, care vegheaz[; 2
trezit.
detuna, vb. a tr[sni.
devecu=i (araba saracen[) c[-
mil[-pas[re.
dezgr[i, vb. a ]ntoarce ]napoi
cuv`ntul; a opri emisia de cuvinte.
dezlegare, s.f. ]nvoire, ]ng[dui-
re; 2 dezlegare, solu\ie, rezolva-
rea (unei probleme).
dezm[\at, adj. desfr`nat.
dezmierdare, s.f. m`ng`iere; 2
petrecere, veselie, satisfac\ii sen-
zoriale.
deznedejduire, s.f. disperare,
situa\ie limit[, spectrul mor\ii.
dezs[m[na, a s[ ~, vb. a nu se
asem[na, a ie=i de bun[voie din-
tr-o categorie, a se dezice de cine-
va.
dezv[li, vb. a descoperi, a face
cunoscut, a da ]n vileag.
dezv[lire, s.f. descoperire; 2
clarificare, descifrare.
diafora (el.), s.f. deosebire.
dialect, s.n. limb[, vorbire, grai.
dialectic, s.m. logician forma-
list, filozof scolastic, sofist; 2 st[-
p`nitor al artei de a discuta.
dialecticesc, adj. dialectic, for-
mal, logic.
dialog, ~uri, s.n. dialog, con-
vorbire.
diathesis, diathesin (el.), s.f.
dispozi\ie, r`nduial[, ordinea na-
turii (or`nduiala firii).
diavolul s[r[ciii duhul r[u al
s[r[ciei, al mizeriei materiale.
diavoliie, s.f. r[utate, viclenie,
monstruozitate, fapt[ foarte ur`-
t[, m`r=[vie, tic[lo=ie.
dic[i, vb. a zice, a ]ndruga vrute
=i nevrute.
285 Istoria ieroglific[ . Vol. II
didascal (el.), s.m. dasc[l, pro-
fesor, preceptor.
dihanie, s.f. animal, s[lb[ticiu-
ne; 2 fiin\[, vie\uitoare; 3 repre-
zentare animalier[ (]n art[).
dih[niesc, adj. animal, ce \ine
de latura biologic[.
dihoniie, s.f. ne]n\elegere, cear-
t[, dezbinare.
diiet[, s.f. diet[, regim alimen-
tar.
dimocratie, s.f. democra\ie; 2
anarhie; 3 republic[; 4 sfat boie-
resc, sfatul \[rii; 5 adunarea po-
pular[ pentru alegerea domnului.
dimpotriv[, adj. potrivnic, con-
trar; prepusuri dimpotriv[
b[nuieli negativiste, incriminato-
rii; adv. ]n fa\[, dinaintea, din
sens contrar; cele dimpotriv[
cele potrivnice, contrariile.
din[oarea, adv. adineauri.
dind[r[pt, adv. dinapoi, din
urm[.
(dint`i) a=esi dint`i, adv. chiar
=i la ]nceput.
discolie (el.), s.f. dificultate.
disidemonesc, adj. supersti\ios,
de natura supersti\iei; ]nv[\[tur[
disidemoneasc[ =tiin\[ su-
persti\ioas[.
disidemonie (el.), s.f. super-
sti\ie.
distihie (dustuc a el.), s.f. ne-
fericire,
distihie (distoice a el.), s.f. na-
tur[ dubl[.
div, ~ uri, s.n. chip, fel; ]n di-
vuri, ]n chipuri ]n fel =i chip.
div[, s.f. mirare, uimire; 2 lucru
neobi=nuit, minune.
dob[, s.f. tob[.
dobitoc, s.n. animal; dobitoc
s[lbatec animal de p[dure,
s[lb[ticiune; 2 boier moldovean;
dobitoc supus animal domes-
tic; 2 \[ran iobag moldovean; do-
bitoc ceresc constela\ie cu
nume de animal.
dobitocesc, adj. de animal, ani-
malic.
dobitocit, adj. transformat ]n
animal.
dob`nd[, s.f. c`=tig, folos; 2
prad[.
dob`ndi, vb. a dob`ndi, a c[-
p[ta.
dodei, vb. a tulbura, a sup[ra.
dodeial[, s.f. tulburare, sup[-
rare.
domesnic, adj. domestic, de
cas[.
domiri, a s[ ~, vb. a-=i da sea-
ma, a-i fi clar, a se l[muri.
domirit, adj. l[murit, clarificat.
domn, s.m. st[p`n; 2 boier, no-
bil; =ef, conduc[tor, c[petenie;
domnul diavolului Dumne-
zeul, =eful ierarhiei satanice.
domoli, vb. a potoli; 2 a b[ga
spaima, a ]ngrozi (cu sensul de a
cumin\i, a potoli); 3 a umili, a
pune ]n situa\ia de neputin\[.
286 Dimitrie Cantemir
domolit, adj. potolit; 2 ]nvins.
dor dulce dorin\[ ]nfocat[, mis-
tuitoare, poft[ greu de st[p`nit.
dormitare, s.f. somnolen\[, pi-
roteal[.
dos, a da ~, vb. a-=i lua t[l-
p[=i\a, a face calea ]ntoars[ din
fa\a unei primejdii.
dos, s.n. loc ferit, ad[post, loc
dosnic.
dosad[, s.f. cercetare, dojan[; 2
sup[rare, m`hnire, zbucium; 3
ocar[, ]nfruntare.
dosedi, vb. a nec[ji, a am[r], a
chinui; 2 a persecuta, a asupri; 3
a mustra.
doseditur[, s.f. ocar[, ]nfrun-
tare.
dosi, a s[ ~, vb. a se ascunde.
dosire, s.f. ascundere, cedare,
fug[, retragere.
dovad[,~ede, s.f. ar[tare, pro-
b[, argument indubitabil; 2 con-
firmare.
dovedi, vb. a dovedi, a demon-
stra; 2 a ]nvinge, a ]nfr`nge.
dovedire, s.f. dovedire, pro-
bare.
doveditor, adj. probator.
dragoste, s.f. iubire carnal[; 2
aten\ie, prietenie; dragoste din
suflet adev[rat[ prietenie sin-
cer[; dragostea sa dragoste
de sine, m`ndrie, egocentrism.
dram, ~uri, s.n. greutate pen-
tru c`nt[rit; 2 pu\in; dramul vie-
\ii pu\inul vie\ii; 3 veche uni-
tate de m[sur[ a greut[\ilor echi-
valent[ cu circa 3,18 3,23 gra-
me.
dr[g[stos, adj. dr[g[la=, fru-
mos; 2 iubitor, plin de iubire, ]na-
morat; hul[ dr[g[stoas[ ca-
lomnie care are ca substrat dra-
gostea; 3 care treze=te dragostea
cuiva (dr[g[sto=i ochii).
dr[pniciie, s.f. fire, n[rav, apu-
c[turi, comportament; 2 catego-
rie, tagm[.
dr[pt, s.n. drept, jurispruden\[;
adj. drept, cinstit, obiectiv.
drept, adj. corect, legal.
dreptate, s.f. dreptate, juste\e;
2 adev[r, obiectivitate, nep[rti-
nire; 3 echitate; corectitudine; 4
justi\ie, judecat[ (]n ]n\elesul de
justi\ie divin[); cu cineva drep-
tatea a \inea a manifesta fa\[
de cineva o atitudine corect[ =i
obiectiv[ ]n ceea ce prive=te
drepturile sale; dreptatea sf`nt[
justi\ia divin[.
drob, ~uri, s.n. ficat; 2 m[-
runtaie.
dropic[, s.f. idropic[, idropizie.
dropicos, adj. bolnav de idro-
pic[, umflat; 2 greoi.
drum, s.n. drum, traseu, orbit[
(drumul stelelor).
duh, ~uri, s.n. suflet, spirit, psi-
hic; 2 minte, g`nd, inten\ie, plan,
idee animatoare; 3 ]ndr[zneal[,
vitejie: 4 putere, for\[ (fizic[ =i su-
287 Istoria ieroglific[ . Vol. II
fleteasc[); 5 spirit, t[rie; 6 im-
bold; 7 tot ceea ce este viu, via\[;
8 vie\uitoare (mai ales ]n ]n\eles
de om); 9 suflare, respira\ie; 10
spirit, for\[ supranatural[; 11 la
plural calit[\i, capacit[\i, virtu\i,
talente, for\e, puteri; cu duh, adj.
viu, ]nsufle\it; ]ntr-un duh
]ntr-un suflet; duh de tulburare
imbold al conflictelor =i du=-
m[niilor ]ntre oameni (expresia
desemneaz[ for\a satanic[); duh
]nalt, duh ]nflat g`nd, con-
cep\ie, p[rere excelent[ despre
sine; 2 planuri m[re\e n[scute
din megalomanie; duh ]nfocat
suflet aprins; 2 sup[rare mare, m`-
nie, furie; duh vitejesc, duhuri
viteje=ti curaj, vitejie, ]ndr[z-
neal[, combativitate, agresivitate;
duh r[u diavol, drac, for\[ sa-
tanic[.
duhnicesc, adj. sufletesc, care
\ine de suflet; 2 spiritual, care \ine
de lumea divin[.
duhul cel mai de pre urm[
ultima suflare; duhul vinului
t[ria vinului, alcoolul; duhul
a-=i trage, expr. vb. a trage
aerul, a inspira (moment al res-
pira\iei); 2 a r[sufla, a respira ]n
voie, a ]ntrerupe efortul.
duhuri b[rb[te=ti curaj, ]ncre-
dere ]n sine, bravur[, vitejie; du-
huri neprietene=ti g`nduri,
inten\ii du=m[noase.
(dulce) cu dulce, adv. bucuros,
cu bucurie, cu pl[cere.
dulcea\[, s.f. pl[cere, satisfac-
\ie.
dulf, s.m. delfin.
dumn[dz[iesc, adj. dumne-
zeiesc, divin.
dung[, s.f. dung[, f`=ie, zon[;
dunga ceriului zona ecua-
torial[; 2 linie, duct; pre dunga
dreapt[ ]n linie dreapt[.
durere ]n grab[ durere as-
cu\it[, acut[.
duroare, ~ori, s.f. durere fizic[.
dzam[, s.f. zeam[, fiertur[.
dz[care, s.f. z[cere, boal[ la
pat.
dzic[toare, s.f. ghicitoare; 2 zi-
cal[, proverb.
dzis[, s.f. vorb[ spus[, afirma-
\ie; 2 zical[, proverb; 3 enun\, ma-
xim[; dzis[ filosofasc[ maxi-
m[, adev[r filozofic.
dzua izb`nzii ziua judec[\ii.
E
eclipsis (el.), s.f. ]ntunecare,
eclips[.
ei ]n de ei ei ]ntre ei, ]ntre sine,
unul cu altul.
eghip\iian, s.m. egiptean.
ce prosocn fii atent!
ehidn[ (el.), s.f. viper[.
tvn cpismvn de la secrete.
elcovan (turc.) curier imperial.
elefterie (el.), s.f. libertate.
288 Dimitrie Cantemir
eleghie, ~ii, s.f. elegie.
elin[ (limba elin[) greaca
veche.
elinesc, adj. elin, care \ine de
greci.
elini, vb. a traduce ]n limba
greac[.
elinie, ]n elinie, adv. ]n limba
elen[, ]n grece=te.
eliniza, vb. a eleniza, a trans-
pune ]n limba greac[.
embriona, vb. a se transforma
oul ]n pui; embrionat; adj. z[-
mislit, ajuns ]n stare de embrion
energhie (el.), s.f. energie, pu-
tere de ac\iune.
enthimem[, ~ate (el.), s.f. en-
timem[, silogism eliptic.
epicuri, s.m. epicurei, adep\i ai
filozofiei lui Epicur (ceata epi-
curilor).
epifonema (el.), s.f. figur[ re-
toric[ const`nd ]ntr-o exclama\ie
cu care se ]ncheie un discurs.
epihirima, ~ate, (el.), s.f. ]ncer-
care, ]ntreprindere, ini\iativ[,
efort, atac.
epiorhie (el.), s.f. jur[m`nt
str`mb, c[lcarea jur[m`ntului,
sperjur.
epithimie (el.), s.f. poft[, do-
rin\[, cupiditate.
epitrop, s.m. supraveghetor, ]n-
grijitor; 2 domn; 3 loc\iitor, re-
prezentant, mandatar.
epitropiie, s.f. domnie; 2 man-
dat, delega\ie, reprezentan\[; 3
func\ie suprem[ ]n administra\ia
de stat.
eres, ~ese, s.f. dezbinare; 2
erezie, linie proprie.
ermafroditis (el.), s.f. =i adj.
hermafrodit, bisexuat; 2 perver-
siune sexual[ (poft[ a doa[ p[r\i).
essentia (lat.), s.f. esen\[, cate-
gorie a ontologiei =i a logicii aris-
totelice.
ethiop, s.m. etiopian.
ethiop[sc, adj. etiopic, etiopian,
ce \ine de Etiopia.
etimologhicesc, adj. etimo-
logic, ce \ine de etimologie.
etimologhie (el.), s.f. etimo-
logic.
evdemon (el.), s.m. ]nger bun,
asisten\[ divin[; 2 g`nd bun, in-
ten\ie bun[; 3 prieten, binevoitor.
evghenichi (el.), adj. nobil, de
neam ales (cel mai evghenichi
cel mai nobil, aristocrat).
evghenie (el.), s.f. origine no-
bil[, neam ales, noble\e.
evlavie, s.f. cucernicie, religiozi-
tate.
evrop[sc, adj. european, euro-
penesc; 2 apusean.
evsevie (el.), s.f. evlavie, pio-
=enie, venera\ie.
evthihie (el.), s.f. fericire.
exighisis (el.), s.f. exegez[, in-
terpretare, comentariu.
experien\ia, s.f. experien\[, cu-
noa=tere nemijlocit[, senzorial[.
289 Istoria ieroglific[ . Vol. II
ex\entru, ~ri, s.n. cerc, circum-
ferin\[, punct pe o circumferin\[;
ex\entrurile astrologhice=ti
cercurile astrologice.
ezetur[, s.f. rev[rsare, n[boire.
ezi, vb. a iezi, a da pe dinafar[,
a se rev[rsa.
F
face, a s[ ~ vb. a se preface, a
simula.
facere, s.f. realizare practic[,
execu\ie, act.
falnic, adj. m`ndru, ]ng`mfat.
fantastic, adj. imaginar, ]nchi-
puit, ne]ntemeiat pe realitate;
prepus fantastic b[nuial[ ]n-
chipuit[, lipsit[ de temei.
fantazie, s.f. fantezie, imagina-
\ie, putere de reprezentare; 2 me-
morie; de=art[ fantazie ]n-
chipuire goal[, nefondat[ pe re-
alitate.
fantazii, s.f. planuri irealizabile,
nechibzuite, utopii.
fapt, ~uri, s.n. fapt, fapt[; 2
f[ptur[, chip, ]nf[\i=are; 3 lucru,
f[ptuire, activitate; 4 la pl. fap-
te, ]nt`mpl[ri, situa\ii, fenomene
(stimulii exteriori ai cunoa=terii).
fapt[, s.f. fapt[, act s[v`r=it de
cineva; fapt[ oc[r`t[ fapt[
dezaprobat[, condamnat[ de so-
cietate, fapt[ c[zut[ sub oprobriul
public; fapt[ nev[dzut[ cri-
m[, f[r[delege nemaiv[zut[; 2 zi-
dire, lume, existen\a ]n ]n\eles
crea\ionist.
fa\[, ~e\e, s.f. chip, ]nf[\i=are;
fa\[ de lovit ]nf[\i=area unui
apucat de criz[ epileptic[; 2 per-
soan[ (fa\a a triia persoana a
treia); 3 culoare, culoarea fe\ei;
4 aparen\[, form[, aspect; 5 mo-
del, prototip; 6 specie (cores-
punde predicabilei species din sis-
temul porfirian); 7 latur[, fa\et[.
faur, s.m. fierar.
f[catorie, s.f. fapt[; 2 ac\iune,
activitate: 3 crea\ie.
f[c[toriu, s.m. creator (f[c[-
toriul firii creatorul naturii;
Dumnezeu); 2 f[ptuitor, care f[p-
tuie=te ceva.
f[gad[, s.f. f[g[duial[, promi-
siune.
f[ptura, s.f. ]nf[\i=are, aspect,
aparen\[; 2 lumea ca produs al
crea\iei divine; 3 creatur[, fiin\[;
4 crea\ie, oper[: 5 zidire, con-
struc\ie cl[dire.
f[r[lege, s.f. fapt[ ur`t[, crim[,
nelegiuire.
f[r[mu=[, ~uri, s.f. firimituri,
resturi de la mas[.
f[r`miie, ~iiele, s.f. f[r`m[,
bucu\ic[; 2 la pl. pulbere.
f[r[ numai ca, loc. conj. doar
ca.
f[rm[ca, vb. a fermeca, a uimi,
a lua min\ile; 2 a atrage, a im-
presiona.
19 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
290 Dimitrie Cantemir
f[t, s.m. fiu; 2 produs, rezultat
(f[tul nevoii).
f[\arnic, adj. cu dou[ fe\e, ne-
sincer, duplicitar; 2 nedrept, ne-
cinstit.
f[\[rnicie, s.f. duplicitate, falsi-
tate; 2 necinste, incorectitudine.
f`icav, adv. g`ngav (limb[ f`i-
cav[).
f`nt`n[, s.f. izvor.
f`rtat, s.m. frate; 2 tovar[=, pri-
eten nedesp[r\it.
feldein\[, s.f. calitate (lat. qua-
litas), categorie a logicii aristo-
telice (de la lat. qualis: ce fel de).
ferici, vb. a ferici, a l[uda, a
sl[vi, a glorifica; 2 a felicita.
fericie, s.f. bine, ]n[l\are, urcu=
social.
fericire, s.f. bucurie, mul\umire;
cu fericire, adv. cu folos, cu
c`=tig, cu pl[cere, cu bucurie.
fericit, adj. fericit, voios; 2 fa-
vorizat de soart[; 3 bun, de bun
augur; mai fericit mai bun, de
preferat.
ferman (turc.), s.n. firman, or-
din emis de sultan pentru numirea
sau destituirea domnilor rom`ni.
fier, fiare, s.n. fier, spad[, arm[
de lupt[ ]n genere; 2 ancor[; fi-
arele cor[biii ancorele.
fiiere neagr[ bil[ neagr[, me-
lancolie, indispozi\ie sufleteasc[.
figur[, s.f. form[ (geometric[);
2 la pl. mi=c[ri, mi=c[ri panto-
mimice.
fiin\[, s.f. fiin\[, vie\uitoare; 2
existen\[, realitate; 3 via\[, con-
di\ie a existen\ei; 4 individ,
fenomen, lucru; 5 zidirea, crea\ia,
lumea (]n sensul de natur[),
(toat[ fiin\a ]ntreaga crea\ie);
6 con\inut, substan\[ (cuvinte
f[r[ fiin\[, voroave f[r[ fiin\[,
voroave de=erte vorbe goale,
f[r[ con\inut); 7 esen\[, sub-
stan\[ (]n sensul categoriilor aris-
totelice); fiin\a adev[rului
esen\a adev[rului; fiin\a fe\elor
esen\a, substan\a speciilor, pro-
totipurilor, modelelor primare;
fiin\a lucrului esen\a fenome-
nului, quidditatea (una din predi-
cabilele aristotelice); fiin\a so-
cotelii esen\a unei judec[\i;
fiin\ele trupe=ti existen\ele
materiale, organismele.
fiin\[sc, adj. existent, natural,
produs de cauze naturale.
fiitor, adj. existent, ]n fiin\[.
fil, s.m. elefant.
filaftie (el.), s.f. iubire de sine,
m`ndrie.
filohrisos (el.), s.f. =i adj. iubi-
tor de aur, lacom de bani.
filoprosopie, (el.), s.f. f[\[rnicie,
duplicitate, nesinceritate.
filosof, s.m. filozof, cercet[tor al
naturii, ]n\elept; filosof fizicesc!
filozof al naturii.
291 Istoria ieroglific[ . Vol. II
filosof[sc, adj. filozofic, care
\ine de filozofie.
filosofie cereasc[ filozofie re-
ligioas[, spiritualist[; 2 preocu-
p[ri spirituale; 3 teorii =i practici
supersti\ioase, spiritism, astrolo-
gie; filosofiie c`neasc[ filo-
zofie cinic[, cinismul; filosofiie
ethic[ etic[; filosofiie fizic[
(fiziceasc[) filozofia na-
turii; filosofiie fiziceasc[
=tiin\a lucrurilor fiin\[=ti, filozo-
fia realului; filosofiie obiceinic[
etica, morala (ca =tiin\[); cu
filosofie, adv. cu pricepere, cu
=tiin\[, calculat la rece.
filosofisi, vb. a filozofa, a g`ndi
sau a vorbi ca un filozof; 2 a in-
terpreta.
finic, s.m. palmier (]n special
curmal); 2 pas[rea Phnix.
fire, s.f. fire, temperament,
structur[ psihosomatic[; 2 natu-
r[; 3 aspect, chip, aparen\[; ]n-
f[\i=are fizic[; 4 constitu\ie fizic[,
for\[ trupeasc[: 5 constitu\ie, pre-
dispozi\ie natural[, biologic[; ce
lipse=te ]n fire, ce iaste sc[dzut
din fire lipsurile fizice, de-
ficien\ele naturale, ceea ce lip-
se=te de la natur[ (cuiva); pros-
timea firii (cuiva) natur[
proast[, comun[, vulgar[, primi-
tiv[, animalic[, care se afl[ foarte
jos pe scara evolu\iei spirituale;
de-a firea, loc. adj. om ]ntreg
la fire, cu scaun la cap, ]n\elept,
reprezentativ; din fire, adv. fi-
re=te, ]n mod natural, de la natur[;
2 spontan, ]n mod obi=nuit; dup[
fire: ]n mod firesc, natural; dup[
firea (cuiva) dup[ natura sa,
dup[ felul s[u de a fi; a fi preste
firea sa: a fi incompatibil, a fi ]n
contradic\ie cu propria sa natur[;
cele preste fire categoriile
existen\ei, ale metafizicii; 2 lumea
spiritual[, divin[; firea ]n lucruri
naturalul din lucruri, firescul
din fenomene, legile dup[ care se
conduc fenomenele.
firean, s.n. fiin\[ biologic[, ex-
isten\[ ce apar\ine lumii naturale,
care \ine de natur[ =i de legile ei;
2 omul ca produs al naturii (fi-
reanul firii a urma s[ cade).
firesc, adj. natural, conform
firii.
fire=te, adv. ]n mod firesc, natu-
ral, conform legilor naturii.
cele fire=ti lucrurile, fenome-
nele.
fire=tii oamenii ]n ]n\eles de
muritori, supu=i legilor naturii.
firime, de-afirime, s.f. integri-
tate fizic[, normalitate, prestan\[
fizic[ (deos[bit de de-afirimea
trupului ce poart[... oarecare
evghenie ]n neamul s[u are).
fizic, s.m. filozof, cercet[tor al
naturii, om de =tiin\[ pozitiv[
(filosof fizic).
292 Dimitrie Cantemir
fizica, s.f. =tiin\a naturii, filozo-
fia fizic[ (]n ]n\eles aristotelic).
fizicesc, adj. fizic, natural, ce
\ine de natur[, care se raporteaz[
la natura material[; cele fizice=ti
lucrurile, fenomenele, cele ca-
re apar\in legilor naturii.
fiziognomie, s.f. preocupare ce
pretinde cunoa=terea omului du-
p[ tr[s[turile fe\ei.
fi=chie, s.f. baleg[, gunoi, sc`r-
n[vie.
floare, s.f. culoare; cea din fire
floare culoarea natural[, obi=-
nuit[.
fluturat, adj. flu=turatic, u=u-
ratic, neserios, pe care nu te po\i
bizui.
foale, s.f. pl. utilaj primitiv, pe
principiul pompei de aer, folosit
la aprinderea =i ]ntre\inerea foc-
ului de c[rbuni ]n atelierele fie-
rarilor; 2 abdomen.
foamete, s.f. foame, senza\ie de
foame.
focul inimii sup[rare, necaz
mare, furie, m`nie.
folosin\[, s.f. folos; 2 r[splat[.
form[, s.f. forma, categorie a
cauzalit[\ii aristotelice, cauza for-
mal[; 2 reprezentare, no\iune
general[; 3 aparen\[, fenomen; 4
]nf[\i=are, configura\ie, fel, chip;
5 schem[, construc\ie (logic[); 6
la plural: figuri pantomimice;
forma filosofasc[ forma, ]n
sens de cauz[ formal[, categorie
a ontologiei aristotelice; forma
]n\elegerii schema logic[ prin
care se realizeaz[ cunoa=terea,
schema ra\ionamentului, a unei
demonstra\ii (care face posibil[
]n\elegerea unui adev[r).
formui, vb. a concepe, a imagi-
na, a ]nchipui, a-=i reprezenta, a
configura.
fortun[, s.f. noroc, succes,
=ans[; fortuna biruin\ii =ansa
victoriei; 2 soart[, destin; oarba
fortun[ destinul orb.
fraged, adj. fraged, t`n[r, deli-
cat.
fr[m`nt[tur[, s.f. coc[ de
p`ine.
fr[\ie, s.f. fr[\ie, prietenie.
fric[ cereasc[ team[ de Dum-
nezeu.
fricos, adj. ]nfrico=[tor, care pro-
duce fric[.
fr`ntur[, s.f. luxa\ie.
frumos, adv. ]n mod fin, cu fi-
ne\e.
frundzezare, ~z[ri, s.f. frunzi=,
frunzar.
frundzeri, vb. a frunz[ri, a
m`nca foarte pu\in, a ciupi de ici,
de colo.
frunte, s.f. frunte; 2 treapta so-
cial[ cea mai ]nalt[, marea boier-
ime.
fuga=, s.m. fugar.
fune, s.f. funie groas[, odgon,
par`m[.
fur, s.f. ho\, t`lhar.
293 Istoria ieroglific[ . Vol. II
furesc, adj. ho\esc, t`lh[resc;
fureasc[ ]mblare pa=i de ho\.
furtun[, s.f. furtun[; 2 nenoro-
cire, n[past[.
fus, s.n. fus, ax, ax[.
G
galactea (el.), s.f. Drumul-Ro-
bilor, Calea-Lactee, f`=ia galac-
tic[, norii galactici.
gangur, s.m. grangur, calofir
(oriolus galbula).
gazd[, s.f. locuin\[, loca=, cas[;
gazda vie\ii casa vie\ii.
g[lbegios, adj. galben; 2 palid,
f[r[ s`nge ]n fa\[.
g[lbeni, g[lbini, a s[ ~ a de-
veni de culoare galben[; 2 a de-
veni palid (de sup[rare), a se ]n-
furia, a se sup[ra.
g[rg[une, s.m. g[rg[un, viespe
de talie mare, cu ac foarte veninos.
g[si, vb. a afla; 2 a g[si de cu-
viin\[, a socoti.
g[tat, adj. g[tit, preg[tit, pre-
parat.
g[uno=itur[, s.f. scobitur[,
gaur[.
g[urici mici pori.
g[zd[lui, vb. a m`nca, a fi ]n
gazd[, a locui un timp; 2 a primi
]n gazd[, a ad[posti.
g`cire, g`citoare, s.f. previ-
ziune.
g`lb[gios, adj. galben, ]ng[l-
benit, bolnav de g[lbenare.
g`lceav[, s.f. ceart[, disput[,
conflict; 2 agita\ie, fr[m`nt[ri.
g`nd, s.n. preocupare, \el; 2 la
pl. g`ndirea (ca a doua etap[
]n procesul cunoa=terii), procese-
le intelectuale; g`nd ascuns
inten\ie, plan, preocupare; g`nd
potrivnic inten\ie de nesoco-
tire, contrar[ autorit[\ii de stat;
g`ndul a dob`ndi a-=i reali-
za g`ndirile, a-=i ]mplini dorin\ele,
planurile.
g`rbov, adj. coco=at, adus de
spate.
g`r`i, vb. a scoate sunete de
g`sca, a g`g`i; 2 (despre oameni)
a flec[ri, a umbla cu vorba, a
ponegri.
g`rliciu, s.f. co=, horn: 2 intra-
re str`mt[ ]ntr-o pivni\[ sau ]n-
tr-o ba=c[ (s[p[tur[, fortifica\ie
subteran[); 3 deschiz[tur[ ca un
fel de g`t, ca un fel de horn.
g`rli\[, s.f. cerc de fier, prins de
un lan\, pentru g`tul animalelor
de cas[, sau pentru r[uf[c[tori.
g`rtan, s. n. g`tlej.
g`tlan, s. n. laringe.
g`tlej, s. n. g`t.
gheneralis, s.m. generalul, uni-
versalul (categorie filozofic[).
gheomandie, s.f. geomancie,
ghicirea dup[ cr[p[turile p[m`n-
tului.
gheometricesc, adj. geometric,
ce \ine de geometrie.
294 Dimitrie Cantemir
gheometru, s.m. geometru,
matematician.
ghib, s.n. gheb, cocoa=[.
ghigariu, s.m. porcar, p[zitor
de porci.
ghimnosofist, s.m. gimnosofist,
adept al filozofiei digambara care
cerea adep\ilor s[i s[ umble goi,
s[ practice vegetarianismul =i s[
duc[ o via\[ contemplativ[.
ghiulghiul (turc.), s.m. floare ]n
form[ de ciorchine; 2 trandafir.
ghizdav, adj. frumos, ar[tos; 2
ornat, ]mpodobit.
ghizd[vie, s.f. frumuse\e.
giudeca, vb. a judeca, a socoti,
a-=i da p[rerea, a c`nt[ri.
giudecat[, s.f. judecat[; 2 con-
flict.
giudec[toriie, s.f. judecat[, ar-
bitraj.
giude\, ~e\e, s.n. judecat[ (]n
sens juridic); 2 scaun de jude-
cat[, judec[torie, tribunal; 3
ceart[.
giunghere, s.f. ]njunghiere (jer-
tfire prin ]njunghiere).
giuram`nt, s.n. leg[m`nt, an-
gajament solemn (care ]n acea
vreme se f[cea pe baz[ de jur[-
m`nt).
giurui, vb. a promite solemn, a
f[g[dui cu jur[m`nt.
giuruit[, giaruin\[, s.f. promi-
siune solemn[, f[g[duial[ ]nt[rit[
cu jur[m`nt; giuruin\[ a da
a promite, a f[g[dui.
glas, ~uri, s. n. glas, voce, tim-
bru vocal; 2 numire, predicabil
(cinci glasuri a lui Porfirie); 3
rostire, strig[t; 4 c`ntare, melodie,
gam[ melodic[.
gl[v[\in[, s.f. m[ciulie, greutate
care asigur[ echilibrul unui c`ntar
=i arat[ cantitatea m[surat[.
gligan, s.n. mistre\, porc s[l-
batic.
gloate, s.f. mase, mul\ime, oa-
meni de r`nd; 2 armata neregu-
lat[, de adun[tur[, ,oastea de
str`nsur[.
glogozal[, s.f. rumoare, discu\ii
nedeslu=ite; 2 amestec[tur[, ]n-
v[lm[=eal[, agita\ie, fr[m`ntare;
glogozit, adj. ]nv[lm[=it con-
fuz, ]ncurcat.
glon\, s.n. ghiulea.
gnomon, s.n. horologiu de
soare.
goan[, s.f. goan[, alergare,
urm[rire, v`n[toare; goan[ de
cap v`nare de moarte.
gol, adj. lipsit, ne]mbr[cat,
s[rac; 2 pur, curat, neamestecat
cu altceva; stihii goale ele-
mente pure, primare.
goliciune, s.f. s[r[cie, via\[ grea.
gona=, s.m. urm[ritor.
gonitoriu, s.m. gonitor, aler-
g[tor, curier pe cal; 2 persecutor.
gon\ (polon.), s.m. gona=, gona-
ci, urm[ritor.
grai, s.n. vorb[, cuv`nt; grai
295 Istoria ieroglific[ . Vol. II
f[r[ chip verb impersonal,
(nici ]n gramatic[ graiul f[r[ chip
=i cuv`ntul agiunge au ]nv[\at);
2 no\iune.
gramatic, s.m. filolog, etimo-
log; 2 pisar, scriitor de cancelarie,
gr[m[tic.
gramatic[, s.f. gramatic[, =tiin-
\a gramaticii.
gr[ini, vb. a gr[i, a vorbi, a
cuv`nta.
gr[m[gior, s.m. diminutivul de
la grumaz.
gr[uncean[, s.f. gr[unte mic,
bob de gr`u, semincioar[.
gr[un\, s.m. mic[ greutate eta-
lon de c`nt[rit aurul ]n evul me-
diu rom`nesc; 2 gr[unte, s[m`n-
\[; 3 gr[un\e m[nun\ele gra-
nule.
greb[nos, adj. g`rbov, coco=at,
ghebos.
gre=it, adj. vinovat (smintit =i
gre=it v[dzindu-s[).
greu, adj. dificil; 2 masiv, com-
pact, voluminos; 3 cu autoritate,
]nsemnat; 4 temeinic; 5 important,
fundamental; ]nv[\[turi grele
=tiin\e importante.
greuime, s.f. greutate, pondere;
greuimea fireasc[ greutatea
natural[, greutatea trupului; 2 di-
ficultate.
greutate, s.f. ap[s[ri, povar[,
sarcini grele; a trage greutatea
a suporta povara, ap[s[rile, a
duce tot greul.
grij[, s.f. team[, fric[; grij[ ]m-
potrivnic[ team[ de ceva r[u.
griji, a s[ ~, a se teme, a-i fi fric[.
grijliv, adj. grijuliu, tem[tor,
care poart[ grij[, ]ngrijorat.
gros, adj. gros; 2 necioplit,
primitiv, lipsit de fine\e.
grosime, s.f. masivitate, volum;
2 grosime, insensibilitate sufle-
teasc[.
grozav, adj. ur`t, pocit, slut,
murdar; 2 r[u, nelegiuit; fapt[
grozav[ fapt[ rea, fapt[ ur`-
t[, crim[, nelegiuire.
groz[vi, a s[ ~, vb. a se ur`\i,
a se poci.
groz[viie, s.f. ur`\enie,
groznic, adj. groaznic, ]nfri-
co=[tor, cumplit, amenin\[tor; 2
ur`t, slut.
groznicie, s.f. groz[vie, fapt[ cum-
plit[, crim[; 2 putere de ]nfrico=are,
drept de via\[ =i de moarte.
grumadz, s.f. g`t, ceaf[.
grum[gior, diminutivul de la
grumadz.
grundz[ros, adj. zgrun\uros, cu
asperit[\i.
gunoi sc`rnav baleg[
(gur[) a fi numai cu gura =i cu
cuv`ntul (fa\[ de cineva): a se
manifesta formal, nesincer.
gurgui, sn. sf`rcul s`nului.
gu=[, s.f. zona antepectoral[ la
p[s[ri; 2 anex[, sub form[ de
pung[ a esofagului la p[s[ri.
guziu; guziul orb, s.m. c`rti\[;
2 orbete.
296 Dimitrie Cantemir
H
had`mb, (turc.), s.m. eunuc.
hameleon, s.m. cameleon.
harbuz, s.m. pepene verde,
lubeni\[.
harmonie (el.), s.f. armonie.
harnic, adj. capabil, ]n stare; 2
pasionat, activ, muncitor; 3 demn,
potrivit.
hasechiu (turc.), s.m. coman-
dant, =ef de unitate de bostangii.
hatman (pol.), s.m. comandant
=ef al armatei ]n Moldova medi-
eval[.
h[olitur[, s.f. bocet.
h[rariu, s.m. desag[, sac, tr[i-
st[ (din p[r de capr[).
h`r[\, s.m. erete.
h`r`ietur[, s.f. m`r`it, m`r`-
ial[.
h`rtoape, s.n. pl. pov`rni=uri,
teren accidentat.,
h`rzob, s.n. v`rtej; funie groa-
s[ folosit[ la cobor`rea sau ridi-
carea greut[\ilor din ad`ncime.
hele ! vai ! exclama\ie de uimire.
helge, s.f. nev[stuic[.
hendec (turc.) =an\ de r[zboi,
tran=ee.
hereghiie, s.f. origine, neam; 2
noble\e, origine nobil[; 3 semn
de noble\e.
hersonisos (el.) peninsul[.
himer[, s.f. himer[, monstru,
fabulos; 2 absurditate, plan ireali-
zabil; 3 anomalie.
himerinos (el.), adj. de iarn[.
hinciu, hingiu, ~uri, s.n. tufi=,
desi=, cr`ng.
hipothesis (el.) substrat; 2 ipo-
tez[.
hire=, hiri=, adj. specific, pro-
priu, personal; hire=[ m`n[
m`n[ proprie; 2 firesc, natural; 3
adev[rat; 4 de origine, originar,
de fel; adv. exact, ]ntocmai
(c`nd ar t[lm[ci hiri= numele de
pre sunarea limbii ar[pe=ti); hi-
ri=num[r nume propriu.
hiri=iie, ~ii, s.f. tr[s[tur[, ca-
racter distinctiv, particularitate,
fire; 2 caracteristic[ natural[, par-
ticularitate, natur[ proprie; ste-
p[na hiri=iii sale treapta spe-
cific[ naturii sale; 3 proprietate,
tr[s[tur[ definitorie, specific (]n
logic[, ]n accep\ia predicabilului
porfirian proprium); chiar[
hiri=iie tr[s[tur[ definitorie,
clar[.
hirograf, s.f. manuscris, auto-
graf, scrisoare autograf[, ]nscris,
act de m`n[.
hiromandie, s.f. chiromancie,
ghicire ]n palm[.
hluger, s.n. lujer, tulpin[ ier-
boas[ cu tendin\a de c[\[rare sau
aderare la sol.
hof (ebr.), zbur[toare.
holbur[, ~i, s.f. v`nt puternic,
furtun[, v`rtej; potop de hol-
bur[ potop de furtun[, ploaie
diluvial[; 2 tulburare, r[zmeri\[,
297 Istoria ieroglific[ . Vol. II
r[scoal[; 3 conflict, du=m[nie,
certuri.
holbur[, holburule, s.f. bol-
bor[, rochi\a-r`ndunicii; 2 zorele.
holm, s.n. d`mb, movil[, colnic;
2 deal, delu=or.
holmuros, adj. deluros; valuri
holmuroase valuri mari c`t
dealurile.
hortum, s.n. tromp[ (de ele-
fant).
hotar, ~[, s.n. hotar, limit[,
cap[t, punct terminus, m[sur[;
peste hotar a trece a dep[=i
m[sura, limita cuvenit[; 2 ter-
men, no\iune, cuv`nt specific unei
=tiin\e; a firii hotar[ grani\ele
naturii, grani\ele lumii materiale;
cele fire=ti hotar[, marginile
firii, grani\ele legilor naturale; 2
limitele fire=ti; hotar mijlocito-
riu termen mediu (]n logic[);
hotare gheometrice=ti ter-
meni de geometrie; hotare lo-
ghice=ti termeni de logic[; ho-
tar[le firii grani\ele naturii,
for\ele (putin\ele) naturii; ho-
tar[le rudeniii grani\ele de
rudenie, felurile de rudenie.
hot[r], vb. a hot[r], a decide, a
dispune; 2 a numi; 3 a considera,
a socoti; 4 a defini.
hot[r`re, s.f. defini\ie, definire,
circumscriere (putea-va cineva...
a dzice... precum toat[ hot[r`rea
pasirii ]n Stru\oc[mil[ s[ cu-
prinde?); 2 importan\[, rol; 3
semnifica\ie, simbol; 4 decizie,
rezolu\ie; hot[r`re filosofasc[
defini\ie filozofic[; 2 maxim[
filozofic[.
hrisov, ~ul, hrisovuluri, s.n.
hrisov, document emis de can-
celariile domne=ti, privilegiu.
hrizm, hrizmos (el.), s.n. pro-
rocie, profe\ie, comunicare di-
vin[; 2 ghicire, oracol.
hronic, adj. cronic, ]ndelungat.
hudi\os, adj. care \ine de uli\[,
de strad[, m[rginit de strad[;
hudi\o=i p[re\ii pere\ii casei
dinspre strad[.
hul[, s.f. calomnie, ponegrire,
insult[, jignire, ocar[; hul[ dr[-
g[stoas[ repro=uri de amor,
acuza\ii pornite din gelozie.
hulpesc, adj. vulpesc, de vulpe;
2 nesincer, viclean.
hultoan[, s.f. altoi.
hultui, vb. a altoi.
hulub, s.m. porumbel.
I
iad, s.n. loc de tortur[ a suflete-
lor dup[ moarte (]n concep\iile
religioase); umbrile iadului
]ntunerecul iadului.
iarb[, ierbi, s.f. plant[ medici-
nal[.
iarb[ pucioas[ pulbere, praf
de pu=c[.
iasmin (pers.), s.m. iasomie.
298 Dimitrie Cantemir
ibovnic, s.m. ]ndr[gostit.
icoan[, s.f. reprezentare (artis-
tic[), portret (bidimensional sau
]n relief).
ideea (el.), s.f. chip, reprezen-
tare abstract[, no\iune (chipul
fietecui lucru).
idol, s.m. chip, imagine, repre-
zentarea unei zeit[\i, idol.
ielcovan (turc.), s.m. prigorie,
bate-v`nt; 2 curier, c[l[ra=.
iepuri, vb. a se comporta ca un
iepure.
ieroglific, ieroglificesc, adj. as-
cuns, simbolic, cifrat.
ieroglifie, s.f. ieroglif[, semn
grafic care reprezint[ scheme de
lucruri =i animale; 2 simbol, cifr[.
iert[ciune, s.f. iertare; 2 scuz[.
ie=i, vb. a pleca; 2 a avea loc, a
se ]nt`mpla, a rezulta.
ie=ire, s.f. ie=ire, plecare; 2 re-
zultat; 3 izb`nd[, izb`ndire; 4
rezolvare, solu\ionare; ie=ire a
afla a g[si solu\ia.
iezetur[, s.f. st[vilar, baraj;
z[gaz.
iezi, vb. a bara, a st[vili apa
printr-un z[gaz, printr-o stavil[.
ii, s.f. pl. abdomen, foale, p`n-
tece (la animale).
ijd[r], vb. a produce, a
condi\iona; a s[ ~, a se trage
din; 2 a se z[misli; 3 a lua na=tere,
a se produce.
im[ciune, s.f. pat[, spurcare,
murd[rie; 2 necinste, imoralitate,
perversitate.
informui, inform[lui, vb. a
contura mintal, a reprezenta; 2 a
da form[; 3 a reproduce mintal
un lucru; 4 a concepe, a-=i
reprezenta; 5 a aranja, a alc[tui,
a ]njgheba.
inim[, s.f. inim[; 2 suflet; 3
afect, participare afectiv[ la ceva;
4 g`nd; 5 bun[tate, duio=ie, ]n-
\elegere; 6 sinceritate; inim[ rea
triste\e, melancolie; inim[ vi-
teaz[ suflet viteaz (Cantemir
folose=te adesea: inim[ pentru
suflet, psihic), natur[ ]ndr[z-
nea\[; mintea inimii g`ndul
cel mai sincer, convingerea inti-
m[; ascunsele inimilor- tainele ini-
milor; ascunsul inimii con-
=tiin\a moral[; jelea inimii
durerea sufleteasc[, triste\ea
ad`nc[; tic[losul inimii vas
(foarte frumoas[ expresie lite-
rar[) nefericita corabie a in-
imii; cu buna inima, loc. adv.
vesel, mul\umit, cu stare su-
fleteasc[ bun[; cu ]nfr`ngerea
inimii, loc. adv. cu inima zdro-
bit[, cu sufletul ]n[bu=it, st[p`-
nindu-=i starea sufleteasc[; cu
toat[ inima, loc. adv. din toat[
inima, cu toat[ convingerea, cu
toat[ hot[r`rea (cu sensul de: f[-
r[ mil[; f[r[ nici o re\inere); din
inim[, loc. adv. din suflet, cu
tot sufletul, convins, hot[r`t; ini-
299 Istoria ieroglific[ . Vol. II
ma ca nuca a \i se despica a
\i se fr`nge inima; a pune la
inim[ a lua aminte, a fixa ]n
minte, a se preocupa de ceva, a
\ine seama de ceva, a se ]ntrista de
ceva; a avea ]n inim[ a dori
din tot sufletul; a-i spune inima
a intui; a p[trunde p`n[ la
inim[ se spune astfel despre
o durere fizic[, vie, atroce.
inimos, adj. activ, viteaz, cura-
jos.
inorog, s.m. licorn, animal fa-
bulos, cu corp de cal, cap de cerb
=i ]n frunte cu un singur corn, sim-
boliz`nd for\a, rapiditatea =i in-
vincibilitatea; cornul s[u era so-
cotit c[ ar avea virtu\i vinde-
c[toare.
interiec\ie, s.f. interjec\ie; 2 su-
net produs de vocea animalelor.
ipervolicesc, adj. hiperbolic,
exagerat.
ipoghei, s.m. oamenii din par-
tea opus[ nou[, cei de la antipozi.
ipohimen (el.), s.n. substrat,
substan\[.
ipohondriac, adj. ipohondru,
trist, melancolic, pesimist.
ipopsie (el.), s.f. b[nuial[.
ipothes[ (el.), tema, subiectul
unui discurs.
ipothesis (el.), s.f. ceea ce st[
dedesubt, ceea ce este fundamen-
tal ]n existen\[; materie, feno-
men; 2 probabilitate, ipotez[.
ipothetic (el.), adj. ipotetic, pro-
babil, condi\ional, presupus.
irmafrodit, s.m. hermafrodit; 2
(fig.) cu natur[ dubl[.
iroas, iroi (el.), s.m. erou, per-
sonal de epos.
irod, s.m. inorog.
ironic, adj. ironic, zeflemitor.
ironicesc, adv. ironic, cu ironie.
iscoad[, s.f. iscoad[, agent, spi-
on.
iscodi, iscoti, vb. a cerceta pe
ascuns, a spiona, a tatona, a trage
de limb[, a se informa.
iscoditor, s.f. =i adj. cercet[tor,
f[cut pentru a cunoa=te; a firii
iscoditori filozofii naturii.
iscusit, adj. artistic, cu art[; 2
frumos, ca o oper[ de art[, bine
f[cut, bine construit; la chip is-
cusit chipe=, ar[tos, frumos la
]nf[\i=are, bine f[cut; 3 parfumat,
cu miros ne]ntrecut; 4 inventiv,
creator; minte iscusit[ in-
teligen\[ creatoare, inventiv[; 5
potrivit (sfatul pl[cut =i iscusit).
isimeria (el.), s.f. echinoc\iu; 2.
linia ecuatorului; dunga Isimeriii
linia ecuatorului (c`nd soarele
trece, la locurile de ]nt`lnire ale
eclipticei cu linia ecuatorului ce-
resc 21 martie =i 22 septem-
brie are loc ceea ce se nume=te
echinoc\iul de prim[var[ =i de
toamn[).
ispisoc, ~oace, s.n. act prin
care se acord[ un privilegiu.
300 Dimitrie Cantemir
ispit[, s.f. ]ncercare, dovedire,
experien\[; 2 tatonare, ]ncercare,
sondare; 3 ]ncercare (a soartei),
greutate, dificultate (a vie\ii); is-
pitile ]n m`ni luate ]ncerc[-
rile, greut[\ile, dificult[\ile cu
care te lup\i, pe care le ]nfrun\i;
ispita credin\ii ]ncercarea lo-
ialit[\ii; ispita de toate zilele
]ncerc[rile zilnice, experien\a co-
tidian[.
ispiti, vb. a ]ncerca; 2 a pune la
]ncercare; 3 a cerceta, a detecta;
4 a iscodi, a tatona; 5 a examina.
ispitit, adj. ]ncercat, probat; 2
]nv[\at; 3 experimentat.
isprav[, s.f. sf`r=it bun, reali-
zare, folos, succes.
ispr[vi, vb. a face, a efectua; 2
a realiza, a duce la bun sf`r=it; 3
a pune ]n practic[, a aplica.
istoriie, s.f. povestire, istorie 2
]nt`mplare adev[rat[, fapte po-
vestite.
(istov) de istov, adv. cu totul,
cu des[v`r=ire.
istovi, a s[ ~, vb. a se termina
cu totul, a se sf`r=i; 2 a se ]mplini,
a se realiza.
ital, s.m. italian.
ithica (el.), s.f. etic[, moral[.
ithice=te, adv. etic, moral, cu
con=tiin\a binelui =i a r[ului.
cele ithice=ti cele care apar\in
domeniului moral, faptele oame-
nilor; 2 ra\iunea moral[, legile
morale, sanc\iunea moral[.
iubirea firii dragoste natural[,
atrac\ia natural[, care serve=te
speciei.
iubo=te, s.f. iubire, dragoste car-
nal[; 2 unire trupeasc[.
iubovnic, s.m. iubit, fiin\[ iu-
bit[.
iu=orime, iu=urime, s.f. u=orul,
substan\ele u=oare, ]n opozi\ie cu
substan\ele grele care alc[tuiesc
materia, dup[ concep\ia ontologi-
c[ a filozofilor antici; 2 iu=uri-
mea me=ter=ug[reasc[ u=u-
rin\a plin[ de iscusin\[, rapidita-
tea conjugat[ cu =iretenia, promp-
titudine ]n folosirea strategiei; 3
iu=urimea min\ii inconstan\[,
agita\ie mintal[, trecerea rapid[
de la o p[rere la alta, incapaci-
tatea de a aprofunda =i a urm[ri
o idee, intelect aberant.
iute, adj. rapid; 2 inimos, 3 san-
gvinic, m`nios, vijelios.
iu\ime rapiditate; 2 m`nie.
ival[, s.f. ivire, apari\ie, pre-
zen\[, ceea ce este de fa\[; la iva-
l[, adv. la lumin[, ]n v[zul tu-
turor, la vedere; dec`t toat[ iva-
la, loc. adv. dec`t orice evi-
den\[.
ivi, vb. a ar[ta, a scoate la iveal[,
a face s[ apar[; 2 a ar[ta, a releva;
a s[ ~ a ap[rea.
izb`nd[, s.f. victorie, realizare,
]ndeplinire, satisfacere; 2 r[spla-
t[, judecat[, pedeaps[, sanc\iune;
3 r[zbunare, dorin\a, nevoia de
301 Istoria ieroglific[ . Vol. II
r[zbunare; dzua izb`ndii zi-
ua r[fuielii, a r[zbun[rii; izb`n-
da inimii realizarea dorin\elor
(inima fiind socotit[ sediul tutu-
ror afectelor =i dorin\elor fizio-
logice); izb`nda pricinirii re-
alizarea cauzei; izb`nda voii
]ndeplinirea dorin\elor.
izb`ndi, vb. a reu=i, 2 a se r[z-
buna.
izb`nditoriu, s.m. ]mplinitor,
victorios; 2 judec[tor, pedepsitor.
izb`nditoriu (de vise), s.m.
ghicitor, t[lm[citor de vise.
izdr[r], a s[ ~, vb. a se na=te,
a-=i avea originea.
izgnanie, s.f. exil, alungare,
surghiun.
(iznoav[), de iznoav[, adv. din
nou, iar[=i.
izvod, ~oade, s.n. list[, catalog,
pomelnic; 2 act scris, ]nsemnare;
izvodul norocului cartea vie-
\ii, cartea sor\ii fiec[rui om ho-
t[r`t[ de la ]nceputul lumii (]n
concep\ia cre=tin[).
izvodi, vb. a face, a da na=tere,
a alc[tui.
izvodi, a s[ ~, vb. a se na=te, a
ap[rea; 2 a produce.
izvoditorii legilor alc[tuitorii
de legi, legislatorii.
izvoditoriu, s.m. creator, alc[-
tuitor, autor; izvoditoriul =i pri-
cinitoriul firii Dumnezeu.
izvozdel de leacuri re\et[.
}
]mb[iera, vb. a lega cu sfoar[,
cu baier, a pune o toart[ de sfoa-
r[.
(]mbla) mai tare a ]mbla a
merge nesocotind primejdiile, a
se aventura.
]mbl[zni, vb. a (se) sup[ra, a
(se) nec[ji, (]ndr[zneala voroa-
vei ]i ]mbl[zniia).
]mblet, ~e, s.n. umblet; 2 aler-
g[tur[, aranjament, combina\ie,
fapt[ viclean[, intrig[.
]mbolditur[, s.m. ]mpuns[tur[.
]mbumb[cat, adj. ]nfundat, as-
tupat (cu bumbac, cu vat[).
]mbun[tor, s.f. mijlocitor de
bine, care lupt[ pentru a schim-
ba ]n bine o situa\ie.
]mp[na, vb. a sem[na; a c[p[ta
pene, a se acoperi cu pene (nici
penele a s[ ]ncorna, nici coarnele
a s[ ]mp[na s-au c[dzut).
]mp[r[te=te, adv. ca un ]m-
p[rat, ]mp[r[te=te.
]mp[r[\iie, s.f. ]mp[rat, sultan
(cu sensul de autoritate imperial[,
Poarta Otoman[).
]mperechea, a s[ ~ vb. a se cer-
ta, a se duela, a se lupta.
]mp[rechere, s.f. asociere, ]m-
binare, ]nso\ire; 2 disensiune,
separatism, dezbinare, vrajb[.
]mp[r\i, a s[ ~, vb. a-=i ]mp[r\i
ceva, a se ]nfrupta.
]mpeli\at, adj. ]ntrupat; 2 legat
302 Dimitrie Cantemir
cu pieli\[ (la copit[ ]ngem[nat[
=i ca g`=tele pe dedesubt ]mpe-
li\at[).
]mpiedecare, s.f. ]mpiedicare,
contracarare, ]mpediment, ]nt`r-
ziere ]n realizarea unei dorin\e; 2
ne]mplinire; 3 limitare, ]nfr`nare,
persecu\ie, constr`ngere; ]mpie-
decarea voii limitarea voin\ei.
]mpiedecat, adj. (despre vorbi-
re) neclar, greu de pronun\at;
]mpiedecate voroave cuvinte
pronun\ate cu greutate.
]mpietro=ere, s.f. ]mpietrire, in-
sensibilitate; 2, inflexibilitate, im-
perturbabilitate, ]nc[p[\`nare.
]mpietro=et, adj. ]mpietrit, in-
sensibil; 2 ne]nduplecat, inflexi-
bil; ]mpietro=et la socoteal[
cu g`ndire inflexibil[, ]nc[p[-
\`nat, nereceptiv.
]mpinge, vb. a ]mpinge, a
]ndemna, a a\`ta.
]mpistri, vb. a puncta, a b[l\a,
a ]mpestri\a.
]mpleteci, vb. a ]mpleti, a
]nf[=ura, a ]ncol[ci, a ]ncurca, a
]mpiedica; 2 a amesteca, a combi-
na; a s[ ~, a se ]mpleti, a se
]ncol[ci; 2 a se ]ncurca, a se
z[p[ci.
]mpletecit, adj. ]ncurcat; 2 f[r[
noim[, f[r[ ]n\eles, confuz, neclar.
]mpletecitur[, s.f. ]mpletire,
]nnodare; 2 amestec[tur[, com-
bina\ie.
]mpodobi, vb. a ]mpodobi; 2 a
]nzestra, a d[rui; a-=i ~, vb.
a-=i ]mpodobi; a-=i g[ti.
]mpodobire, s.f. podoab[, orna-
ment, figur[ de stil; ]mpodobire
ritoriceasc[ ornament verbal.
]mponci=a, a s[ ~, vb. a se ]mpo-
trivi, a fi contra, a face opozi\ie.
]mponci=[toriu, s.m. =i adj. po-
trivnic, du=man.
]mponci=ere, s.f. provocare, in-
sult[; 2 ]nfruntare, ciocnire; 3
opozi\ie, antagonism.
]mponci=itur[, s.f. ]mboldire,
ciocnire, provocare, ceart[, cio-
rov[ial[.
]mpotriv[, adj. potrivnic, opus,
contrar, du=m[nos; 2 nefavorabil,
neprielnic; semne ]mpotriv[
indicii nefavorabile; adv. con-
tra; 2 ]n fa\[, drept ]nainte; 3 in-
vers (temerea iubovnicului c[tr[
ibovnic[ =i ]mpotriv[).
]mpotrivitor, s.m. potrivnic,
du=man.
]mpotrivnic, s.m. du=man, ri-
val; adj. contrar, opus.
]mpr[=tia, vb. a pulveriza, a
nimici; a s[ ~ a se r[sp`ndi.
]mpregiurare, s.f. ]nconjurare,
]nv`rtire.
]mpregiurstare, s.f. ]mpre-
jurare, circumstan\[ (filos.).
]mpresura, vb. a exercita o pre-
siune din toate p[r\ile, a ap[sa
greu asupra unui lucru, a ]n[bu=i,
a cov`r=i (greutatea lucrului
preste putin\a lor ]i ]mpresura).
303 Istoria ieroglific[ . Vol. II
]mpreuna, a s[ ~, vb. a se
]nt`lni; 2 a merge al[turi, a se
]ntov[r[=i; 3 a se lipi, a se uni; 4
a se c[s[tori; 5 a-=i uni apele, a
conflua.
]mpreunare, s.f. ]nt`lnire, adu-
nare; ]mpreunarea sfatului
unitate de vederi, asociere de idei
sau planuri.
]mpropiia, a s[ ~, vb. a se ap-
ropia.
]mpung[tor, adj. ]mpung[tor,
]mbolditor; 2 p[trunz[tor; 3 sti-
mulator; 4 jignitor, provocator.
]mpunge, vb. a ]mpunge, a ]mp-
inge, a stimula, a incita, a a\`\a.
]mpuns[tur[, s.f. vorb[
]n\ep[toare, mu=c[toare.
]mpu\icios, adj. ur`t mirositor,
]mpu\it.
]nainte m[rg[toarea sim\ire
treapta senzorial[, prima treapt[
]n procesul gnoseologic, c[l[uza
cunoa=terii.
]nainte m[rg[toriu, adj. pre-
merg[tor; 2 c[l[uz[, c[l[uzitor.
]nainte punere prezentare, eta-
lare; 2 premis[ (]n logic[).
]nalgios, s.m. c[dere din si-
tua\ie, destituire, scoatere din
demnitate, din dreg[torie; 2 pa-
gub[, prejudiciu, umilire; 3 ne-
dreptate, inechitate.
]n[c[jire, s.f. sup[rare.
]n[du=al[, s.f. ]nfierb`ntare,
transpirare; 2 sufocare, respira\ie
grea; 3 constr`ngere, siluire.
]n[du=i, vb. a transpira, a mun-
ci din greu, a face efort; a s[ ~
a se sufoca, a nu mai putea respi-
ra; cu duh a s[ ]n[du=i a nu
putea suporta suflete=te.
]n[du=it, adj. sufocat; 2 ]ne-
c[cios, sufocant; 3 obosit.
]n[l\are, s.f. ascensiune, ridi-
care social[.
]nc[ldzitur[, s.f. ]mbr[\i=are; 2
aprindere, ]nc[lzire (a trupurilor
]nc[ldzituri).
]nc[rca, a s[ ~, vb. a se arun-
ca ]n spatele cuiva, a se n[pusti
dup[ g`t; ]n spate a s[ ]nc[rca
a se arunca ]n spate.
]nc[=ile, adv. de asemenea, ia-
r[=i; conj. chiar =i.
]ncep[tur[, s.f. ]ncepere, ]nce-
put, ini\iativ[, ini\ierea unei ac-
\iuni; 2 principiu, element (filos.);
]ncep[tura ]ncep[turilor divini-
tatea ]n ipostaza de creator.
]ncepere, s.f. ]nceput, ini\iativ[.
]ncheia, vb. a uni la capete (bu-
c[\i de material), a uni pe canturi,
a ]mbina.
]ncheiere, s.f. sf`r=it; 2 conclu-
zie.
]ncheietur[, s.f. ]ncheiere, final;
2 termina\ie morfologic[ (a unui
cuv`nt); 3 ]ncheietur[, articula\ie
(anatomie); 4 ]mbinare (]nche-
ietura ]n col\uri); 5 concluzie; ]n-
cheietura voroavei termina\ia
cuv`ntului, articol (gramat.).
304 Dimitrie Cantemir
]nchide, vb. a umple, a bara (o
c[rare).
]nchina (cuiva), a s[ ~ a face
plec[ciuni, a saluta p`n[ la p[-
m`nt, a face temenele.
]nchin[ciune, s.f. considera\ie
deosebit[, supunere, umili\[; 2
temenea, salut.
]nchipui, vb. a imagina, a con-
cepe, a reprezenta, a configura; 2
a transpune pantomimic.
]nchipuire, s.f. reprezentare,
]nf[\i=are; ]nchipuirea min\ii
imagine mintal[, reprezentare.
]ncinge, vb. a ]ncinge, 2 a str`n-
ge, a constr`nge; a s[ ~ a se
aprinde.
]ncins, adj. aprins, plin de ar-
doare.
]nc`lcit, adj. prins, ]ncurcat.
]nc`lcitur[, s.f. ]nc`lceal[,
amestec[tur[; 2 ]ncurc[tur[.
]ncorna, vb. a cap[ta coarne.
]ncoruna, vb. a ]ncorona, a ]n-
cununa; 2 a ]nzestra, a d[rui
]ncrede, a s[ ~ vb. a se bizui.
]ncredin\are, s.f. garan\ie, gaj;
2 ]ncredere.
]ncruntare, s.f. ]ns`ngerare,
r[nire.
]ncuia, vb. a ]nchide, a z[vor];
2 a ]nchide, a ]nfunda (o c[rare);
3 a conclude, a conchide; 4 a con-
\ine, a avea ]n sine; 5 a ascunde,
a t[inui, a imprima un ]n\eles as-
cuns unui cuv`nt.
]ncuiat, adj. ]nchis; 2 ]ncadrat.
]ncuiere, s.f. ]ncheiere, concluz-
ie; ]ncuierea urm[rii tragerea
concluziei.
]ncungiurare, s.f. ]nconjur,
ocol, mi=care orbital[.
]ncungiur[tur[, s.f. ]nconju-
rare, ocol, ]ncercuire; 2 ]ncol\ire.
]n darn, adv. ]n zadar.
]ndat[, adv. pe loc, pe dat[, re-
pede; ]ndat[=i pe loc, imediat,
chiar acum, ]ntr-o clip[.
]ndatori, vb. a ]ndatora, a obli-
ga.
]ndatorit, adj. obligat, obligato-
riu; 2 provenit, produs, cauzat,
descins (Acestea toate din forma
C[milii ]ndatorit[ a fi, dovad[ nu
trebuie).
]nd[m`na, vb. a u=ura, a ]nlesni
ceva, a sta la dispozi\ia cuiva, a
c[uta s[ intri ]n voia cuiva; 2 a
obi=nui, a face s[ piar[ stinghere-
ala; 3 a ]nzestra; 4 a ]ncuraja, a
da ajutor, a sprijini (cu toat[ lu-
mina privelii ]l ]nd[m`na); a s[
~ a se obi=nui, a se familiari-
za; a-=i ~ a lucra cu abilitate;
2 a ]mp[r\i, a distribui (firea a=e
de ]n\elep\e=te pe la to\i darurile
sale =-au ]nd[m`nat); ]nd[m`-
na vremii, ]nd[m`n[rile vremii
prilejul vremii, ocazie favora-
bil[, oportunitate.
]nd[m`nare, s.f. ]ndem`nare,
abilitate, ]nzestrare, dar, talent; 2
]nlesnire, folos; 3 desf[tare, via\[
f[r[ griji.
305 Istoria ieroglific[ . Vol. II
]nd[m`nat, adj. ]nzestrat, d[-
ruit.
mai ]nd[m`n[, adv. mai la ]n-
dem`n[, mai lesne.
]nd[m`n[rile firii darurile nat-
urale, talentele, ]nlesnirile fire=ti.
]nd[m`n[tor, adj. care st[ la
]ndem`n[, care ascult[, care exe-
cut[.
]n de, prep. ]ntre; ]nde ei ]ntre
ei.
]ndelung, adv. mult timp; 2 t`r-
ziu.
]ndelunga, vb. a ]nt`rzia un lu-
cru, a trena.
]ndelungare, s.f. ]nt`rziere, tre-
nare.
]ndelungat, adj. lung; 2 de du-
rat[, cronic.
]ndem`na, a sa ~, vb. a se ocu-
pa, a se preocupa, a-=i face de lu-
cru (cu binele altora nici cearc[,
nici pofte=te s[ s[-ndem`nedze).
]ndemnare, s.f. ]ndem`nare,
pricepere, abilitate; 2 prilej, opor-
tunitate.
]ndem`nare, s.f. ]ndemn, inci-
tare, impuls.
]ndemn[tor, adj. stimulator, ac-
tivant.
]ndesare, s.f. comprimare.
]ndesat, adj. concentrat, presat.
]ndestuli, vb. a ]ndestula, a mul-
\umi pe cineva; a s[ ~ a se
s[tura, a se declara mul\umit, a
se mul\umi; 2 a-=i realiza dorin-
\ele, a-=i satisface un deziderat, a
ajunge la scopul urm[rit.
]ndestulit, adj. ]ndestul[tor,
satisf[c[tor.
(]n de=ert) de ]nde=ert, adj. =i adv.
ridicol, de r`s.
]n divuri, adv. ]n chipuri, ]n fe-
luri.
]nd`rji, a s[ ~ vb. a se seme\i,
a se ]nver=una, a c[p[ta un curaj
deosebit.
]ndob`ndi, vb. a c`=tiga, a ob-
\ine.
]ndoin\[, s.f. ]ndoial[; 2 b[-
nuial[, suspiciune, presupunere;
3 nehot[r`re, indecizie, incertitu-
dine, stare de cump[n[; 4 echi-
libru; cump[na ]ndoin\ii c`n-
tarul ]n stare de echilibru.
]ndr[ptnic, adj. contrar, opo-
zant; 2 vr[jma=, du=man, care ]\i
pune obstacole.
]ndr[ptniciie, s.f. fire, n[rav,
apuc[tur[, comportament (]n fi-
rea =i ]ndr[pniciia had`mbilor ca-
de); 2 ]nd[r[tnicie, ]nc[p[\`na-
re; 3 opozi\ie, opunere.
]ndr[pniciune, s.f. fapt[ rea,
neajuns, r[utate.
]ndr[pt, adv. ]napoi; 2 cu drep-
tate, ]n adev[r; 3 cinstit, corect.
(]ndr[zneal[) ]ndr[zneala ade-
v[rului a lua a ]ndr[zni s[
spui adev[rul; ]ndr[zneal[ cu
socoteal[ ]ndr[zneal[ bine
g`ndit[, prudent[, chibzuit[, stra-
tegic[; ]ndr[zneal[ f[r[ soco-
20 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
306 Dimitrie Cantemir
teal[ ]ndr[zneal[ oarb[, ne-
g`ndit[, st[p`nit[ de furie, nes[-
buin\[.
]ndr[znitor, adj. care ]ndr[z-
ne=te, obraznic.
]ndreptariu, s.n. rigl[, ]ndrep-
tar (folosit[ de dulgheri pentru
constatarea neregularit[\ilor).
]ndulci, a s[ ~, vb. a se ]ndul-
ci; 2 a se bucura, a se desf[ta.
]ndup[ca, a s[ ~, vb. a se
]ndopa, a se ghiftui, a ]nghi\i, a
]nfuleca.
]neca, vb. a ]neca, a sufoca; 2 a
g`tui, a sugruma.
]necare, s.f. sufocare, oprirea
respira\iei.
]necat, adj. ]necat; 2 astupat.
]nfla, a s[ ~, vb. a se umfla, a
se m[ri, 2 a se m`ndri, a se su-
praaprecia, a se trufi.
]nflat, s.m. =i adj. umflat; 2 tru-
fa=, seme\; ]nfla\ii cu mintea
m`ndrii, trufa=ii.
]nfl[cios, adj. care se umfl[,
seme\, trufa=; duh ]nfl[cios
m`ndrie, seme\ie.
]nfl[ciune, s.f. umflare, um-
fl[tur[.
]nfoca, a s[ ~, vb. a se m`nia,
a se aprinde de m`niei.
]nfocare, s.f. ardere, combustie;
2 m`nie, sup[rare; 3 ardoare, zel.
]nfocat, adj. aprins, incandes-
cent; 2 m`nios, sup[rat; 3 pornit
din dragoste, de ]ndr[gostit, in-
tens alimentat de sentiment; sus-
pinele ]nfocate din inim[
suspinele alimentate de focul de
dragoste al inimii.
]nformui, vb. a informa, a da
form[ (ontologie); 2 a alc[tui, a
or`ndui; 3 a formula (socoteala
]=i or`ndui =i cuvintele ]=i ]nfor-
mui); a contura (o imagine, o
idee); a s[ ~ a lua form[
(corb pestri\ s[ va ]nformui).
]nformuit, adj. sistematic, ordo-
nat, logic.
]nfrico=etur[, s.f. ]nfrico=are,
]ngrozire, amenin\are.
]nfr`nge, a s[ ~, vb. a-=i c[lca
pe inim[, a face ceea ce nu e=ti
obi=nuit.
]nfr`ntoare, ~ori, s.f. ruptur[,
=an\, ad`ncitur[; ]nfr`ntorile
m`nii ad`nciturile m`inii.
]nfr`ntur[, s.f. luxa\ie.
]nfrunta, vb. a certa cu asprime;
2 a brava un pericol.
]ng[duin\[, s.f. r[bdare; 2 p[-
suire, am`nare; 3 ]ndurare, mil[.
]ng[ima, =i a s[ ~, vb. a =ov[i;
2 a t[r[g[na (alt chip de chiver-
nisal[ s[ afle =i spre aceia a s[ ne-
voi s[ nu s[ ]ngaime); 3 a se ]n-
curca, a se amesteca (]n glogoza-
l[ ]n z[dar v[ ]ng[ima\i).
]ng[imal[, ~ele, s.f. ]ng[imare,
vorbire ne]n\eleas[; bolborosire;
2 protest verbal, cr`cnire, ]mpo-
trivire; 3 nehot[r`re, stare de
307 Istoria ieroglific[ . Vol. II
iner\ie, =ov[ial[; 4 pregetare; 5
]nt`rziere, t[r[g[nare; f[r[ nici o
]ng[imal[ f[r[ nici o ]nt`rziere.
]ng[imare, s.f. =ov[ial[, ]ncur-
c[tur[, confuzie (ce s[ r[spun-
dz[ cu to\ii ]n ]ng[imare sta).
]ngem[na, a s[ ~, vb. a se uni, a
se ]mpreuna; 2 a se bifurca.
]ngem[nat, adj. unit, ]mbinat;
2 despicat, bifurcat.
]nghimpos, adj. cu m[r[cini,
m[r[cinos.
]n giur ]mprejur, adv. ]n circum-
ferin\[.
]ngr[ditur[, s.f. zid, construc-
\ia unei cet[\i, ansamblul exteri-
or de fortifica\ii.
]ngreuiere, s.f. dificultate.
]ngrijlivi, a s[ ~, vb. a purta de
grij[, a se teme de via\a cuiva.
]ngroz[tur[, s.f. amenin\are,
]nfrico=are.
]n loc de, prep. ca, drept; ]n loc
de basn[ ca poveste.
]nmuia, a s[ ~, vb. a se ]n-
dupleca.
]nn[c[ji, vb. a nec[ji, a sup[ra.
]n-patru-picioare, s.m. patru-
ped.
]ns[mna, vb. a ]nsemna, a fixa,
a indica, a numi; 2 a prevedea, a
hot[r]; 3 a propune ]n scris; 4 a
se traduce, a se t`lcui, a simboli-
za.
]ns[mare, s.f. notare, consem-
nare; 2 semnifica\ie, t`lc; ]ns[m-
narea cuvintelor ]n\elesul,
sensul cuvintelor; 3 ]nsemn[tate;
importan\[.
]ns[mnat, adj. or`nduit, fixat;
2 anumit, dinainte stabilit.
]nsomnorat, adj. somnoros; 2
adormit,
]nso\i, a s[ ~ vb. a se ]ntov[r[=i,
a ac\iona ]mpreun[.
]nso\itoriu, s.m. ]nso\itor, to-
var[=.
]n=el[tur[, s.f. ]n=el[torie, cap-
can[, perfidie.
]n=tiin\a, vb. a ]ncuno=tin\a, a
aduce la cuno=tin\[; a ]nv[\a (pe
cineva); a s[ ~ a afla; 2 a se
]ncuno=tin\a, a se informa; 3 a
cunoa=te.
]nt[ri, vb. a ]nt[ri, a adeveri, a
confirma (povestea Vidrii... a=e o
]nt[rim); 2 a stabili.
]nt[ritor, adj. care r[m`ne sta-
tornic, neschimb[tor.
]nt[ritur[, s.f. ]nt[rire, ]nt[rirea
unei conven\ii, a unei ]n\elegeri,
confirmare.
]ntemeiat, adj. cl[dit, fundat; 2
sigur, hot[r`t, stabilit.
]ntemeiere, s.f. cre=tere ]n si-
tua\ie, ]mbog[\ire, stabilitate ]n
situa\ie; 2 putere economic[ =i
politic[.
]nte\i, vb. a iu\i, a impulsiona,
a activa.
]ntinare, s.f. p[tare, necinstire.
]ntindere ]nainte, s.f. presupu-
nere, anticipare, prognoz[.
308 Dimitrie Cantemir
]ntirii, vb. a fug[ri de aproape,
a nu slabi din fug[rit; 2 a alunga,
a goni.
]nt`i, adj. primul, caracteristic,
principal; chipul ]nt`i tr[-
s[tura definitorie, prima tr[s[tu-
r[; 2 persoana ]nt`ia.
]ntoarce, vb. a ]ntoarce, a
schimba, a preface; a s[ ~, vb.
a se ]ntoarce, a reveni; 2 a-=i c[lca
angajamentul, promisiunea; 3 a se
schimba, a se transforma; 4 a se
roti.
]ntoarcere, s.f. p[r[sire, schim-
bare de atitudine; ]ntoarcerea
fe\ii schimbare de atitudine,
r[cirea sentimentelor.
]ntorn[, s.f. ]ntoarcere, ]na-
poiere.
]ntors, adj. schimbat, pref[cut.
]ntr-ad`nc, adv. profund, te-
meinic.
]ntr-aripa, a s[ ~ vb. a prinde,
a c[p[ta aripi, a-i cre=te aripi
]ntreba, a s[ ~, vb. a se ]ntre-
ba, a-=i pune probleme.
]ntrebare, s.f. ]ntrebare, chestio-
nar, problem[.
]ntregime, s.f. ]ntregime, integ-
ritate; 2 totalitate.
]ntregiune, s.f. integritate (fizi-
c[), plin[tate.
]ntruloca, a s[ ~ vb. a se adu-
na, a se ]ntruni.
]ntrulocare, s.f. a=ezare la un
loc, adunare, ]ntrunire.
]ntunecarea soarelui eclips[
de soare.
]ntunerecul veacului (]n con-
cep\ia cre=tin[) ]ntunericul
veacului de apoi, de dup[ sf`r-
=itul lumii.
]nturna, a s[ ~, vb. a se ]n-
toarce; de ]nturnat de ]ntoar-
cere.
]nturnare, s.f. ]ntoarcere.
]n\elege, vb. a p[trunde cu min-
tea; 2 a afla, a se informa.
]n\elegere, s.f. ]n\elegere, ra-
\iune intelectiv[ (suflet ]n\eleg[-
toriu); 2 cunoa=tere, cunoa=tere
intelectual[, abstract[ (de la lat.
intelligo); cu ]n\elegere, adv.
cu p[trundere, cu con=tiin\a unui
lucru ce se impune, ]n\eleg`nd
ra\iunea din lucruri.
]n\elepciune, s.f. prevedere,
pruden\[, calcul; 2 g`ndire, ra-
\iune prev[z[toare; ]n\elepciu-
nea firii ra\iunea din natur[,
ra\iunea imanent[, ordinea inte-
ligent[ a naturii, ]n\elepciunea
naturii.
]n\elept, s.m. filozof; 2 om care
]nva\[ din experien\[, care su-
pune totul chibzuin\ii, g`ndirii;
adj. chibzuit, cu scaun la cap,
judecat, prudent.
]n\elep\e=te, adv. cu ]n\elep-
ciune, bine g`ndit, cu m[sur[,
prudent, ra\ional.
309 Istoria ieroglific[ . Vol. II
]n\elep\i, a s[ ~, vb. a c`=tiga
]n experien\[, a trage ]nv[\[minte
din via\[, a deveni mai prev[z[tor.
]nv[l[tuci, a s[ ~, vb. a se
]nf[=ura, a se ]ncol[ci; 2 a se ]m-
piedica.
]nv[l[tucit, adj. ]ncurcat, ]nf[-
=urat; 2 prins ]n plas[; 3 neclar,
confuz, amestecat.
]nv[lui, vb. a ]nv[lui, a ]nveli,
a ascunde, a acoperi, a ]nf[=ura;
2 a cuprinde, a ame\i; a s[ ~
a-=i pierde luciditatea, a-=i pierde
cump[tul, a nu fi st[p`n pe sine,
a-=i pierde controlul, a se bui-
m[ci, a se z[p[ci.
]nv[luial[, s.f. acoperire, ascun-
dere; 2 confuzie, dificultate de a
]n\elege (perioadele mari ]n vo-
roav[... la audzire =i la pomenire
]nv[luial[ face).
]nv[luit, adj. acoperit, ascuns;
2 cu t`lc, simbolic.
]nv[luitur[, s.f. ]nv[luial[, vor-
bire ]n pilde; 2 m[guleal[, vorbe
ame\itoare.
]nv[sca, vb. a ]mbr[ca, a ]nve=-
m`nta; 2 a ]nf[=a (un copil).
]nv[tuci, vb. a ]mpleti; 2 a ]n-
f[=ura, a ]ncol[ci, a ]nv[l[tuci.
]nv[\a, vb. a ]nv[\a, a cunoa=te;
2 a sf[tui, a ]ndemna; 3 a pro-
pune solu\ii, a consilia; a s[ ~
a lua aminte, a trage ]nv[\[minte,
concluzii (dintr-o p[\anie); 2 a se
deprinde, a se obi=nui; 3 a se
educa.
]nv[\[toriu, s.m. profesor, das-
c[l; 2 filozof ]n\elept; 3 consilier,
sf[tuitor.
]nv[\[tur[, s.f. ]nv[\[tur[, cu-
no=tin\e c[p[tate, =tiin\[; 2 teorie,
cunoa=tere teoretic[, sistem de
g`ndire, filozofie, linie teoretic[,
dogm[; 3 =tiin\[, disciplin[ =tiin-
\ific[, specialitate; 4 cuno=tin\e
=tiin\ifice, educa\ie intelectual[; 5
principiu de via\[, lozinc[, \el; 6
plan; 7 sfat, p[rere, ]ndemn, ]n-
drumare; 8 dispozi\ie, porunc[;
]nv[\[tura loghic[i logica,
=tiin\a logicii; ]nv[\[tura obi-
ceeinic[ etica, morala; ]nv[-
\[tura trupurilor cere=ti
astronomia; ]nv[\[turi grele
=tiin\e.
]nv`rteji, vb. a r[suci, a
]ntoarce, a r[sturna; a s[ ~ a
se ]napoia repede, a se ]ntoarce ]n
fuga; 2 a se ]nv`rti, a se roti; 3 a
avea senza\ie de ame\eal[.
]nv`rtijire, ]nv`rtejire, s.f.
]nv`rtire, ocol, evolu\ie periodic[,
ciclic[, mi=care circular[, orbital[.
]nvoi, vb. a ]nvoi, a fi de acord,
a consim\i, a ]ncuviin\a, a dezle-
ga, a conveni, a se declara de
acord cu ceva.
]nvoie=i, a s[ ~, vb. a se ]n-
voio=a, a se ]nveseli, a se bucura,
a fi mul\umit.
310 Dimitrie Cantemir
]nvoin\[, s.f. ]nvoire, consim-
\[m`nt, ]n\elegere deplin[, con-
venire, acord.
]nvrednici, a s[ ~, vb. a fi so-
cotit demn de ceva, a fi vrednic,
a se ]nvrednici; 2 a fi ]n stare; 3 a
i se acorda cinstea, a i se acorda
favoarea, a c[p[ta permisiunea; 4
a avea norocul, a reu=i ]ntr-o ac-
\iune.
]nvrednicie, s.f. ]nv[\[tur[, cu-
no=tin\e; 2 virtute; 3 educa\ie
moral[, deprinderi =i conduite
morale.
J
jalob[, s.f. jalb[, pl`ngere scri-
s[; 2 p`r[, denun\.
jalnic, adj. jalnic, trist, dureros;
2 pl`ng[re\, t`nguitor, rug[tor.
jepui, vb. a jupui, a lua pielea.
jicni\[, s.f. c[mar[, magazie,
hambar.
jiganie, jiganie cumplit[, jiganie
rea, s.f. s[lb[ticiune, fiar[; ji-
ganie ]n patru picioare pa-
truped; jiganie zbur[toare
pas[re.
jig[niu\[, s.f. animal mic, ne-
]nsemnat.
jirtf[ s.f. jertf[, prinos, dar.
julire, s.f. jupuire; 2 stricare,
sc[dere, ]mpu\inare; 3 =tirbire; ju-
lirea cinstii =tirbirea prestigiu-
lui.
L
lacherd[ (el.), s.f. p[l[mid[,
pe=te din familia Cybiidae.
lacone=te, adv. pe scurt, lacon-
ic.
laring[, s.f. laringe; 2 g`t.
lascav (polon.), adj. binevoitor,
milostiv; 2 bucuros, voios.
lat, s.m. larg; latul m[rii lar-
gul m[rii.
latin, s.m. latin, roman.
la\ ~e, s.f. la\, curs[ (de prins
p[s[ri).
laud[, s.f. elogiu; 2 prestigiu,
renume; lauda numelui glo-
ria, renumele; de laud[, adj.
remarcabil, de seam[, demn de
elogii.
lavirinth (el.), s.n. labirint.
l[ca=, s.f. locuin\[.
l[cr[mos, adj. ]nl[crimat, care
pl`nge.
l[cui, vb. a locui, a sta, a vie\ui.
l[muri, a s[, ~, vb. a se purifi-
ca, a se limpezi, a se cur[\a de
impurit[\i.
l[\i, a s[ ~, vb. a se ]ntinde, a
se extinde.
l[uda, vb. a sl[vi, a cinsti, a sti-
ma, a acorda stim[ =i considera\ie.
l`nged, adj. l`nced, slab; l`n-
ged glas voce slab[, de-abia
auzit[.
l`ngedzi, vb. a sl[bi puterea
(fizic[).
l`ngoare, s.f. lingoare, tifos.
311 Istoria ieroglific[ . Vol. II
leac, s.f. doctorie, medicament;
2 vindecare; 3 solu\ie.
leah, s.m. polonez.
lectic[, s.f. mijloc de transport
din antichitatea roman[, consti-
tuind dintr-un scaun, uneori aco-
perit, purtat pe umeri de doi sau
patru oameni.
lega, vb. a interzice, a prohibi;
a s[ ~, a se obliga prin jur[m`nt,
a ]ncheia o ]nvoial[, a f[g[dui, a
promite, a se angaja solemn.
leg[m`nt, s.n. leg[m`nt, con-
ven\ie, tratat; 2 angajament so-
lemn f[cut prin jur[m`nt (dup[
practica vremii); leg[m`nt cu ju-
r[m`nt promisiune, ]nvoial[,
]ncheiat[ cu jur[m`nt,
leg[tur[, s.f.- leg[m`nt, obliga\ie
luat[, obliga\ie reciproc[, angaja-
ment reciproc (]ntr-o conven\ie);
2 tratat, conven\ie; 3 constr`n-
gere, asuprire; 4 obezi, c[tu=e
(m`nule spre leg[turi s-au ]n-
doit).
lege, legiuri, s.f. lege, pravil[,
norm[; 2 religie, dogm[.
lege tir[neasc[ f[r[delege, pro-
cedeu arbitrar, silnicie.
leic[, s.f. p`lnie.
lemarghie, limarghie (el.), s.f.
l[comie la m`ncare; izb`nda li-
marghiii satisfacerea l[comiei
la m`ncare,
lembic, limbic, s.n. alambic,
cazan pentru distilat.
lep[da, vb. a alunga; 2 a p[r[si.
lesne adj. sprinten, u=or; adv.
u=or, cu u=urin\[; pre lesne
foarte u=or, f[r[ dificultate; c`t
de pre lesne cu foarte mare
u=urin\[.
lesnire, s.f. u=urin\[, facilitate;
2 ]nlesnire, u=urare; 3 succes, iz-
b`nd[; 4 procedeu, mijlocul cel
mai potrivit; modul lesnirii
procedeul cel mai potrivit, mo-
dalitatea ]nlesnitoare; la lesnire,
adv. la vreme f[r[ grij[, ]n timp
de lini=te, ]n situa\ia prielnic[.
le=inat, adj. mort de foame,
le=inat de foame.
leui, vb. a se comporta ca un
leu; 2 a rage.
lexicon (el.), s.n. dic\ionar, en-
ciclopedie de cuno=tin\e ]ntr-un
anumit domeniu (lexicoane eti-
mologhice=ti).
lighioaie, s.f. vie\uitoare ]n ge-
nere, s[lb[ticiune, tot ce apar\ine
regnului animal; lighioaie pre
p`ntece t`r`toare reptil[.
likos (el.), s.m. lup.
liman, s.n. mal; 2 golf, lac cu
deschidere la mare; 3 loc de ad[-
post, loc de ancorare, port; lima-
nul ad[postirii golf, loc de
acostare.
limb[, s.f. limb[, limba unui
popor, vorbire; 2 neam popor.
limpegiune, s.f. limpezime, lim-
piditate; claritate.
lin, adj. lini=tit, potolit, domol.
312 Dimitrie Cantemir
line=te, s.f. lini=te, pace; cu
lini=te, adv. f[r[ zgomot; ]n
line=te, adv. pe timp de lini=te,
pe timp de r[gaz.
lingu=i, a s[ ~ vb, a m[guli pe
cineva pentru a-i c`=tiga bun[-
voin\a, 2 a simula amici\ia, a face
pe binevoitorul.
lingu=itur[, s.f. lingu=eal[.
lipi, a s[ ~, vb. a se apropia, a
se al[tura; 2 a fi de acord, a c[dea
de acord.
liubov, s.n. dragoste, iubire; 2
pl[cere, pasiune; 3 ambalare, en-
tuziasm.
liufegiu, s.m. lefegiu, o=tean cu
plat[, mercenar.
loc, s.n. loc; 2 pozi\ie social[; la
un loc a s[ \ine a fi totuna,
indistinct; loc prea aspru loc
imposibil de urcat, inaccesibil.
loghic, s.m. logician.
loghic[, s.f. logic[, =tiin\a logicii.
loghicesc; adj. logic, ce \ine de
logic[; 2 ra\ional.
logo=, s.n. pitic; adj. mic de
stat, ca de pitic.
logo=i, a s[ ~, vb. a se mic=ora.
loz[, loaz[, s.f. lujer, vrej, vl[s-
tar.
lua, vb. a apuca, a prinde, a-=i
]nsu=i ceva; 2 a considera, a soco-
ti; a lua la mijloc a ataca din
toate p[r\ile (pe cineva); (cu ce-
va) a s[ ~ a ]ncepe, a se porni,
a se angaja (]n ceva), a se antre-
na (]n ceva); a povesti m[ luaiu
m[ antrenai ]n a povesti.
luciu, adj. lucios, str[lucitor
(dec`t diamantul mai luciu
era).
lucra, vb. a activa, a ac\iona, a,
opera; 2 a produce, a crea; 3 a
se manifesta; a s[ ~, a se efectua,
a se produce, a se petrece.
lucrare, s.f. f[ptuire, ac\ionare;
2 munc[, activitate; 3 produs,
oper[, crea\ie; 4 manifestare.
lucr[toriu, s.m. f[pta=, f[ptui-
tor; ]mpreun[ lucr[toriu to-
var[= de munc[; 2 creator; 3
agent al mi=c[rii ]n lucruri, princi-
piu motor (ontologie); cel firesc
lucr[toriu motorul natural,
agentul natural al mi=c[rii ]n fe-
nomene (]n ontologia aristote-
lic[).
lucru, s.n. lucru, lucrare; 2 ac-
\iune, fapt[, activitate, ]ntreprin-
dere; 3 oper[, crea\ie; me=ter-
=ugul lucrului arta cu care a
fost realizat[ o oper[; 4 practic[,
]ndeletnicire; 5 fapt[ ur`t[, ne-
legiuire; 6 chestiune, problem[;
7 ]nt`mplare, fenomen; 8 reali-
tate material[; 9 (la pl.) fenome-
ne, obiecte, fapte =i crea\ii ome-
ne=ti; lucru adeverit prob[
concret[, dovad[, adev[r verifi-
cat; lucru greu dificultate,
problem[; lucru mijlociu lu-
cru ]mbinat, f[cut din dou[ p[r\i
313 Istoria ieroglific[ . Vol. II
distincte; lucru t`mpl[toresc
fenomen ]nt`mpl[tor, imprevizi-
bil, necuprins ]n legile firii; lu-
crurile fiin\[=ti fenomenele
naturale, produse prin cauze nat-
urale; 2 existen\a material[; lu-
crurile fire=ti, lucrurile firii
fenomenele naturale; lucruri is-
cusite opere artistice sau de
]nalt[ tehnic[; lucrurile ]ntre
muritori faptele oamenilor;
lucrul ]n\elepciunii fapt[
chibzuit[; lucruri ]nainte m[r-
g[toare ac\iuni propuse spre
a fi efectuate, ac\iuni care, prin
efectul lor, deschid perspective;
lucruri ]napoi urm[toare ]n-
t`mpl[ri care sunt consecin\a
unor ac\iuni; consecin\e, urm[ri,
efecte; lucruri lume=ti fapte
omene=ti, ]nt`mpl[ri istorice; lu-
cruri mai sus de fire dome-
niu care apar\ine ontologiei, me-
tafizicii; bun sf`r=itul lucrului
lucrurile ce se termin[ cu bine;
de care lucru, conj. deci, a=a-
dar, prin urmare, de aceea; 2 a=a
]nc`t; de ne=tiut lucrul de-
spre fapta necunoscut[; ]n lucru
adv. ]n fapt[.
lumesc, adj. de lume, care apar-
\ine, lumii (]n opozi\ie cu lumea
divin[), ceea ce \ine de om =i fap-
tele sale; ceea ce este din lume.
lumin[, s.f. lumin[, str[lucire;
2 ochi, privire; 3 lumina ochiu-
lui pupila; 4 perimetrul exte-
rior al unei cl[diri, partea care
este expus[ luminii solare; ]n lu-
min[, adv. la lumin[, afar[, ]n
afar[, la exterior; cu toat[ lumi-
na privelii cu am`ndoi ochii;
2 cu toat[ dragostea, cu ]ntreaga
afec\iune.
luminos, adj. lucios.
lupe=te, adv. ca un lup, lacom.
lupt[, s.f. efort, trud[.
lut, s.n. p[m`nt.
M
macar cum, adv. nicidecum,
sub nici o form[, cu neputin\[.
mai, ~uri, s.n. ficat; 2 m[run-
taie.
mai-mare, s.m. =ef, conduc[tor.
maar a ceas bun.
mamc[, s.f. doic[.
mamina, m[mina, a s[ ~, vb.
a se m[ri, a se dezvolta.
mamin[, s.f. ridic[tur[, m[ri-
me; 2 namil[; 3 ]nc[rc[tur[, greu-
tate (mari mamini de la p[m`nt
]n sus arunc[).
maminos, m[minos, adj. gros,
mare, uria=, enorm.
marmure porfir[ marmur[ ro-
=ie.
mas, s.n. oprire, r[m`nere pen-
tru odihna de noapte.
mascara, s.f. p[pu=[ de b`lci,
p[pu=[ pentru teatrul de p[pu=i;
314 Dimitrie Cantemir
2 obiect de dispre\, de batjocur[;
3 vorb[ jignitoare, batjocoritoare,
batjocur[, ocar[; 4 bufon; paia\[,
m[sc[rici.
mateologhie (el.) s.f. delir, vor-
bire f[r[ =ir; 2 vorb[ zadarnic[,
f[r[ folos; 3 flec[real[.
mateologhisi (el.), vb. a delira,
a vorbi ]n dodii; 2 a vorbi f[r[
rost a flec[ri.
materie, s.f. materie; 2 hran[
(materie s[\ioas[); 3 substrat,
principiu al lucrurilor; 4 subiect,
motiv, tem[; 5 materia demon-
stra\iei (]ntr-o opera\ie de argu-
mentare logic[); materie dih[-
niiasc[ materie biologic[, \e-
suturi de tot felul, carne; materie
filosofasc[ categoria filozofic[
a materiei, materia ca obiect al
filozofiei; materia siloghismului
p[r\ile componente ale unui
silogism; 2 adev[rul inferabil.
materiesc, adj. material, ce \ine
de materie.
mathematec[, s.f. matematic[,
geometrie.
mathematic, s.m. matemati-
cian, filozof pitagoreic, geometru.
m[dulariu, s.n. m[dular, mem-
bru, parte component[; 2 organ;
3 picior.
m[g[ra=, s.m. m[g[ru=.
m[iestrie, s.f. iscusin\[, art[; 2
unealt[, instrument, ma=in[, me-
canism, aparat; 3 capcan[, curs[
(pentru v`nat); 4 ma=ina\ie, stra-
tagem[ (m[iestrii spre v`narea
fililor punea).
m[luros, adj. deluros, r`pos,
pr[p[stios, accidentat.
m[nunc, s.n. m[nunchi; 2 m`-
ner.
m[nunt, m[nun\el, adj. m[-
runt.
m[nunt[i, s.f. m[runtaie, vis-
cere, intestine.
m[r[ciuni, s.m. pl. m[r[cini,
m[r[cini=.
m[rg[tor, s.m. animal cu picio-
are, patruped; adj. care merge;
]nainte m[rg[tor care merge
]n fa\[; 2 anterior, precedent; 3
din fa\[, de dinainte; 4 care de-
schide calea, c[l[uzitor.
m[ri (pe cineva), vb. a ridica
pe scara social[, a urca pe cineva
]n demnit[\i sociale, ]n situa\ii de
prestigiu; a s[ ~ a urca pe
scara social[: 2 a se m`ndri, a se
trufi.
m[rime, s.f. m`ndrie, ]ng`m-
fare, trufie; m[rimea numelui
prestigiu, 2 pozi\ia social[ pe care
o acord[ o dreg[torie; m[rimea
sufletului curaj, vitejie, temer-
itate.
m[rturisal[, s.f. m[rturisire,
confesare.
m[sura, a s[ ~, vb. a se c`n-
t[ri, a se observa, a se studia; 2 a
se ]nfrunta, a se lua la har\[.
m[sur[, s.f. raport cantitativ;
2 limit[, plafon; 3 cantitate; m[-
315 Istoria ieroglific[ . Vol. II
sura c[ldurii gradul de tem-
peratur[; tot ]ntr-o m[sur[ loc.
adj. egal, de aceea=i m[rime, la
acela=i nivel.
(m`n[) a m`n[ ]n m`n[.
m`ng`ia, m`ng`i, vb. a m`n-
g`ia; 2 a potoli (chinurile suf-
lete=ti sau o durere fizic[).
m`ng`iat, adj. pl[cut, lini=tit;
odihn[ m`ng`iat[ lini=te pl[-
cut[.
m`ng`iere, s.f. m`ng`iere; 2
]ncurajare, lini=tire, promisiune
de ajutor.
m`ng`ios, adj. ginga=, suav,
pl[cut, ]nc`nt[tor; 2 dulce, atr[-
g[tor, cuceritor, frumos; 3 dulce,
calm, m`nie m`ng`ioas[
m`nie dulce, pref[cut[, pornit[
din dragoste.
m`nie, s.f. m`nie; 2 iu\ime, in-
tensitate (m`nia foamei).
m`ntui, vb. a sc[pa, a salva, a
scoate pe cineva dintr-o situa\ie
critic[; a s[ ~ a sc[pa de un
r[u; a se descotorosi de ceva ne-
pl[cut.
m`ntuial[, m`ntuin\[, s.f.
m`ntuire, vindecare, ]ns[n[to-
=ire; 2 sc[pare de necaz.
m`zd[, s.f. mit[, bac=i=, dar, ca-
dou pentru ob\inerea de favoruri.
megalopsihie (el.), s.f. curaj,
vitejie, temeritate.
megie=iie, s.f. vecin[tate.
mehenghiu (arab.) piatr[ mag-
netic[ folosit[ la ]ncercarea me-
talelor pre\ioase.
mehlem (arab.) unguent medi-
cal, cu func\ie izolatoare ]n r[niri.
meidean, s.n. loc deschis folosit
ca teren de lupt[; meideanul ce-
riului Calea-Lactee.
melanholie, s.f. triste\e; me-
leanholie ipohondriac[ ipo-
hondrie, triste\e ad`nc[.
mjelciuri, s.n. pl. orbitele ochiu-
lui (ochiul... din melciuri afar[ ca
a broasc[i iese); 2 pielea care
acoper[ =i ap[r[ ochiul la supra-
fa\[ [melciurile ochilor co-
nurile oculare (ale cameleonu-
lui)].
melodie, s.f. c`ntec.
meni, vb. a atrage asupra cuiva
nenorociri prin ]ns[=i pronun\a-
rea numelui lor (credin\[ de ori-
gine magic[).
menitoriu, adj. menitor, ame-
nin\[tor, prevestitor (r[u menito-
riu).
menitur[, s.f. prorocire, pre-
zicere rea; 2 blestem aduc[tor de
nenorociri.
mereu, meree, adj. continuu,
]ntins, nesf`r=it, f[r[ margini; ta-
bl[ meree ]ntindere ne]ntre-
rupt[.
merichi (el.), adj. particular, in-
dividual.
meschiu, s.m. mi=chiu, o\el de
bun[ calitate.
meserni\[, s.f. m[cel[rie.
316 Dimitrie Cantemir
mesti, vb. a preg[ti o b[utur[
pentru a o servi.
me=ter=ug, s.n. art[, norm[,
regul[, canon, tehnic[, procedeu
artistic, m[iestrie, perfec\iune; 2
talent, pricepere, iscusin\[; 3
ra\iune creatoare (me=ter=ugul
f[c[toriului firii); 4 me=te=ug,
tehnic[; 5 unealt[, arm[ de r[z-
boi; 6 dib[cie, viclenie, =iretenie;
7 ma=ina\ie, tactic[, strategie, cur-
s[; din me=ter=ug, loc. adv. re-
alizat printr-un procedeu tehnic,
construit anume; cu mare me=-
ter=ug dup[ o solu\ie tehnic[
deosebit[; 2 cu o deosebit[ is-
cusin\[; cu frumos me=ter=ug
cu plan sub\ire.
me=ter=ugesc, adj. artistic, ce
\ine de art[, iscusit; 2 viclean, per-
fid, =iret; putere me=ter=ugeasc[
for\a =ireteniei, a strategiei.
me=ter=ugi, vb. a imagina strat-
ageme, a concepe solu\ii inteli-
gente pentru a ie=i dintr-o ]ncur-
c[tur[.
me=ter=ugul firii, me=ter=ugul
din fire ra\iunea imanent[, or-
donarea inteligent[ a naturii, m[-
iestria =i perfec\iunea lumii,
me=tersugul me=ter=ugurilor
logica.
me=ter=ugul v[rsatului tehni-
ca de turnare (a unui metal, a
unei opere de art[ ]n metal).
me=ter=ugul vorbirii, me=ter-
=ugul voroavei, a cuv`ntului
me=ter=ug, me=ter=ugul cuv`n-
tului retorica, oratoria, arta
cuv`ntului (]n ]n\eles de ansam-
blu de reguli =i de tehnici); a me=-
ter=ugului cuv`ntului ]nv[\[-
tor profesor de retoric[.
metafizic, s.m. filozof metafi-
zifcian; 2 specialist ]n probleme
de ontologie.
metafizica, s.f. filozofia, ca on-
tologie.
metafizicesc, adj. metafizic, ce
\ine de metafizic[.
metal, ~uri, metalon (el.), s.n.
metal.
metamorfosin, metamorfosis
(el.). s.f. prefacere, metamor-
foz[, transmuta\ie.
meteris, meteriz (turc.), s.n.
meterez, ]nt[ritur[; 2 =an\ de r[z-
boi, tran=ee.
mic[, s.f. sg., ]n loc. adv. ]n mica
ceasului foarte repede, ]ntr-o
clip[.
micropsihie (el.). s.f. fric[, la-
=itate.
mic=orime, s.f. micime, pu\i-
n[tate; mic=orimea sufletului
fric[, la=itate.
mic=urare, s.f. mic=orare, sc[-
dere; 2 c[dere din situa\ie.
mier`i, adj. albastru deschis, al-
bastru faian\[ (ochii mier`i)
mihaniie, s.f. ma=in[, instru-
ment, ma=in[rie; 2 ma=in[ de r[z-
317 Istoria ieroglific[ . Vol. II
boi, 3 ma=ina\ie, viclenie, curs[,
combina\ie.
mijloc, s.n. mijloc, posibilitate,
modalitate; 2 intermediu, medie-
re; 3 mod, situa\ie, procedeu; 4
]mprejurare, circumstan\[; prin
mijlocul, adv. cu ajutorul, prin
intermediul; mijlocul lesnirii
procedeu ]nlesnitor.
mijlociie, s.f. mijloc, intermediu
(cu mijlociia noastr[).
mijlocire, s.f. mijloc, centru.
mijlocitoriu, adj. mijlocitor,
mediator, 2 mediu, hotar mijloci-
toriu termen medui (]n logic[).
mijlociu, adv. de mijloc; 2 cu
dou[ naturi, format din dou[ p[r\i
diferite, ]mbinat; 3 ]ndoielnic.
mil[, s.f. mil[, unitate tradi\io-
nal[ de m[sur[ ]n lungime de
1000 pa=i, adic[ ]n jur de 700 m.
milos, adj. care st`rne=te mila,
t`nguitor, care cere mil[, ]ndu-
rare; 2 jalnic, trist, ]nduio=[tor.
milos`rdi, a s[ ~, vb. a se ]n-
duio=a, a-i fi mil[, a privi cu com-
pasiune; 2 a ajuta din mil[, a ridi-
ca suferin\a cuiva.
milos`rdie, s.f. mil[, bun[voin-
\[, ]n\elegere, ]ng[duin\[; 2 aju-
tor, asisten\[.
milostivi, a s[ ~ a se ]ndura, a
se ]nduio=a.
milostivire, s.f. ]ndurare, mil[.
minciunos, adj. iluzoriu, apa-
rent; 2 simulat, nesincer.
minte, s.f. minte, ]n\elegere,
pricepere, inteligen\[; 2 ra\iune,
judecat[; 3 g`nd, adev[r intim,
convingere intim[; la minte ne-
cl[titoriu, loc. adj. cu stabili-
tate mintal[, capabil de concen-
trare, cu mintea a=ezat[ (virtu\i
centrare agita\iei =i instabilit[\ii
mintale =i structurii mintale abe-
rante); luat de minte, adj.
apucat, nebun.
minune, s.f. uimire; 2 ciud[-
\enie.
minunat, adj. extraordinar, su-
pranatural.
mir[, s.f. m[sur[ de lungime de
aproximativ 1 km.
mirosal[, s.f. miros, parfum;
dulce mirosal[ parfum pl[cut.
mirt[, s.f. mer\[, bani\[, m[sur[
de capacitate de circa 30 kg.
mirtic (turc.), s.n. mertic, m[-
sur[ de cereale egal[ cu circa 15
kg; 2 impozit ]n natur[ ]n cereale,
nafaca; 3 por\ie, ra\ie.
mistui, vb. a mistui, a rumega;
2 a face s[ dispar[.; a s[ ~ a
se ascunde, a disp[rea, a pieri.
mistuire, s.f. dispari\ie, ascun-
dere.
mi=el[tate, s.f. s[r[cie, chin,
via\[ plin[ de lipsuri, mizerie, ne-
voie; 2 nenorocire, n[past[.
mi=eliie, mi=[liie, s.f. sl[bi-
ciune; 2 perisabilitate; 3 viclenie,
falsitate; 4 tic[lo=ie, nemernicie;
cu mare mi=[lie, cu mi=[lie,
318 Dimitrie Cantemir
adv. cu chinuri, cu efort pe-
nibil, cu mare suferin\[.
mi=elime, s.f. micime, pu\in[tate.
mi=elos, adj. nenorocit, mize-
rabil, jalnic, demn de mil[; 2 t`n-
guios, rug[tor p`n[ la umilire; 3
de nimic, fricos, demn de pl`ns,
f[r[ nici o valoare, stupid; ]n chip
mi=elos ]n mod ]ngrozitor, in-
suportabil, cu dureri atroce; 2 ]n
mod stupid.
mi=in[, s.f. galerie subp[m`n-
tean[ unde roz[toarele mici ]=i
depoziteaz[ semin\ele adunate
pentru iarn[; 2 mu=uroi, gr[ma-
d[, adun[tur[, provizie de cereale.
miuba=ir (turc.), s.m. mumba=ir,
slujba= ]ns[rcinat cu ]ncasarea d[-
rilor, agent fiscal.
mod, s.n. mod, chip, fel, proce-
deu, solu\ie.
moim`\[, s.f. maimu\[.
mojicie, s.f. condi\ia social[ a
omului de jos, condi\ie social[
umil[,apartenen\a la categoria
social[ a \[r[nimii; 2 stare de
umilin\[ social[, str`mtorare, s[-
r[cie (statul trupului de mojicie
i s-au schimosit).
molcelu=, adj. delicat, ginga=,
fin.
moldoveni, vb. a transpune ]n
moldovene=te, a moldoveniza.
moldovenisi, vb. a vorbi ]n gra-
iul moldovean.
(moldovenie), ]n moldovenie,
adv. ]n moldovean[, pe mol-
dovene=te.
molidv, molidzi, s.m. molid.
monarh, s.m. domn, st[p`nitor
absolut.
monarhie, s.f. autonomie, li-
bertate de decizie; 2 autoritate
politic[; 3 st[p`nire, domnie, pu-
tere politic[ ne]ngr[dit[; 4 stat ]n
care conducerea e ]n m`na unei
singure persoane, ]n m`na unui
monarh absolut; 5 \ar[ ]n gene-
re; 6 ]mp[r[\ie.
monarhicesc, adj. monarhic,
domnesc.
monarhice=te, adv. ca un mo-
narh, ca un st[p`nitor.
monocher (el.) s.m. licorn, ino-
rog, rinocer.
monomahie (el.), s.f. duel, lup-
t[ ]n doi, lupt[ corp la corp; no-
rocul monomahiii =ansa pe
care o acord[ duelul.
mosor`tur[, s.f. umfl[tur[, tu-
mefac\ie.
mo=ie, s.f. mo=ie, loc natal, \ari,
patrie.
mo=nean, s.m. =i adj. mo=nean;
2 de loc, de \ar[, de mo=ie; 3
mo=tenitor.
movoeli\[, s.f. movili\[.; 2 con,
ridic[tur[ conic[.
mreaje, ~eje, s.f. plas[ de prins
pe=te; 2 capcan[, curs[.
mreji, vb. a ]mpleti o mreaj[; 2
a preg[ti o cursa; 3 a unelti.
319 Istoria ieroglific[ . Vol. II
mrejitor, s.m. pescuitor cu
mreaja; 2 preg[titor de curse, de
capcane.
mrejitorie, s.f. ]ntindere de
curse, preg[tire de capcane.
muced, adj. care a prins mu-
cegai; 2 umed, mucilaginos.
muftiu (turc), s.m. =eful religios
al unei comunit[\i mahomedane.
muierare\, adj. muieratic, afe-
meiat.
mulcomi=, m`lc[mi=, adv. pe
t[cute, pe nesim\ite, ]n lini=te, li-
ni=tit, ]n t[cere, f[r[ zgomot.
mul\[mit[, s.f. mul\umire, r[s-
pl[tire, recompens[.
munc[, s.f. chin, durere fizic[
puternic[; munca tartarului
chinurile iadului.
muritor, s.m. om (]n opozi\ie cu
fiin\ele divine, nemuritoare).
muritoresc, adj. muritor, ome-
nesc.
murui, vb. a lipi, a tencui; 2 a
zidi.
muse, s.f. muze.
mu=inoi, s.n. mu=uroi (de fur-
nici).
mu=i\[, s.f. larv[ de mu=te; 2
musculi\[.
mu=te, s.f. pl. (termen generic
pentru) insecte ]naripate zbu-
r[toare (albine, viespi, g[rg[uni,
mu=te etc.).
muta, vb. a schimba; a s[ ~
a se schimba; 2 a se deplasa, a-=i
schimba locul, a se ]ndep[rta; 3
a se transforma.
mutare, s.f. schimbare, transfor-
mare, modificare.
N
nafaca (turc.), s.f. dare zilnic[
]n natur[, impozit ]n natur[, tain.
namestnic, s.f. loc\iitor.
nard, s.n. substan\[ uleioas[ =i
frumos mirositoare, extras[ din
planta cu acela=i nume, folosit[
la iluminat =i la arderi pentru par-
fumarea aerului ]n templele hin-
duse.
na=tere, s.f. na=tere; 2 origine.
navarh (el.), s.m. conduc[tor de
corabie; 2 st[p`n, domn autocrat.
n[boi, vb. a n[v[li apele, a se
rev[rsa.
n[boiu, s.n. =uvoi, torent, pu-
hoi, n[boire, n[val[, rev[rsare de
ape.
nabu=i, vb. a umple, a acoperi;
2 a se umfla (o ap[), a se rev[rsa,
a n[v[li, a inunda.
n[bu=itor, adj. sufocant; 2 care
se revars[, care d[ pe dinafar[,
care acoper[ cu ape.
n[c[jitoriu, nec[jitoriu, s.m.
care nec[je=te pe cineva, asupri-
tor.
n[cleios, adj. lipicios, (lichid)
consistent.
n[d[jdui, nedejdui, vb. a spe-
ra, a trage n[dejde; 2 a se baza,
320 Dimitrie Cantemir
a se a=tepta, a crede, a-=i imagina;
a s[ ~ a se baza, a se bizui, a-
=i pune n[dejdea.
n[d[jduit, nedejduit, adj. spe-
rat, a=teptat, pl[nuit.
n[dejde, nedejde, s.f. speran-
\[; 2 sprijin, ajutor; n[dejde ]n-
delungat[ speran\[ ce se las[
a=teptat[, care ]nt`rzie s[ se ]n-
deplineasc[; de nedejde, adj.
util, folositor, ]n care te po\i ]ncre-
de, pe care te po\i bizui; bun[
nedejde speran\[ ]ntemeiat[,
ne]n=el[toare; preste nedejde,
preste toat[ nedejdea, loc. adv.
pe nea=teptate, nesperat, f[r[
a b[nui, f[r[ s[ prevad[, pe ne-
g`ndite; de (din) toat[ n[dejdea
a s[ sc[pa a pierde orice spe-
ran\[, a nu mai avea nici o sc[-
pare.
nadu=i, a s[ ~ a transpira, a
munci din greu; 2 a fi ]ngreuiat,
a fi acoperit (de ceva), a se sufo-
ca; 3 a-=i pierde sau mic=ora acui-
tatea (este vorba de sim\uri).
n[p`rc[, s.f. viper[, ohendr[
(n[prasn[), de n[prasn[, adv.
pe nea=teptate, pe neg`ndite; 2
cu furie.
n[rod, s.n. popor, mul\ime, oa-
meni, lume.
n[scut, s.m. pui.
n[stav, s.n. ]nclina\ie, predispo-
zi\ie; 2 impuls, ]ndemn, imbold; 3
]ndrumare; n[stavul firii ]n-
clina\ie natural[, predispozi\ie.
n[st[vi, vb. a ]ndemna, a impul-
siona; 2 a c[l[uzi, a ]ndruma.
n[vr[pi, vb. a n[v[li, a se n[-
pusti, a se repezi, a ataca, a s[ri
asupra cuiva; 2 a s[ ~ a se sili,
a face tot ce st[ ]n putin\[.
n[vr[pitur[, s.f. n[val[, n[-
pustire, atac, repezitur[ (a unui
c`ine, a unei fiare).
n[zui, vb. a se ]ndrepta c[tre
ceva, a c[uta sc[pare, refugiu.
n[zuin\[, n[zuire, s.f. n[dejde,
speran\[, aspira\ie; 2 salvare, sc[-
pare din nenorocire; liman de
n[zuin\[ loc de sc[pare.
neagiuns, adj. neajuns; 2 ne-
]n\eles, nep[truns cu mintea, ne-
descifrat; 3 nep[=it, nec[lcat, ne-
trecut.
nealc[tuit, adj. neor`nduit, ne-
a=ezat, nesistematizat, neordonat,
confuz.
neam, s.n. popor; 2 fel, gen,
specie; 3 sinonim cu genus (gen,
neam), categorie porfirian[.
neamestecat, adj. neamestecat,
curat; 2 izolat; 3 clar.
neascultare, s.f. nesupunere,
indisciplin[.
nea=edzare, s.f. ]nstabilitate,
fr[m`ntare, neor`nduial[, con-
fuzie, anarhie.
nea=edzat, adj. nestabil; mobil,
fluctuant, schimb[tor, neast`m-
p[rat; 2 care-=i schimb[ u=or ati-
tudinea, care ofer[ nesiguran\[;
321 Istoria ieroglific[ . Vol. II
de nea=edzat, adv. care nu
poate fi potolit, care nu poate fi
lini=tit.
nea=edz[m`nt, s.n. anarhie,
instabilitate, dezordine; nea=ed-
z[m`ntul st[p`nirilor anar-
hie, instabilitate politic[.
nebetejire, s.f. ne=tirbire, neal-
terare.
nebetejit, adj. neschimbat, ]n-
treg, neafectat, nemodificat.
neb`nuit, adj. nesup[rat, netul-
burat (la b`rlogul lui neb`ntuit
s[ l[cuiasc[ pofte=te).
nebun, adj. nechibzuit, care nu
]nva\[ din experien\[.
nebunesc, adj. de nebun; 2
nereal, utopic.
nebuni, vb. a ]nnebuni (pe cine-
va), a z[p[ci, a lua min\ile (cui-
va).
nebunie, s.f. lips[ de ]n\elep-
ciune, de pruden\[, nechibzuin\[.
nechemat, adj. neinvitat, nepoftit.
necinste, s.f. ru=ine, afectarea
prestigiului, umilire; cu necinste,
adv. cu ru=ine, ]n mod ru=inos,
umilitor.
necl[tit, adj. neschimbat, ne-
mi=cat, neclintit; 2 nea\`\at, neim-
pulsionat, nestimulat, neactivat.
necov`r=it, adj. netrecut, ne-
dep[=it, ne]nvins.
necredincios, adj. viclean; 2 ne-
]ncrez[tor, suspicios.
necredzut, adj. de necrezut, in-
credibil.
necromandie (el.), s.f. necro-
mancie, spiritism.
necum, adv. nicidecum.
necuno=tin\[, s.f. ne=tiin\[, ne-
cunoa=tere, ignoran\[.
necurat, adj. impur, cu impu-
rit[\i.
necurmat, adv. ne]ncetat, f[r[
sf`r=it, totdeauna, mereu.
nedeprins, adj. neobi=nuit, ne-
]ndem`natic; 2 ne]nv[\at.
nedezlegat, adj. bine ]nnodat;
2 imbatabil (nedezlegate argu-
menturi).
nedierisit (el.), adj. nedesp[r\it;
2 identic, unitar, indecompozabil.
nedodeit, adj. nesup[rat, ne-
deranjat.
nedogorit, adj. neaprins, ne]n-
c[lzit, ne]nro=it (de foc sau de
ru=ine); cu nedogorit obraz
cu obraz care nu ro=e=te de ru=i-
ne, f[r[ obraz.
nedomiri, a s[ ~, vb. a nu ]n-
\elege, a r[m`ne uimit, a nu avea
clar ]n minte.
nedomolit, adj. nepotolit, ne-
]mbl`nzit, s[lbatic.
nedumn[dz[ire, s.f. fapt[ ur`-
t[, f[r[delege, crim[.
nef[r`mat, adj. nedistrus, ]n-
treg.
nef[\[rnicit, adj. sincer, de ]n-
credere.
nefericit, adj. nenorocit; 2 ne-
fast, prevestitor de r[u.
21 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
322 Dimitrie Cantemir
nefiin\[, s.f. moarte, distrugere
total[, inexisten\[.
nefric[, s.f. lips[ de fric[, ]n-
fruntare, bravare.
neg`ndit, adj. nereflectat, insu-
ficient controlat.
negre=it, adj. care s[ fie f[r[
nici o gre=eal[, care s[ fie perfect.
nehot[r`t, adj. f[r[ hotar, ne-
sf`r=it (ontologie).
neimat, adj. curat, ne]ntinat; 2
cinstit, corect,
neispitit, adj. ne]ncercat, neex-
perimentat, neprobat; 2 ne-
]nv[\at, necultivat.
nei=telit, adj. net[m[duit, ne-
vindecat, f[r[ leac.
neizb`ndit, adj. ner[zbunat.
ne]mbiiat, adj. neinvitat, ne-
poftit, ne]ndemnat (la mas[).
ne]ncredin\are, s.f. ne]ncre-
dere, suspectare, suspiciune.
ne]nd[m`nare, s.f. inoportuni-
tate, ]mprejurare nefavorabil[; a
vremii ne]nd[m`nare mo-
ment nefavorabil.
ne]ndestuli, a s[ ~, vb. a nu-i
ajunge, a fi nemul\umit, a r[m`-
ne ]n pagub[.
ne]ndoit, adj. hot[r`t, ne]n-
doios, ne]ndoielnic, sigur; ne]n-
doite ar[tari probe sigure.
ne]nfr`nt, adj. nerespins, nere-
fuzat (ne]nfr`nt[ voie).
ne]nso\itoriu, s.m. nep[rta=,
necomplice.
ne]nsp[imare, s.f. curaj, vitejie.
ne]ntors, adj. neschimbat, ne-
mi=cat; cuv`nt ne]ntors f[-
g[duial[ de nec[lcat; 2 inflexibil,
ne]nduplecat, neconvins.
ne]nv[\at, adj. necultivat; 2
neobi=nuit, nedeprins.
ne]nvoin\[, s.f. ne]n\elegere,
dezbinare.
nem[surat, adj. nem[rginit, in-
finit.
nemeri, vb. a afla, a ajunge, a
g[si.
nemerit, adj. atins, ajuns, g[sit,
aflat.
nemerniciie, s.f. sc[p[tare, s[-
r[cie; 2 \ar[ str[in[, loc str[in
(celui r[u toate rudele streine =i
toat[ mo=iia nemernicie ]i ieste).
(nemic[) de nemic[, adj. ne]n-
semnat, neglijabil f[r[ valoare.
nemilostiv, adj. crud, ne-
]ndur[tor, f[r[ mil[.
neminciunos, adj. care spune
adev[rul, adev[rat, real.
nemi=ie, s.f. noble\e, aristocrat-
ism.
(nemuritoriu) cel nemuritoriu
Dumnezeu.
nemutat, adj. neschimbat, sta-
bil.
nenedejde, s.f. dezn[dejde.
nenedejduit, adj. nesperat, ne-
a=teptat, neprev[zut; 2 f[r[ spe-
ran\[, care nu treze=te speran\[;
boala nenedejduit[ pre leac
s-au dat boala f[r[ speran\[
=i-a aflat leacul.
323 Istoria ieroglific[ . Vol. II
nenevoin\[, s.f. rea-voin\[.; 2
lenevire, pasivitate.
nenorocit, adj. nefericit, ]ndu-
rerat; 2 neprielnic, nefavorabil;
nenorocit norocul soarta ne-
prielnic[, ne=ansa.
neodihn[, s.f. neodihn[, activi-
tate sau mi=care continu[; 2 ne-
lini=te, nemul\umire, fr[m`ntare.
neodihnit, adv. f[r[ odihn[, f[-
r[ ]ncetare, la nesf`r=it (ontolo-
gie).
nepaz[, s.f. neaten\ie (nepaza
c`rmaciului).
nep[r[sire, s.f. perseveren\[: 2
ne]ncetare.
nep[r[sit, adj. mereu, conti-
nuu; 2 permanent, ve=nic; nep[-
r[sita nevoin\[ permanenta
str[duin\[, efortul continuu.
nep[timit, adj. ne]ncercat, ne-
]ndurat ]nc[.
neperigr[psit (el.), adj. de ne-
descris, care nu se poate traduce
]n cuvinte.
nepierdut, adj. conservat, p[s-
trat, men\inut; 2 nemodificat, ne-
transformat, nedesfiin\at.
neplecat, adj. trufa=, m`ndru; 2
ne]ndurat, aspru, tiranic; 3 ne-
]nduplecat, neconvins, inflexibil.
nepovestit, adj. de ne]nchipuit,
de nedescris.
neprepus, adj. ne]ndoielnic, in-
discutabil, sigur.
nepre\[luit, adj. de nepre\uit.
nepriietin, s.m. du=man, adver-
sar; nepriietin de cap du=man
de moarte.
nepriimire, s.f. antipatie; 2 opo-
zi\ionism, contrarietate, antago-
nism; nepriimirea firii antipa-
tie fireasc[; 2 antagonismul din
natur[.
nepriimitoriu, adj. care nu este
de acord, care nu este de aceea=i
p[rere, nep[rta=.
nepriin\[, s.f. du=m[nie.
neputin\[, s.f. incapacitate.
ner[scump[rat, adj. care nu =i-
a achitat pre\ul eliber[rii sale din
robie; rob ner[scumparat
rob pentru totdeauna.
ner[spundere, s.f. t[cere, ne-
participare la discu\ie.
nes[turat, adj. nes[\ios, lacom.
nes[v`r=it, adj. nerealizat, ne-
terminat, nedus la cap[t; 2 f[r[
sf`r=it, continuu.
nescuciurat, adj. nescotocit,
nescuturat; 2 necercetat.
neschimbat, adj. stabil, stator-
nic, imobil.
(nesecat) de nesecat, adj. f[r[
sf`r=it, ve=nic.
nesim\it, adj. nev[zut, ascuns;
lupt[ nesim\it[ lupt[ inte-
rioar[, sufleteasc[; 2 ne]ncercat,
neavut ]nc[.
nesim\itore=te, adv. f[r[ concur-
sul sim\urilor, pe nesim\ite; 2 ]n
mod spiritual, sufletesc, mintal.
324 Dimitrie Cantemir
nesmintit, adj. ]ntreg, nestricat,
neschimbat, neprejudiciat; 2 f[r[
gre=eal[; 3 nestr[mutat.
nesocoteal[, s.f. nejudecat[,
pripeal[, grab[, impruden\[.
nespune, vb. a nu spune, a nu
anun\a.
nestare, s.f. mi=care, mobilitate;
2 nestatornicie; 3 mi=care perma-
nent[ (ontologie); nestarea
cuv`ntului nestatornicie ]n
promisiune, inconstan\[ ]n anga-
jamente, neputin\a de a se \ine de
cuv`ntul dat.
nest[ruitor, adj. nesus\inut,
f[r[ continuitate, lipsit de perse-
veren\[; 2 instabil; 3 perisabil,
muritor.
nest[t[tor, adj. nestatornic,
schimb[tor, mobil, mutabil; la
cuv`nt nest[t[tor nestatornic
]n angajamente, ]n promisiuni.
nest[tut, adj. ]n mi=care, mobil.
2 ne]ntrerupt, permanent, necon-
tenit (o cl[tire nest[tut[ =i neo-
bosit[ ]ntre to\i s[ va scorni).
nestidire, s.f. lips[ de ru=ine,
neru=inare, obr[znicie.
nest`mp[rat, adj. (despre foc)
nestins, nepotolit.
nestrop=it, adj. nezdrobit, ne-
c[lcat ]n picioare.
nesufereal[, s.f. stare de ner-
vozitate, tensiune nervoas[; 2 an-
tipatie; 3 neacomodare.
nesuferire, s.f. nesuportare, ne-
tolerare.
netainic, adj. flecar, vorb[re\.
net`mpit, adj. ascu\it, netocit.
netocmit, adj. neordonat, neo-
r`nduit, dezordonat; 2 ne]nfr`-
nat, neinhibat, nest[p`nit, sang-
vinic (netocmit[ a duhului r[pe-
giune); 3 confuz, f[r[ ]n\eles
(chiote netocmite).
netrezire, s.f. netrezire, ador-
mire.
neunire, s.f. ne]n\elegere, cear-
t[, dezbinare.
nevestedzit, adj. netrecut,
t`n[r, ]n putere.
nevestire, s.f. nuntire, c[s[torie.
nev[stuic[, s.f. mic mamifer
carnivor din familia mustelidelor.
nevoi, a s[ ~, vb. a se nevoi, a
se sili, a se str[dui, a-=i da silin\a.
nevoie, s.f. nevoie, trebuin\[; 2
greutate, ]ncercare, primejdie,
cump[n[, necaz, nenorocire, ]m-
prejurare sau situa\ie critic[, n[-
past[; 3 sarcin[ grea, trud[, oste-
neal[; la nevoie, adv. ]n situa\ii
grele, critice; cu nevoie, adj. =i
adv. cu urm[ri nefericite, ne-
faste, cu nenorocire.
nevoin\[ din suflet ardoarea,
pasiunea (]n activitate).
nevoin\[, s.f. silin\[, str[duin\[,
efort, os`rdie, trud[, perseveren-
\[, pasiune ]n lucru; 2 nevoile,
greut[\ile, dificult[\ile.
nevoie=iie, s.f. nevoie, necesi-
tate; 2 sl[biciune.
325 Istoria ieroglific[ . Vol. II
nevrednic, adj. care nu merit[,
nemerituos; 2 umil, biet; 3 nefo-
lositor, p[gubitor.
nez[b[vi, vb. a se gr[bi, a nu
]nt`rzia.
nez[ticnit, adv. f[r[ piedic[,
netulburat, ]n lini=te, ]n tihn[.
nezburare, s.f. incapacitatea de
a zbura.
nezugr[vit, adj. sincer, cinstit,
corect; 2 adev[rat, nemincinos.
ni... ni, conj. =i... =i (ni asupra
Corbului, ni asupra Stru\ocamilei
mreajea a ]mpleti s[ nevoia); 2
c`nd... c`nd.
niciod`n[oar[, adv. niciodat[.
nigrit, s.m. negru, om de ras[
neagr[.
nime, pr. nimeni.
nimic[, s.f. nimic, neant, ine-
xisten\[.
noim[, s.f. ]n\eles.
noroc, n[roc, s.n. soart[ (bu-
n[ sau rea), viitor, destin; 2 deci-
zia sor\ii; 3 ]nt`mplare (buni sau
rea); 4 =ans[, ]nt`mplare bun[,
fericire; r[u noroc, noroc neno-
rocit ne=ans[, nenoroc, ghi-
nion; f[r[ noros f[r[ =ans[,
ghinionist; 2 tulburat, f[r[ lini=te.
noroci, a s[ ~ a se felicita, a se
socoti norocos, a se considera
fericit.
norocire, s.f. noroc, fericire,
]nt`mplare fericit[, fericire nes-
perat[; 2 favoare, sprijin, pro-
tec\ie; cu norocire, adv. cu
=anse, cu sor\i de izb`nd[; 2 cu
bine, u=or, f[r[ dificult[\i.
norocit, adj. norocos, ajutat de
noroc, fericit de soart[, c[ruia i-a
sur`s norocul; 2 fericit, care se
afl[ ]ntr-o situa\ie fericit[, care
are o situa\ie social[ de frunte.
norod, s.n. popula\ie, mase,
mul\ime, oameni din st[rile de
jos; 2 locuitorii unei cet[\i.
nu[r, s.m. nour.
(numai) f[r[ numai, loc. conj.
dec`t, altceva dec`t.
num[r, s.n. num[r; 2 nume (ca
sum[ de litere).
nume, s.n. nume, numire.
numi, a s[ ~, vb. a figura, a fi
considerat c[ exist[.
O
obad[, ~edzi, s.f. parte din cir-
cumferin\a ro\ii de la car.
obiceinic, adj. ceea ce \ine de
obicei, de deprinderi; 2 tradi\io-
nal, cutumiar.
obiceiu, ~eie, s.n. obicei; 2 la
plural: tradi\ie, obi=nuin\[, de-
prindere, practici uzuale, legi ne-
scrise, norme mo=tenite, drept cu-
tumiar; obiceiele locului le-
gea nescris[, cutuma; obiceiele
firii deprinderile naturale.
obid[, s.f. necaz, ciud[, am[-
r[ciune; 2 pl`nset, suspin.
obl[duitoriu, s.m. domn, st[-
p`n peste o \ar[.
326 Dimitrie Cantemir
oblici, vb. a afla, a dibui, a de-
scoperi; 2 a ]n\elege, a-=i da sea-
ma; 3 a prinde de veste; 4 a ob-
serva, a cerceta (adev[rul =i so-
coteala ce ne va ar[ta s[ obli-
cim).
oblicit, adj. descoperit, aflat.
obosi, vb. a obosi, a ]nfr`nge, a
bate.
obraz, s.n. chip, aspect, fa\[, ]n-
f[\i=are; 2 persoan[; 3 ]ndr[z-
neal[; 4 om de condi\ie social[
]nalt[, fa\[ boiereasc[.
obr[znicie, s.f. ]ndr[zneal[.
obrintitor, adj. care obrinte=te,
care ]nr[ut[\e=te o ran[.
obroc, ~oace, s.n. vas de lemn
pentru m[surat cereale (]n epoca
veche); 2 taler, strachin[; 3
por\ie, tain; 4 impozit, obliga\ie
periodic[ asumat[.
ob=te, s.f. mul\ime, adunare, so-
cietate, comunitate; de ob=te, adj.
general, comun, ob=tesc, al tu-
turor.
ob=ti, vb. a populariza, a da ]n
vileag, a face cunoscut, a aduce
la cuno=tin\[, a aduce la
cuno=tin\a general[, a face pub-
lic; a s[ ~, vb. a deveni pub-
lic, a se face cunoscut; 2 a se adu-
na, a se str`nge; 3 a se pune de
acord.
oca, oc[, pl. ocale, s.f. unitate
tradi\ional[ de m[surat greut[\i
variind intre 1260 =i 1290 grame.
ocar[, s.f. jignire, ru=inare, ne-
cinstire, umilire, batjocur[, insul-
t[, desconsiderare; 2 ru=ine, opro-
briu public; 3 ]nfruntare, certare,
repro=are; 4 fapt[ ru=inoas[,
demn[ de tot dispre\ul; ocara
numelui umilire, pierderea
prestigiului.
oc[r], vb. a critica; 2 a umili, a
jigni, a lovi ]n prestigiul cuiva; 3
a dispre\ui ]n public.
ochean, s.n. ocean.
(ochi) ochiul ceriului (metaf.)-
soarele; a trupului ochi ochii
fizici; ochiul lui Dumnedz[u
con=tiin\a moral[ (]n limbajul
ideologic al vremii).
ocol, s.n. ocol, curte, loc ]ngr[-
dit, ]ngr[ditur[; 2 \arc; 3 mi=care
circular[, orbital[.
ocoli, vb. a ]nconjura, a da ocol.
odihn[, odihnire, s.f. odihn[,
relaxare; 2 pace, lini=te; 3 ]n\e-
legere, ]nvoire; odihna sf`r=i-
tului nonmanifestarea final[,
moartea lumilor (ontologie).
odihni, a s[ ~, vb. a se calma,
a se potoli, a se lini=ti, a se ast`m-
p[ra; 2 a se sim\i satisf[cut.
odrasl[, s.f. f[t, progenitur[,
copil.
odr[sli, vb. a na=te, a ivi; 2 a
r[s[ri, a cre=te, a se ]n[l\a.
odr[slitor, adj. procreator, pro-
genitor.
oftic[, s.f. tuberculoz[ pulmo-
nar[.
327 Istoria ieroglific[ . Vol. II
oglind[, s.f. oglind[; 2 reflecta-
re; oglind[ a fi a reflecta, a
avea ]n vedere; 3 prefigurare.
oglindi, vb. a reflecta, a vedea
ca ]ntr-o oglind[; 2 a spiona, a
privi cu interes, a sta la p`nd[, a
supraveghea.
ohendr[, s.f. viper[.
oin[, s.f. carne de oaie.
olat, s.n. regiune, \inut.
ol[cariu, s.m. curier, =tafet[.
ol[c[ri, vb. a anun\a, a vesti; 2
a prezice, a prevesti; 3 a \inti, a
viza (vr[jile lui spre moarte ol[-
c[riia).
olec[i, a s[ ~, vb. a se v[ita, a
se boci.
olec[ios, adj. v[ic[relnic, care
se v[ic[re=te, pl`ng[re\, jalnic,
trist, t`nguitor.
olec[itur[, s.f. v[iet[tur[, v[i-
c[real[, bocire, pl`ns, t`nguire.
om[r`t, adj. omor`t, mort.
om[t, s.n. z[pad[.
omeni, vb. a cinsti, a respecta.
omeniie, s.f. umanitate, dra-
goste =i respect fa\[ de om, bun[-
tate; 2 dreptate.
omenit, adj. asem[n[tor omu-
lui, cunosc[tor.
omofil, (el), s.m. rud[, din
aceea=i familie, de acela=i neam.
omofilie (el.), s.f. iubirea fa\[ de
cel din acela=i neam.
omonie (el.), s.f. ]n\elegere,
bun[ ]n\elegere, acord, unire, uni-
tate de vederi, consens, ]nvoial[.
omor], a s[ ~ a se chinui, a se
zbuciuma; cu sufletul a s[ omor]
a fi ]ntr-un continuu zbucium
sufletesc.
onirocrit, s.m. t[lm[citor de
vise.
opreal[, s.f. oprire, re\inere,
]nsu=ire (opreala vinitului); 2
arest, ]nchisoare; opreala croco-
dilului ]nchisoarea bostangii-
lor.
opri, a-=i ~, vb. a se re\ine, a
se ab\ine, a nu da curs; urechile
a-=i opri a refuza s[ asculte.
oprit, adj. oprit, constr`ns; 2
aservit, ]nrobit.
opro=ca, a s[ ~, vb. a se
]mpro=ca, a se lovi.
(orb) oarba fortun[ destinul.
orbec[i, vb. a b`jb`i, a umbla
sau a c[uta prin ]ntuneric.
orbime, s.f. orbire; 2 ira\iona-
litate, lips[ de autocontrol; cu or-
bime, adv. cu orbire, f[r[ ale-
gere, necontrolat, ca =i c`nd ar fi
legat la ochi; cu o orbime cu
aceea=i orbire.
organ, s.n. unealt[, instrument,
ma=in[; 2 instrument muzical; 3
organ senzorial, organ anatomic
]n genere, m[dular; organul
ochiului, organele viderii, or-
ganele v[dz[toare ochii; or-
ganul audzirii urechea; or-
ganele limbii sunetele.
orizon, s.n. orizont, zare.
or`ndui, vb. a or`ndui, a orga-
328 Dimitrie Cantemir
niza; 2 a stabili, a fixa, a hot[r], a
dispune, a destina; 3 a predeter-
mina (]n planul ontologic divin);
a s[ ~ a se organiza, a-=i fixa
fiecare locul =i rolul ]ntr-o ac-
\iune; 2 a se programa; 3 a se a=e-
za la mas[ dup[ un anumit cere-
monial.
or`nduire, or`nduial[, s.f. =ir,
r`nd, ordine; 2 or`nduial[, orga-
nizare, ordine; 3 st[p`nire, lege
social[; 4 lege, norm[ imanent[
(ontologie); 5 clas[, tagm[ so-
cial[, pozi\ie social[, rang; or`n-
duiala dint`i boierimea de
rangul ]nt`i; 6 hot[r`re, dispo-
zi\ie; 7 regul[, regim, ordine; 8
echilibru, dispozi\ie (anat. fiziol.);
or`nduiala firii, a firii
or`nduial[, or`nduiala fireas-
c[ ordinea naturii, regul[ a na-
turii, lege natural[, limit[ natu-
ral[, organizarea lumii prin legi
naturale, grani\ele fire=ti; or`n-
duiala lesnirii legile, regulile
=i limitele ]n care putem s[ ne
u=ur[m realizarea unei ac\iuni;
or`nduiala s[n[t[\ii dispo-
zi\ia s[n[t[\ii, echilibrul factorilor
care asigur[ s[n[tatea; or`ndu-
iala socotelii regulile jude-
c[\ii, ale silogismului; or`n-
duiala vecinic[ organizarea
lumii de c[tre divinitate, predeter-
minismul divin, ordinea divin[
prestabilit[, pronia; or`nduiala
viitoare viitorul, predetermin-
ismul, fatalitatea sub ipostaza vii-
torului, sf`r=itul existen\ei mate-
riale (]n concep\ia religioas[).
or`nduirea bun[ ordinea,
echilibrul (]n natur[ =i ]n soci-
etate).
or`nduit, adj. a=ezat, dispus
]ntr-o anumit[ ordine.
or`nduitoriu, s.m. dreg[tor,
boier ]n conducerea \[rii.
os[bit, adj. deosebit.
osiie, s.f. osie, ax; osiia sfereas-
c[ axul lumii, axa p[m`ntului.
os`nd`, s.f. pedeaps[.
os`ndi, a s[ ~, vb. a se pedepsi,
a se chinui.
os`ndit, adj. pedepsit; 2 obiect
al sanc\iunii divine ]nc[ din via\[,
predestinat la suferin\[.
os`rdie, s.f. st[ruin\[, silin\[,
efort ne]ntrerupt, s`rguin\[, tru-
d[, oboseal[.
ostenin\[, s.f. efort, silin\[, s`r-
guin\[, str[danie; 2 munc[, activi-
tate, munc[ grea; 3 oboseal[, tru-
d[, istovire.
ostenitur[, s.f. silin\[, efort,
munc[.
ostrov, ~oave, s.n. insul[.
ostrovan, s.m. locuitor al unei
insule, insular.
otav[, s.f. f`n cosit; 2 iarba a
doua dup[ coas[; 3 iarb[ fraged[.
otc`rmui, vb. a c`rmui, a con-
duce, a guverna; 2 a gospodari, a
chivernisi, a administra, a dirija.
329 Istoria ieroglific[ . Vol. II
otc`rmuire, s.f. c`rmuire, con-
ducere politic[.
otc`rmuitoriu, s.m. c`rmuitor,
domn.
ote=ire, s.f. lini=tire, alinare, po-
tolire.
o\apoc, s.n. \epu=[, =tepleag,
\[ru=; 2 a=chie, \and[r[; 3 piedic[.
o\[r], a s[ ~, vb. a se ]nfuria, a
se m`nia, a se sup[ra, a se m`hni
profund, a se aprinde, a vocifera;
2 a se seme\i.
o\[ros, adj. sup[r[cios; 2 su-
p[r[tor (o\[ros leac); 3 sup[-
rat, m`hnit; 4 cumplit, insupor-
tabil; 5 furios.
ovili, a s[ ~, vb. a se ofili, a se
p[li, a se ve=teji.
oxia (el.), s.f. accent ascu\it.
P
pacoste, s.f. nenorocire, necaz
mare.
padej (sl.), s.n. caz (la gramat.).
padzerh, panzehr (pers.) pia-
tr[ pre\ioas[ fabuloas[ din po-
ve=tile arabo-persane, nestemat[.
pag, adj. cu pete albe la picioare
(cal).
pagub[, s.f. pierdere, stric[-
ciune; 2 e=ec.
paing, paing[, s.m. =i s.f. p[-
ianjen.
painjin[, s.f. p[ianjen, p`nz[ de
p[ianjen; 2 re\ea, plas[, capcan[,
curs[; painjina tartarului
capcana iadului.
pajor[, s.f. acvil[.
palat, s.n. palat, curte dom-
neasc[.
palestr[, s.f. arc cu v`rtej, folo-
sit prin secolele al XV-XVI-lea.
palinodie (el.), s.f. melodie care
se repet[, refren.
palm[, s.f. unitate tradi\ional[
de m[surat ]n lungime de circa 25
centimetri.
paminte, s.f. amintire, memo-
rie; 2 pomenire.
papagaie, s.f. fiin\[ creat[ de
Cantemir prin asocierea dintre pa-
p[ (el. papas preot) =i gaie
o specie de uliu.
paradigma (el.), s.f. pild[, po-
veste cu t`lc, fabul[, parabol[; 2
model, exemplu.
paradigmat, adj. pilduitor.
paradosin, paradosis (el.) ]n-
v[\[tur[ oral[, tradi\ie; 2 repe-
tare.
parahorisis (el.), s.f. lep[dare,
abandon; 2 apostazie, dezicere.
par[, s.f. flac[r[, foc mare, v`l-
v[taie, v[paie; par[ de foc
v`lv[taie, foc intens; para tarta-
rului fl[c[rile iadului.
pardalis (el.), s.m. leopard.
pardos, s.m. leopard.
paremiie, parimie (el.), s.f.
proverb, maxim[, adagiu; 2 para-
bol[; 3 cuv`ntare moralizatoare,
330 Dimitrie Cantemir
parimie; 4 chestionar cu tematic[
religioas[, folosit ]n =coala medi-
eval[.
parenthes[, ~ii, s.f. parantez[.
parigorie (el.), s.f. m`ng`iere,
m`ng`iere sufleteasc[, consolare.
parisie (el.), s.f. prezen\[,
apari\ie ]n fa\a mul\imii.
parola, s.f. cuv`nt dat, cuv`nt
de onoare, promisiune de nec[l-
cat, angajament solemn; 2 parol[,
consemn.
parte, s.f. latur[; 2 \inut; 3 tag-
m[; parte a cuv`ntului par-
te de cuv`nt (gramat.); partea
materiasc[ partea ce \ine de
materie, materia ]n sensul de cau-
z[ material[.
partnic, p[rtnicesc, adj. partic-
ular, individual.
pasa mp dion di alon
orice obstacol este spre bine.
patima sufletului chin sufle-
tesc.
patim[, s.f. suferin\[, boal[,
suferin\[ fizic[, chin; 2 suferin\[
]n genere, chin sufletesc; 3 neno-
rocire, p[\anie.
paz[, s.f. m[sur[ de precau\ie;
2 veghe; f[r[ nici o paz[, loc.
adv. f[r[ s[ ia vreo m[sur[ de
precau\ie, f[r[ a se asigura de nici
o primejdie.
p[cat, s.n. gre=eal[; 2 fapt[
ur`t[, crim[, nelegiuire.
p[ciuilire, s.f. ]mp[care, ]m-
p[ciuire.
p[li, a s[ ~, vb. a se ve=teji, a
se ]ng[lbeni.
p[r[si =i a s[ ~, vb. a ceda, a
renun\a, a nu se mai ]mpotrivi; 2
a ]nceta.
p[r[sire, s.f. p[r[sire, abandon;
2 renun\are.
p[rere, s.f. p[rere, opinie; 2
presupunere, convingere subiec-
tiv[, eronat[, ne]ntemeiat[ pe re-
alitate; 3 ]nchipuire, fic\iune; 4
fantom[, iluzie, apari\ie fantoma-
tic[, halucina\ie; 5 ]nchipuire,
imagina\ie; 6 aparen\[; 7 p[rere
despre sine; p[rere ]nalt[ au-
toapreciere, ]ng`mfare, m`ndrie
exagerat[.
p[rin\[sc, adj. p[rintesc; 2 gri-
juliu, omenos.
p[rta=, s.m. complice; p[rta=
vicle=ugului complice la ]n-
=elarea bunei-credin\e, complice
la comiterea unui r[u prin ]n=e-
l[torie.
p[rt[=ie, s.f. p[rt[=ie, complici-
tate.
p[r\ile austrului sud; p[r\ile
calde \inuturile, \[rile cu cli-
m[ cald[; p[r\ile criv[\ului
nord-est.
p[s, s.n. greutate, necaz, impe-
diment.
p[sa, vb. a pleca, a porni (de
ai pova\[ ca aceasta b[rb[te=te
pas[).
p[s[ri, a s[ ~, vb. a se trans-
331 Istoria ieroglific[ . Vol. II
forma ]n pas[re, a-=i lua chip de
pas[re.
p[s[rit, adj. transformat ]n pa-
s[re.
p[tima=, s.m. ]ndr[gostit, pa-
sionat.
p[tima=, adj. care sufer[, care
]ndur[, care se chinuie; 2 chinuit
de dragoste; ]mpreun[ p[tima=
simpatizant, prieten de neno-
rocire.
p[timi, vb. a suferi.
p[timire, s.f. suferin\[, chin;
]mpreun[ p[timire suferin\[
reciproc[, comun[.
p[trunde, vb. a p[trunde, a
penetra; 2 a cunoa=te, a pricepe,
a ]n\elege.
p[trundzitor, adj. penetrant; 2.
puternic mirositor.
p[\i, vb. a suferi.
p[zi, p[dzi, vb. a p[zi, a feri, a
p[stra; 2 a ap[ra, a ocroti; 3 a re-
specta, a se conforma; 4 a urm[ri
cu aten\ie; a s[ ~ a se p[zi, a
fi circumspect, a fi cu ochii ]n pa-
tru; 2 a se p[stra, a se conserva,
a se perpetua, a r[m`ne neschim-
bat.
p[zit, adj. prudent, ]n\elept,
prev[z[tor.
p[zitor, s.m. paznic, str[jer.
p`rjol, s.n. pr[p[d, pustiire, ur-
gie.
p`rjolit, adj. ars, trecut prin foc.
p`rlit, adj. aprins.
pecetlui, vb. a pecetlui, a pune
pecetea; 2 a astupa; 3 a face s[
amu\easc[; 4 a ascunde o tain[.
pecetluire, s.f. aplicare de pe-
cete; 2 z[vor`re, ascundere; 3 im-
primarea unui sens ascuns unui cu-
v`nt, simbolizare, cifrare.
pecetluit, adj. pecetluit, pe care
s-a aplicat pecetea; 2 ascuns, in-
comunicabil, cifrat, simbolic.
pedeaps[, s.f. greutate, sufe-
rin\[; 2 remu=care; 3 chin, fr[-
m`nt[ri suflete=ti intense; 4 ]n-
v[\[tur[, cuno=tin\e, instruire; pe-
deapsa sufletului chin su-
fletesc; 2 remu=care; 3 ru=ine.
pedepsi, vb. a pedepsi, a certa;
2 a ]nv[\a, a educa; a s[ ~ a
se fr[m`nta, a se chinui.
pedepsit, adj. ]nv[\at, cu ]n-
v[\[tur[, cu =tiin\[; 2 muncit; 3
pedepsit; 4 condamnat de soart[
s[ intre ]ntr-o situa\ie grea, f[r[
ie=ire.
pedestri, a s[ ~, vb. a desc[le-
ca, a umbla pe jos.
peire, pieire, perire, s.f. pieire,
nimicire, distrugere, moarte; 2
str`mtorare, via\[ grea, plin[ de
nevoi; 3 ]nfrico=are, fric[, team[
de moarte, team[ paralizant[,
groaz[.
pierit, adj. distrus, mort.
pemintean, s.m. p[m`ntean,
om, muritor, locuitor al p[m`n-
tului (]n opozi\ie ca lumea di-
vin[).
332 Dimitrie Cantemir
pemintesc, adj. care apar\ine,
care \ine de lumea p[m`ntean[,
omenesc (]n opozi\ie cu ceresc,
divin).
perigrapsi (el.), vb. a descrie, a
zugr[vi, a prezenta; 2 a ]ncondeia.
period, s.n. perioad[, ciclu; 2
orbit[; cursul perioadelor
mi=carea ciclic[, mi=carea de na=-
tere =i pieire.
perispomen[, ~i (el.), s.f. ac-
cent circomflex.
peristas[, peristases (el.), s.f.
]mprejur[ri, circumstan\e; 2 con-
di\ii.
peristasis (el.), s.f. situa\ie de
satelit; 2 circumvolu\ie.
persiesc, adj. persan, de factur[
sau de origine persan[.
pesti, vb. a ]nt`rzia, a z[bovi.
pestriciune, s.f. pat[ de cu-
loare, b[l\are, culoare pestri\[,
amestecat[.
petiutinderile, adv. pretutin-
deni, peste tot.
petrecanie, s.f. petrecere (a
unui invitat, a unui mort), ]nso-
\ire; 2 alai, pomp[.
petrece (pe cineva), vb. a
]ntov[r[=i, a ]nso\i; a-=i ~ a-=i
duce via\a, a vie\ui.
piatr[, s.f. greutate (]n vechime
f[cut[ din piatr[) pentru c`nt[rit
(=i ast[zi se folose=te termenul);
2 grindin[; 3 bolovan, st`nc[;
pietri str`mpte defileuri,
str`mtori (]n mun\i).
pica, vb. a p[ta, a uda, a puncta.
pica, a s[ ~, vb. a se ]ntina, a
se murd[ri, a se p[ta.
picat, adj. p[tat; 2 pestri\.
pic[tur[, s.f. pat[, pat[ mic[.
picior, s.n. picior; 2 m[sur[ de
lungime, de aproximativ treizeci
centimetri; ]n patru picioare
patruped.
piept, s.n. piept; 2 inim[, suflet.
pild[, s.f. povestire cu rol edu-
cativ, exemplu; 2 ]nt`mplare, p[-
\anie care serve=te de ]nv[\[tur[,
de exemplu; pild[ aievea pil-
d[ practic[, fapt[ pilduitoare,
exemplu concret.
pilul[, pirula, s.f. pilul[, com-
primat farmaceutic; 2 hap.
piramid[, s.f. piramid[, mor-
m`nt faraonic ]n form[ de pira-
mid[.
pirghel, s.n. compas.
pirostii, s.f. ustensil[ gospo-
d[reasc[ pe trei picioare, pe care
se pune tuciul la fiert.
pi=ti, vb. a musti, a curge imper-
ceptibil.
pi=titor, adj. care sm`rce=te,
care muste=te, care zemuie=te.
piticel, s.m. pe=ti=or, pe=te m[-
runt.
pi\igu=, s.m. pi\igoi.
pizm[, s.f. ur[; 2 invidie; rea
pizm[ invidie mare, ]mpins[
p`n[ la ur[.
pizm[luire, s.f. pizmuire, invi-
die.
333 Istoria ieroglific[ . Vol. II
pizmos, pizma=, pizm[tariu, piz-
m[toriu, adj. pizm[t[re\, in-
vidios; 2 intrigant, r[u, c`rcota=;
pizma=ul de ob=te du=manul
tuturor, diavolul.
planeta, s.f. planet[.
platan, s.m. platan, o specie de
paltin mediteranean.
plat[, s.f. plat[, r[splat[, pe-
deaps[, sanc\iune (pentru o fap-
t[ rea); 2 mul\umire, recompen-
s[.
platonicesc, adj. platonic, ce
\ine de filozofia lui Platon.
pl[cere, s.f. plac; dup[ pl[cere,
dup[ plac, pe plac: 2 dorin\[, in-
teres; spre pl[cerea (cuiva)
pentru interesele (cuiva).
pl[ti, vb. a r[spl[ti.
pl[zmui, vb. a ]nchipui, a ima-
gina, a reprezenta; 2 a inventa, a
crea, a produce, a confec\iona.
pleca, vb. a pleca, a porni; 2 a
]ndupleca, a convinge; 3 a ]n-
muia, a ]mbuna; 4 a pleca, a ]ncli-
na; a s[ ~ a se apleca, a privi
]n jos; 2 a se ]nclina, a se ]ndrep-
ta c[tre; 3 a se declara ]nvins, a
face act de supunere.
plecarea ]ntr-o parte ]nclinare,
tendin\[.
plecare, s.f. supunere; 2 re-
nun\are; 3 ]nclinare; 4 ]nduple-
care, potolire.
plecat, adj. supus, ascult[tor; 2
]nduplecat, convins.
plec[toriu, adj. ]nclin[tor, care
are tendin\a, care este gata pen-
tru ceva.
pleonexiie (el.), s.f. poft[, dorin-
\[, cupiditate.
ple=[, s.f. v`rf (de munte), pisc
ne]mp[durit, st`ncos, loc lipsit de
vegeta\ie.
ple=uvi, a s[ ple=uvi, vb. a cheii.
plin, adj. masiv, dintr-o bucat[.
plineal[, s.f. ]mplinire, ]n-
deplinire, realizare; 2 plin[tate,
]ntregime; 3 poten\[; plineala fi-
rii integritate organic[, integri-
tate trupeasc[, 2 poten\[ sexual[.
plini, vb. a termina, a duce la
bun sf`r=it ceva; 2 a ]ndeplini, a
realiza; 3 a pune ]n practic[; 4 a
]ndeplini, a se achita de o ]nda-
torire; 5 a ]mplini, a umple, a
]ndopa; 6 a suplini, a \ine locul,
a acoperi, a compensa; a s[ ~
a se ]ndeplini; 2 a se aplica, a se
potrivi; a i s[ ~ a i se ]ndepli-
ni, a i se realiza, a i se duce la bun
sf`r=it, a avea succes.
plinire, s.f. realizare, ]mplinire;
2 maturizare, trecerea prin toate
stadiile naturale (de la copil la
b[tr`n); 3 parcurgerea unui pro-
ces, a unui ciclu.
pl`nt[tor. s.m. plantator, agri-
cultor.
plom`n, ~]i, s.m. pl[m`n.
plotun, s.m. animal fabulos
imaginat ca un cerb puternic =i
fioros.
334 Dimitrie Cantemir
poal[, s.f. poal[; 2 strea=in[,
partea de jos a unui acoperi=;
poalele cele mai de gios
strea=ina inferioar[.
poam[, s.f. fruct, rod; 2 fruct
comestibil; 3 struguri; poama a
lega a prinde rod.
(poate) c`t ce poate, adv. cu
toat[ puterea.
pocitanie, s.f. ur`\enie, slu\enie,
hido=enie; 2 g`nd r[u, vorb[ rea,
blestem[\ie, pild[ rea.
poeta, poetic, s.m. poet.
poetic[, s.f. poetica, =tiin\a care
se ocup[ cu literatura, un fel de
estetic[ literar[.
poeticesc, adj. poetic, literar.
pofal[, s.f. laud[, 2 alai, pom-
p[, m[re\ie; 3 batjocur[ (cu mas-
cara ]n pofal[ a lua).
poft[, s.f. poft[, dorin\[ de orice
fel; 2 vrere; 3 cerin\[ (dup[ pof-
ta drept[\ii giudecata s[ aba\i);
poft[ din p[rerea n[scut[
dorin\[ ]ntemeiat[ subiectiv, care
nu \ine seama de realit[\i.
pofti, vb. a dori; 2 a ]ndemna, a
recomanda, a obliga, a cere, a im-
pune (ca necesar).
poftori, vb. a repeta; 2 a ]nnoi.
pogor`re, s.f. c[dere din si-
tua\ie, pr[bu=ire din rang.
pogor`=, s.n. pogor`=, cobor`=.
poh`rni, p[h`rni, a s[ ~, vb.
a se porni, a se pov`rni, a se
r[sturna, a se surpa; a se d[r`ma;
2 a n[v[li, a asalta; 3 a dec[dea
brusc.
poh`rnire, s.f. pov`rnire, aple-
care ]ntr-o parte, alunecare, pr[-
bu=ire; 2 c[dere din situa\ie,
]nl[turare, alungare din situa\ie
]nalt[; 3 pornire, n[val[, atac; 4
r[scoal[; 5 dec[dere.
poh`rnitur[, s.f. alunecu=,
pov`rni=, teren r`pos, pr[pastie,
ponor; 2 deplasare de teren, pr[-
bu=ire de teren; 3 pov`rni=.
pohoar[, s.f. povar[, greutate,
sarcin[; 2 cobor`re, aplecare.
poidinoc, s.n. duel.
pojar, s.n. incendiu, foc mare; 2
]nfl[c[rare, ardoare (p`rjolul
m`niii =i pojarul izb`ndii).
polc, s.n. regiment.
poleit, adj. poleit; 2 nesincer,
f[\arnic.
polipichilie (el.), s.f. varietate
cromatic[, policromie; 2 pestrici-
une.
politic, s.m. om politic.
politicesc, adj. politic, ce \ine
de politic[.
politie, (el.) s.f. frunta=ii unei
cet[\i, ai unei \[ri; 2 sfat, consiliu,
divan boieresc; 3 \ar[, stat, socie-
tatea sub raportul vie\ii =i organi-
z[rii politice; 4 stare social[, ca-
tegorie social[, p[tur[ social[;
tulburarea unei politii agi-
ta\ia din cadrul unei p[turi sau
categorii sociale.
335 Istoria ieroglific[ . Vol. II
polog, s.n. r`nd cosit, por\iunea
cosit[ de la un cap la altul; 2 aco-
per[m`nt, polat[, cerg[, ]nveli-
toare (pentru ca pologul stidirii
s[ s[ r`dice).
polos andartic polul sud.
polos arctic polul nord.
poman[, s.f. dar; 2 ajutor.
pom[t, s.n. gr[din[, livad[ de
pomi ]nc[rca\i de fructe.
pomeni, vb. a aminti, a re\ine.
pomenire, s.f. apelare, che-
mare, men\ionarea oral[ a unui
nume; 2 amintire, memorie.
pominoc, s.n. dar, prinos.
pomp[, s.f. alai, parad[; 2 str[-
lucire, fast.
ponegrit, ponegru, adj. foarte
negru, foarte ]ntunecos, foarte
trist; ponegrite stihuri versuri
triste, elegiace.
pont, punt, ~uri, s.n. punct,
articol, stipula\ie ]ntr-o conven\ie
scris[, ]ntr-un tratat.
popas, s.n. oprire pentru odih-
na de noapte.
poprea, popreal[, ~ele, s.f.
proptea, sus\inere; 2 contrafort; 3
sprijin, reazem.
popri, vb. a opri; 2 a re\ine, a
aresta; 3 a z[g[zui, a st[vili.
por, s.m. por.
porcie, s.f. comportament de
porc; 2 josnicie, porc[rie.
poreclitur[, s.f. porecl[.
porfir[, s.f. marmur[ policro-
m[; 2 ve=m`nt imperial ro=u.
(Porfirie) cinci glasuri a lui Por-
firie (quinque voces Porphyrii):
neamul (genus), chipul (species),
deos[birea (differentia), hiri=iia
(proprium), t`mplarea (acci-
dens).
porumb, s.m. porumbel.
porumbreriu, s.m. porumbar, o
specie de arbust spinos din famil-
ia rozaceelor, cu fructe sferice as-
tringente.
porunc[, s.f. porunc[, dispo-
zi\ie superioar[; 2 legea, or`n-
duirea, ordinea din lucruri, ca
manifestare a dispozi\iei divine.
poslanie, s.f. mesaj, scrisoare,
depe=[.
post, s.n. abstinen\[.
posti, vb. a se ab\ine, a nu da
curs.
potolit, adj. stins cu ajutorul
apei (despre foc, c[rbune).
potric[li, vb. a p[trunde, a pen-
etra, a g[uri (ac\iunea penetrant[
a apei).
potric[lit, adj. g[urit.
potrivi, a s[ ~, vb. a fi pe
m[sur[, a egala.
potrivire, s.f. acomodare, armo-
nizare; 2 integrarea ]ntr-un anu-
mit tipar, ]ntr-o anumit[ schem[
(logic[, de pild[), ordonare; po-
trivirea formii ]n\elegerii or-
donarea schemei intelective, or-
donarea ra\ionamentului.
336 Dimitrie Cantemir
pova\[, s.f. sfat, ]ndrumare, ]n-
v[\[tur[; 2 ]ndemn, instigare; 3
c[l[uz[, ghid, ]ndrum[tor.
pov[\uitoriu, s.m. consilier, sf[-
tuitor; 2 ]ndrum[tor, c[l[uzitor; 3
conduc[tor; 4 agitator, instigator.
povelil, (perf. de la sl. poveliti), vb.
(]n formule scriptice) am po-
runcit, am hot[r`t, am dispus.
poveste, vb. basm; basn[ de
poveste scornire de-ale bas-
melor.
povesti, vb. a spune, a vorbi de-
spre ceva; 2 a comunica, a
dezv[lui, a relata; 3 a populariza,
a face cunoscut; 4 a descrie, a
analiza.
pozvolenie, s.f. ]nvoire, permi-
siune, ]ng[duire.
prag, ~uri, s.n. treapt[ (ierar-
hic[), (s[racul ]n\elept... de-
nafara pragurilor); 2 c[dere de
ap[, cataract[, cascad[; 3 catego-
rie social[.
pravil[, s.f. lege, norm[; 2 re-
gul[, principiu; pravila firii
or`nduiala naturii; pravile ethi-
ce=ti norme etice; pravile
cere=ti legi morale, legi reli-
gioase, canoane; pravil[ f[r[
canoane lege f[r[ nici o regu-
l[, arbitrar[, absurd[; pravilele
obiceielor legile nescrise,
dreptul cutumiar, obiceiul
p[m`ntului; pravile peminte=ti
legi sociale, legi de stat; pra-
vil[ str`mb[ lege nedreapt[;
pravilele vitejiii regulile, limi-
tele ]ndr[znelii, ale combativi-
t[\ii; topiceasc[ pravil[ legea
local[, cutuma locului.
pravoslavie, s.f. dreapt[ cre-
din\[, ortodoxism.
praxin, praxis (el.), practic[,
f[ptuire, punerea unei idei ]n
practic[.
pr[d[toriu, s.m. t`lhar, ho\.
pr[p[denie, s.f. pr[p[d, dis-
trugere, calamitate, pieire nea=-
teptat[.
pr[v[lie, s.f. pr[v[lie, dughea-
n[; pr[v[lie de carne m[ce-
l[rie.
pre dinafar[, adv. ]n exterior.
precopsal[, s.f. ]mbog[\ire, c`=-
tig; 2 ]nv[\[tur[.
precum =i c`t ieste dup[ cum
=i este.
pre larg, adv. ]n detaliu, am[-
nun\it.
predoslovie, s.f. introducere,
precuv`ntare.
preface, vb. a transforma, a
schimba; 2 a distila; vin pref[cut
vin ars.
pref[cut, adj. transformat,
schimbat.
pregiur, adv. ]mprejur; ]n jur,
prep. pe l`ng[; de pregiur,
prep. din jur.
preobrajenie, s.f. schimbare la
fa\[, transformare a ]nf[\i=[rii.
preobr[ji, a s[ ~, vb. a se
schimba, a se transforma.
337 Istoria ieroglific[ . Vol. II
prepeli\i, vb. a se comporta ca
o prepeli\[.
prepuitoriu, adj. b[nuitor, ne-
]ncrez[tor, suspicios.
prepun[, vb. a se ]ndoi, a nu
avea ]ncredere, a fi sceptic; 2 a
presupune, a b[nui; 3 a imagina,
a-=i ]nchipui; 4 a pune ]nainte, a
lipi ]n fa\[, a fixa, a lipi dinainte;
a prepune g`nd a-=i fixa o
idee directoare, a se conduce
dup[ o anumit[ p[rere; a-=i ~
a-=i pune ]n fa\[, a se expune
(unei primejdii), a risca.
prepus, s.m. b[nuial[, presupu-
nere; 2 scepticism, ]ndoial[, ne-
]ncredere; 3 ambiguitate; pre-
pusul schipticesc ]ndoiala
scepticilor.
prepus, adj. pus ]naintea cuiva,
pus peste, ]n fruntea cuiva, mai
mare peste cineva (neam pre-
pus); 2 b[nuitor, ne]ncrez[tor,
care exprim[ o b[nuial[; pre-
puse cuvinte cuvinte care ex-
prim[ o b[nuial[, o presupunere;
f[r[ prepus, adv. f[r[ ]ndoia-
l[, ]n mod sigur; a \ine (pe cine-
va) ]n prepusuri a b[nui me-
reu (pe cineva), a-l suspecta, a-l
trata cu suspiciune.
preten\ie (de la lat. pretendo), s.f.
pretindere; 2 preten\ie (pre-
ten\ia de a ]ntrevedea sf`r=itul
unui lucru).
prezentui, vb. a prezenta, a ar[-
ta.
presen\ie, s.f. prezen\[, aspect,
fa\a, ]nf[\i=are.
pricaz, s.n. necaz, nenorocire;
2 piaz[rea, semn r[u, aduc[tor de
nenorocire.
pricaznic, adj. aduc[tor de ne-
norocire.
price, s.f. ceart[, g`lceav[, con-
flict.
pricepe, vb. a ]n\elege, a-=i da
seama; 2 a lua cuno=tin\[.
pricepere, s.f. pricepere, putere
de ]n\elegere.
pricin[, s.f. cauz[, impuls (on-
tologie); 2 pricin[, ceart[, con-
flict, animozitate; 3 motiv, pretext,
scop, \el, mobil; 4 dreptate, drep-
turi, cauza cuiva (jurispruden\[);
cu pricina (cuiva), loc. prep.
din cauza (cuiva); pricin[ asu-
pritoare cauz[ coercitiv[, cau-
z[ constructiv[, arbitrar[, nece-
sitate, obligativitate (oglindind
activitatea uman[, Cantemir mo-
dific[ schema aristotelic[ a cau-
zalit[\ii, m[rind num[rul cauze-
lor); pricina ce cauza care in-
dic[ factorul pasiv (cauza materi-
al[); pricina cine cauza care
indic[ factorul activ (forma, cau-
za formal); pricin[ cl[titoare
cauza dinamizatoare, care pro-
voac[ mirarea fenomenelor, de-
plasarea lor; pricina cl[titoare
fireasc[ cauza impulsionatoa-
re natural[, impulsul natural al
mi=c[rii (modific`nd schema aris-
22 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
338 Dimitrie Cantemir
totelic[ a cauzalit[\ii, Cantemir
relev[ importan\a cauzelor natu-
rale); spre cl[tire ]ndemn[toa-
re pricin[ cauz[ impulsiona-
toare, impulsul exterior al mi=-
c[rii; pricina din ce cauza
care arat[ substan\a pasiv[ din
care este f[cut un lucru, cauza
material[; pricina din cine
cauza care indic[ factorul activ
prin care se produce un lucru,
cauza formal[; dinafar[ viitoare
pricin[ cauz[ extern[, impuls
exterior, cauz[ care vine din afara
unui fenomen; pricina dint`i
cauza prim[, cauza ini\ial[, cauza
ultim[ (]n ]n\eles de ini\ial[) care
explic[ =irul ]ntreg de procese =i
fenomene, ]n concep\ia ontologi-
c[ aristotelic[; pricina f[c[toare
cauza eficient[; pricin[ fi-
reasc[ cauza natural[ (a se
vedea observa\ia de la pricina
cl[titoare fireasc[); pricina for-
mei cauza formal[; pricin[ iu-
=ur[toare cauz[ facilizant[,
circumstan\[ favorizant[ (Can-
temir introduce ideea de circum-
stan\[ ]n efectuarea proceselor =i
fenomenelor, circumstan\e care
apar ca ni=te specii ale cauzei efi-
ciente. Oglindind factorii subiec-
tivi, circumstan\ele devin moti-
va\ii); pricin[ ]mping[toare
cauz[ repulsiv[, motiva\ie aver-
siv[ sau circumstan\[ care deter-
min[ pe cineva s[-i scad[ intere-
sul pentru ceva (sens stabilit prin
analogie cu expresia: ,norocul cu
o m`n[ trage, iar cu alta ]mpin-
ge); pricina ]n ce chip cau-
za care indic[ modalitatea ]n pro-
cesul efector, modalitatea fiind
astfel o specie a cauzei eficiente;
pricin[ ]ngreuitoare cauz[
obstructoare, circumstan\[ nefa-
vorabil[, dificultate, obstacole;
pricin[ l[\itoare cauz[ ex-
pansionatoare, circumstan\a care
favorizeaz[ dezvoltarea, expansi-
unea, ]ntinderea; pricina materi-
iasc[ cauza material[; pricin[
lesnitoare cauz[ ]nlesnitoare,
facilizant[, circumstan\[ identic[
cu pricina iu=ur[toare; pricina
pentru ce cauza care indic[ fi-
nalitatea procesului efector, cau-
za final[; pricina pricinelor
cauza cauzelor, termen aristotelic
pentru cauza ultim[, prin care
Cantemir desemneaz[ de obicei
justi\ia divin[; pricina pricinelor
a toate pricinele Dumnezeu;
pricina pricin[toare cauza
condi\ionatoare, circumstan\a
cauzatoare; pricina r`dic[toare
cauz[ anihilatoare (a efectului
altei cauze), cauza eliminatoare,
circumstan\[ care ]nl[tur[ efectul
altei cauze, permi\`nd desf[=u-
rarea altui proces (prin analogie
cu expresia: iert[ciunea gre=ea-
la... r`dic[); pricin[ s[v`r-
=itoare cauz[ eficient[; pri-
339 Istoria ieroglific[ . Vol. II
cina sf`r=itului, pricina s[v`r-
=itului cauza final[; pricina
str`mt[toare cauz[ obstruc-
toare, circumstan\[ care ]nseam-
n[ lipsa condi\iilor favorabile, cir-
cumstan\[ neprielnic[; cauz[ ase-
m[n[toare par\ial cu pricina ]n-
greuitoare; pricin[ tr[g[toare
cauz[ de atrac\ie, motiva\ie
pozitiv[, circumstan\a care face
ca ceva s[ fie atras c[tre altceva
sau de c[tre altceva (sens stabilit
prin analogie cu expresia: noro-
cul... cu o m`n[ trage, iar cu alta
]mpinge).
pricini, vb. a pricinui, a cauza,
a produce, a face; 2 a promova;
a-=i ~, vb. a-=i pricinui, a-=i
cauza.
pricinitoriu, s.m. =i adj. prici-
nuitor, cauzator.
prii, vb. a prii, a favoriza, a fi fa-
vorabil cuiva, a se ar[ta binevoi-
tor, a ]ng[dui, a proteja, a aduce
servicii cuiva.
priimi, vb. a primi, a accepta, a
fi de acord, a ]ncuviin\a; 2 a fi fa-
vorabil, binevoitor, a accepta; 3 a
]mbr[\i=a (o idee, o cauz[); 4 a se
obi=nui cu ideea, cu situa\ia; 5 a
tolera, a suporta; 6 a se l[sa im-
presionat, a-i p[sa; a nu priimi
a nu se acorda, a nu se ]mp[ca;
unul pre altul a nu priimi a
se afla ]n conflict reciproc, a se
afla ]n rela\ie antagonic[.
priimire de ]nchin[ciuni r[s-
puns la polite\e.
priimit, adj. acceptat, recunoscut.
priimitoriu, adj. (despre or-
ganele de sim\) receptor, care re-
cepteaz[, care prime=te; orga-
nele cele a viderii priimitoare
organele primitoare ale vede-
rii; 2 binevoitor; 3 care accept[,
care se las[ convins; 4 bucuros.
priin\[, s.f. favoare, ocrotire,
protec\ie, bun[voin\[, simpatie; 2
trecere (]n fa\a cuiva); 3 fideli-
tate, devotament; priin\[ fireas-
c[ simpatia fa\[ de cineva din
acela=i neam.
priitoriu, adj. favorabil.
prijeni a s[ ~, vb. a se rezema,
a se sprijini.
prilaz, s.n. p`rleaz, loc de tre-
cere peste un gard.
primeni, vb. a schimba, a ]nnoi;
2 a transforma.
princet, adv. ]ncet, cu b[gare de
seam[.
prinde, a s[ ~, vb. a se prinde,
a se obliga, a fi de acord; 2 a se
l[sa prins.
pripitoare, s.f. pas[re c`nt[-
toare.
pripoiu, s.n. aliaj de spoit =i lipit
metalele.
prisac[, s.f. stup[rie, cresc[torie
de albine.
pris[car, s.m. stupar.
prisosal[, s.f. bel=ug, prisosin-
\[.
340 Dimitrie Cantemir
de prisosit, adv. suficient, des-
tul.
pristav, s.m. ispravnic, slujba=,
]ns[rcinat cu munc[ administra-
tiv[; 2 administrator, =ef; 3 crai-
nic, vestitor al poruncilor dom-
ne=ti.
prist[viie, s.f. conducere, =efie,
responsabilitate.
prit[ci, vb. a pritoci, a limpezi,
a scoate de pe drojdii.
prival[, s.f. privire, uit[tur[, ve-
dere: 2 contemplare; 3 spectacol;
4 priveli=te; privala ]n\elegerii
contemplarea, not[ specific[
]n\elegerii (dup[ Cantemir, ca =i
la Aristotel, ]n\elegerea, ca proces
cognitiv, are un caracter pasiv).
privat, adj. particular, personal,
specific, propriu; 2 diferit, deo-
sebit.
privighere, s.f. priveghere, ve-
ghe de noapte.
privileghie, ~ii, s.m. privilegiu,
ispisoc, uric; 2 drept special, fa-
vor, avantaj; cu ce privileghie?
cu ce drept, ]n baza c[rui pri-
vilegiu?
proasp[t, adj. nou, recent, de
cur`nd.
prob[, s.f. ]ncercare, dovad[
practic[.
prob[it, adj. probat, ]ncercat,
dovedit.
probozal[, s.f. certare, mustrare.
probozi, vb. a dojeni, a mustra,
a certa; 2 a oc[r]; 3 a ]nfrunta.
probozire, proboz[tur[, probo-
zitur[, s.f. dojan[, mustrare,
certare; 2 oc[r`re.
procathedrie (el.). s.f. loc de
frunte, pozi\ie ]nalt[ ]n ierarhia
social[; 2 locul din fa\[, locul cel
mai de frunte, locul ]n capul me-
sei; ]n procathedriia mesii ]n
capul mesei.
prociti, vb. a repeta.
procopsal[, s.f. spor, c`=tig, ave-
re, folos; 2 cunoa=tere, =tiin\[,
]nv[\[tur[.
procopsi, vb. a spori, a m[ri, a
]nmul\i (duhurile puterii pu\in
procopsesc); 2 a reu=i (]n ceva), a
realiza.
prodrom, s.n. prodrom, idee
c[l[uzitoare, introducere, c[l[u-
z[, ]ndreptar, ]nainta=.
profasin (el.) pretext, motiv,
subterfugiu.
profesui, vb. a ]nv[\a (pe cine-
va), a da ]nv[\[tur[, a preda, a
profesa sau a teoretiza (o idee);
2 a propov[dui.
profitiie, s.f. profe\ie, dar pro-
fetic.
prognostic, ~e, s.n. pronostic,
prevedere, previziune.
prognostici, vb. a prevedea, a
face previziuni.
proimion (el.), s.n. partea intro-
ductiv[ la un discurs, preambul.
prolog (el.), s.n. parte introduc-
tiv[ la o pies[ muzical[ sau de
teatru; 2 introducere.
341 Istoria ieroglific[ . Vol. II
pronie, pronia cereasc[, s.f.
asisten\[, grij[ divin[; 2 pre=tiin\[,
prevederea divin[, ordinea divin[
prestabilit[ (]n concep\ia religioa-
s[).
propovedui, vb. a ]nv[\a (pe
cineva), a m[rturisi despre ceva.
propozit, s.n. propunere; 2 sub-
iect ]n discu\ie; 3 obiectiv, scop.
propozui, vb. a propune.
prorocie, s.f. pronostic, prog-
noz[, previziune.
prost, adj. prost, nepriceput in-
capabil, lipsit de inteligen\[; 2
simplu, umil, de r`nd, din popor;
3 f[r[ carte, neinstruit; 4 lipsit de
calitate, ne]nsemnat; 5 simplu,
modest; 6 naiv, credul; 7 clar, cu-
rat; prostatec, adj. naiv, sim-
plu, lipsit de experien\[.
prostie, s.f. prostie; 2 ob`r=ie; 3
ob`r=ie joas[, origine umil[; 4
]napoiere (material[ =i cultural[).
prostime, s.f. prostie, grad de
inteligen\[ redus[, imbecilitate,
t`mpenie; 2 simplitate, sinceri-
tate, naivitate; prostimea inimii
naivitate sufleteasc[, inocen\[;
3 bun[-credin\[; 4 cei de jos, po-
porul, mul\imea; 5 ignoran\[, ne-
cunoa=tere.
protas[, protasis (el.) s.f. pre-
mis[; protase adeveritoare
premise afirmative; protase
p[rtnice=ti premise particu-
lare (afirmative sau negative).
prothimie (el.), s.f. pasiunea de
a efectua un lucru, ardoare, bu-
n[voin\[, zel.
provatolicoelefant (el.), s.m.
fiin\[ imaginat[ de Cantemir, alc[-
tuit[ din oaie, lup =i elefant.
provatos (el.), s.m. oaie.
provide\, adj. prev[z[tor.
provlima, ~te, (el.), s.f. prob-
lem[, chestiune, situa\ie care se
cere rezolvat[.
psifisi, (el.), vb. a propune, a vota,
a alege pe cineva ]ntr-o demnitate;
2 a decerna, a acorda.
ptnon, ptunon zbur[toare.
public[, s.f. sfat boieresc; 2 \a-
r[, stat; 3 republic[, form[ de
stat, ]n care, ]n concep\ia lui Can-
temir, puterea politic[ ]nseamn[
dezordine, anarhie, instabilitate,
lips[ de coeziune.
puchinos, adj. urduros, nesp[-
lat.
puhace, s.f. bufni\[.
punct, ~uri, s.n. punct, loc,
limit[ (]n manifestare); 2 centru,
\int[; 3 capitol, punct (]ntr-un tra-
tat sau conven\ie).
pune, vb. a pune, a a=eza ]ntr-un
loc; 2 a ]nchide, a arunca ]n ]nchi-
soare; a s[ ~ a se a=eza.
(punere) ]nainte punere pre-
mis[ (logic[).
purcede, vb. a pleca, a porni; 2
a proveni, a se produce din, a iz-
vor], a-=i trage originea.
342 Dimitrie Cantemir
purcedere, s.f. pornire, ple-
care; oarb[ purcedere por-
nire oarb[, furie.
purta, vb. a ]mbr[ca; 2 a tran-
sporta pe sus; 3 a plimba (pe ci-
neva).
(purt[tor) de r[zboiu purt[tor
=ef suprem al armatei ]n r[z-
boi.
pururea, adv. mereu, continuu,
totdeauna.
pustiu, s.n. loc nelocuit de oa-
meni; 2 loc locuit de duhurile
rele (]n concep\ia cre=tin[); 3
dracul, diavolul, ]n expresia: cine
pustiiul? cine dracul?
pustiu, adj. nelocuit; 2 f[r[
paznic, ne]nso\it de om.
pu=c[, s.f. arm[ de foc; pu=c[
mic[ s`nea\[; pu=c[ mare
tun.
putere, s.f. putere (fizic[, eco-
nomic[, politic[), putin\[, autori-
tate; peste puterea sa ]ntre-
c`ndu-=i puterile printr-un efort
extraordinar.
puterea me=ter=ugeasc[ for-
\a vicleniei; puterile firii for-
\ele naturii.
putincios, adj. cu putere, puter-
nic (fizic =i social); 2 dur, rezis-
tent.
putin\[, s.f. putere, for\[, for\[
fizic[, capacitate; 2 posibilitate,
limit[, grani\[.
putin\ele firii for\ele naturii,
grani\ele firii.
putredzitor, adj. putrezitor, pe-
risabil, muritor.
putregiune, s.f. putreziciune,
stare de putrefac\ie.
R
raft (de obicei la plural), s.n.
tac`m pentru cal, harna=ament.
ramur[, s.f. membru (m`n[, pi-
cior etc.).
ran[, rane, s.f. ran[; 2 jignire,
ofens[, afront.
rar[u, s.m. o specie de =oim de
munte.
r[cori, a s[ ~, vb. a se potoli,
a se lini=ti.
r[d[cin[ s.f. r[d[cin[; 2 ]nce-
put, baz[, fundament; 3 esen\[;
r[d[cina adev[rului esen\a
adev[rului.
r[duce, a-=i ~, vb. a se asem[na
(firea chipului cu firea dihaniii
ca s[-=i r[duc[ tare am nevoit).
r[m`itor, adj. imperisabil, nem-
uritor.
r[m`nere, s.f. men\inere, per-
manentizare.
r[pegiune, repegiune s.f. iu\i-
me, sangvinitate (temperament);
2 iu\eal[, repeziciune; 3 fug[; 4
repezire, atac, iure=; repede r[-
pegiunea atacul rapid, iure=ul.
r[pedzi, vb. a trimite, a ]ndrepta
cu violen\[.
r[p[osat, adj. mort, r[posat.
343 Istoria ieroglific[ . Vol. II
r[scoli, a s[ ~, vb. a se agita, a
se tulbura.
r[scump[ra, vb. a recupera, a
rec`=tiga (ceva).
r[spl[tire, s.f. r[splat[,
pedeaps[, sanc\iune.
r[spublic[, republic[, s.f. \ar[;
2 adunare a \[rii, sfat boieresc.
r[spunde, a-=i ~, vb. a r[spun-
de (la o ]ntrebare); 2 a corespun-
de, a se potrivi, a se adecva; 3 a-i
fi pe potriv[, a i se potrivi, a-i fi
caracteristic; 4 a se ]ndeplini.
r[spundere, s.f. r[spuns (la o
]ntrebare, la scrisori etc.); 2 reac-
\ie verbal[, replic[.
r[spuns, s.n. cr`cneal[,
]ndr[zneal[, obr[znicie, replic[; 2
provocare.
r[spunsuri, s.n. schimb de scri-
sori, coresponden\[.
r[=chira, vb. a ]mpr[=tia, a risi-
pi.
r[sturna, a s[ ~, vb. a se pr[-
v[li, a se n[rui.
r[sufla, a s[ ~, vb. a se goli de
aer.
r[t[ci, a s[ ~, vb. a se difuza,
a se pierde, a se r[sp`ndi.
(r[t[cire) r[t[cirea firii anom-
alie.
r[t[cit adj. r[t[cit, r[t[citor.
r[ul, s.m. omul r[u, tic[los; 2
dracul, diavolul, ]n expresia: cine
r[ul? cine dracul?
r[utate, s.f. r[utate, fapt[ rea,
ur`t[, m`r=[vie, nelegiuire, f[r[-
delege, tic[lo=ie, crim[; 2 cruzi-
me, bestialitate; 3 groz[vie, spec-
tacol plin de cruzime; 4 (]n boa-
l[) r[ul, suferin\a; r[utatea
boalii r[ul, starea de suferin\a
adus[ de o boal[; 5, inconve-
nient, neajuns, stare de pericol;
r[utatea locului loc pericu-
los, nepriin\a locului.
r[zboiu, s.n. lupt[, har\[, ]n-
fruntare; r[zboiu a face a se
lupta.
r[zchiti, vb. a socoti, a judeca
]n am[nun\ime.
r[zsip[, s.f. risipire, distrugere,
desfiin\are, nimicire; 2 ]m-
pr[=tiere, descompunere; 3 dez-
binare, neunire.
r[zsipi, a s[ ~ a pieri, a se topi;
2 a se cheltui.
r[zsipit, adj. distrus, sf[r`mat.
r[zstalni\[, s.f. prag (de ap[),
c[dere de ap[, scos (la moar[),
cataract[, cascad[.
r[zsufla, vb. a r[sufla; 2 a ofta.
r[zsunare, s.f. v`lv[, veste, r[-
sunet, ecou; 2 sunet, sunet ar-
monic (muzic[) (precum a unui
organ de muzic[ toate coardele
deodat[ lovindu-s[ o r[zsunare
oarecare dau).
r[zsuna, a s[ ~, vb. a r[suna,
a vui.
recet[, re\et[, s.f. re\et[ (pen-
tru doctorii).
rediu, ~uri, s.n. p[dure mic[ =i
344 Dimitrie Cantemir
deas[, p[durice, desi= (rediul cel
mic: cr`ngul).
referendariu, s.m. boier ]ns[r-
cinat cu coresponden\a domneas-
c[, transmi\[tor al coresponden\ei
secrete de stat.
regul[, s.f. regul[, lege, norm[,
principiu.
reis (turc.) conduc[tor de cora-
bie, c[pitan de corabie, navarh; 2
amiral, conduc[tor de flot[.
rele, s.f. pl. fapte rele, ur`te,
f[r[delegi; marea relelor ma-
rea f[r[delegilor.
repede, adj. iute, rapid.
ritor, s.m. retor, orator.
ritoric[, s.f. retoric[, arta ora-
toriei.
ritoricesc, adj. retoric, ce \ine
de retoric[; 2 verbal.
ritorisi, vb. a cuv`nta, a vorbi
mult, a vorbi retoric.
r`dica, vb. a absolvi, a ierta; 2
a aboli; a =terge, a anihila, a de-
sfiin\a (iert[ciunea, gre=eala...
r`dic[); 3 a elibera.
r`dicare, s.f. ]n[l\are (pe scara
social[).
r`m[tor, s.m. porc.
r`ncheza, vb. a necheza.
r`nd, s.n. r`nd, =ir, ordine; 2
rost, obiceiuri, specific; 3 or`ndu-
ial[, r`nduial[; de-a r`ndul, adv.
]n r`nduri; pre r`nd, adv.
succesiv, care urmeaz[, unul dup[
altul; 2 r`nduri-r`nduri, la dis-
tan\e egale, geometric.
r`ndunie, s.f. r`ndunic[.
r`ndz[, s.f. foios (la rume-
g[toare); stomac (]n genere).
r`s, s.m. r`s, linx.
r`vn[, s.f. poft[, dorin\[; 2 ar-
doare.
road[, s.f. copil, n[scut, f[t; 2
rezultat, efect.
rob, s.m. prins de r[zboi, prizo-
nier; 2 sclav rezultat din expe-
di\iile de jaf sau de r[zboi; 3 da-
tornic sau criminal condamnat la
munc[ silnic[.
rod, s.n. s[m`n\[; 2 fruct; 3 na=-
tere; 4 familie, neam; 5 p[rinte;
6 rezultat.
rom`ni, vb. a transpune ]n lim-
ba rom`neasc[, a rom`niza.
romfea, s.f. sabie lat[ cu dou[
t[i=uri.
rost, s.n. gur[.
rud[, s.f. neam, origine de s`n-
ge, familie.
rufos, adj. murdar, nesp[lat; 2
zdren\[ros.
rugi, s.m. pl. m[r[cini= de m[-
ce= sau de muri.
rujdi, a s[ ~, vb. a se roade, a
se juli.
rump[tor, adj. care sf`=ie; pa-
sire rump[toare pas[re r[pi-
toare.
rumpe, vb. a rupe; 2 a ]ncepe
s[ vorbeasc[.
ru=inare, s.f. sfial[, timiditate,
lips[ de ]ndr[zneal[.
ru=inea, s.f. sexul, organele ge-
nitale.
345 Istoria ieroglific[ . Vol. II
S
sagriu, s.n. o specie de m[gar
alb cu pielea granulat[, ce tr[ie=te
]n Africa de Nord; 2 piele t[b[cit[
de sagriu.
salamandr[, s.f. mic batracian
asem[n[tor =op`rlei, cu pielea
neagr[ p[tat[ cu galben, secre-
t`nd un suc otr[vitor; imagina\ia
popular[ a creat ]n jurul s[u cre-
din\a c[ ar avea puteri asupra fo-
cului.
sam (arab.) aer stricat, otr[vit
(]n fabula\iile arabe).
sama, a face ~, vb. a omor].
sama a lua (la ceva) a obser-
va, a cerceta, a studia (un lucru);
]n sam[ a b[ga a acorda aten-
\ie; 2 a lua ]n considera\ie; 3 a
\ine cont, a \ine seama, a avea ]n
vedere; a fi ]n sama (cuiva)
a fi la dispozi\ia cuiva, ]n posesia
cuiva, la discre\ia cuiva, ]n sam[
neb[g[tor dispre\uitor, trufa=,
lipsit de respect, de considera\ie.
sam[, s.f. socoteal[; 2 purtare
de grij[, aten\ie, supraveghere;
neb[gare ]n sam[ desconside-
rare, dispre\.
samsun (arab.), s.m. c`ine fab-
ulos din pove=tile arabe, ]nzestrat
cu o for\[ miraculoas[.
sap[, s.f. crup[.
sarachen, s.m. arab.
sa\iu, s.n. sa\, s[turare, ]n-
destulare; de sa\iu. adv. din
destul, din bel=ug; mai de sa\iu,
adv. mai din plin; f[r[ sa\iu,
adv. ne]ncetat, f[r[ oprire.
savoane, s.f. giulgiu, p`nz[tur[
pentru mor\i.
s[ciui, vb. a t[ia, a dobor] (o
p[dure).
s[ciuit, adj. t[iat (p[dure s[-
ciuit[).
s[ditur[, s.f. plantare, plan-
ta\ie.
s[get[tur[, s.f. s[getare; 2 du-
rere ascu\it[.
s[la=, s.n. ad[post, locuin\[; s[-
la=ul monarhiii capitala \[rii.
s[l[=lui, vb. a locui.
s[lta, vb. a juca, a dansa.
s[lt[toriu, adj. mi=c[tor, schim-
b[tor, nestatornic, instabil (inim[
s[lt[toare).
s[m[lui, vb. a socoti, a calcula.
s[m[luire, s.f. asem[nare; 2
compara\ie; 3 calculare; 4 jude-
cat[.
s`m[l[uitoriu, s.m. compara-
tor, care \ine socoteal[, socotitor,
care face compara\ie, c`nt[re=te,
calculeaz[; 2 judec[tor, evalua-
tor; adj. asem[n[tor.
s[m[na, a s[ ~, vb. a se ase-
m[na, a fi asem[n[tor, 2 a se ]m-
pr[=tia, a se pres[ra.
s[min\ie, simen\ie, s.f. familie,
neam, rudenie.
s[m`n\[, s.f. s[m`n\[; 2 plant[.
s[mn, s.n. semn, indiciu; 2 sem-
nal; 3 piaz[.
346 Dimitrie Cantemir
s[os, seos, adj. gras, plin de seu.
s[pat, adj. incizat; 2 sculptat,
lucrat cu dalta.
s[r[cit, adj. lipsit.
s[rdar, s.m. serdar, comandant
de cavalerie.
s[rit[, s.f. st[p`nire de sine,
cump[t, luciditate, autocontrol,
(toat[ s[rita ]=i pierdu); a-=i
pierde s[rita a-=i pierde cum-
p[tul, a-=i pierde firea.
s[rut[tur[, s.f. s[rutare.
(s[turare) ]n s[turare, adv. ]n
stare de sa\ietate, satisf[cut, ]m-
buibat, ghiftuit.
s[v`r=i, vb. a face, a lucra, a ex-
ecuta, a efectua, a sf`r=i, a reali-
za, a termina; 2 a ]ncheia (un pro-
ces); 3 a ]nceta; 4 a ]ndeplini; a
s[ ~, a ]nceta, a se opri; 2 a
se realiza, a se pune ]n valoare.
s[v`r\ire, s.f. moarte.
s[v`r=it, sf`r=it, ~uri, s.n. sf`r-
=it, cap[t, rezultat; 2 \el, scop, fi-
nalitate; adj. ]ndeplinit, termi-
nat; cel de apoi s[v`r=it
moartea.
s[v`r=itur[, s.f. sf`r=ire, ter-
minare, ]ndeplinire, efectuare, ]n-
cheiere.
scandal[, s.n. nedrept[\ire,
persecu\ie.
scar[, s.f. scar[; 2 ordine, ]n-
=iruire; 3 tabel f[cut ]ntr-o anu-
mit[ ordine.
scaun, ~uri, s.f. scaun; 2 tron
domnesc; 3 situa\ie, loc de cinste,
demnitate social[, rang, pozi\ie
social[, boierie da divan, loc de
conducere; dreg[torie, pozi\ie
conduc[toare, putere politic[; 4
loc, re=edin\[ (domneasc[); ]n
scaun a s[ sui a se urca ]n
scaunul domnesc, a fi numit
domn sau ]mp[rat, a succede la
puterea politic[; scaunul
obl[duirii scaunul domnesc.
sc[dere, s.f. mic=orare; 2 c[dere
din situa\ie; 3 lips[, defect; 4 nea-
juns; 5 pagub[; de sc[dere, adj.
de ru=ine, ru=inos, umilitor;
sc[derea cinstii mic=orarea
prestigiului.
sc[mos, adj. cu scame, din
scame; 2 prost, ]mb`csit, nelumi-
nat (sc[mos la minte).
sc[r[nd[vi, a s[ ~, vb. a se
sc`rbi.
sc[r[nd[vicios, sc[r[nd[vos,
adj. sc`rnav, gre\os, sc`rbos.
sc[r[nd[vitur[, s.f. sc`rn[vie;
2 ]ngre\o=are, grea\[; 3 deza-
probare.
schimat[, ~te (el.), s.f. \inut[,
mimic[, schimbare a fe\ei; schi-
mate filosofe=ti \inut[, mimi-
c[ filozofic[ (ironic).
schimbarea fe\ii schimbarea
unui lucru, transformarea unui
fenomen, alterarea lui, metamor-
foz[.
schimosi, a s[ ~, vb. a se
schimba, a se transforma, a se
altera; 2 a se zb`rci, a se rida, a
347 Istoria ieroglific[ . Vol. II
se ur`\i, a se poci, a se st`lci; 3 a
se str`mba; 4 a se mic=ora.
schimosire, s.f. transformare,
schimbare, metamorfoz[; 2 schi-
monosire; str`mbare; 3 preface-
re, simulare; schimosirea slujbii
simularea ]ndeplinirii unei sar-
cini.
schimosit, adj. schimbat.
schimositur[, s.f. str`mb[tur[;
2 aparen\[; 3 simulare; 4 schim-
bare, transformare.
schiptic, s.m. sceptic; filosofii
schiptici scepticii, filozofii
sceptici.
schipticesc, adj. sceptic, ne]n-
crez[tor, ]ndoielnic, ce \ine de
filozofia sceptic[.
schiptr, s.n. sceptru.
schith, s.m. t[tar.
schizmi, vb. a concepe, a al-
c[tui, a constitui.
schizmire, s.f. alc[tuire, ]ntoc-
mire; 2 schimbare, str`mbare,
figurare, modulare; schizmirea
trupului modularea trupului,
]n jocul pantomimic.
schizmuit, adj. pref[cut, nesin-
cer, simulat (vicle=ugul ascuns =i
dragostea schizmuit[ sufletul in-
tristeadz[).
sc`ncitur[, s.f. l[trat ]ncet.
sc`rnav, adj. sc`rbos, dezgus-
t[tor; fapt sc`rnav fapt[ tic[-
loas[, crim[.
sc`r=net, s.n. sc`r\`it.
sclevesi, vb. a netezi, a polei; 2
a lustrui (arc sclipuit de mar-
mure foarte frumos sclevesit).
sclevesit, adj. netezit, lustruit,
poleit.
sclip, s.n. arc, arcad[ (element
]n arhitectonica oriental[); 2 bol-
t[, ]nc[pere boltit[.
sclipuit, adj. arcuit, boltit.
scoatere de fa\[ prezentare,
etalare.
scocior], vb. a c[uta, a scormo-
ni, a scurma.
scorni, vb. a inventa, a g[si, a
imagina; 2 a afirma lucruri ne-
drepte, neadev[rate, a pune la
cale; 3 a produce; 4 a provoca; 5
a st`rni; 6 a descoperi; 7 a ob\ine,
a realiza; 8 a face s[ rezulte; a s[
~, a se produce, a se ivi, a ap[-
rea; 2 a se declan=a, a se st`rni.
scriitoriu, s.m. autor, istoric.
scrip\, s.n. scripete (t[inuirea
lucrului scrip\ul cor[biii ieste).
scrisoare, s.f. scrisoare, act, doc-
ument; 2 scriere, opera\ia de a
scrie; scrisori ieroglifice=ti
scrieri ieroglifice, scriere exprima-
t[ prin desene animaliere, florale
etc., reprezent[rile av`nd un ]n-
\eles pentru comunicare.
scruntariu, s.n. peninsul[; 2
loc nisipos, pietros la marginea
unei ape (r`u, mare).
scula, a s[ ~ (asupra cuiva), vb.
a se ridica (asupra cuiva); a
348 Dimitrie Cantemir
n[v[li; 2 a porni cu oaste; 3 a
complota.
sculare, s.f. r[scoal[, r[zmeri\[.
scurea, a s[ ~, vb. a se scurge.
scutelnic, s.m. \[ran aflat ]n
slujba domnului sau a unui boier,
pentru care era scutit de bir.
scutitor, s.m. ocrotitor, protec-
tor.
scutura, vb. a discuta, a dez-
bate, a analiza (tot feliul de vo-
roav[ cu d`nsul am scuturat); a
s[ ~, a se scutura, a se cutrem-
ura.
seciuri, s.n. t[ietur[ (de p[-
dure), opritur[, l[st[ri=; 2 baraje
de arbori t[ia\i; 3 palanc[, ]nt[-
ritur[ de trunchiuri de copaci.
seimen, siimen, s.m. seimen,
osta= din corpul de gard[ al
cur\ii domne=ti, ]ndeosebi merce-
nar.
senator, s.m. boier din divanul
domnesc, consilier intim; 2 consil-
ier imperial, ministru.
senten\ie, ~ii, s.f. sentin\[, ade-
v[r, maxim[, adagiu, proverb, zi-
cal[; 2 norm[; 3 cuv`nt de or-
dine, deviz[, lozinc[; 4 sfat; 5 or-
din, porunc[; 6 acuzare, conclu-
zie, hot[r`re judec[toreasc[.
sete, s.f. dorin\[ puternic[.
sfat, s.n. sfat, ]nv[\[tur[, ]n-
demn, consiliere; 2 p[rere, opi-
nie; 3 hot[r`re; sfat ales ma-
xim[, adagiu; sfatul cel de pre
urm[ hot[r`rea final[ (]ntr-o
adunare); sfat de ob=te con-
siliu, dezbatere; 2 consens,
hot[r`re general[.
sfatul a-=i ob=ti a se sf[tui cu
cineva; sfat a sf`tui a com-
plota.
sfatuitur[, s.f. sfat, consiliu.
sfera nest[rii ciclul mi=c[rii per-
manente, grani\ele lumii fenome-
nale; sfera activit[\ii sfera de
manifestare, grani\ele manifes-
t[rii ]n lumea fenomenal[.
sfer[, s.f. sfer[; 2 mers, proces
ciclic, ciclu; 3 limit[, grani\[.
sferesc, adj. sferic, privitor la
sfer[; 2 cosmic; osiia sfereasc[
axul sferei cosmice, axa lumii.
sfetnic, s.m. consilier; 2 boier
din divanul domnesc.
sfigmos (el.), s.n. sfigmos, vena
dup[ care se ia pulsul, artera ra-
dial[.
sfiti, vb. a ar[ta, a dovedi; 2 a
hot[r], a dispune (gloatelor
t[cere =i mie voroav[ sfitesc); 3
a sfatui (de cuvinte adev[rate
gr[itoriu s[ fii te sfitesc); a i s[
~ a i se ar[ta, a i se da semne
(vrajea spre bine ]ncepuse a i s[
sfiti).
sf`r=it, ~uri, s.n. sf`r=it, fine; 2
terminare, ]ndeplinire; 3 rezultat,
urmare; 4 \el, finalilate, 5 moarte,
dispari\ie; la sf`r=itul soarelui
dup[ moartea soarelui, adic[
niciodat[; 6 dec[dere din situa\ie,
moarte social[; sf`r=itul la ce ar
349 Istoria ieroglific[ . Vol. II
ie=i cum se va termina; sf`r-
=itul sf`r=iturilor divinitatea
]n ipostaza de justi\iar al crea\iei.
shim[ (schim[), shimate, s.f.
figur[, procedeu.
shimate (el.), s.f. mimic[; 2 ]n-
f[\i=are, figur[; 3 gest; shimate
filosofe=ti procedee filozofice.
shizm[, shizmat[, ~e, s.f. rup-
tur[, dezbinare.
sicofand, s.m. sicofant, denun-
\[tor, cel care d[ la iveal[ pe r[u-
f[c[tori =i pe criminali; 2 cleveti-
tor, calomniator (din gurile sico-
fandilor s[ te m`ntuie=ti).
sicofandie (el.), s.f. denun\; 2
intrig[, calomnie, clevetire.
siiala, sial[, s.f. sfial[, sfiiciu-
ne, ru=inare, respect deosebit, ti-
miditate; 2 scrupul; 3 team[, fri-
c[; cu mare siial[ cople=it de
team[.
sii, a s[ ~, vb. a-i fi team[, a se
teme, a-i fi fric[, a se ]nfrico=a; 2
a se sfii, a se ru=ina; 3 a-=i pierde
din maiestate, din prestan\[; 4 a
se feri.
sil[, s.f. for\[, putere; 2 tiranie,
asuprire, constr`ngere, abuz ]m-
potriva voin\ei =i libert[\ii; sil[
tir[neasc[ abuz de putere,
nedreptate.
sileav[, silav[, s.f. silab[.
sili, vb. a sili, a ]mboldzi, a zori;
2 a face efort, a munci din greu,
a se str[dui.
siloghismos, siloghism, ~uri
(el.), s.n. silogism, ra\iona-
ment; siloghism ar[t[toriu silo-
gism demonstrativ; siloghism di-
alecticesc silogism dialectic,
silogism discursiv, care serve=te
discu\iilor; 2 silogism logic (spre
deosebire de silogismul retoric);
siloghism ]n=el[toriu sofism;
siloghism ritoricesc silogism
retoric, ra\ionament retoric.
sil\[, s.f. curs[, la\, capcan[ de
prins p[s[ri.
simbathia (el.), s.f. simpatie,
atrac\ie.
simbriie, s.f. leaf[, salariu, pla-
ta muncii executate, retribu\ie.
simcea, s.f. v`rf, coam[, culme;
2 ascu\i=, lam[, t[i=; simceaoa
muntelui v`rful muntelui;
simceaoa min\ii ascu\imea
min\ii, iste\imea, inteligen\a.
simcelos, adj. ascu\it, cu v`rf,
t[ios.
simen\iie, semin\ie, s.f. neam,
familie.
sime\, s`m[\, adj. ]ndr[zne\,
cutez[tor; 2 trufa=, obraznic, aro-
gant.
sime\i, a s[~ vb. a se seme\i, a
se face seme\, a prinde curaj, a
deveni ]ndr[zne\, arogant, 2 a se
]nd`rji.
simfonie (el.), s.f. simfonie; 2
fig. acord, consens.
sgmpaq a, simpatie.
simperazm[ (el.), s.f. concluzie
(la un silogism); 2 apodoz[ (]n
350 Dimitrie Cantemir
logica retoric[, propozi\ia prin-
cipal[ din cadrul unei perioade
condi\ionale), (sim\i, vb.) de sim-
\it de perceput, de cunoscut
prin sim\uri.
sim\ire, s.f. sim\; sim\irea au-
dzului sim\ul auzului, auzul;
2 sensibilitatea, sim\urile, totalita-
tea organelor de sim\, totalitatea
sim\urilor; 3 senza\ie; 4 (la pl.)
senza\ie, ca prim[ etap[ ]n proce-
sul cunoa=terii, treapta senzorial[
]n procesul cunoa=terii (=tiin\a
din pova\a sim\irilor s[ afla); 5
cuno=tin\[ (c[p[tat[ senzorial); 6
luciditate, prezen\[ de spirit, cum-
p[t; 7 sensibilitate sufleteasc[; 8
acuitate senzorial[, reactivitate; 9
receptivitate, ]nregistrare; 10 sta-
re de con=tiin\[, cuno=tin\[, cu-
noa=terea de sine; sim\irile tru-
pului din afar[ (]n opozi\ie cu
sufletul =i activitatea intelectual[)
sim\urile, organele senzoriale;
]nainte m[rg[toarea sim\ire
sim\urile, senza\iile c[l[uzitoare,
sensibilitatea senzorial[ ca punct
de plecare ]n procesul cunoa=-
terii; sim\irile a batgiocuri a
produce iluzii, a iluziona; preste
sim\ire, loc. adv. f[r[ s[-=i dea
seama, f[r[ voie, incon=tient, au-
tomat.
sin, s.n. s`n; 2 pieptul c[m[=ii.
(sine) de la sine, loc. adv. din
proprie ini\iativ[; 2 prin eforturi
personale, f[r[ a recurge la me-
diatori (]n efectuarea unui lucru,
a unei ac\iuni); f[r[ sine, loc. adv.
buimac, incon=tient, f[r[ auto-
control.
sine\, s.n. pu=c[ cu cremene.
singe, s.n. s`nge; 2 crim[, uci-
dere; singe a face, loc. vb. a
omor], a ucide.
singur (decalc dup[ lat. ipse)
pr. pers. de ]nt[rire ]nsu=i, ]n-
s[=i, el ]nsu=i, ea ]ns[=i (singur tu
tu ]nsu\i; singur =ie lui ]n-
su=i; singur pe sine pe el ]n-
su=i; pre singur chiar pe el, pe
el ]nsu=i); 2 propriu, personal
(cu singur[ sabia sa cu pro-
pria sa sabie); adv. numai,
chiar (una =i singur[ ea =i nu-
mai ea; pre singur chiar pe
el); singur a st[p`ni a con-
duce personal, a conduce ]n chip
absolutist; singur cu sine, adv.
de unul singur; singur[ fiin\a
lucrului esen\a ]ns[=i a lucru-
lui, quidditatea (categorie a lo-
gicii aristotelice).
]n singur[tate, adv. de unul sin-
gur; 2 separat, deosebit.
sinhorisin, sinhorisis (sunc-
rhsiz), s.m. dans, 2 d[n\uitor.
sinhorisis ((sunc risiz )), s.f.
iertare.
sinod (el.), s.n. adunare.
sinonim, adj. de acela=i fel,
identic, cu acela=i ]n\eles (prici-
na cu ]ncep[tura sinonime sint).
351 Istoria ieroglific[ . Vol. II
sinul limanului golf, loc de
acostare.
siren[, sirin[, s.f. siren[, fiin\[
fabuloas[ cu cap =i trup de fe-
meie =i coad[ de pe=te.
sirep, adj. iute, n[r[va=, s[lbatic,
ne]mbl`nzit (despre cal).
sirg, s.n. efort, silin\[; 2 grab[;
cu sirg, adv. repede, ]n grab[.
sirgui, vb. a sili; 2 a zori, a gr[bi
(via\a lui a multora moarte sir-
guie=te).
sistatichi (el.), stabilitate.
sistima, s.f. sistem.
siurmea, s.f. colorant de gene,
]n genul rimelului de azi.
slav[, s.f. loc de cinste, treapt[
social[ ]nalt[, demnitate ]n stat,
cinste deosebit[; 2 sl[vire, pom-
p[; 3 m[re\ie, grandoare, renu-
me; cornul sl[vii cornul glo-
riei, prin asem[nare cu cornul
abunden\ei; 4 putere politic[,
]n[l\are social[.
sl[b[nog, adj. f[r[ putere.
sl[biciune, s.f. boal[, sl[bi-
ciune, neputin\[; 2 suferin\[ da-
torit[ boalei, neputin\[; 3 con-
di\ie social[ minor[, putere so-
cial[ slab[.
sl[vi, vb. a pre\ui, a valora, a
cinsti, a l[uda, a glorifica; 2 a ]n-
v[\a, a teoretiza, a demonstra, a
sus\ine; 3 a afirma r[spicat; a s[
~ a c[p[ta prestigiu, glorie, re-
nume, onoare; 2 a se autoapre-
cia, a se l[uda; 3 a afirma r[s-
picat.
slobod, adj. liber; adv. ]n
voie, liber, nestingherit.
slobodzeniie, s.f. libertate; 2
]ng[duin\[, permisiune; 3 u=urin-
\[, lejeritate.
slobodzi, vb. a elibera, a da
drumul; 2 a arunca, a lansa, a
face s[ \`=neasc[; 3 a ]ng[dui, a
permite, a ]ncuviin\a; 4 a da dru-
mul, a l[sa s[ se manifeste; gla-
sul a-=i slobodzi a-=i da dru-
mul la voce, a ]ncepe s[ vorbeas-
c[; a s[ ~ a se arunca, a se
lansa, a se av`nta; 2 a se repezi
(din zbor).
slobodzit, adj. scos (din gur[),
cuv`ntat.
slov[, s.f. semn grafic, liter[.
slugile boiere=ti ciocoimea, ca-
tegorie social[, format[ din \[-
rani, aflat[ ]n serviciul boierimii,
folosit[ pentru str`ngerea biru-
rilor =i pentru ap[rarea persoanei
=i avutului st[p`nilor; slug[
dreapt[ (]n ]n\eles medieval)
servitor credincios, devotat, care
nu tr[deaz[.
slujba a purta, loc. vb. a-=i duce
o sarcin[, a ]ndeplini o respons-
abilitate.
slujb[, s.f. serviciu, ac\iune, ac-
tivitate ]ntreprins[ ]n folosul cui-
va sau ]n folosul societ[\ii; 2 sar-
cin[, rol, func\ie, atribu\ie, res-
ponsabilitate; 3 datorie implicat[
352 Dimitrie Cantemir
de o responsabilitate; 4 (]n ]n-
\eles medieval) serviciu, act de
devotament, fapt[ devotat[ fa\[
de st[p`n; 5 sarcin[, misiune; aju-
tor, binefacere; 7 talent, dar, ]n-
zestrare; slujba epitropiii
demnitatea, func\ia de domn;
slujba ob=tii dreg[torie: 2 sar-
cin[, func\ie public[; 3 atribu\ie,
responsabilitate privind nevoile
popula\iei; slujbele firii daru-
rile naturale; 2 sarcinile fire=ti pe
care le efectueaz[ un animal po-
trivit cu specificul speciei, atri-
bu\iile fire=ti.
sluji, vb. (]n ]n\eles medieval),
a servi, a aduce servicii; a s[ ~
a se servi, a se folosi, a
]ntrebuin\a; 2 a colabora.
slujitor, s.m. o=tean din garda
domneasc[ sau boiereasc[.
slut, adj. ur`t, pocit.
smaragd, s.n. piatr[ semipre-
\ioas[ de culoare verzuie; adj.
de culoarea smaragdului.
smid[, s.m. grindina, piatr[.
sminteal[, s.f. abatere, gre=ea-
l[; 2 stric[ciune, v[t[mare; la cu-
v`nt sminteal[ deplasarea ]n-
\elesului unui cuv`nt, abaterea
de la ideea de baz[ ]ntr-o cuv`n-
tare.
sminti, vb. a strica, a aduce
stric[ciuni; 2 a ]mboln[vi, a
schimba ]n r[u.
sobol, s.m. c`rti\[.
sobor, ~oar[, s.n. adunare; 2
totalitate, unanimitate; ]n sobor
a s[ ob=ti a ajunge cu to\ii la
acelea=i vederi; a se ajunge la un
consens unanim.
sobornic, adj. universal, gene-
ral, 2 ecumenic.
socolan, s.m. =oim; 2 h`rciog;
3 om str`ng[tor.
socoteala dreapt[ judecata
dreapt[, ra\iunea dreapt[, c[l[u-
za etic[ a faptelor.
socoteala loghiceasc[
ra\ionament, silogism.
socoteala pricinii sf`r=itului
ra\iunea cauzal[ a sf`r=itului (]n
existen\[); socoteala sf`r=itului
ra\iunea, motiva\ia sf`r=itului,
(]n existen\[), ra\iunea pentru ca-
re lumea exist[, finalitatea, sensul
existen\ei (ontologie); 2 ra\iunea
finalit[\ii, interesul cunoa=terii
prin prisma scopului; socoteala
vecinic[ ra\iunea nemuritoa-
re, ra\iunea divin[; socoteala vie
ra\iunea nemuritoare, ra\iunea
divin[.
socoteal[, s.f. calcul matematic;
2 ra\iune, ]n\elegere, intelect; 3
chibzuial[, g`ndire, ra\ionare; 4
judecat[, reflectare, ]n\elepciune;
5 imagina\ie, putere de ]nchipuire
(f[pturile =i urdziturile acelea
toat[ socoteala muritorilor cov`r-
=e=te); 6 judecat[, ra\ionament;
7 ra\iune; 8 minte, g`ndire
(acesta ieste din fire cu socoteal[
353 Istoria ieroglific[ . Vol. II
]nalt[); 9 specula\ie pur ra\io-
nal[, nefundat[ pe datele senzo-
riale; 10 teorie, concep\ie, crea\ie
pur ra\ional[; 11 =tiin\[; 12 voin-
\[ ra\ional[; 13 deliberare, liber-
tatea de a hot[r]; 14 g`nd, plan,
inten\ie, obiectiv, scop, preocu-
pare (mintea... de i-au fost bun[,
spre rea socoteal[ i-o ]ntoars[);
15 ra\iune, motiv; 16 calcul,
prevedere, planificare; 17 opinie,
p[rere, idee (]n ce socoteal[ se
afl[ ispitiia); 18 idee c[l[uzi-
toare; 19 ]nv[\[tur[, concluzie,
adev[r rezultat din experien\[;
20 ra\iune intern[, predetermi-
narea divin[ ]n lucruri; 21 ra\iu-
nea divin[, motiva\ia existen\ei,
scopul existen\ei unui lucru (on-
tologie).
a min\ii socoteal[ g`ndirea,
puterea de concep\ie, for\a de
imaginare.
socoteal[ adev[rat[ adev[rata
ra\iune, ra\iunea divin[.
cu socoteal[, adv. rezonabil,
]n\elept, cu chibzuin\[, prev[z[-
tor; 2 nu ]nt`mpl[tor, dintr-o anu-
mit[ ra\iune, cu motiv; cu cea de
ob=te socoteal[ dup[ p[rerea
general[, dup[ opinia general ad-
mis[; pre socoteal[ ra\ional,
organizat, dup[ o concep\ie rig-
uroas[; preste socoteal[ f[r[
s[ g`ndeasc[, f[r[ s[-=i dea sea-
ma, automat, f[r[ participarea
con=tiin\ei; 2 ]mpotriva a=tept[-
rilor, pe neg`ndite; 3 peste m[-
sur[.
socoti, vb. a socoti, a g`ndi, a
judeca; 2 a c`nt[ri, a c`nt[ri lu-
crurile; 3 a pl[nui; 4 a tinde, a as-
pira; 5 a lua ]n seam[, a \ine sea-
ma, a considera; a s[ ~, vb. a
g`ndi, a judeca, 2 a planul; 3 a se
considera.
socotin\[, s.f. socoteal[, calcul,
inten\ie, plan.
socotit, adj. ]n\elept, prudent,
calculat; 2 chibuzit, prev[z[tor.
socotitoriu, s.m. chibzuitor, b[-
nuitor; 2 calculator, socotitor; adj.
care analizeaz[, care c`nt[re=-
te, care reflecteaz[, care adopt[ o
atitudine prev[z[toare, ]n\eleap-
t[.
sofism[, sofismat[, ~ate (el.), s.f.
sofism, ra\ionament ]n=el[tor.
sofistic, s.m. sofist, cel care face
uz de sofisme.
sofistice=te, adv. ]n mod sofistic,
ca un sofist.
soldz, s.m. solz; 2 granul[ a
pielii; soldzi m[run\ei mici
granule ale pielii.
solichizmi, vb. a comite solecis-
me.
solichismos (el.) solecism.
somna, vb. a dormi; 2 a visa.
soroc, s.n. termen, dat[ fixat[.
sor\, s.f. ]nt`mplare; 2 hot[r`re
a soartei; sor\ul firesc fatali-
tate, predeterminismul divin sub
23 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
354 Dimitrie Cantemir
forma legilor =i necesit[\ii natu-
rale =i ca atare previzibile, fatali-
tatea previzibil[; sor\ul n[rocu-
lui soarta, norocul; sor\ul
t`mpl[toriu ]nt`mplarea ]n
via\a omului, neprev[zut[, fatal-
itatea incognoscibil[.
so\ie, s.f. so\, so\ie; 2 tovar[=,
prieten; 3 p[rta=, complice.
spat[, s.f. spate, spinare, =ir[; 2
spad[, sabie lat[.
sp[imos, adj. care se sperie
u=or, sperios; 2 ]nsp[im`nt[tor.
sp[riiat, adj. speriat, ]nfrico=at;
2 care sperie, ]nfrico=[tor (sp[-
riiat vis).
sp[tariu, s.m. comandantul su-
prem al armatei ]n |ara Rom`-
neasc[, boier de divan c[ruia ]i
erau ]ncredin\ate problemele mi-
litare.
spic, s.n. v`rf.
spin, s.n. m[r[cine, la pl.
m[r[cini=; 2 loc plin de spini.
spi\er, s.m. farmacist.
sp`ndzurat, adj. at`rnat.
spori, vb. a avea efect, a avea
succes.
sprijeneal[, s.f. sprijin, ajutor;
2 ]ntre\inere, sus\inere.
sprijeni, sprijini, vb. a sprijini,
a ajuta; 2 a \ine piept, a rezista; 3
a fixa, a imobiliza; 4 a capta, a pri-
mi apele (unei ape curg[toare
mai mici); a s[ ~, vb. a se spri-
jini, a se rezema, a se baza; 2 a se
baza, a se ]ncrede (]n cineva); 3
a-=i duce via\a; 4 a se ]ntemeia
(filosofiia fiziceasc[ ]n =tiin\a lu-
crurilor fiin\[=ti s[ sprijine=te); a-
=i ~ a-=i sus\ine.
sprintini, a s[ ~, vb. a deveni
sprinten, iute, u=or ]n mi=c[ri.
sprintinie, s.f. sprinteneal[, vio-
iciune, agilitate.
spudz[, s.f. spuz[, cenu=a fier-
binte, amestecat[ cu particule de
c[rbuni aprin=i.
spudzi, a s[ ~, vb. a se spuzi, a
se aprinde, a se ]ntinde o ro=ea\[ a
pielii, a se face stacojiu, a se umple
de b[=ici m[runte.
spurcat, adj. murdar, sc`rnav,
necurat, (mai ales ]n sensul mo-
ral); spurcat lucru fapt[ mur-
dar[, necurat[, tic[lo=ie, fapt[
m`r=av[); 2 necinstit, t`lhar; 3 ti-
c[los, m`r=av, josnic, incalificabil
din punct de vedere moral.
spurc[ciune, s.f. fapt[ imoral[
(prin care se ]n\elegea mai ales
curvia).
spu=eca, vb. a st`lci, a zdrobi.
sta (despre un conduc[tor), vb.
a folosi puterea politic[, a se ma-
nifesta sub raportul m[surilor po-
litice.
stare, s.f. ]ncetare, oprire, ]ntre-
rupere (ontologie); 2 stabilitate;
starea de fa\[ prezen\[; stare
]mpregiur circumstan\[, ]m-
prejurare.
stat, s.n. statur[, ]n[l\ime, m[-
rime: statul trupului ]n[l-
355 Istoria ieroglific[ . Vol. II
\imea corpului; 2 trup; staturi
]nalte trupuri ]nalte; 2 stare,
condi\ie (statul vrednicii noastre
]n sam[ nu b[ga\i); 3 dispozi\ie
sufleteasc[; 4 plin[tate, totali-
tate; statul puterii depli-
n[tatea puterii; 2 stare material[,
bog[\ie; 3 pozi\ie, treapt[ social[;
mic=orimea statului locul
ne]nsemnat pe scara social[.
stav[, s.f. gard, ]ngr[ditur[ pen-
tru ocolul unde sta\ioneaz[ o her-
ghelie; 2 herghelie.
stavil[, s.f. baraj mobil pentru
reglarea cursului unei ape; stavi-
la morii construc\ie la morile
de ap[ pentru concentrarea =i ]n-
dreptarea apei spre palete.
st[p`n, s.f. domn.
st[p`nesc, adj. de st[p`n, de
domn; 2 domnesc, ce \ine de
domn ]mp[r[tesc.
st[p`ni, vb. a conduce, a
domni.
st[p`niie, s.f. conducere poli-
tic[, domnie; 2 stat.
st[p`nire, s.f. stat, conducere
politic[, form[ de conducere po-
litic[; 2 putere politic[, putere
politic[ central[, domnie, condu-
cere, institu\ia puterii politice.
st[p`nitor, s.m. domn; =ie st[-
p`nitor, adj. autonom, auto-
crat.
st[p`nitul, s.m. sluga; 2 aser-
vitul.
st[rui, vb. a persevera; 2 a
r[m`ne neclintit, a nu ceda; 3 a
r[m`ne, a persista (toat[ evghe-
niia la muritori ]n lauda numelui
videm c[ s[ st[ruie=te); 4 a tin-
de, a aspira, a n[zui [inima (ji-
g[niilor) totdeauna spre lini=te le
st[ruia].
st[rui, a s[ ~, vb. a r[m`ne, a
persista, a se permanentiza.
st[ruial[, s.f. permanen\[, imu-
tabilitate.
st[ruit, adj. permanent, persis-
tent, de nemi=cat; 2 neschimbat;
3 ne]nlocuit.
st[ruitoriu, adj. perseverent,
tenace; la lucruri st[ruitoriu
perseverent ]n munc[, s`rguin-
cios; 2 constant, neschimb[tor.
st[ruitur[, s.f. stabilitate.
st[t[toriu, adj. permanent, con-
stant, statornic, stabil; v[psele
din fire st[t[toare culori sta-
bile ]n mod natural; la cuv`nt
st[t[toriu statornic ]n cuv`n-
tul dat, ]n angajamente, om de
cuv`nt; 2 stabil, sedentar; ]m-
potriv[ st[t[toriu, s.m. cel ce
st[ ]mpotriv[, du=manul.
steclar, s.m. sticlar, f[uritor de
sticle.
stelesc, adj. de stele, stelar, ce-
resc; stelescul Leu Leul ceresc,
constela\ia Leului, expresie me-
taforic[ pentru Dumnezeu.
steli, vb. a sclipi, a sc`nteia.
356 Dimitrie Cantemir
stem[, s.f. stem[, herb, emble-
m[; 2 cunun[, coroan[, podoab[
imperial[.
stepen[, s.f. treapt[ social[,
rang de boierie; 2 loc pe scara
valorilor (sociale, culturale etc.);
3 grad (]n genere).
stepen[ de cinste treapt[, rang
de boierie; 2 rang de mare boier,
care asigur[ participarea la con-
ducerea =i administra\ia de stat.
stidi, a s[ ~, vb. a se ru=ina.
stidire, s.f. ru=ine, sfial[; 2 team[.
stih, s.n. vers.
stihie, s.f. element, principiu
constitutiv al lucrurilor, substan-
\[ primar[ ]n structura lucrurilor,
dup[ concep\ia materiali=tilor
primitivi; stihiile cele patru
elemente constitutive ale lucru-
rilor, dup[ materiali=tii greci an-
tici: apa, aerul, focul =i p[m`ntul
(la care Aristotel a ad[ugat pe al
cincilea: eterul); stihiia focului
focul ]n ipostaza de element
constitutiv al lucrurilor; 2 focul ]n
ipostaza de for\[ primar[ a naturii;
stihiia hiri=[ elementul pro-
priu cuiva, natura proprie cuiva.
stihotvor\, s.m. poet, versificator.
stihurile de aur versurile de
aur (atribuite lui Pithagora).
stirpie, s.f. sterilitate.
st`bl[, s.f. m[nunchi, buchet,
smoc; 2 ramur[.
st`lciu, s.m. bu=tean, trunchi
(st`lciu st[rp =i f[r[ road[ a fi l-
au ar[tat).
st`lp, ~uri, s.n. st`lp, piatr[,
cruce de morm`nt; 2 cap, ]nceput
(st`lpul voroavii).
st`lpit, adj. ]ncremenit, \eap[n,
]mpietrit, ca un st`lp (la inima
st`lpit[ =i ]mpietrit[...).
st`mp[rare, s.f. potolire, ]n-
muiere, diluare, diminuare; f[r[
st`mp[rare, adv. nepotolit;
2 nesatisf[cut.
st`njen, s.m. unitate tradi\io-
nal[ de m[sur[ la lungime de cir-
ca 2 metri 2,25 metri.
st`rni, a s[ ~, vb. a se porni, a
se dezl[n\ui.
st`rv, s.n. hoit, mort[ciune.
straje, s.f. paz[, veghe.
stram\[, s.f. f`=ie, cr`mpei, bu-
c[\ic[, fire dintr-o \es[tur[ veche;
2 zdrean\[.
stra=nic, adj. cumplit, teribil,
]nfrico=[tor.
strat, s.n. pat, a=ternut.
strataghem[, strataghemat[
(el.), s.f. stratagem[, curs[, tac-
tic[, vicle=ug ]n lupt[ (cu miha-
nii =i strataghemate s[ sluj[sc).
str[jeriu, s.m. paznic, veghetor.
str[juitoriu, s.m. paznic, ve-
ghetor, str[jer; 2 ap[r[tor; adj.
treaz, atent.
str[lumina, vb. a str[luci intens,
a lumina puternic (pe cineva)
a-i revela, a-i descoperi, a-l face s[
]n\eleag[.
357 Istoria ieroglific[ . Vol. II
str[luminare, s.f. str[lucire ma-
re; 2 transparen\[.
str[luminat, adj. str[lucilor,
foarte luminos; 2 distins; 3 foar-
te pur, curat, ne]ntinat.
str[luminos, adj. foarte str[-
lucitor; 2 transparent; 3 translu-
cid.
str[murare, s.f. \eap[, frigare;
2 ]mpuns[tur[, str[pungere, omo-
r`re; 3 imbold, a\`\are.
str[muta, a s[ ~, vb. a se
schimba cu totul, a-=i pierde indi-
vidualitatea, a se preface, a se
metamorfoza; 2 a pleca, a-=i p[-
r[si locul de ba=tin[.
str[mutare, s.f. plecare, schim-
barea locului; 2 izgnanie, izgo-
nire.
strein, adj. str[in, necunoscut;
2 ciudat, straniu, nemai]nt`lnit,
nefiresc, nenatural; strein lucru
fapt[ ciudat[, nemai]nt`lnit[;
3 lipsit, neajutat, neasistat.
strele\, s.m. arca=, s[get[tor; 2
v`n[tor.
strica, vb. a distruge, a nimici.
stricare, s.f. distrugere, sf[r`-
mare; 2 pagub[, prejudiciu; 3
schimbare ]n r[u; stricarea legii
distrugerea religiei, a dogmei;
2 ]nc[lcarea, nesocotirea tradi\ii-
lor, obiceiurilor =i legilor p[m`n-
tului.
str`mb, adj. str`mb, incorect,
necinstit; 2 care ]ncalc[ devota-
mentul (fa\[ de st[p`n, ]n iubire);
3 nelegitim, ilegal; str`mba asu-
preal[ constr`ngere nedreap-
t[, samavolnicie.
str`mb[tate, s.f. incorectitudi-
ne, nesinceritate, falsitate; 2 ne-
dreptate, inechitate, silnicie, ]mpi-
lare.
str`mptoare, s.f. str`mtoare,
ananghie, criz[, nevoie, moment
neprielnic, nenorocire, dificultate;
str`mptoarea vremii perioa-
d[ critic[, ]mprejurare nefavora-
bil[.
str`m\os, adj. str`mt.
str`ncenos, adj. aduc[tor de
tulbur[ri, vr[jma=, du=m[nos.
str`nciuna, vb. a izbi cu pute-
re, a zdruncina.
strunciunare, s.f. zdruncinare,
tulburare, mi=care violent[; 2
zbucium, zbuciumare.
str`nciunat, adj. tulbur[tor;
voroav[ str`nciunat[ dis-
cu\ie care tulbur[; 2 zdruncinat.
str`ns, adj. adunat, comprimat.
str`nsoare, s.f. constr`ngere,
siluire.
strof, ~i, (el.), s.m. repeti\ie ]n
silogistica retoric[, procedeu con-
st`nd ]n reluarea, sub alt[ form[,
a unei demonstra\ii silogistice (cu
scopul de a sofistica adev[rul),
ra\ionament ]n=el[tor, sofism; 2
vorbire iscusit[ =i nesincer[.
strop=i, vb. a terciui, a zdrobi,
a distruge, a strivi (c[lc`nd ]n pi-
cioare).
358 Dimitrie Cantemir
strop=itur[, s.f. zdrobire, stri-
vire, sf[r`mare (prin presiune sau
c[lcare).
strun[, s.f. coard[ (de instru-
ment muzical).
stru\oc[mil[ (el.), s.f. giraf[.
subp[m`ntul, s.n. subsol, re-
giunea de sub fa\a p[m`ntului.
substare, s.f. substrat al lucru-
rilor, substan\[.
sub\iiere, s.f. sub\iere, ascu\ire;
2 =lefuire.
sucman, ~e, s.n. hain[, ]m-
br[c[minte.
sudoare, s.f. transpira\ie; 2 mun-
c[ grea, efort considerabil; sudori
=i durori efort chinuitor, mun-
c[ grea.
sudoros, adj. care produce su-
doare, greu, silnic (sudoroase
ostenituri).
sufereal[, s.f. suferire, ]ndurare;
2 r[bdare, suportare (at`ta ne-
voie nu face nenorocirea cea cu
sufereal[ purtat[).
suferi, vb. a ]ndura; 2 a supor-
ta, a tolera, a trece cu vederea.
suferire, s.f. ]ng[duire, tole-
ran\[.
suferitor, adj. care sufer[, care
]ndur[; 2 rezistent.
suflare, r[suflare, s.f. respi-
ra\ie.
suflet, s.n. suflet, inim[, sensibi-
litate sufleteasc[; 2 idei, g`nduri;
suflet ]n\eleg[toriu ]n\ele-
gere, ra\iune intelectiv[, puterea
de a p[trunde cu judecata, suflet
intelectual (anima intelectualis)
duh s[m[luitoriu (spiritus ratio-
nalis), intelect activ; suflet ne-
priietin du=man, natur[ du=-
m[noas[; ochii sufletului
ochii min\ii, judecata, con=tiin\a
moral[; 2 imagina\ia, puterea de
reprezentare; puterea sufletului
for\a sufleteasc[; 2 sufletul ac-
tiv.
sughi\os, adj. cu sughi\uri.
suire, s.f. urcare, ]n[l\are.
sui=, s.f. sui=, urcu=, potec[ de
munte; f[r[ sui= f[r[ potec[ de
urcat.
suleget, s[leget, suleged, ~edzi,
adj. sub\ire, suplu, delicat,
fragil, zvelt, elegant, ml[dios,
sulimendri\[, s.f. salamandr[.
sumete, vb. a sufleca (m`-
necile), a ]nf[=ura poalele.
sunare, s.f. sunet; 2 accent (]n
fonetic[).
sunet, s.n. zgomot; 2 fo=net; 3
strig[t; 4 r[sunet, ecou; 5 veste,
faim[, v`lv[; 6 timbru vocal.
sup[r, s.n. sup[rare.
sup[rare, s.f. scandal; 2 ne-
drept[\ire.
sup\iia, a s[ ~, vb. a se sub\ia,
a deveni fin, delicat, a se spiritu-
aliza.
sup\iiere, s.f. rafinare.
sup\ire, adj. sub\ire, fin, delicat;
2 rafinat, =iret, viclean.
359 Istoria ieroglific[ . Vol. II
sup\ire, adv. fin, cu fine\e.
supune, vb. a pune dedesubt, a
pune la baz[, a pune sub ochii
sau ]n aten\ia cuiva; 2 a supune,
a ]nvinge; 3 a ascunde, a t[inui;
4 a pune sau a prezenta ceva spre
cuno=tin\[, spre apreciere sau ju-
decare (scara aci am supus).
supune, a s[ ~, vb. a sta sub, a
constitui substratul unui lucru; 2
a se ascunde, a se piti.
supunere, s.f. ascundere, tupil-
are, culcare la p[m`nt ca modal-
itate strategic[); 2 structurare,
condi\ia de substan\[.
supus, s.m. supus, din cei de jos,
om de r`nd; 2 substan\[, substrat
al lucrurilor (ontologie).
supus, adj. umil; 2 culcat la
p[m`nt, ascuns; 2 pus, adus ]n
discu\ie.
surpa, vb. a pr[v[li.
susior, ~ori, s.m. sub\ioar[.
suvac, s.n. sul[ pentru opinci.
strouqo mhloz stru\-c[mi-
l[, giraf[.
+
=ag[, s.f. glum[.
=ar, s.n. culoare, vopsea.
=epeliv, adj. peltic.
=erbet (turc.), s.n. b[utur[ r[-
coritoare preparat[ din zah[r =i
ap[ de trandafir.
=icui, vb. a alinia, a ]n=ira; 2 a
pune ]n linie de b[taie, a organi-
za ]n r`nduri (o armat[); ala-
iurile a =icui a pune trupele
]n linie de b[taie; a s[ ~ a se
a=eza ]n ordine, a se alinia, a se
organiza ]n linie de b[taie.
=icuirea o=tii front, parad[.
=icuire, s.f. ordine, ]n=irare, or-
donare, aliniere, =irag; 2 front,
parad[.
=icuit, adj. poleit, ascuns, fals,
pref[cut; cuvinte =icuite cu-
vinte pref[cute, anume f[cute pen-
tru a ]n=ela, a induce ]n eroare.
=ifariu, s.m. am[gitor, ]n=el[tor,
escroc; la origine: geamba=, ne-
gustor de cai =i mijlocitor ]n v`n-
z[ri de cai.
=ipot, s.n. izvor silit s[ curg[ pe
jgheab de lemn.
=ipuri, vb. a merge furi=`ndu-se,
a se strecura, a se introduce pe
nesim\ite, a se furi=a.
=irloi, ~oaie, s.n. =iroi, dung[,
de lichid, care se scurge.
=irui, vb. a ]n=ira, a construi unul
dup[ altul, a construi ]n num[r
mare; 2 a descrie cu am[nuntul,
a ]n=ira; a s[ ~, vb. a se ]n=ira,
a se a=eza ]n flanc.
=oarece mare, s.m. =obolan,
guzgan.
=opron, s.n. ad[post pentru vite.
=oreca, =orec[i, vb. a adulme-
ca, a v`na =oareci.
=p`rcui, vb. a sp`rcui, a terciui,
a zdrobi; 2 a ]mpr[=tia, a risipi
360 Dimitrie Cantemir
(mrejile ]n toate p[r\ile le sp`r-
cui).
=tergere, s.f. anulare, suprima-
re; de tot =tergere anihilare,
nimicire.
=tiin\[, s.f. =tiin\[, cunoa=tere,
totalitatea cuno=tin\elor, filozofie;
2 ]ncuno=tin\are, avertizare,
anun\are; a lucrurilor =tiin\[
cunoa=terea lucrurilor, a fenome-
nelor sensibile, =tiin\a ]ntemeiat[
pe cunoa=terea lumii palpabile;
=tiin\a celor preste fire me-
tafizica (]n sens aristotelic);
=tiin\a firii =tiin\ele naturii,
filozofia naturii; =tiin\a fiziogno-
masc[ fiziognomia, =tiin\a ce
pretinde cunoa=terea omului du-
p[ tr[s[turile fizicului s[u; =tiin\a
g`ndului logica; =tiin\a lu-
crurilor fiin\[=ti filosofia fizi-
ceasc[, filozofia naturii; =tiin\a
rea con=tiin\a propriilor f[-
r[delegi, mai denainte =tiin\[
precunoa=tere, pre=tiin\[, preve-
dere; proast[ =tiin\[ cunoa=-
tere superficial[; de toat[ =tiin\a
gol, loc. adj. care nu-=i poate
explica, care nu poate da nici o
explica\ie sau solu\ie la o proble-
m[; preste =tiin\[, loc. adv. din
necunoa=tere, din ne=tiin\[; pres-
te toata =tiin\a pe neg`ndite,
pe nea=teptate.
=tiubeiu, ~eie, s.n. stup.
=tiupire, =tiupitur[, s.f. scui-
pare, scuip[tur[.
=ugui, vb. a glumi, a se distra.
=uier, s.n. fluier, caval.
=ur[, s.f. staul, saivan; 2 cocin[
de porci.
=uv[ial[, s.f. =ov[ial[, temere,
fric[; 2 cotitur[, =erpuire; 3 vicle-
nie; g`nduri de =uv[ial[
g`nduri viclene.
=uv[i, vb. a se strecura de ur-
m[ritori, a merge sinuos, ]ntor-
tocheat, a merge ]n cotituri.
=uv[it, adj. ]ntortocheat, sinuos,
=erpuitor.
=uv[itor, adj. =ov[itor, =o-
v[ielnic (din calcul); 2 viclean,
=iret, posesor al artei de a ]n=ela,
de a duce ]n eroare.
=uv[itur[, s.f. cotitur[, ]ntor-
tochere, mers sinuos; 2 discu\ie
sofistic[, nesincer[, viclean[, cu
scopul de a ]n=ela.
=uv[i\i, s.n. ]ntortochieri, si-
nuozitate, =erpuiri.
T
tabl[, s.f. list[, catalog (din ta-
bla neamului... am ras-o); 2 su-
prafa\[, ]ntindere (tot o tabl[ de
zmaragd mereie a fi s[ p[rea).
tagm[, s.f. treapt[ social[, cate-
gorie social[.
tain[, s.f. tain[, secret; de tai-
n[, adj. tainic, secret; pre tai-
n[, adv. ]n secret, ]n particular,
confiden\ial.
tainic, adj. tainic, ascuns, secret;
361 Istoria ieroglific[ . Vol. II
2 care t[inuie=te, care acoper[,
t[inuitor, care de\ine un secret.
taini\[, s.f. ascunzi=, ascunz[-
toare, loc secret.
tair, (arab.) zbur[toare.
talant, s.m. moned[ antic[
greac[ de o sut[ de drahme.
talh`sciu (turc.) referendar,
slujba=, care avea ]n sarcin[ cores-
ponden\a de stat ]n Imperiul Oto-
man.
talp[, s.f. funda\ia la casele din
b`rne (sinonim cu temelie la
cl[dirile de zid).
tartar (el.), s.n. iad, loc de pe-
depsire pentru p[c[to=i, ]n con-
cep\ia cre=tin[.
t[c[tor, adj. t[cut, care tace.
t[cea, vb. a t[cea; 2 a l[sa ne-
descoperit, a l[sa nevestit, a l[sa
nepopularizat.
t[ciune, s.m. bucat[ de lemn
carbonizat[ de foc.
t[g[dui, vb. a refuza.
t[m[duire, s.f. vindecare.
t[riie, s.f. putere; 2 constr`n-
gere, arbitrariu, samavolnicie.
t[rime, s.f. putere, t[rie, solidi-
tate (t[rimea argumenturilor ]l
sp[riia).
t[un, s.m. t[un, insect[ dipter[
care se hr[ne=te cu s`ngele vite-
lor mari.
t`lc, ~uri, s.n. t`lc; 2 interpre-
tare, exegez[.
t`lcui, vb. a t`lcui, a t[lm[ci, a
traduce; 2 a interpreta, a descifra.
t`lcuire, s.f. traducere, tran-
spunere; 2 descifrare, clarificare,
l[murire; 3 interpretare.
t`lcuitoriu, adj. t[lm[citor, tra-
duc[tor, exeget; 2 dezleg[tor de
taine, de ]n\elesuri sau adev[ruri
ascunse; 3 g`nditor, filosof, cer-
cet[tor; a firii t`lcuitor,
t`lcuitor al firii cercet[tor,
filozof al naturii, filozof fizic; 2
filozof pitagoreic (]n ipostaza de
dezleg[tor al tainelor existen\ei).
t`mp, adj. neascu\it, bont; 2
prost, t`mpit, ne]nv[\at.
t`mpi, vb. a toci; a s[ ~ a se
toci, a se bonti; 2 a se mic=ora, a
se sl[bi, a pierde din acuitate (un
sim\); 3 a orbi.
t`mpen[, s.f. t`mpin[, timpan,
tob[.
t`mpina, vb. a ]nt`mpina, a ie=i
]naintea, ]n calea cuiva.
t`mpla, a s[ ~, vb. a se ]n-
t`mpla, a avea loc, a se petrece.
t`mplare, s.f. ]nt`mplare; 2
circumstan\[, ]mprejurare; 3 oca-
zie, prilej; 4 accident, ]nsu=ire
]nt`mpl[toare, neesen\ial[ a unui
lucru, nedefinitorie (logic[);
t`mpl[ri de n[prasn[ ]n-
t`mpl[ri, situa\ii nea=teptate, ne-
prev[zute (de obicei nenorocite,
critice); cu t`mplare, adv. din
]nt`mplare, pe nea=teptate.
t`mpl[, s.f. osul temporal, t`m-
pla.
362 Dimitrie Cantemir
t`mpl[tor, adj. ]nt`mpl[tor, ac-
cidental.
t`mpl[toresc, adj. ]nt`mpl[tor.
t`nd... t`nd, adv. c`nd... c`nd.
t`ngui, vb. a jelui, a v[ic[ra; a
c[ina.
t`nguios, adj. t`nguitor, jeluitor,
harmonie t`nguioas[ armo-
nie elegiac[.
t`rg, s.n. t`rg, cetate.
t`r`i, a s[ ~, vb. a se prelungi
(]n timp), a trena; boala a s[
t`r`i a trena boala.
t`r`ietoare, s.f. t`r`toare (nu-
me impropriu dat de Cantemir
patrupedelor).
t`rvele=te, s.f. loc c[lcat ]n pi-
cioare, cu vegeta\ia strivit[, f[cut[
una cu p[m`ntul.
tefterdar, defterdar, (turc.), s.m.
birar, str`ng[tor de biruri ]n
Imperiul Otoman.
temeiu, s.n. baz[, fundament; 2
hot[r`re, statornicie; 3 ]ncredere;
4 \el, scop; de temeiu, adj.
real, adev[rat; pe care te po\i ba-
za, pe care-l po\i lua ]n conside-
rare.
temelie, s.f. baz[, fundament; 2
r[d[cini.
temere, s.f. team[, temere, sus-
piciune, gelozie.
temperament, s.n. fire, tempe-
rament.
tersana (turc.), s.f. arsenal de
marin[, loc folosit =i ca ]nchisoare
portuar[, destinat[ muncii for\ate
pentru sclavi =i condamna\i.
tesl[, s.f. cioplitoare (unealt[ de
t`mpl[rie).
rroz ]ndr[zneal[, brava-
d[; 2 ]ncredere.
theatru, s.n. teatru; 2 adunare,
asisten\[, mul\ime str`ns[, lume
(]n genere).
theofovie (el.), s.f. team[ de
Dumnezeu.
theologhicesc, adj. teologic, ce
\ine de teologie.
theologhie, s.f. teologie.
theorie, s.f. teorie, adev[r teo-
retic, surs[ de adev[ruri; 2 ideo-
logie.
therapevtis (el.), cel ce ]mpac[,
cel ce aduce odihn[; 2 t[m[dui-
tor, vraci.
therinos (el.), adj. de var[, v[-
ratic.
thron (el.), s.n. tron, scaun
domnesc.
tic[ial[, s.f. nelini=te, tensiune
sufleteasc[.
tic[it, adj. nenorocit, nec[jit, su-
p[rat; 2 s[rman, vrednic de pl`ns.
tic[los, adj. tic[los, m`r=av; 2 s[-
rac, s[rman, biet, umil; 3 nenoro-
cit, peste care a c[zut o nenoro-
cire, o n[past[, ajuns ]ntr-o situ-
a\ie grea, n[p[stuit de soart[; 4
nefericit; 5 demn de pl`ns, demn
de mil[.
tic[lo=iie, s.f. nenorocire, n[-
past[, suferin\[, chinuri; 2 stare
363 Istoria ieroglific[ . Vol. II
deplorabil[, de pl`ns, s[r[cie,
nevoie, situa\ie grea.
ticneal[, s.f. lini=te, pace, tihn[.
tidv[, s.f. craniu, \east[.
timpina, vb. a ]nt`mpina, a ie=i
]n cale.
tin[, s.f. mocirl[, noroi.
tindi\[, s.f. mic antreu la casele
\[r[ne=ti.
tipar, s.n. form[.
tip[ri, vb. a imprima, a tran-
spune, a turna; 2 a ]ntip[ri, a ]n-
registra, a fixa (g`ndul a
ascunsului inimii nici chip, nici
floare are... f[r[ numai c`nd icoa-
na ]n cuvinte sau ]n lucruri ]=i ti-
p[re=te).
tip[rit, adj. scris, desenat, zu-
gr[vit, pictat; 2 aplicat, ]ntip[rit,
imprimat, turnat.
tip[ritoriu, s.m. turn[tor (de
metal ]n tipare, ]n forme), meta-
lurgist.
tiran, s.m. asupritor; 2 criminal,
uciga=.
tiranie, s.f. st[p`nire abuziv[,
nedreapt[; 2 cruzime, ferocitate.
tir[nesc, adj. tiranic.
tir[ne=te, adv. cu tiranie, ne-
drept, silnic, samavolnic; 2 cu cru-
zime, f[r[ mil[.
tir[ni, vb. a domni tiranic.
titul, s.n. titlu; 2 nume.
titulu=, s.n. titlu, titulatur[.
tiz, s.m. persoan[ care poart[
acela=i nume cu alta; 2 semen.
toaps[c, s.m. otrav[, venin, toxin[.
toci, vb. a ascu\i.
(tocma) de-a tocma, adj. egal,
de aceea=i calitate sau m[rime;
adv. de aceea=i ]n[l\ime, p`n[
la acela=i nivel.
tocmal[, s.f. ]ntocmire, alc[tui-
re, organizare, ordonare; 2 obli-
ga\ie, stipula\ie, condi\ie ]ntr-o
conven\ie; 3 parad[, ordine de
parad[, pomp[; 4 calcul, plan,
planificare; 5 ]n\elegere, conven-
\ie.
tocmal[ de oaste organizarea
o=tirii; tocmal[ de pace con-
di\ii de pace; tocmal[ ]nainte
m[rg[toare plan, schem[ c[-
l[uzitoare, principiu director.
tocmi, vb. a ]ntocmi, a or`ndui,
a ordona, a organiza, a disciplina;
2 a statornici; 3 a da o form[, a
configura; 4 a alc[tui, a constitui;
5 a potrivi, a alc[tui ceva dup[
anumite reguli; a s[ ~ a pl[-
nui, a pune la cale, a aranja lu-
crurile, a proiecta; 2 a se potrivi,
a se asem[na.
tocmit, adj. organizat, ordonat,
clar, creat dup[ reguli; 2 potrivit,
me=te=ugit, ticluit (voroav[ toc-
mit[).
tocmire, s.f. potrivire, armoni-
zare; 2 ordine, echilibru.
tocmitor, adj. alc[tuitor.
topi, vb. a ]nmuia; a s[ ~, a
suferi de sete.
topicesc, adj. de loc, localnic; 2
autohton, local.
364 Dimitrie Cantemir
tops[cos, adj. sufocant, greu
mirositor, otr[vitor.
topsica, vb. a otr[vi.
topsicat, adj. otr[vit.
tot, adj. ]ntreg; pron. orice,
fiecare, acela=i; tot ]ntr-un p`n-
tece ]n acela=i p`ntece; nu tot
stomahul nu orice stomac.
totdeodat[, adv. dintr-o dat[,
]ntr-o clip[, pe nea=teptate; 2 ]n
acela=i timp, concomitent; 3
prompt, imediat.
tractate, s.n. tratative; tracta-
tele de pace tratativele de pa-
ce.
trage, vb. a scoate, a trage; 2 a sili;
3 a t`r]; 4 a implica (]ntr-un pro-
ces); 5 a inspira, a trage aer ]n
piept; 6 a c`nt[ri, a avea greutate;
7 a trage, a ]ndura, a lua asupr[-
=i, a p[\i, a p[timi, a suferi (adesea
cu sensul de a suferi o pedeaps[);
8 a trasa, a asigura linia dreapt[
pe verticala zidului; a s[ ~ a
se trage, a se ]ndrepta c[tre.
tragere, s.f. ]ndemn, impuls; 2
p[\anie, pericol, via\[ grea; 3 c`n-
t[rire, greutate; 4 executarea cu
ardoare a unei activit[\i;
tragerea cuvintelor discu\ii,
tratative.
traghelaf capr[-cerb, antilop[;
2 fiin\[ imaginar[ alc[tuit[ din \ap
=i elefant; 3 nonsens, absurditate;
traghelaful chitelii, ar ]nsemna
traghelaful judec[\ii, absurditate
logic[. Numele a fost inventat de
Aristotel pentru a demonstra c[
despre un nume fictiv nu se poate
da o defini\ie de esen\[, ci numai
una nominal[ (Aristotel, Analit-
ica secund[, II, 7,92 b); traghe-
laful firii ]mbinarea dintre un
\ap =i elefant pe care Cantemir o
vedea ]ntrupat[ ]n Stru\oc[mil[,
vr`nd s[ insinueze absurditatea =i
fic\ionalitatea unei asemenea ]m-
bin[ri.
traghicesc, tragodicesc, adj.
tragic, care inspir[ mil[, compa-
siune.
tragodic, s.m. c`ntec trist, sf`-
=ietor, c`ntec de jale.
tr[ctui, vb. a trata, a duce trata-
tive, a negocia; 2 discuta, a se
consf[tui, a se consulta.
tr[g[na, vb. a dura, a se men-
\ine, a continua; 2 a t[r[g[na, a
]nt`rzia.
treab[, s.f. lucrare necesar[,
activitate util[; 2 necesitate; de
treab[, adj. folositor, util.
trece, a s[ ~, vb. a se vesteji, a
]mb[tr`ni.
trece, vb. a trece; 2 a deveni, a
se transforma; 3 a trece cu ve-
derea, a nu avea ]n vedere, a uita;
izb`nda nu vor trece nu vor
l[sa nepedepsit; 4 a dep[=i, a tre-
ce peste, a ]ntrece m[sura; a firii
sale hotar[ a-=i trece a-=i de-
p[=i limitele impuse de natura sa
proprie, a-=i ]ng[dui mai mult de-
365 Istoria ieroglific[ . Vol. II
c`t ]i ]ng[duie cerin\ele naturale;
a s[ ~ a se termina.
treci, s.n. anus (puii ohendrii
prin treci ]m ies).
trebuin\[, s.f. nevoie, necesi-
tate.
trebuitor, adj. necesar.
trec[tor, adj. trec[tor, muritor,
perisabil, coruptibil.
trecere, s.f. umblare; 2 favor.
tremur, s.n. cutremur; 2 spasm,
convulsie.
tremura, vb. a se cutremura.
tremur[tor, adj. tremur[tor, vi-
brant, emo\ionat.
tremuros, adj. tremur[tor, f[r[
stabilitate, nesigur.
trezviie, s.f. trezie, stare de tre-
zie, de=teptare din somn.
trigon (el.), s.n. triunghi.
tripod, tripos (el.), s.n. trepied.
tr`ntor, s.m. masculul albinelor
(]n caracterologia produc\iilor
populare trece ca un simbol al le-
nei =i parazitismului).
troahn[, troajn[, s.f. troahn[,
guturai; 2 flegm[; 3 epidemie (de
grip[).
trop, ~uri (el.), s.n. figur[ de
stil, stil figurat, const`nd ]n ]ntre-
buin\area unui cuv`nt ]ntr-un
sens diferit de cel obi=nuit. Prin-
cipalii tropi: metafora, metoni-
mia, sinecdoca; tropuri rito-
rice=ti figuri de stil, procedee
retorice.
tropic, s.n. tropic; tropicul hi-
merinos tropicul de iarn[, tro-
picul Capricornului; tropicul
therinos tropicul de var[, tro-
picul Racului; adj. tropic, ce
\ine de tropice.
tropicesc, adj. tropic, stilistic, ce
\ine de tropuri, de figuri de stil,
de ornamente oratorice.
trop=i, vb. a c[lca, a c[lca cu
zgomot, a zdrobi, a strivi, a terci-
ui, a face s[ p`r`ie prin c[lcare.
trud[, s.f. trud[, munc[ grea,
efort.
trul[, s.f. turl[, turn.
trunchi de meserni\[ bu=tean
de m[cel[rie.
trup, s.n. trup, corp; 2 materie;
3 con\inut; 4 corp, ]n ]n\eles de
element, stihie (ontologie); tru-
pul firesc (t jusi on sma )
corpul fizic; trupul istoriii
con\inutul istoriei; trupuri
cere=ti corpuri cere=ti, astre;
trupuri de stihii materie sti-
hial[, materia ca substrat al lu-
crurilor, elemente ultime.
tufos. adj. stufos, des.
tulburare, s.f. agita\ie, neo-
r`nduial[, dezordine; 2 ]nvr[j-
bire; duh de tulburare dia-
volul (]n ipostaza de ]nvr[jbitor al
oamenilor).
tulburat, adj. tulburat; 2 care
tulbur[, care sperie (tulburat
vis).
366 Dimitrie Cantemir
tumpina, a s[ ~, vb. a se ]nt`lni
(din ]nt`mplare).
tun, s.n. tunet, tr[snet.
tupila, a s[ ~, vb. a se ascunde,
a se piti.
turm[, s.f. roi (de albine).
tus[ros, adj. cu tuse, din tu=it.
|
\ar[, s.f. \ar[, mo=ie str[mo-
=easc[; 2 poporul, cei mul\i.
\arin[, s.f. ogor.
\[pini, vb. a deveni tare, v`rtos,
viguros, voinic, robust, puternic
(l`ngedul s[ \[pine=te).
\[r[monie, \eremonie, s.f. ce-
remonie, ceremonial, practic[
uzual[, ritual; 2 formul[ de poli-
te\e; \[r[monii politice=ti
formule, purt[ri politicoase (cu
chipuri filosofe=ti =i \[r[monii po-
litice=ti ]nainte adulmec`nd pur-
ceas[).
\[rm, ~uri, s.n. mal, margine
de r`p[; \[rmurile malului
marginile r`pei.
\[rmuros, adj. r`pos.
\[rn[, s.f. \[r`n[, p[m`nt; 2
praf, pulbere; 3 trup, materie bio-
logic[ (]n ]n\eles biblic).
\`nc, s.m. pui (de animal, de
s[lb[ticiune).
\enchiu, s.n. \anc, limit[, hotar,
cap[t, punct terminus; 2 sf`r=it,
fine; 3 \el, \int[, scop; la ~, la
momentul potrivit (cuvinte toc-
ma la \enchiul adev[rului dus[ =i
nemerite); \enchiul sf`r=itului
punctul terminus ]n existen\[,
vremea sf`r=itului ]n existen\[.
\idel[, s.f. s[geat[ (din smice-
lele \idelelor... sc[pau); 2 pamflet.
\ievie, s.f. \eav[.
\iitoriu, s.m. domn, conduc[tor,
singur de sine \iitoriu auto-
crat, monarh absolut.
\ine, vb. a \ine, a ocupa, a avea;
2 a cuprinde, a se ]ntinde; 3 a sim-
patiza, a iubi; a s[ ~ a se con-
sidera, a se socoti, a se da drept;
2 a se al[tura, a sta ]n jurul cui-
va, a evolua ]n jurul cuiva; a-=i ~
a se men\ine, a-=i men\ine, a
r[m`ne la fel, neschimbat.
\inere ]n nemic[ desconside-
rare, dispre\.
\int[, s.f. \int[, centru, punct
central, 2 obiectiv.
\irc[lam, s.n. cerc, circumfe-
rin\[ (geometrie); 2 ]ngr[dire, ]n-
gr[ditur[, ]ncercuire; 3 l[untru,
interior; 4 ciclu, perioad[; \irc[-
lam ceresc circumferin\a cere-
asc[; 2 orbit[ (astronomie), drum
planetar; \irc[lamul hotarelor
perimetrul grani\elor; \irc[-
lamul lunii orbita lunii (Can-
temir vorbe=te ]n termenii astron-
omiei tradi\ionale ptolemeice, or-
bit[ ]nsemn`nd =i cerul cut[rei
sau cut[rei planete); \irc[lamul
min\ii cercul con=tiin\ei, con-
=tiin\a, cercul cunoa=terii; 2 lucidi-
367 Istoria ieroglific[ . Vol. II
tate, st[p`nire de sine; din \ir-
c[lamul min\ii ]i izgoniia ]i
scotea din s[rite, ]i f[cea s[-=i pi-
ard[ cump[tul.
\ircumstan\[, ~ii, s.f. ]mpre-
jurare, circumstan\[; 2 condi\ie.
\irulic, s.m. vraci, chirurg em-
piric, medic de campanie.
\istui, vb. a striga cuiva \ist
pentru a t[cea, pentru a cere li-
ni=te (cine \istuie=te, nu =ie, ce
altuia... a t[cea ]i porunce=te).
\i\ii, vb. a c`nta (un greiere).
U
ucinic, s.m. ucenic, ]nv[\[cel,
=colar; 2 student, audient (la Aca-
demie).
uleu, s.m. uliu.
ului, vb. a uimi, a z[p[ci, a bui-
m[ci, a n[uci; a s[ ~ a se
uimi, a se mira, a r[m`ne perplex;
2 a-=i pierde controlul, lucidita-
tea, cump[tul; 3 a-=i pierde min-
\ile, a-=i pierde ra\iunea; min\ile
a s[ ului a-=i pierde contro-
lul, a-=i pierde cump[tul, a nu mai
=ti ce este de f[cut.
uluire, s.f. uimire, confuzie.
umedzal[, s.f. umezeal[; 2 li-
chid.
umilin\[, s.f. smerenie, atitu-
dine umila, plin[ de respect =i de
sentimentul supunerii.
(una) a s[ face una (cu ceva),
loc. vb. a deveni asem[n[tor,
identic; 2 a se unifica, a se integra.
und[, s.f. ap[ ]n clocot; la pl.
valuri.
undelemnos, adj. unsuros, lu-
nec[tor; 2 care se strecoar[, insi-
dios, perfid, =iret.
unghi, ~uri, s.n. col\.
ura din fire, ur[ciunea din fire
contradic\ia din natur[, anta-
gonismul din lucruri (ontologie).
(urca) a s[ urca ]n capul cuiva,
expr. vb. a se obr[znici, a spec-
ula, a profita de bun[tatea cuiva;
]n capul altora a s[ urca a
se a=eza ]n fruntea vie\ii sociale;
]n spatele cuiva a s[ urca a
profita de munca cuiva, a se l[sa
hr[nit =i ]ngrijit de cineva, a pa-
razita pe cineva.
urduros, adj. puchinos, nes-
p[lat la ochi, murdar, plin de ur-
dori.
urdzal[, s.f. urzeal[; 2 urzire,
proiect, ]nceputul unei lucr[ri; 3
scheletul unei construc\ii (urdza-
la casii).
urdzitur[, s.f. lumea ca produs
al crea\iei divine; 2 proiect, plan,
schi\[, schem[; 3 construc\ie,
structur[ (de obicei arhitecto-
nic[).
(urechi) ]n urechi a s[ suna, loc.
vb. a-i veni la ureche, a auzi.
368 Dimitrie Cantemir
(audzitoriu) urechi drept audzi-
toare urechi c[rora le place s[
aud[ numai adev[rul =i dreptatea.
urgie, s.f. pedeaps[ divin[; 2
nenorocire, calamitate; 3 m`nie,
furie, r[zbunare; cu urgie, adv.
cu ur[, cu furie oarb[ (alimen-
tat[ de ur[).
urgisi, vb. a ]nl[tura, a ]nde-
p[rta, a alunga, a izgoni, a lipsi pe
cineva de considera\ie sau de
drepturi, a \ine pe cineva departe
de tot binele; 2 a se r[zbuna, a
persecuta.
urgisit, adj. pedepsit, ]nl[turat
de la fericire, izgonit din drepturi.
uric, ~e, s.n. document de pri-
vilegiu emis de cancelariile dom-
ne=ti din Moldova.
uricariu, s.m. uricar, scriitor de
urice, scrib, secretar de cancelarie
domneasc[.
ur`cios, adj. moroc[nos, t[cut;
2 ur`t; 3 necuviincios, de ne-
suferit, insuportabil, intolerabil.
ur[ciune, s.f. ur[, ceart[, vraj-
b[; 2 fapt[ ur`t[, imoralitate; 3
opozi\ie, antagonism (ontologie).
urmare, s.f. consecin\[, rezul-
tat; 2 evolu\ie, desf[=urare, dez-
voltare, curgere (a firii urmare).
urm[, s.f. urm[; 2 imprimare,
pecetie; 3 semn; de pre urm[,
adj. urm[tor, care urmeaz[; 2
ultim.
urm[tor, adj. care ascult[ sau
urmeaz[ o porunc[, ]ndeplinitor
al unei porunci; 2 discipol, parti-
zan, sectator; 3 urma=, mo=tenitor,
(pre acela urm[toriu =i mo=te-
nitoriu epitropiii.... s[-l priimim).
urni, vb. a mi=ca din loc.
uscat, s.n. p[m`nt.
u=eriu, s.m. u=ier, demnitar de
]ncredere la curtea domneasc[.
u=tiurmurg (arab.) c[mil[-pa-
s[re.
V
va, vb. pers. III, sg. vrea, voie=te.
(valoma) de-a valoma, loc. adv.
]mpreun[, de-a valma, ]n co-
mun, la un loc.
varg[, s.f. nuia, creang[ t`n[r[,
ml[di\[.
varia (el.), s.f. accent grav.
vart[, (pol.), s.f. cas[ de paz[,
arest; 2 straj[, paz[.
varvar, adj. str[in, barbar, de alt
neam; 2 necioplit.
varvarismos (el.) barbarism (]n
limb[.)
varvarizmi, vb. a vorbi o limb[
barbar[, str[in[, ne]n\eleas[.
vas, ~e, (~uri), s.n. vas, reci-
pient; 2 artere; 3 organe ale apa-
ratului digestiv; 4 corabie; vase
priimitoare aparatul digestiv.
vatologhie (el.), s.f. specie de
poezie ]n care versurile se repet[
invers =i simetric, glos[.
v[di, vb. a descoperi, a demas-
ca; 2 a eviden\ia, a reliefa; 3 a
ar[ta, a demonstra, a dovedi; 4 a
369 Istoria ieroglific[ . Vol. II
scoate la lumin[, a face s[ fie cun-
oscut, a populariza; a s[ ~ a se
ar[ta, a se dovedi, a se descoperi.
v[era, a sa ~, vb. a se v[ita, a
se v[ic[ri, a se pl`nge, a se pl`nge
cu glas tare.
v[paie, s.f. flac[r[ mare =i do-
goritoare; ]nfocat[ v[paie foc
intens.
v[psea, v[psal[, s.f. vopsea,
culoare.
v[rsa, vb. a turna, a umple o
form[ cu metal fluid (chip de
bodz... ]n metal v[rsat.).
v[rsare, s.f. turnare (]n forme);
v[rsare de tot rev[rsare,
n[boire.
v[rsat, s.n. opera\ie de turnare,
turnat; adj. turnat (]n forme);
icoane de argint =i de aur pline
v[rsate portrete turnate din
argint, =i din aur masiv.
v[rs[toriu, s.m. turn[tor, me-
talurgist, artist care cunoa=te teh-
nica turn[toriei.
v[rs[tur[, s.f. v[rsare, con-
fluen\[, unirea apelor; 2 calom-
nie, insult[.
v[zduh, s.n. aer.
veac, ~uri (~eci), s.n. epoc[,
etap[ ]ntins[ ]n istoria omenirii; 2
epoca actual[ a istoriei omenirii ]n
rela\ie cu cea dup[ sf`r=itul lumii
(]n concep\ia cre=tin[).
v`lf[, s.f. v`lv[, veste, renume,
celebritate, glorie; v`lfa st[p`-
nirii gloria de a fi domn.
v`na, vb. a v`na; 2 a dob`ndi,
a ob\ine.
(v`nat) v`natul a dob`ndi a
prinde, a captura v`natul.
v`n[, s.f. mu=chi, tendon; lipsa
vinelor lipsa puterii fizice.
v`n[toare, s.f. v`n[toare; 2
v`nat, prad[,
v`ndz[toriu, adj. tr[d[tor, 2
v`nz[tor, denun\[tor, delator;
priietin v`ndz[toriu om ca-
re folose=te prietenia cu scopul
de a denun\a.
v`ndz[tur[, s.f. m[rturisire,
demascare, denun\; 2 descoperi-
re, dest[inuire.
v`nsl[, s.f. v`sl[, ram[.
v`nsli, vb. a v`sli,
v`nturi, s.n. pl. puncte cardina-
le.
v`nturos, adj. care v`ntur[; 2
care amestec[ lucrurile.
(v`r] ) una sub alta v`r`te
]mpletite.
v`rsta, vr`sta, vb. a colora, a
p[ta, a ]mpestri\a cu diferite cu-
lori, a ]nv`rsta, a v[rga, a dunga.
v`rtej, s.n. v`rtej, mi=care circu-
lar[ sau spiralat[, ciclu; 2 h`rzob.
v`rtejiie, s.f. ]nv`rtire, rota\ie,
mers circular, mi=care de rota\ie
(astronomie).
v`rtejirea \irc[lamurilor cere=ti
mi=care orbital[ (astronomie).
v`rtoap[, v`rtop, ~oape, s.n.
cr[p[tur[, eroziune ad`nc[,
24 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[ . Vol. II
370 Dimitrie Cantemir
groap[ mare s[pat[ de ap[, r`p[,
v[g[un[, ad`ncitur[; de v`r-
toap[ adj. r`pos, cu v[g[uni.
v`rtos, adj. tare, solid, dur, pu-
ternic, rezistent; adv. cu pu-
tere; 2 f[r[ gre=, radical; mai
v`rtos, adv. mai ales, mai cu
seam[, cu deosebire.
v`rtute, s.f. t[rie, vigoare, pu-
tere, for\[; 2 capacitate, for\[
combativ[, energie; 3 via\[, for\[
vital[; 4 calitate, ]nzestrare;
v`rtutea fireasc[ puterea,
for\a fizic[, for\a trupeasc[, natu-
ral[ (]n opozi\ie cu for\a min\ii,
capabil[ de for\a artificiului, a vi-
cleniei).
v`z`i, vb. a b`z`i, a scoate zgo-
mot din aripi.
v`z`ial[, s.f. b`z`ial[, zgomot
produs de aripile insectelor.
vl[gos, adj. puternic, plin de
vlag[.
vechi, a s[ ~, vb. a se ]nvechi,
a se trece, a se ]mb[tr`ni.
vechii, s.m. cei vechi, anticii;
vechiu la minte experimen-
tat, cu experien\[.
vecinic, adj. permanent, f[r[
sf`r=it.
vecinie, s.f. starea de vecin, de
rum`n, iob[gie (a mu=telor prie-
te=ugul =i fr[\iia, iar[ nu vr[jm[-
=ia =i vecinia s[ poftim).
veninat, adj. ]nveninat, veninos,
otr[vitor.
veri... veri, conj. ori... ori.
vers, ver=, ~uri, s.n. vers, stih;
2 (la pl.) c`ntare ]n versuri.
veseli, a s[ ~, vb. a se bucura.
veselie, s.f. bucurie; deplina
veselie vestea cea bun[, ]mbu-
cur[toarea veste.
veste, s.f. =tire, anun\, ]n=tiin-
\are, prevenire; f[r[ veste, adv.
pe neg`ndite, pe nea=teptate;
2 ]n grab[; adj. neb[nuit, nea=-
teptat; nevoie f[r[ veste ne-
norocire nea=teptat[, neprev[zu-
t[.
vestit, adj. celebru.
ve=c[, s.f. sit[; 2 partea de lemn
a unui ciur, v[c[lie.
vetrel[, vetril[, ~ele, s.f. p`nz[
de corabie; 2 (la pl.). velatur[.
(via\[) proast[ via\[ via\[
dus[ ]n lipsuri, cu venituri mate-
riale la limit[; via\a a-=i pune,
loc. vb. a-=i risca via\a, a se ex-
pune primejdiei de moarte; viata
a-=i trage, loc. vb. a-=i duce
(din greu) via\a, a-=i duce zilele.
vicleni, vb. (]n accep\ie feudal[)
a tr[da; 2 a ]n=ela.
viclenitoriu, adj. ]n=el[tor, min-
cinos; priietin viclenitoriu
prieten fals.
vicle=ug, s.n. (]n accep\ie feu-
dal[) infidelitate, tr[dare; 2 am[-
gire, capcan[; 3 fapt[ sau inten\ie
necinstit[, necinste; 4 ]n=el[torie,
demers incorect; 5 (la pl.) m[-
=ina\ii, combina\ii; vicle=uguri a
371 Istoria ieroglific[ . Vol. II
pune a ]ntinde curse, a orga-
niza capcane.
videniie, s.f. vis, viziune.
viderat, adj. luminos, str[-
lucitor, limpede; 2 v[dit, ne]n-
doios (Corbul ale Lupului, dec`t
soarele mai viderate... cuvinte au-
dzind).
videre, s.f. vedere, privire de
ansamblu.
viers, s.n. muzic[, melodie; 2
glas, c`ntec.
viieriu, s.m. vier, paznic de vie.
viespe, s.f. insect[ himenopter[
]nrudit[ cu albina; ]n Istoria iero-
glific[ semnific[ pe solda\ii mer-
cenari.
vinars, s.n. rachiu, spirt, alcool,
t[rie.
vinde, vb. a da pe cineva pe
m`na cuiva; a s[ ~, a se da, a
se da pe m`na cuiva.
vini, vb. a veni, a sosi; 2 a se
]nt`mpla.
vinit, s.n. venituri, c`=tiguri,
bani rezulta\i din d[ri, impozite
sau din afaceri personale.
vintri, s.f. vintre, partea de jos
a abdomenului.
vinui, vb. a ]nvinui, a acuza, a
cere socoteal[.
vios, adj. viu, cu mult[ via\[,
rezistent, puternic.
vipt, s.n. fruct, rod; 2 produs, re-
zultat, consecin\[.
vit[, s.f. animal de povar[.
vitioan, ~oan[, adj. (despre
vite) slab, costeliv, pu\intel, u=or
]n greutate; de vitioan din
cauza sl[birii (de n-a=i fi fost de
vitioan a=e de iu=or).
vitiona, vitioni, a s[ ~, vb. a
sl[bi, a pierde din greutate.
vitionime, s.f. sl[biciune, sl[-
bire, pierdere ]n greutate.
vitionire, s.f. sl[bire.
vivor, s.n. vifor, furtun[ de
z[pad[; 2 tulburare, r[zmeri\[.
voia inimii entuziasm, ardoa-
re.
voie, s.f. dispozi\ie sufleteasc[;
2 voie, plac; 3 dorin\[, vrere; adv.
dup[ voie dup[ plac, ]n
mod arbitrar; preste voie f[r[
voie, ]mpotriva voin\ei, ]mpotriva
a=tept[rilor; voie desfr`nat[
silnicie, nedreptate; voie rea
indispozi\ie, triste\e, am[r[ciune;
voie slobod[ libertate; voie
vegheat[ proprie ini\iativ[,
proprie voin\[; 2 favoare, pro-
tec\ie.
voinic, adj. viguros, puternic.
volatilis (lat.) zbur[toare.
volbur[, vorbur[, holbur[, s.f.
furtun[, furtun[ cu v`rtejuri, ura-
gan.
volnic, adj. liber, independent.
voroav[, s.f. cuv`nt, vorb[; 2
cuv`ntare, discurs; 3 discu\ie,
conversa\ie; 4 sfat, maxim[; ]n-
treag[ voroav[ vorb[ plin[ de
]n\elepciune; voroav[ poeticeas-
372 Dimitrie Cantemir
c[ expresie poetic[, metafor[,
figur[ de stil; voroav[ a face, loc.
vb. a discuta, a conversa; ]n
voroav[ a c[dea, loc. vb. a in-
tra ]n vorb[, a se angaja ]n dis-
cu\ie.
vorovaciu, s.m. =i adj. vorb[re\;
2 vorbitor, orator.
vorovi, vb. a vorbi, a discuta; 2
a judeca, a-=i da p[rerea.
vorovitoriu, adj. vorbitor, vor-
b[re\.
vraciu, s.m. medic empiric.
vraj[, s.f. vraj[, desc`ntec; 2
ghicire, oracol.
vrajb[, s.f. ceart[, conflict.
vr[jitur[, s.f. minciun[, ]n=e-
lare, am[geal[.
vr[jma=, s.m. du=man; 2 crimi-
nal; adj. du=m[nos, cu ur[; 2
s[lbatic, cumplit, s`ngeros, ne-
cru\[tor, ne]ndurat; vr[jma=la
inim[ crud, feroce.
vr[jm[=e=te, adv. du=m[nos, cu
ur[; 2 cu cruzime, cu ferocitate;
3 b[rb[te=te, cr`ncen.
vr[jm[=iie, s.f. du=m[nie, con-
flict; 2 ferocitate, cruzime; 3 asu-
prire, tiranie.
vrednic, adj. demn, potrivit; 2
harnic, capabil; 3 de n[dejde, fo-
lositor; 4 valoros, merituos, demn
de a fi remarcat; 5 demn, c[ruia i
se cuvine; 6 pasibil, susceptibil de
a i se aplica o m[sur[; 7 hot[r`t,
intransigent; vrednic nepriietin
du=man hot[r`t.
vredniciie, s.f. calitate, ]nzes-
trare, talent, posibilitate; 2 capa-
citate, ansamlu de ]nsu=iri supe-
rioare; 3 demnitate, superioritate
(]n opozi\ie cu nevrednicie in-
ferioritate); 4 vrednicie, h[rnicie,
putere de munc[; 5 demnitate so-
cial[; 6 fapt[ m[rea\[, deosebit[;
7 calitate, virtute; 8 virtute mo-
ral[; 9 merit (nu pu\in[ vred-
niciie ieste =i pentru nepriietin
adev[rul a m[rturisi).
vreme, s.f. timp (]n genere); 2
an; 3 anotimp; 4 timp prielnic,
oportunitate; vreme de treab[
moment prielnic, timp potrivit;
vremea a afla a avea prilejul,
a g[si momentul, a i se ivi mo-
mentul propice; vremea a-i sluji
a-i ajuta ]mprejur[rile; a-i mer-
ge lucrurile; vremea a v`na
a urm[ri momentul prielnic; du-
p[ vreme a ]mbla a se con-
forma, a se manifesta ]n func\ie
de succesiunea anotimpurilor; f[-
r[ vreme adv. inoportun, ne-
trebuitor; ]n toat[ vremea, adv.
oric`nd, permanent; nu pres-
te toat[ vremea, adv. nu tot
timpul; prin mult[ vreme, adv.
mult timp.
vreod`n[oar[, adv. vreodat[,
c`ndva.
vrere, s.f. vrere, voin\[, dorin\[
vie.
vulturi, vb. a se comporta ca un
vultur.
373 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Z
zaceal[, s.f. capitol, paragraf,
]nceput de perioad[; 2 verset; 3
punct (]ntr-o conven\ie).
zahara (turc.), s.f. provizii ali-
mentare, hran[ pentru oameni =i
vite (]n situa\ie de r[zboi).
zapis, s.n. ]nscris, leg[m`nt ]n
scris, act.
zare, s.f. orizont, linia de ori-
zont; zarea soarelui zorile;
zare de foc lumin[ slab[ de
foc ]n dep[rtare.
zarv[, s.f. ceart[, vociferare; 2
dezordine, r[zvr[tire.
zavistiie, s.f. invidie, pizm[; 2
ur[, (din invidie); prin zavistie
veche din ur[ veche; 3 intrig[;
4 ponegrire.
zavistnic, s.m. invidios, pizmui-
tor; 2 b`rfitor, calomniator.
zavistui, vb. a invidia; 2 a piz-
mui, a gelozi, a nu l[sa ]n pace;
3 a intriga, a ponegri; 4 a pro-
voca ceart[, ne]n\elegere.
z[bav[, s.f. ]nt`rziere; 2 odihn[.
z[b[vi, vb. a ]nt`rzia; a s[ ~
a-=i petrece timpul, a se delec-
ta, a se odihni.
z[lud, adj. n[uc, nebun.
z`minti, vb. a v`ntura, a tulbu-
ra, 2 a amesteca (cu lingura).
z[misli, vb. (despre plante) a
]ncol\i; 2 a r[m`ne ]ns[rcinat[; 3
a produce, a provoca.
z[mislire, s.f. rodire, ]ns[rci-
nare.
z[stalni\[, s.f. stavil[ la moar[.
z[ticneal[, s.f. stinghereal[; 2
oprire, barare, ]mpiedicare.
z[ticni, vb. a ]mpiedica, a stin-
gheri, a face greut[\i, a deranja.
z[vor, ~oar[, s.n. z[vor, lac[t;
2 piedici, plase; 3 par, r[zlog, des-
pic[tur[ dintr-un trunchi.
zbate, vb. a dezbate, a discuta;
2 a cerne.
zbatere, s.f. convulsie; 2 mi=-
care violent[; 3 cernere.
zbici, vb. a usca, a seca.
zb`n[i, vb. a zumz[i, a scoate
zgomot din aripi.
zdrumica, vb. a zdrobi, a ter-
ciui, a sf[r`ma.
zdvor], vb. a \ine pe cineva la
u=[, a l[sa s[ fac[ anticamer[; 3
a sluji, a servi la curtea domneas-
c[.
zelotip, adj. gelos, invidios.
zelotipiie, zilotipie, s.f. ardoare,
dragoste ]nfocat[, p[tima=[; 2 ge-
lozie, invidie; 3 suspectare, suspi-
ciune, presupunere, b[nuial[ (din
gelozie).
zemberec, s.n. coard[, v`rtej,
sistem de ]ncordare a palestrelor.
zephir, s.m. zefir, v`ntul dinspre
apus.
zg`rci, a s[ ~, vb. a se str`nge,
a se contracta.
zgr[bun\, -i, s.m. gr[uncior;
2 (la pl.) asperit[\i, zgrun\uri.
374 Dimitrie Cantemir
zidire, s.f. crea\ie, lume, natur[
(]n ]n\elesul de produs al crea\iei
divine).
ziditur[, s.f. construc\ie, cl[-
dire.
zim\i, s.m. creneluri; 2 raze (ale
soarelui).
zizanie, s.f. neghin[; 2 z`zanie,
vrajb[, ceart[.
zm[u, zmeu, s.m. balaur, dragon.
zmicea, ~ele, s.f. ml[di\[, r[-
muric[, nuia; 2 v`rful cozii.
zmult, adj. smuls, jumulit (pa-
sire zmult[).
zugrav, s.m. pictor.
zugr[val[, s.f. colorare, zug-
r[veal[; 2 f[\[rnicie, falsitate; 3
acoperire, t[inuire, inducere ]n
eroare.
zugr[vi, vb. a vopsi, a acoperi
ceva cu un strat de vopsea; 2 a
picta, a reprezenta, a configura; 3
a da o ]nf[\i=are fals[ lucrurilor,
a nu l[sa s[ se vad[ adev[ratele
inten\ii din spatele cuvintelor,
pentru a induce ]n eroare; a s[ ~
a se remarca, a se contura, a
se distinge.
zugr[vit, adj. pictat; 2 configu-
rat, reprezentat, conturat.
zugr[vitor, adj. nesincer, fals.
zugruma, a s[ ~, vb. a se
sp`nzura.
zv`n[n[i, vb. a suna, a face
zgomot, a r[suna (de foame de-
=ert co=ul Lupului cu sunet au
zv`n[n[it).
APRECIERI
Cel ]nt`i istoric a fost Cantemir, un cap genial, c[ruia niciodat[ nu i-a
lipsit puterea de a str[bate prin problemele cele ]ntunecoase ale trecutului.
}n Etymologicum Magnum Romaniae, tom IV, B., 1898, p. VIII.
}n privirea literar[, dac[ nu =i ]n cea politic[, Dimitrie Cantemir va tr[i
c`t ]ns[=i limba.
Bogdan PETRICEICU-HASDEU, D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Bu-
cure=ti, 1965, p. 318.
Adev[rata =i cea mai nobil[ curiozitate este aceea care se une=te cu o
cald[ iubire pentru scopul cercet[rilor ]ntreprinse. A=a a fost setea de =tiin\[,
rev[rsat[ asupra at`tor t[r`muri, a lui Dimitrie Cantemir, cel care a murit la
cincizeci de ani cu aceea=i ochi lacomi de a p[trunde tot ceea ce se g[sea ]n
raza lor de privire =i gata de a pune ]n c[r\i noi toate alte g`nduri.
El a fost ]n aceast[ nesf`r=it[ tinere\e a lui, desigur, un entuziast ]n cel
mai curat ]n\eles al cuv`ntului.
Nu i-a pl[cut numai de ce v[desc =i descop[r c[r\ile, ]n multe limbi, pe
care le-a r[scolit cu degetele ner[bd[toare ale frumoasei m`ini de st[p`nire.
Ci asupra fiin\ei omene=ti ]nse=i s-a ]ntins aceast[ patim[ nebiruit[, de care
s-a zbuciumat din anii celor dint`i ]ncerc[ri p`n[ ]n clipa c`nd moartea sin-
gur[ l-a ]mpiedicat de a merge mai departe.
N-are deloc aerul unui savant ve=tejit din pragul ]nsu=i al vie\ii publice
acel frumos t`n[r cu profil curat, cu buzele sub\iri umbrite de o fin[ mus-
ta\[, cu nasul sau, mai cur`nd, peruca de mod[ apusean[ cu buclele curg`nd
pe umeri, pe care-l ]nf[\i=eaz[ portretul lui, de un necunoscut pictor apu-
sean. Juc[ria cu prefacerea ]n dobitoace =i p[s[ri ale fabulei a cunoscu\ilor,
prieteni =i du=mani, din jurul s[u, din Istoria ieroglific[ arat[ c[-i pl[cea pe
CUPRINS
376 Dimitrie Cantemir
vremea aceea a b[snui asupra istoriei, ]n care era ]nsu=i at`t de intim ames-
tecat, a vremii sale.
Cronicile vremii =i un grec ocrotit la curtea domnilor Moldovei ne arat[
pe un om care v[dit cauta s[-=i c`=tige prietenii bune pentru un scop mare,
pentru una din acele ]ncerc[ri ce hot[r[sc asupra vie\ii =i asupra unei \[ri
]ntregi. Ca un fiu pentru cei b[tr`ni, ca un frate pentru cei de-o seam[ cu
d`nsul, ca un p[rinte pentru cei tineri. Iubirea lui se ]ndreapt[ mai ales c[tre
acest tineret, care el ]nsu=i, =i de mult, alerg`nd sub toate steagurile cre=tine,
se lupt[, se cere la lucruri noi =i r`vne=te necontenit la ispr[vi extraordinare,
la mari vitejii, la lovituri de aventur[.
Nicolae IORGA, Sfaturi pe ]ntuneric. Conferin\e la radio, Editura Militar[,
Bucure=ti, 1976, p. 73-76.
Pentru a ]n\elege Istoria ieroglific[ , ]ntrebarea principal[ este motivul pen-
tru care a alc[tuit Dimitrie Cantemir aceast[ scriere =i c[rui scop era h[r[zit[.
}n aceast[ carte care arunc[ un v[l poetic =i filozofic asupra realit[\ii ur`te
=i triste, autorul a scris ]n ascuns ceea ce nu putea striga ]n gura mare, a
notat pentru posteritate ceea ce nu putea spune pentru vremea lui, cel pu\in,
pentru cei mai mul\i din vremea lui. Istoria ieroglific[ este o oper[ semnifica-
tiv[, se cite=te greu, dar cu folos pentru ]n\elegerea vremilor, a g`ndirii auto-
rului =i a gradului la care ajunseser[ literatura =i g`ndirea rom`neasc[.
Autorul a adoptat aceast[ form[ literar[ pentru scrierea lui, deoarece
dezv[luia secrete politice =i personale, fapte care ar fi putut fi primejdioase
pentru autor dac[ le-ar fi dat ]n vileag ]n chip public. Mai ales c[ aceste fapte
ating onoarea unor familii boiere=ti =i domne=ti.
Este evident c[ Istoria ieroglific[ a fost o istorie secret[ , citit[ sub manta,
destinat[ unor oameni de ]ncredere =i posterit[\ii. Se poate ca unele copii
s[ fi circulat f[r[ cheie, l[s`nd pe cititor s[ b[nuiasc[ numai.
}n literatura bizantin[ exist[ un caz celebru de asemenea scriere istoric[
secret[. Procopios din Cesarea, dup[ ce scrisese istoria oficial[ a lui Iustini-
an, a scris =i Istoria secret[ , d`nd pe fa\[ scandalurile =i imoralitatea care se
ascundea sub str[lucirea de suprafa\[ a acelei domnii. Este sigur c[ Dimitrie
Cantemir a cunoscut operele lui Procopios, pe care-l folose=te ]n Hronicul
vechimii a romano-moldo-vlahilor. Pe de alt[ parte, se =tie c[ ]n Apus, ]n seco-
lul al XVII-lea pamfletul politic ajunsese la forme literare superioare. Dimi-
377 Istoria ieroglific[ . Vol. II
trie Cantemir l-a combinat cu o imagina\ie aproape oriental[ de basme,
cre`nd un gen literar cu totul inedit.
P. P. PANAITESCU, Dimitrie Cantemir. Via\a =i opera, Editura Academiei
Rom`ne, Bucure=ti, 1958, p. 75-90.
Opera literar[ viabil[ a lui Dimitrie Cantemir este Istoria ieroglific[ ,
adev[rat Roman de Renard rom`nesc, ]ns[ cu scopuri polemice. Metoda de
a travesti observa\ia asupra oamenilor ]n figura\ie zoologic[ e de o tradi\ie
str[veche =i durabil[ =i l[s`nd la o parte genul fabulistic, ilustrat de Firen-
zuola, de La Fontaine, ]n 1802, abatele Casti relua, aproape cantemirian,
tema ]n Gli animali parlanti. Fraza scriitorului s-a limpezit acum =i dac[ mai
p[streaz[ sintaxa ampoloas[ latin[, caden\a de imperfecte ]n care inten\ia
rimei persiflatoare e adesea v[dit[, inven\ia verbal[ extraordinar[, portre-
tistica groteasc[ dau istoriei o savoare rar[. Scolasticismul din Divan este
aici cultivat cu con=tiin\[ ]n scopuri caricaturale, dup[ procedeul lui Voltaire.
Pe Eliodor, scriitorul l-a urmat ]n punerea ]nceputului la mijloc =i a mijlocu-
lui la ]nceput. To\i cei care au r[sfoit Istoria ieroglific[ s-au interesat numai
de substratul istoric, lu`nd ]n serios ca document fiece punct. Totu=i chiar
f[r[ cifru, =i oricine vede c[, f[r[ a dest[inui mult peste ceea ce =tie, roman-
cierul s-a compl[cut ]n fic\iune.
* * *
Cantemir are talent, evident ]n muzica frazei, ]n ideea de a percepe con-
cret figurile simbolice ale constela\iilor. Cronicarii au farmec lingvistic =i dar
de povestire, Cantemir e scriitor, creator, aduc`nd idei =i combina\ii. Figura
lui, umbrit[ p`n[ azi, e a unui om superior. Voievod luminat, ambi\ios =i
blazat, om de lume =i ascet de bibliotec[, intrigant =i solitar, m`nuitor de
oameni =i mizantrop, iubitor de Moldova lui dup[ care t`nje=te =i aventuri-
er, c`nt[re\ ]n tambur[, \arigr[dean, academician berlinez, prin\ rus, croni-
car rom`n, cunosc[tor a tuturor pl[cerilor pe care le poate da lumea, Dimi-
trie Cantemir este Lorenzo de Medici al nostru.
G. C{LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent,
Funda\ia Regal[ pentru Literatur[ =i Art[, Bucure=ti, 1941, p. 44, 47.
Dac[ nu s-ar cere s[ caracterizez prin anticipa\ie =i ]n chip fabulos figu-
ra lui Dimitrie Cantemir, nu a= alege ca simbol nici ]ngerul din alte t[r`muri,
378 Dimitrie Cantemir
nici leul, nici vulturul din lumea noastr[, ci o fiin\[ pe jum[tate real[, pe
jum[tate de poveste =i legend[: unicornul. Simbolul ar fi desigur cel mai po-
trivit s[ lege la un loc contururile p[m`nte=ti =i cele nep[m`nte=ti ale
apari\iei ce ne preocup[. Interesant e c[ ]n Istoria ieroglific[ , oper[ ]n care
Cantemir poveste=te ]n form[ alegoric[ ]nt`mpl[rile printre care via\a p`n[
la o anume v`rst[, cu at`tea fund[turi =i ie=iri, l-a amestecat sau l-a ]ncur-
cat, boierii moldoveni =i munteni figureaz[ sub numiri, unii de dobitoace,
al\ii de p[s[ri, =i iar[=i al\ii sub numiri de corcituri mitologice. Ni se vorbe=te
aici despre corb =i vidr[, despre stru\oc[mil[, leopard =i elefant. Sub aceste
numiri se ascund personaje istorice precum Constantin Br`ncoveanu, cu-
tare Duca, cutare Racovi\[ }n fabulos deghizata Istorie ieroglific[ , Dimit-
rie Cantemir ]nsu=i ]=i joac[ rolul sub ]nf[\i=area Inorogului, numele slav,
adoptat de cronicarii no=tri, al Unicornului. Inorogul, animal cu copite
nedespicate, av`nd un fantastic corn lung, ce izbucne=te drept ]nainte din
mijlocul frun\ii, reprezint[ una din pl[smuirile cele mai sugestive ale
imagina\iei mitologice. Inorogul, animal de o s[lb[ticie de nedomesticit, dar
sublimat totodat[, unealt[ a miraculosului adesea, era ]n literatura medi-
eval[ un simbol al castit[\ii, =i prin deriva\ie apoi =i un animal al puterii spir-
ituale.
Via\a lui D. Cantemir e o via\[ la r[scruce de vremuri =i rezum[, prin
profilul ei abrupt, prin peripe\iile ce o ]nal\[ =i o sf`=ie, un ansamblu de situa\ii
dintre cele mai dramatice ale istoriei noastre.
Lucian BLAGA, Izvoare, Editura Minerva, Bucure=ti, p. 141-147.
Istoria ieroglific[ poate fi asemuit[ unui roman social prin toat[ acea sub-
structur[, pe care se ]ntemeiaz[ fabula\ia =i care nu e alta dec`t ]ns[=i via\a
principatelor, moldovenesc =i muntenesc, ]n decurs de =aptesprezece ani, ]ntre
1688 =i 1705 cu alte cuvinte ]ntre ]nceputul domniei lui Br`ncoveanu =i
cea de a doua domnie a lui Antioh Cantemir, Elefantul sau Filul pe iero-
glifice=te, =i pe care mezinul nu-l cru\[ defel de s[ge\i din cele mai bune ,
via\a politic[ ]n primul r`nd, ale c[rei i\e r[sucite =i ]ncurcate de continue
rivalit[\i pentru domnie sunt trase cu brutalitate de la Poart[, din Cetatea
Epithimii sau a Poftei, cum ]i spune Cantemir ]n romanul s[u
+i toat[ aceast[ desf[=urare de ]nt`mpl[ri, toat[ aceast[ ]ncruci=are de
drumuri, tot acest r[zboi al r`vnelor =i dezam[girilor, toat[ aceast[ g`lceav[
a patimilor, tot acest machiavelism de Fanar, se desf[=oar[ ]ntr-un ritm at`t
de viu =i de sus\inut, ]nc`t impresia c[ deschizi, ]n m`n[ cu singurul fir ari-
379 Istoria ieroglific[ . Vol. II
adnic al sc[rilor t`lcuitoare, ]n labirintul geometric al unui pasionant roman
de aventuri, st[ruie tot timpul. Negre=it: roman social, memorii =i roman de
aventuri Istoria ieroglific[ este toate acestea la un loc, cu precizarea numai
c[ ]n modul care toate acestea se realizeaz[ e unul perpetuu alegoric, c[
drumul nu e din cele mai lesnicioase =i c[ multe din p[r\ile str[juite ale aces-
tui castel din basme pot =i trebuie s[ fie for\ate, f[r[ ca dup[ canaturile dense
=i enigmatice s[ p`ndeasc[ amenin\[tori ochi de balauri. +i cu aceasta ne
]ntoarcem la arta literar[ a lui Dimitrie Cantemir, la expresia romanului s[u,
la timbrul s[u particular, la stilul socotit obscur c`nd nu =i greoi, la toate acele
note specifice ce \in de ]ns[=i natura Istoriei ieroglifice.
}n ce m[sur[ ]ns[ toat[ aceast[ construc\ie, inaccesibil[ la prima vede-
re, este, totu=i, ]n ciuda ornamenta\iei prea ]nc[rcate, mai pu\in opera unui
alexandrinism steril =i, dimpotriv[, rodul viabil al unui artist hr[nit nu nu-
mai la izvoarele celor mai iscusi\i dasc[li ritorice=ti, dar =i la acelea autentic
populare, nimic n-ar putea-o mai bine ar[ta dec`t un popas la c`teva din
paginile acestei complexe fic\iuni.
PERPESSICIUS, Men\iuni de istoriografie literar[ =i folclor, 1948-1956, ES-
PLA, Bucure=ti, 1957, p. 286-304.
Desigur, cronicarii moldoveni Grigore Ureche =i Miron Costin, sau urma=ul
s[u de o genera\ie cu d`nsul, Ioan Neculce, au scris mai limpede ca el =i s-
au f[cut mai accesibili, lectura lor necer`nd din partea cititorului mijlociu
un efort oarecare. Ca Dimitrie Cantemir, cei doi sus-numi\i ]nainta=i au bene-
ficiat de aproximativ aceea=i =coal[ latineasc[, dar nici ei, nici Neculce nu
=i-au ]mpletit ]nv[\[turile acesteia cu lecturile baroce ale stilisticii Orientu-
lui Apropiat, care =i-a pus pecetea pe fraza =i pe imagina\ia mai ]nv[\atului
lor emul. De ce am ascunde-o. Dac[ socotim Istoria ieroglific[ , f[r[ exage-
rare, capodopera scriitorului, ]n plenitudinea talentului s[u la data compu-
nerii ei, trebuie s[ recunoa=tem ]ns[ c[ aceast[ oper[ capital[, monument
al imagina\iei =i al expresiei poetice, a primit altoiul unei culturi r[s[ritene,
turco-arabo-persane =i c[ peste arborele ]nfipt ]n huma generoas[ a |[rii
Moldovei a crescut, ]nf[=ur`ndu-l din toate p[r\ile, vi\a de vie s[lbatic[ a
c[rei s[m`n\[ a fost adus[ de v`nturile meleagurilor ]ndep[rtate. Fraza ]ns[=i
cu rime interioare, cu verbele la acela=i timp, caden\ate monoton, ]ntr-o ar-
borescen\[ totu=i impresionant[, este str[in[ de geniul limbii noastre, dar
lexicul =i sucul acestuia st[ruie cu vitalitate, p[str`ndu-i farmecul.
+erban CIOCULESCU, Itinerar critic, vol. II, Editura Eminescu, Bucure=ti
1976, p. 81-87.
380 Dimitrie Cantemir
Istoria ieroglific[ ne ]nf[\i=eaz[ efortul unui mare scriitor, care este =i un
mare ]nv[\at, de a da limbii rom`ne o form[ literar[.
Prin cultura lui poliglot[ =i cunoa=terea aprofundat[ a limbii rom`ne vor-
bite, Dimitrie Cantemir a fost pus ]n situa\ia de a cunoa=te =i a m`nui expre-
sii =i cuvinte rare. Dar Cantemir nu este numai un me=ter al cuv`ntului. }n
munca sa de scriitor, el a f[cut apel la literaturile occidentale =i orientale, pe
care le cuno=tea deopotriv[.
Istoria ieroglific[ trebuie deci considerat[ ca o ]ncercare f[cut[ de un om
de talent de a crea o limb[ literar[ rom`neasc[ cu un moment mai devreme.
A trebuit s[ treac[ mai bine de un veac pentru ca, ]n ]mprejur[ri favorabile,
s[ se iveasc[ o pleiad[ de scriitori care, independent de Cantemir, vor relua
munca sa =i vor reu=i ]n aceast[ ]ntreprindere. Opera lui Dimitrie Cantemir,
cunoscut[ prea t`rziu pentru a fi contribuit ]n mod util la formarea limbii
noastre literare, apare, ]n izolarea ei, ca un monument de pre\ al culturii
rom`ne=ti din secolul al XVIII-lea.
Al. ROSETTI, Buletin =tiin\ific, Sec\iunea de =tiin\a limbii, literatur[ =i art[,
tom I, nr. 1-2, 1951, p. 15-23.
Sim\i, parcurg`nd scrierile sale care dep[=esc ]n num[r =i varietate
orice alt[ oper[ anterioar[ a vreunui creator rom`n succesiunea anotim-
purilor vie\ii, de la contemplarea lacom[ a lumii, cu orgia de imagini ]n cu-
lori pe care o proiecteaz[ ]n oper[, la experien\a oamenilor =i a vie\ii, n[sc`nd
satira =i melancolia, apoi ]mplinirea ]n edificii monumentale de vast[ exploa-
tare documentar[, de profund[ g`ndire =i de incisiv[ ironie.
Istoria ieroglific[ este o poem[ eroi-comic[ ]n proz[, inspirat[ din adev[rul
societ[\ii contemporane, un roman cu t`lc, menit a fi gustat de contemporani
]n felul s[ zicem al Bietului Ioanide, dar pe care ast[zi ]l citim pentru
pura literatur[ dintr-]nsul, deta=a\i de modeleleposibile sau inventate. Scriin-
du-l, Cantemir, care avea geniul satiric al lui Budai-Deleanu, a dat curs voca\iei
sale scriitorice=ti. Opera este f[r[ ]ndoial[ =i un catarsis al am[r[ciunilor =i al
veninului acumulat de omul politic contrariat ]n aspira\iile sale, dar adev[rata
valoare st[ ]n faptul c[ autorul uit[ de caracterul critic al personajelor, ani-
male, p[s[ri =i pe=ti, l[s`ndu-se furat de lumea fabuloas[ c[reia i-a dat na=tere.
George IVA+CU. }n Istoria literaturii rom`ne, Vol. I, Editura +tiin\ific[,
Bucure=ti, 1969, p. 243-249.
381 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Istoria ieroglific[ , scris[ la Constantinopol ]n 1705, este opera literar[ cea
mai ]nsemnat[ a lui D. Cantemir, roman alegoric cu personaje din lumea
animal[ ca Le roman de Renard, =i pamflet politic asemenea Istoriei secrete
despre domnia ]mp[ratului Justinian de Procopios din Cesarea. Autorul a
]mprumutat numai un procedeu tehnic din Etiopica lui Eliodor (punerea
mijlocului la ]nceput =i a ]nceputului la mijloc), ]n rest servindu-se de deco-
ruri din Halima, de m[=ti din Bestiarii, de parabole populare =i de cuget[ri
din Homer, Hora\iu, Hesiod, Sf. Augustin =i Miron Costin.
Construc\ia latin[ a frazei, ascunderea eroilor sub nume de animale
adesea himerice, ]ncifrarea ]nt`mpl[rilor ]n ieroglife, propor\iile neobi=nuite
ale scrierii (edi\ia Academiei trece de peste 400 de pagini) sperie pe citi-
torul dornic de a p[trunde arcanele fabulei; adev[rul este c[ romanul, com-
plicat din punct de vedere stilistic p`n[ la baroc =i bombasticism, nu dezv[luie
prea multe lucruri inedite din via\a autorului =i a contemporanilor s[i.
Imagina\ia epic[ e s[rac[, ]n schimb darul de a vedea aspectul grotesc, cari-
catural, al lucrurilor =i fiin\elor, gustul fic\iunii fantastice sunt, tot at`tea la-
turi ale talentului lui Dimitrie Cantemir.
Tendin\a principal[ a scrierii r[m`ne cea satiric[, =i ]n aceast[ direc\ie
scriitorul a ]ndreptat toate mijloacele artistice de care dispunea. Mai mult
dec`t un roman cu subiect epic =i caractere, Cantemir a vrut s[ fac[ un pam-
flet politic pornind de la fapte =i eroi reali, c[rora ochiul s[u le-a dat aparen\e
bufone comice. Scriitorul a fost nevoit s[ recurg[ ini\ial la forma alegoric[
pentru a se pune la ad[post de urm[ri =i a oferi o carte cu sensuri, de citit
sub manta, numai mai t`rziu dezv[luite prin scar[.
Istoria ieroglific[, scris[ la v`rsta de 32 de ani, este opera literar[ cea mai
important[ a lui Dimitrie Cantemir =i ]nt`ia crea\ie adev[rat[ din literatura
noastr[.
Alexandru PIRU, Istoria literaturii rom`ne Perioada veche, vol I, Edi-
tura Didactic[ =i Pedagogic[, Bucure=ti,1970, p. 336-365.
Pamflet =i carte de ]n\elepciune, povestire cu prefigura\ii de roman =i re-
actualizare a scrierilor din genul Fiziologului, Istoria ieroglific[ ]l intereseaz[
pe cititorul de azi pentru bog[\ia ei uimitoare, chem`ndu-l s[ dezlege tainele,
pecetluite de un ermetism sur`z[tor, s[-i cuprind[ frumuse\ile, m`ng`iate
de inteligen\a ce nu se las[ am[git[, =i s[-i cuprind[ versul uman, asem[n[tor
celui din epopeile homerice. Lectura nu e u=oar[, a=a cum autorul =i-a aver-
382 Dimitrie Cantemir
tizat cititorul contemporan cu el; a devenit mai grea pentru noi, mai ales
datorit[ faptului c[ nu mai practic[m acela=i gen de lectur[ ca cititorii din
vremea Inorogului: ]n locul lecturii intensive, care nu p[r[sea o pagin[ p`n[
nu-i descoperea toate straturile ]n\elesurilor =i felurimea frumuse\ilor, noi
practic[m lectura extensiv[, care acumuleaz[ c`t mai multe c[r\i. }n numele
acestei practici s-a vorbit despre faptul c[ scrierea principelui s-ar preta la
selec\ia soldat[ cu mutilarea ]n cele mai frumoase pagini. Ca =i Divina Come-
die, istoria lui Cantemir nu cuprinde pagini frumoase =i pagini ]ngropate de
timp; ea formeaz[ un tot. +i de aceea trebuie citit[ ]n clipele de r[gaz, even-
tual ]n paralel cu cine =tie ce povestire mai diluat[.
Dac[ ar fi fost tip[rit[ ]n timpul vie\ii scriitorului, cu siguran\[ c[ mul\i ar
fi citit-o pentru a r`de pe seama lui Racovi\[, a lui |ifescu, a Rusete=tilor;
dar, nu este mai pu\in sigur, c[ mul\i ar fi parcurs-o pe ]ndelete, relu`nd
pove=tile =i ]nv[\`nd pe dinafar[ sentin\ele.
Alexandru DU|U, Prefa\[ la Istoria ieroglific[ , edi\ia a II-a B. P. T. , Edi-
tura Minerva, Bucure=ti, 1983, p. XIX.
Oper[ de ur[ =i r[zbunare Istoria ieroglific[ ]=i sacrific[ acest caracter
pentru a putea vorbi despre om =i nelini=tile lui de todeauna. De la un nivel
al s[u, cartea ]nceteaz[ s[ fie numai o istorie ieroglific[ ; ea devine o istorie a
situa\iilor fundamentale. Prin aceasta tocmai Istoria ieroglific[ departe de
a fi o apari\ie surprinz[ toare, aproape improbabil[ poate fi ]nscris[ ]ntr-o
tradi\ie a literelor rom`ne=ti, cu str[lucire ilustrat[ de c`teva c[r\i scrise p`n[
la 1705. Ne g`ndim la acele opere av`nd caracter de interoga\ie asupra ros-
turilor =i =anselor omului, situate pe un segment evolutiv m[rginit, la cel[lalt
cap[t, de }nv`\[ turile lui Neagoe Basarab. Fiecare dintre ele rezum[ o expe-
rien\[ =i o prezen\[ ]n a=a fel ]nc`t s[ c`=tige adeziunea la valorile supreme
pe care le proclam[ =i care sunt, ]ntotdeauna, acelea ale vie\ii.
Doina CURTIC{PEANU, Melanholia neasemuitului Inorog, Editura Dacia,
1973, p. 16.
Dimitrie Cantemir se prezint[ ]n ]nchipuirea noastr[ ca o imagine supe-
rioar[ a erudi\iei. Dorin\a lui de a cunoa=te legile universului =i mecanismul
vie\ii sociale e uria=[, asociindu-se ]n con=tiin\a noastr[ cu eforturile eroilor
de legend[. A=a apare el ]n scrisul s[u, care poart[ semnul ]ndr[znelii. Dar,
]nainte de a fi om erudit, D. Cantemir un om de ac\iune. Fiecare din scrie-
383 Istoria ieroglific[ . Vol. II
rile sale se na=te dintr-o confruntare cu realitatea istoric[ a concep\iilor sale
despre om =i societate, despre popor =i drepturile lui la libertate.
* * *
Istoria ieroglific[ e o capodoper[ a literaturii rom`ne=ti. Ea ]mbin[ per-
fect cugetarea senten\ioas[ filosofic[ cu expresia literar[, limbajul logic cu
imaginea poetic[, r[m`n`nd o crea\ie aproape irepetabil[ ]n istoria spiritu-
al[ a poporului nostru.
* * *
Este Istoria ieroglific[ , cum se sus\ine, un pamflet? P[rerea aceasta nu
poate fi acceptat[, nici sub titlu de tendin\[. Dac[ ne-am orienta la sentin\ele
romanului, am putea clasa opera lui Cantemir la genul caracterelor, de felul
acelor ale lui Teofrast sau La Bruier. Fragmentele cele mai mari =i mai nume-
roase ale c[r\ii se ]ncadreaz[ perfect ]n genul dialogurilor. }n sf`r=it, satira,
deseori violent[, nu d[ dreptul de a trece aceast[ scriere la pamflete. Ter-
menul cel mai adecvat pentru Istoria ieroglific[ r[m`ne, totu=i, acela vechi de
roman satiric, ac\iunea baz`ndu-se pe nara\iune, descriere, dar nu pe dis-
curs.
Vasile COROBAN, Dimitrie Cantemir scriitor umanist, Editura Cartea
moldoveneasc[, Chi=in[u, 1973, p. 157, 183, 281.