Sunteți pe pagina 1din 37

Internaionalizarea Firmei

Apimond S.A.
Realizat de ctre:
CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................................3
I. Alegerea produsului....................................................................................................4
A.Prezentarea firei...................................................................................................4
!. "IEREA#s$urt istori$.........................................................................................%
C. Produsele firei.....................................................................................................&
II. Sele$'ia pie'elor interna'ionale..................................................................................(
A.Criterii de sele$'ie preliinar)...............................................................................(
!.Sele$'ia pie'elor de interes......................................................................................*
Austria....................................................................................................................*
!ulgaria................................................................................................................+,
El-e'ia ..................................................................................................................++
.ran'a....................................................................................................................+3
/erania .............................................................................................................+4
Italia......................................................................................................................+%
Olanda..................................................................................................................+0
Polonia..................................................................................................................+(
Slo-enia ...............................................................................................................+*
Ungaria.................................................................................................................1,
III.Sele$'ia pie'ei 'int)..................................................................................................1+
/ER"ANIA............................................................................................................11
A."ediul geografi$2natural..................................................................................11
!."ediul politi$....................................................................................................11
C."ediul e$onoi$..............................................................................................1%
D."ediul $ultural.................................................................................................1&
E.A$$esul pe pia')................................................................................................1(
..Poten'ialul produsului.......................................................................................3,
/.Distri3u'ia lo$al)..............................................................................................31
4.Poten'ial de -5nz)ri6 partea de pia').................................................................33
..Identifi$area $lien'ilor7......................................................................................33
I8.Strategia de intrare pe Pia'a 9int)...........................................................................34
8.Con$luzii..................................................................................................................3%
!I!:IO/RA.IE..........................................................................................................30
1
INTRODUCERE
:u$rarea de fa') analizeaz) resursele ;i $opeten'ele interne ale firei
Apiond S.A. <n $eea $e pri-e;te $ondi'iile de pia')6 pre$u ;i strategia de
interna'ionalizare pentru $are $opania aleas) de noi a optat.
.ira a fost supus) unui deers de $er$etare analiti$) pentru a identifi$a
a-anta=ele sale $opetiti-e <n raport $u e>igen'ele pie'ei e>terne6 pre$u ;i strategiile
de interna'ionalizare6 proo-are ;i distri3u'ie ade$-ate.
De;i ne afl) <n plin) era a te?nologiei6 a-e tendin'a de a ne re<ntoar$e la
natur). @ntrAo lue <n $are poluarea atinge $ote a>ie6 foarte pu'in) lue $unoa;te
propriet)'ile terapeuti$e ale produselor api$ole $are reprezint) un iz-or de s)n)tate6
fruuse'e ;i -italitate.
:a ni-el European6 <n spe$ial <n ')rile <n $are -eniturile popula'iei sunt foarte
ridi$ate6 pia'a produselor 3iologi$e se afl) <ntrAo $ontinu) $re;tere. Ro5nia are ari
;anse s) se ipun) pe a$est segent de pia') da$) i;i $re;te produ$'ia ;i <;i
proo-eaz) produsele. Copania Apiond S.A. nu ur)re;te doar proo-area ;i
$oer$ializarea <n e>$ulsi-itate a produselor api$ole6 o3'inute din stupii proprii $i ;i
inforarea $elor interesa'i de 3enefi$iile a$estoraB infora'iile reg)sinduAse pe siteAul
propriu7 CCC.apiond.ro
@n pria parte a a$estui proie$t a realizat o s$urt) prezentare a firei aleas)
de noi pentru interna'ionalizare6 pre$u ;i a produselor produse ;i distri3uite de
a$easta. @n $ea deAa doua parte6 a prezentat sele$'ia pie'elor de interes. Su3ie$tul
p)r'ii a treia a a$estui proie$t se refer) la pia'a 'int) pe $are noi a $onsideratAo $ea
ai potri-it) pentru a ne interna'ionaliza. Partea a $in$ea analizeaz) strategia aleas)
pentru a intra pe pia'a 'int)6 <n tip $e ultiul $apitol <n$?eie a$est proie$t $u $5te-a
$on$luzii.
3
I. Alegerea prod!li
A.Prezentarea firmei
Apimond S.A. ;i"a <n$eput a$ti-itatea <n anul +**16 a-5nd sediul <n lo$alitatea
T)rt);e;ti6 =ude'ul D53o-i'a6 o3ie$tul de a$ti-itate fiind produ$erea6 <3utelierea ;i
$oer$ializarea ierii ;i a produselor api$ole <n Ro5nia. .ira este unul dintre $ei
ai 3ine $ota'i produ$)tori de iere de al3ine din Ro5nia6 a$operind o gaa foarte
larg) de sortiente de iere de al3ine. Copania i;i distri3uie produsele pe teritoriul
')rii <n ur)toarele agazine7 Tudro 1,,, S.R.: D!u$ure;tiE6 Europlant S.R.:
D!u$ure;tiE6 "arat?on S.R.: D!u$ure;tiE6 !.!.". S.R.: D!ra;o-E6 Coali S.R.:
DPite;tiE.
Pun5nd <n $entrul a$ti-it)'ii clientl #i ne$oile !ale% Apimond a dez$oltat
rela'ii profesionale ;i de lung) durat) $u foarte ul'i $lien'i din Ro5nia ;i
departaente de -5nz)ri ;i arFeting $apa3ile s) e-alueze $ore$t $erin'ele spe$ifi$e
ale fie$)rui $lient6 oferind apoi solu'ia opti).
Dez-oltarea ;i en'inerea unei rela'ii de parteneriat <n afa$eri des$?is) ;i
$ore$te $u $lien'ii -ine <n <nt5pinarea $erin'elor a$estora.!aza te?ni$) ;i te?nologi$)
de $are dispune $opania -a perite dez-oltarea6 ingineria ;i $opati3ilizarea tuturor
sisteelor pe $are le proo-)6 asigur5nd astfel ni-elul de $opeten') <n integrarea
;i superioritatea <n FnoCA?oCAul industrial.
.olosind $ele ai 3une pra$ti$i de anageent6 se -or lua de$izii
parti$ipati-e 3azate pe fapte ;i infora'ii rele-ante. Se -a e-alua progresul ;i
perforan'a firei Apiond <ntrAun od sisteati$ ;i raport5nduAne la o3ie$ti-ele
pe $are ni leAa propus. Se -or $)uta $ontinuu noi a3ord)ri pentru dez-oltarea de
produse ;i ser-i$ii $are s) satisfa$) ne$esit)'ile $urente ;i de -iitor ale $lien'ilor no;tri.
Prioritatea nu)rul unu a firei este s) <n'eleag) ;i s) satisfa$) ne$esit)'ile
spe$ifi$e ale $lien'ilor. Anga=a'ii $opaniei -or $ola3ora <ndeaproape $u $lien'ii ;i $u
partenerii lor de 3usiness pentru a satisfa$e la $el ai <nalt ni-el $erin'ele de
perforan') te?nologi$)6 entenan') ;i -itez) de rea$'ie.
Respe$t5nd 3og)'ia ;i no3le'ea a$estui produs +,,G natural6 f)r) ad)ugarea
ni$i unei su3stan'e str)ine6 e>perien'a anga=a'ilor $opaniei Apiond perite
pro$esarea ierii de al3ine f)r) a o s)r)$i de propriet)'ile sale $urati-e ;i de
autenti$itatea sa. Toate sorturile de iere sunt <n <ntregie naturale6 f)r) alte adaosuri
sau trataente. :a e>tern se -or $oer$ializa produse api$ole de $alitate pe loturi 3ine
identifi$ate $are s) intruneas$a $erin'ele U.E. pri-ind $alitatea alientelor.
4
Datorit) $re;terii $ifrei de afa$eri ;i $onsa$r)rii firei pe plan intern6 sAa de$is
p)trunderea pe noi pie'e. @n a$est sens sAau ales un nu)r de +, ')ri pe $are sAa
realizat un studiu <n -ederea profita3ilit)'ii in-esti'iei. @n ura a$estor studii sAa ales o
singur) 'ar) <n -ederea interna'ionaliz)rii6 sta3ilinduAse strategia de intrare pe pia').

B. MIEREAscurt istoric
Din -reuri str)-e$?i6 oul a des$operit ierea ;i produsele stupului de
al3ine nu nuai $a alient6 $i ;i $a edi$aent. Api$ultura era pra$ti$at) <n$) din
se$olul al 8IIAlea <.4r.6 e>ist5nd o serie de )rturii <n a$est sens. T)3li'ele
esopotaiene6 $a ;i papirusurile egiptene6 en'ioneaz)6 printre altele6 faptul $)
ierea ;i $eara de al3ine erau folosite $a edi$aent. :a originea sa6 ierea era rar)6
fiind rezer-at) doar <n ser-i$iul religios6 pentru aAi -enera pe zei sau pentru a ?r)ni
anialele sa$re.
S$rierile din anti$?itatea gre$oAroan) a3und) <n en'ion)ri despre ierea de
al3ine ;i utilizarea ei edi$al)6 fiind $reat) o ade-)rat) itologie <n =urul a$esteia
su3liniinduAse ;i nueroasele sale propriet)'i edi$inale7 antisepti$6 tonifiant6 sedati-6
fe3rifug6 aperiti- ;i digesti-.
Aristotel6 de e>eplu6 a s$ris ;ase -olue despre al3ine ;i produsele lor6
re$oand5nd propolisul drept reediu <n pl)gi supurate. 4ipo$rate6 $el ai de sea)
edi$ al anti$?it)'ii6 ai tarziu Pliniu6 /alien ;i Dios$oride -or3es$6 de aseenea6
despre iere6 folosit) <ntrAo serie de 3oli. @n lu$rarea sa despre i=loa$ele de
-inde$are6 Dios$oride $onsidera ierea un ade-)rat pana$eu6 indi$5ndAo <n 3oli de
ure$?i6 de piept sau rini$?i6 <n -inde$area r)nilor. De aseenea6 ierea de al3ine este
en'ionat) ;i <n !i3lie. !i3lia folose;te $u-intele Hiere de al3ineH <ntrAo relatare
despre Ionatan $are a intrat <ntrAo p)dure de pe "untele Efrai 7 IJi a a=uns gloata la
faguri ;i iat) ierea $urgea din ei. K...L Ionatan K...L a <ntins -5rful toiagului din 5na
sa ;i lAa -5r5t <ntrAun fagure de iere ;i apoi ;iAa dus 5na la gur). Atun$i o$?ii s)i sA
au luinat in-iora'iM. DCartea <nt5i a lui Sauil6 +4710A1&E. T)r5ul f)g)duin'ei din
!i3lie este en'ionat de dou)ze$i ;i una de ori $a fiind o 'ar) unde $urge lapte ;i
iere. .aptul $) al3inele las) ierea s) $urg) din faguri se int5pl) o$azional6 <n
tipul unei ari a3unden'e de ne$tar6 dup) $u poate $onfira ori$e api$ultor. @ntrA
ade-)r6 $)l)torii din -reuri ai re$ente din Israel au relatat $) au -)zut faguri
enori at)rna'i in $opa$i6 $u ierea s$urg5nduAse efe$ti- din ei.
Str)3unii no;tri foloseau ierea $a reediu <n toate $azurile de 3oli6 de la
artrit) ;i ast p5n) la arsuri6 $onstipa'ie ;i a?ureli6 de la guturai la ?eoroizi6 de la
igrene ;i -ari$e ul$erate p5n) la r)ni suferite <n lupte. "agia ierii este at5t de are
<n$5t putea pre-eni infe$'iile ;i a$$elera -inde$area.
%
"ierea este produsul de 3az) al al3inelor6 $oponenta prin$ipal) $onstituindAo
za?arurile6 reprezentate <ndeose3i de glu$oza ;i fru$toza $e pro-in din ne$tarul floral6
e>trafloral6 ana ;i alte surse re$oltate de al3ine ;i depozitate <n faguri.
@n epo$a odern)6 prin stup)ritul ra'ional6 au fost puse <n -aloare ;i $elelalte
produse api$ole7 l)pti;orul de at$)6 polenul6 -eninul de al3ine et$.6 a=ung5nduAse la
$lasifi$area lor <n produse api$ole naturale dire$te Dierea6 $eara6 propolisul6 polenul6
pastura6 l)pti;orul de at$aE ;i produse api$ole deri-ate D$reele $oseti$e $u $ear)6
unguente6 tin$turi6 drageuriE.
Cum este fabricata mierea?
"ierea este su3stan'a za?aroas) pe $are o produ$ al3inele prin $ole$tarea
ne$tarului floral ;i e>trafloral sau a unui alt su$ luat de pe plantele -ii6 prin
transforarea lui6 su3 a$'iunea enziati$) a sali-ei ;i a su$ului gastri$ al al3inelor. @n
tipul depozit)rii ne$tarului <n $elule6 apa $are este <n plus -a fi <ndepartat) prin
-entilare. Dup) a$eea ierea este gata pentru a fi $onsuat).@n a$est $az6 ierea -a
$on'ine nuai 1, G6 $5t este noral $a ea sa fie $onsuat). Pentru a o3'ine + litru de
iere sunt ne$esare % Fg de ne$tar. "ai ad)ug) ;i faptul $) pentru a $)ra + Fg de
ne$tar este ne-oie de 1,.,,, p5n) la +,,.,,, de z3oruri. Un roi de al3ine D3,.,,, la
0,.,,,E poate fa3ri$a + Fg de iere pe zi. Calitatea ;i $antitatea de iere sunt
deterinate de fa$torii geografi$i ;i 3otani$i6 pre$u ;i de sezon. Originea floral) a
ne$tarului influenteaz) $uloarea6 gustul ;i -5s$ozitatea ierii.
Compozie: "ierea este un alient u;or de digerat. Ea este o i>tur) de
glu$oz) ;i fru$toz) <ntrAo anier) $are nu ne$esit) alte transfor)ri6 pentru $) ea
poate fi asiilat) dire$t de organis. Este o surs) de energie ;i -italitate pentru
organisul uan6 datorit) $oponentelor sale7
+,, grae de iere $on'in +&61G ap)6 ,64A,6(G proteine6 (+63G za?aroz)6
361+G -itaine6 inerale su3stan'e anti3a$terialeB
+ Filogra de iere este egal $u 3.+%, de $alorii ;i are a$eea;i -aloare
nutri'ional) $a ;i %, de ou)6 sau & Fg de or$o-i6 sau +4 Fg de $artofi6 sau 0 litri de
lapte6 sau 1, de 3anane6 sau 3, de porto$ale.
Actiune terapeutica: Datorit) ineralelor pe $are le $on'ine6 $al$iu ;i
agneziu6 este $onsiderat) un efi$ient trataent <n $o3aterea aneiei. "ierea
$onsuat) $?iar ;i <n $antit)'i i$i poate pre-eni ;i redresa defi$ien'ele $auzate de
stres sau de o alienta'ie deze$?ili3rat).
De aseenea6 este $unos$ut faptul $) ierea a=ut) la digestie ;i este utilizat) $a
un antidot <potri-a $onstipa'iei. "ierea este6 datorit) $opozi'iei sale6 un agent
antii$ro3ial. "ierea este de aseenea6 o e>$elent) surs) de energie preefort sporind
rezisten'a atleti$) ;i a=ut5nd la re$uperarea us$ulaturii atle'ilor dupa $urs) sau
0
eforturi prelungite. "ierea difer) la gust ;i $uloare <n fun$'ie de spe$iile florale
-izitate de al3ine.
"ierea de flori de $5p are o puterni$) a$'iune antii$ro3ian)6 $ea de li-ad)
Dde poi fru$tiferiE -inde$) afe$'iunile renale6 pulonare ;i intestinale. "ierea de
unte are $alit)'i deose3ite <n 3olile de $)i respiratorii ;i <n alergii6 fiind o <nsuare
de su3stan'e nutriti-e ;i $urati-e. "ierea este un reediu efi$ient <n diferite 3oli
interne ;i ale pielii A un e>$elent toni$ pentru $opii6 $on-ales$en'i6 pentru <nt)rirea
sisteului iunitar ;i pentru gra-ide. :u5nd <n od regulat iere A $5te o linguri')
diinea'a6 $u o or) <naintea i$ului de=unB o linguri') la dou) ore dup) asa de pr5nz
;i o linguri') dup) $in) A se noralizeaz) tensiunea arterial) ;i digestia6 se redu$e
$antitatea de a$id gastri$. @n $azul $olitelor ;i gastritelor6 ierea se asiileaz) ai
3ine $u pu'in) ap) $ald) <n $are se dizol-).
Consistena mierii: ea are aspe$tul unei su3stan'e groase6 seitransparente6
seili$?id)6 $are treptat $ristalizeaz). "ierea este un produs natural6 $opus din
glu$oz)6 fru$toz)6 za?aroz)6 de>trin)6 ap)6 un alient antio>idant $are $on'ine ;i alte
eleente nutri'ionale 7 albumine , grsimi eseniale , vitamine (B1, B2, B3 , B5, B6
-itaina C se g)se;te <n $antitate de 4,A0, g 2 Fg de iere6 vitamina ! $are a=ut) la
$oagularea s5ngelui ;i 3eta$arotenE6 minerale D$al$iu6 agneziu6 3or N a=ut) la
sintetizarea -itainei C6 fier6 stiulator al fun$'iei sang-ine a adu-ei ;i al fun$'iilor
sisteului ner-os6 potasiu6 fosfor6 sodiu6 et$.E ;i "lavonoi#e. A$esta este oti-ul
pentru $are ierea este o $oponent) -aloroas) a nutri'iei at5t pentru tineri $5t ;i
pentru persoanele <n -5rst).
Con#iii #e pstrare: <n general6 ierea se p)streaz) la teperatura $aerei
D+( A 1% COE. Da$) ea $ristalizeaz)6 se introdu$e pur ;i siplu <ntrAun -as $u apa $ald)
;i se 'ine p5n) $5nd $ristalele se dizol-)6 dar $u aten'ie pentru a nu a=unge s) fiar3)
sau s) se supra<n$)lzeas$).M "ierea se p)streaz) <n -ase 3ine <n$?ise6 la re$e ;i la
<ntuneri$6 <n <n$)peri $urate ;i us$ate. "ierea nu se p)streaz) <n apropierea su3stanA
'elor $e dega=) irosuri tari6 $)$i a3soar3e irosurile.
Contrain#icaii7 "ierea este $ontraindi$at) dia3eti$ilor ;i o3ezilor.
C. Produsele firmei
"ierea de al3ine este alientul $are <3in) $el ai 3ine $alit)'ile nutriti-e $u
$ele terapeuti$e. An de an6 tot ai ul'i $onsuatori se $on-ing de a-anta=ele
$onsuului de iere de al3ine6 de 3inefa$erile propolisului sau ale -eninului de
al3ine. Printre produsele api$ole produse ;i distri3uite se nu)r) iere de tei6 iere
poliflor)6 iere de sal$56 iere e$ologi$)6 polen6 o'et6 $andele.
$ierea poli"lor7 rezult) din ne$tarul florilor ai ultor plante6 ni$i una
nefiind predoinant). Din a$est oti-6 gustul ;i $uloarea pot fi diferite. Este
&
$onsiderat) o iere $oplet) fiind re$oandat) $el ai des pentru diferite afe$'iuni.
"ierea poliflor) are o greutate spe$ifi$)6 ai are $a ierea o3i;nuit)6 iar $uloarea sa
este pu'in ai <n$?is)6 $on'in5nd za?aruri -aloroase6 $a fru$toza ;i glu$oza dar ;i
unele za?aruri inferioare $a de>trina ;i elzitoza6 pre$u ;i s)ruri inerale.
$ierea #e salc%m7 datorit) unei $antit)'i ai ari de fru$toz)6 a$easta
$ristalizeaz) foarte <n$et6 la $5'i-a ani. .a$e parte din sortul de iere de $alitate
superioar)6 fiind $ea ai soli$itat) pe pia'a e>tern)6 datorit) aroei ;i gustului pl)$ut
pe $are <l are. Iediat dup) re$oltare este transparent)6 dar $uloarea -a depinde de $ea
a fagurilor utiliza'i la re$oltarea ei6 put5nduAse <nt5lni nuan'e de la in$olor la gal3en
pai sau gal3en des$?is.
$ierea #e tei7 este tre$ut) <n $ategoria $elor ai 3une ;i $elor ai apre$iate
sorturi de iere6 3ogat) <n -itaine ;i ainoa$izi6 <n sedientul ei granulele de polen
a=ung5nd p5n) la &,GA(,G6 uneori $on'in5nd ;i o $antitate <nsenat) de an)
Culoarea ierii de tei este des$?is) 3)t5nd u;or <n gal3en6 $5teodat) $?iar $u refle>e
-erzui. Cristalizarea ei se fa$e spre toan) ;i are o $onsisten') untoas)6 $ristalele
a-5nd $uloarea al3)6 ierea $)p)t5nd un gust ;i un aspe$t ai atr)g)tor. Are $alit)'i
lini;titoare fiind pres$ris) <n afe$'iunile sisteului ner-os ;i <n insonii.
&olenul7 este un alient protei$ deose3it de 3ogat <n eleentele ne$esare
e>isten'ei plantelor6 dar ;i organiselor aniale. @ntrAun Filogra de polen se $on'in
at5tea doze zilni$e de ritin D-itaina PE6 $5te ar fi ne$esare $5tor-a ze$i de oaeni
pentru a pre-eni un a$$ident -as$ular la ni-elul $reierului. Un rol iportant pentru
fun$'ionarea noral) a sisteului ner-os re-ine unei alte su3stan'e $on'inute <n polen
A ane-rina. @n plus6 polenul este un stiulent al poftei de 5n$are6 <nlesne;e digestia6
<3un)t)'e;te tonusul6 alung) o3oseala6 pre-ine ra?itisul6 $)derea p)rului.
Ceara #e albine7 a fost folosit) <n$) din anti$?itate ;i tot de atun$i i sAau
re$unos$ut -irtu'ile terapeuti$e. Ji <n zilele noastre se folose;te $eara de al3ine la
prepararea unor unguente ;i 3alsauri. De aseenea6 $eara este folosit) ;i <n
$oseti$).
II. Selecia pieelor internaionale
A.Criterii de selecie preliminar
Capa$itatea firei de a supra-ie'ui ;i de a $re;te pe o pia') nou) -a fi
deterinat) de flerul de $are a$easta -a da do-ad) <n $eea $e pri-e;te alegerea
poten'ialelor pie'e de interes ;i6 <n final de sta3ilirea pie'ei 'int). 9in5nd $ont de faptul
$) fira este la <n$eput de dru <n $eea $e pri-e;te pro$esul de interna'ionalizare6 <n
sele$'ia ')rilor de interes sAa 'inut $ont de ai ul'i fa$tori $are ar putea peri$lita sau
dipotri-) ar putea fa$ilita6 stiula ;i e>tinde a$est pro$es6 $u ar fi7
(
"actori legali 7 respe$tare dreptului de proprietate6 regleentarea li3erei
$ir$ula'ii a 3unurilor ;i ser-i$iilor6 regiul $ursului de s$?i36 odul de operare al
adiniustra'iei fis$ale6 fa$ilit)'ile fis$aleB
"actori #emogra"ici 7 popula'ia6 distan'a geografi$) dintre Ro5nia ;i a$easta6
infrastru$tura 3ine pus) la pun$t
"actori economici 7 ni-elul de dez-oltare6 PI!Aul ')rii respe$ti-e6 $ererea pie'ei
pentru produsul firei6 e-olu'ia poziti-) a a$esteea6 gradul de des$?idere
interna'ional)6 rata de s$?i36 rata infla'iei.
Copania a ales un e;antion de +, ')ri pentru a le studia pie'ele din pun$t de
-edere deografi$6 politi$6 e$onoi$6 $ultural ;i legislati-.
B.Selecia pieelor de interes
Austria
$e#iul #emogra"ic' natural
Repu3li$a Austria este o federa'ie din Europa Central)6 $opus) din * landuri
federale. Austria de-ine parte din du3la onar?ie AustroAUngaria <n +(0&.
Cliatul este teperat6 $u ierni re$i ;i -eri r)$oroase.
Pe o suprafa') de (3.(&+ FP6 <n Austria tr)ies$ (.+%,.(3% lo$uitori. Resursele
naturale sunt depozite de etal6 lignit6 petrol si gaze naturale.
$e#iul politic
Austria este o repu3li$) federal)6 al $)rui Parlaent este forat din dou)
$aere6 Bun#esrat D$onsiliul federalE6 $e $onsist) <n 04 de reprezentan'i ai statelor6 <n
fun$'ie de popula'ie6 ;i (ationalrat D$onsiliul na'ionalE6 $are are +(3 e3ri ale;i prin
-ot dire$t.
$e#iul economic
PI!7 31% iliarde Q D1,,(EB rata infla'iei7 36&G D1,,(E
Austria6 $u e$onoia sa de pia') 3ine dez-oltat) ;i $u standardul s)u <nalt de
-ia')6 este <n leg)tur) str5ns) $u alte e$onoii din Uniunea European)6 <n spe$ial $u
$ea geran). Statutul de e3r) a UE a adus un -al de in-estitori str)ini atra;i de
a$$esul Austriei la pia'a unit) european) ;i de apropierea de e$onoiile aspirante la
UE. Se$toare industriale iportante7 aliente ;i 3)uturiB e$ani$) ;i inginerie
stru$tural)B $?iieB autoo3ile D<n spe$ial otoare ;i transisieEB produse ele$tri$e ;i
ele$troni$e.
Desf);urarea unei a$ti-it)'i $oer$iale <n Austria ne$esit) o li$en')
$oer$ial) D)e*erbeberec+tigungE $onfor :egii Coer'ului D)e*erbeor#nungE.
*
Regleent)rile de $oer' e>terior ale UE sunt apli$a3ile ;i Austriei. Totu;i6 su3
in$iden'a :egii Coer'ului E>terior DAussen+an#elsgesetz 1,,5E6 pot fi restri$'ionate
iporturile ;i e>porturile din alte ')ri $u e>$ep'ia $elor din UE. "inisterul Afa$erilor
E$onoi$e poate eite regleent)ri $are en'ioneaz) $) e>portul sau iportul
anuitor produse se -a fa$e $u o3'inerea unor li$en'e. Aseenea restri$'ion)ri pot
a-ea $a 3aza oti-e e$onoi$e sau legale. @n$)l$area unor astfel de regleent)ri
poate a-ea $onse$in'a unor triiteri <n =ude$at). Ca e3r) a UE6 Austria tre3uie s)
apli$e a$ordurile 3ilaterale ;i ultilaterale <n$?eiate de UE $u ter'e ')ri Dde e>.
a$ordurile de $oer' li3erE. A$ordul EEC r)5ne apli$a3il <n rela'iile $u ')ri neA
e3re UE Dde e>eplu Nor-egiaE.
Potri-it prin$ipiului li3ert)'ii de i;$are a produselor6 nu se apli$) ta>e -aale
asupra 3unurilor6 at5t industriale $5t ;i agri$ole6 <ntre statele e3re UE. Din ra'iuni
pur statisti$e se <nregistreaz) <ns) opera'iunile $oer$iale. Ta>a de iport pe -aloarea
ad)ugat)A este per$eput) de autorit)'ile -aale6 la iportul produselor6 la un ni-el
egal $u $el al ta>ei norale pe -aloarea ad)ugat) DT8AE ;i $are <n prezent este de +,
G sau 1, G <n fun$'ie de produsE.
Austria a adoptat de=a legisla'ia de apli$are a dire$ti-elor UE pri-ind folosirea
T8A <n pia'a $oun). Potri-it a$estei legi6 firele austrie$e pot li-ra 3unuri ;i
ser-i$ii $)tre parteneri din alte ')ri e3re UE f)r) a pl)ti ta>a T8A din Austria6 $u
$ondi'ia $a priitorul produselor sau ser-i$iilor s) ai3) un nu)r de identifi$are T8A
DUIDE. Siilar6 fire din ')ri e3re UE li-reaz) <n Austria f)r) plata T8A6 da$)
fira austria$) este de'in)toare de UID. @n a$est $az6 fira austria$) tre3uie s)
pl)teas$) ta>a T8A6 a produsului sau ser-i$iului6 $)tre autorit)'ile fis$ale din Austria.
Accesul pe pia
Trendul poziti- <nregistrat pe par$ursul ultiilor ani <n pri-in'a dez-olt)rii
rela'iilor e$onoi$e ;i $oer$iale dintre Ro5nia ;i Austria $ontinu). Produsele
ro5ne;ti $u ponderea $ea ai ridi$at) la e>portul pe pia'a austria$) sunt7
e$?ipaentele ele$tri$e6 ateriile ;i arti$olele te>tile6 e$?ipaentele de transport.
Iporturile ro5ne;ti preponderente din Austria sunt reprezentate de e$?ipaente
ele$tri$e6 ateriale plasti$e6 arti$ole din etal6 aterii ;i arti$ole te>tile6 produse ale
industriei $?ii$e ;i produse alientare.
Bulgaria
$e#iul #emogra"ic' natural
!ulgaria6 ofi$ial Repu3li$a !ulgaria6 este o 'ar) european) situat) <n Peninsula
!al$ani$).
Suprafa'a total) 7++,.,*+ FP6 &.04,.13( lo$uitori ;i $lia teperat) $u o influen')
editeraneean) deAa lungul $oastei ")rii Negre.
+,
Resurse naturale 7 'ara de'ine z)$)inte de inerale relati- iportante6 in$luz5nd
rezer-e -aste de lignit ;i antra$it) sau inerale neferoase pre$u $uprul6 plu3ul6
zin$ul ;i aurul. E>ist) depozite ari de angan <n nordAest. Depozite ai i$i de fier6
argin6 ni$?el sunt de aseenea prezente. !ulgaria este 3ogat) <n sare6 gips6 $aolin ;i
arur).
$e#iul politic
!ulgaria este $onsiderat) o 'ar) deo$rati$) ;i li3er) de organiza'ile
interna'ionale a drepturilor oului.
$e#iul economic
PI!7 *36&( iliarde Q6 rata infla'iei 7 &6(G
E$onoia 3ulgar) sAa ins$ris pe linia de $re;tere e$onoi$) in$eput) <n 1,,36
en'in5nduAse sta3ilitatea a$roe$onoi$)Afinan$iar) pe fondul unei politi$i fis$alA
onetar restri$ti-e6 totu;i $u ipa$t negati- asupra ni-elului de trai al popula'iei ;i
ediului de afa$eri. E$onoia real) a priit stiulente sufi$iente $are s) asigure
tre$erea de la sta3ilitate la $re;tere e$onoi$) ai a$$entuat). :a sf)r;itul lunii
o$to3rie 1,,0 sAa inregistrat o $re;tere e$onoi$) $u 063 G $oparati- $u perioada
siilar) din 1,,% $u un PI!2lo$. 30,% euro. !ulgaria a par$urs <n ultiii ani un
a$$elerat pro$es de pri-atizare6 astfel $)6 <n prezent $ir$a (,G din e$onoia ')rii este
dat) de se$torul pri-at. De la + ianuarie 1,,&6 !ulgaria6 <n $alitate de e3ru deplin
al Uniunii Europene pra$ti$) Politi$) Coer$ial) Coun)6 respe$ti- regi de e>port
;i iport $oun Uniunii Europene.
Accesul pe pia
@n anul 1,,&6 !ulgaria se afl) pe lo$ul +, la e>portul Ro5niei D00, ilioane
euroE ;i pe lo$ul 13 la iport D**1 ilioane euroE7
Eleentele prin$ipale ale regiului de iport pri-es$ Tariful 8aal Coun6
Ta>e -aale $oune6 Noen$latura Sisteului Aronizat6 TARICATariful Integrat
al Counit)'ilor Europene6 Regulile de origine6 Suspend)ri autoate de ta>e6 et$.
De la + ianuarie 1,,& foralit)'ile -aale pentru )rfurile transportate peste Dun)re6
pe pod sau $u feri3otul sunt eliinate6 )rfurile -or fi inso'ite de do$uente
spe$iale $are -or fi -izate de 3iroul -aal din portul de ple$are. Consuul de iere
de al3ine anual pe $ap de lo$uitor este de +6%A1 Fg.
Elveia
$e#iul #emogra"ic' natural
Confedera'ia El-e'ian) sau El-e'ia este un i$ stat federal <n Europa Central)6
f)r) ie;ire la are. 9ara are o are tradi'ie <n neutralitate politi$) ;i ilitar)6 oti-
pentru $are este sediul ultor organiza'ii interna'ionale.
Clia el-e'ian) 7 teperat)6 dar poate -aria ult6 <n fun$'ie de regiune6 de la $lia
aspr) pe $ulile untoase p5n) la $lia pl)$ut)6 editeraneean)6 <n sud.
++
Popula'ia7 &.%,(.&,, lo$uitori pe o suprafa') de 4+.1(% FP6 iar resursele naturale
e>tre de liitate.
$e#iul politic
Constitu'ia federal)6 adoptat) <n +(4(6 foreaz) 3aza legal) a statului federal
odern. @n +*** a fost adoptat) o nou) $onstitu'ie6 dar $are nu a introdus odifi$)ri
nota3ile <n organizarea statului. Ea des$rie drepturile fundaentale ;i politi$e ale
indi-izilor6 des$rie $adrul pentru parti$iparea $et)'enilor la tre3urile pu3li$e6 ;i di-ide
puterea <n stat <ntre Confedera'ie ;i $antoane6 definind =urisdi$'iile ;i autoritatea la
ni-el federal. Sunt trei institu'ii federale iportante7 parlaentul 3i$aeral
Dlegislati-ulE6 Consiliul .ederal De>e$uti-ulE ;i Curtea Supre) .ederal) Dinstan'a
=ude$)toreas$) supre)E.
$e#iul economic
PI!Aul <n 1,,( a fost de 3,* ilioane Q6 rata ;oa=ului de 3G6 iar rata infla'iei 164G.
E$onoia El-e'iei este una dintre $ele ai sta3ile e$onoii ale luii.
Politi$a sa plin) de su$$es pe teren lung <n doeniul siguran'ei onedei na'ionale6
du3lat) de se$retul opera'iilor finan$iare efe$tuate <n 3)n$ile el-e'iene a f)$ut din
El-e'ia un Irai finan$iarM al in-estitorilor ;i al in-esti'ilor a$estora. @n a$ela;i tip6 a
$reat o e$onoie $are se 3azez) asi- pe aflu>ul e>tern $onstant de in-esti'ii. Din
$auza dieniunilor reduse ale ')rii ;i a spe$ializ)rii <nguste a for'ei sale de un$)6
industria fin) ;i de pre$izie6 respe$ti- $oer'ul ;i finan'ele sunt esen'iale pentru
en'inerea sta3ilit)'ii e$onoi$e a ')rii.
Industria el-e'ian) este dependent) <n are )sur) de iporturi6 <ns)
$openseaz) prin for'a de un$) $u ni-el ridi$at de $alifi$are ;i preg)tire ;i prin
gradul a-ansat de te?nologizare. Contri3u'ia a$esteia la PI! este de $$a.
1%G.Agri$ultura6 e$anizat) ;i intensi-)6 a3soar3e o i$) parte a popula'iei a$ti-e
Ddoar 4GE ;i are o $ontri3u'ie redus) la PI!6 de doar 46+G6 dar asigur) ai ult de
%,G din ne$esarul intern de produse -egetale ;i aproape integral pe $el de produse
anialiere. Consuul de iere de al3ine anual pe $ap de lo$uitor este de +64,, Fg.
Accesul pe pia
Cu e>$ep'ia produselor agri$ole ;i a $5tor-a grupe de produse sensi3ile
$oer'ul dintre El-e'ia ;i ')rile e3re UE ;i AE:S este li3er. Certifi$atul de origine
<n unul dintre statele e3re UE ;i AE:S DEl-e'ia este e3r) AE:SE asigur)
$ir$ula'ia li3er) a )rfurilor6 f)r) restri$'ii de $ot) sau 3ariere -aale.
"area a=oritate a )rfurilor pot fi iportate li3er in El-e'ia. E>ist) unele
restri$'ii apli$ate iporturilor de produse agri$ole6 produse petroliere6 detergen'i6
<ngr);)inte6 e$?ipaente ilitare6 are6 uni'ie6 ateriale e>plozi3ile ;i nar$oti$e
pentru $are se soli$it) o autoriza'ie spe$ial). Ta>a pe -aloare ad)ugat) de &60G se
apli$) pentru a=oritatea produselor6 iar 164G pentru produsele de pri) ne$esitate6
edi$aente.
+1
@n stru$tura e>porturilor pe grupe de produse6 o pondere iportant) este dat)
de produsele $?ii$e ;i fara$euti$e6 urate de produsele industriei $onstru$toare de
a;ini ;i aparate de )sur) ;i $ontrol6 $easuri ;i 3i=uterii. @n anul 1,,&6 e>portul
ro5nes$ <n El-e'ia <nregistreaz) 11+60 ilioane euro6 <n tip $e iportul 3%060
ilioane euro.
Frana
$e#iul #emogra"ic' natural
.ran'a are 04.,%&.&*1 lo$uitori6 $u o rat) de $re;tere de ,6%4*G pe an6 din $are
&&G <n ediul ur3an. @n $ea ai are parte a .ran'ei etropolitane iernile sunt re$i ;i
-erile sunt 3l5nde6 iar deAa lungul "editeraneiirnile sunt 3l5nde ;i -erile foarte $alde.
Distan'a fizi$) <ntre Ro5nia ;i .ran'a este de 13,, F. Re'elele de $ouni$a'ii sunt
foarte 3ine dez-oltate6 la ni-el interna'ional nueroase $a3luri su3arine ;i sateli'i
tere;tri fa$ legatura $u restul luii. .ran'a dispune de aproape 3,, de aeroporturi6
1*.3&, F de $ale ferat)6 *%+.%,, F de druuri asfaltate ;i * porturi aritie.
.ran'a de'ine iportante resurse de $)r3une6 inereu de fier6 3au>it)6 zin$6
uraniu6 antioniu6 arseni$6 potasiu6 $?erestea6 pe;te6 depozite de aur6 petrol6 $aolin6
nio3iu ;i argil)
$e#iul politic
.ran'a este o reppu3li$) $u un siste legal $u $on$epte indigene ;i un
inter-en'ionis gu-ernaental oare$u pronun'at.
$e#iul economic
.ran'a este <n i=lo$ul unei tranzi'ii de la o e$onoie $are a in$lus sisteul de
proprietate ;i inter-en'ionisul gu-ernului6 spre o e$onoie odern) 3azat) pe
e$anisele pie'ei. Cre;terea PI! a s$)zut la ,6&G6 iar gu-ernul pl)nuie;te $a pentru
a atenua efe$tele $rizei <n 1,,* s) in=e$teze $apital <n sisteul 3an$ar. Ca urare a
-eniturilor fis$ale ai reduse 'i o $re;tere a $?eltuielilor <n general6 se a;teapt) $a
defi$itul pu3li$ s) dep);eas$) plafonul UE de 3Gdin PI!. Cu $el pu'in &% de ilioane
de turi;ti anual6 .ran'a este $ea ai -izitat) 'ar) din lue ;i de'ine al treilea -enit din
lue din turis.
.ran'a a e>portat )rfuri <n -aloare de &0+ ld USD ;i a iportat de (33 ld
<n spe$ial <n UEB sto$ul de in-esti'ii str)ine atrase a fost de +.134.,,, ld USD ;i a
e>teriorizat +.((*.,,, ld <n 1,,(. Rata de s$?i3 a fost de ,60( EUR2USD6 iar rata
infla'iei a fos <n 1,,( de +G.
$e#iul cultural
:i3a ofo$ial) este fran$eza $u diferite diale$te6 apro>iati- (%G din
popula'ie este $atoli$)6 restul fiind usulani6 neafilia'i sau protestan'i.
Accesul pe pia
+3
@n $eea $e pri-e;te a$$esul pe pia'a fran$ez)6 a$esta este restri$'ionat doar de
norele Uniunii Europene <n $ea ai are parte6 p)trunderea realiz5nduAse relati-
u;or.
Germania
$e#iul #emogra"ic' natural :
Repu3li$a .ederal) /erania DBun#esrepubli- .eutsc+lan#, denuit)
$olo$-ial /erania6 este un stat din Europa Central).
Suprafa'a total) 7 3%&.,1+ FP
Popula'ia total) 7 (164,,6**0 lo$uitori
Relief 7 preponderent untos ;i o $li) 7 teperat).
Resurse naturale 7 ?uil)6 lignit6 gaze naturale6 inereu de fier6 $upru6 ni$?el6 uraniu6
potasiu6 sare6 ateriale de $onstru$'ii
"ediul politi$7
Confor Constitu'iei6 la 3aza ordinii de stat stau $in$i prin$ipii7 /erania
este o repu3li$)6 o deo$ra'ie6 un stat federal 6 un stat de drept ;i un stat so$ial .
"ediul e$onoi$ 7
Rata infla'iei7 16( G
Comerul e/terior al )ermaniei 7
Un fa$tor esen'ial al $re;terii ;i sta3ilit)'ii e$onoi$e a /eraniei <l
reprezint) orientarea e$onoiei gerane spre pia'a ondial)6 $)tre e>port.
Capa$itatea $on$uren'ial) deose3it) a <ntreprinderilor gerane este refle$tat)6 <n od
e>pres6 de e>$elenta pozi'ie a a$estora pe pia'a ondial). /erania este priul
e>portator ondial6 <nainte de SUA6 C?ina ;i Raponia. .ie$are al doilea lo$ de un$)
<n /erania depinde6 <n od dire$t sau indire$t6 de e>port.
0tructura sc+imburilor comerciale cu 1om%nia (2n 2334 :
S$?i3urile $oer$iale 3ilaterale dintre Ro5nia ;i /erania au a=uns la +(
iliarde euro <n 1,,(6 <n $re;tere $u 1% G $oparati- $u anul 1,,&. @n prezent6
Ro5nia triite <n /erania <n spe$ial a;ini6 utila=e ;i e$?ipaente6 o3il)6
<n$)l')inte6 $ient6 ateriale de $onstru$'ii6 ;i iport) produse finite6 produse
seifa3ri$ate6 produse alientare.
5a/a pe valoarea a#ugat este de +*G pentru produsele industriale ;i de &G pentru
produsele agroalientare
+4
Italia
$e#iul #emogra"ic' natural
Popula'ia7 %(.+10.1+1 lo$ din $are popula'ie ur3an)7 0(G6 <n 1,,(6 rata de
ur3anizare ,64G anual D1,,%A1,+,E. Clia7 predoinant editeranean)6 alpin) <n
nordul e>tre ;i us$at) <n sud. Distan'a7 apro>iati- 1,,, F pe ;osea. Italia dispune
de +*%,,F de $ale ferat)6 aproape 4*,,,, F de druuri asfaltate ;i 14,, F
na-iga3ili. Italia are peste +,, de aeroporturi si ( porturi aritie.
Re'elele de $ouni$a'ii7 re'elele de telefonie sunt oderne6 <n totalitate
autoatizate6 rapide ;i foarte 3ine puse la pun$t. :a ni-el interna'ional se fa$e
leg)tur) prin $a3luri su3arine ;i sta'ii terestre de satelit.
Resurse naturale7 Italia dispune de iportante resurse de $)r3une6 er$ur6
zin$6 potasiu6 3arite6 az3est6 piatr) pon$e6 rezer-e de gaze naturale ;i 'i'ei 3rut6 pe;te ;i
teren ara3il. Consuul de iere de al3ine este <n $re;tere6 a=ung5nd la aproape 4,, gr
pe $ap de lo$uitor anual.
$e#iul politic
Italia este o repu3li$) $u un siste legal 3azat pe sisteul de drept $i-il.
Restri$'iile $oer$iale sunt <n general $ele ipuse de Uniunea Europen)B Italia atrage
ai pu'ine in-esti'ii str)ine dire$te de$5t ofer).
$e#iul economic
Italia are o e$onoie di-ersifi$at)6 industria este dez-oltat) <n nord unde
predoin) $opaniile pri-ateB iar <n sudul ')rii se pra$ti$) agri$ultura ;i rata
;oa=ului este $e-a ai ridi$at). E$onoia italian) este a>at) <n are parte pe
produ$'ia de 3unuri de $onsu de <nalt) $alitate6 realizat) <n <ntreprinderile i$i ;i
i=lo$ii. E$onoia su3teran) este estiat) la apro>iati- +%G din PI!6 $ele ai
ulte din a$ti-it)'i fiind <n agri$ultur)6 $onstru$'ii ;i ser-i$ii. Italia a tre$ut treptat la
ipleentarea unor refore stru$turale ne$esare $u ar fi s$)derea ta>elor6 $ontrolul
ai rigid pe pia'a un$ii ;i <n sisteul de pensii6 refore e>a$er3ate de re$enta $riz)
finan$iar glo3al). /u-ernul italian <n$ear$) s) 'in) <n fr5u $?eltuielile gu-ernaentale
<ns) <nta5pin) serioase pro3lee7 datoria pu3li$) a Italiei r)5ne peste +,,G din
PI!6 iar defi$itul fis$al ar putea a=unge la 3G din PI! anul a$esta.
PI!Aul Italiei a fost <n 1,,( de 1.3**.,,, ld Q6 rata de $re;tere a fost <n
s$)dere DA,6&GE. Rata de s$?i3 sAa situat <n 1,,( <n =urul a ,60(EUR2USD6 iar rata
infla'iei a fost de 360G. E>portul Italiei <n 1,,( a fost de %00 ld USD din $are $ir$a
1G <n Ro5nia6 iportul Italiei a <nsuat %0& ld USD6 +6&G din Ro5nia. Sto$ul
+%
de in-esti'ii str)ine dire$te atrase a atins sua de 3&% ld USD6 iar $el e>terior a
<nsenat %4( ld <n 1,,(.
$e#iul cultural
*(64G din popula'ia de peste +% ani a Italiei ;tie s) s$rie ;i s) $iteas$)6li3a
ofi$ial) este italiana6 dar <n anuite regiuni se ai -or3e;te ;i geran)6 fran$ez) ;i
slo-en)6 iar religia este <n propor'ie de *,G roanoA$atoli$).
Accesul pe pia
Pe pia'a italian) se poate p)trunde relati- u;or6 do$uentele $oer$iale soli$itate la
iport fiin fa$tura $oer$ial) ;i do$uentele de transport D$onosaentul ariti6
s$risoarea de tr)sur)6 fra$?tul aerianE.
Ca#rul 6uri#ic al relaiilor rom%no7italiene
S$?i3urile $oer$iale ale Ro5niei $u Italia se deruleaz)6 de la + ianuarie
1,,&6 <n 3aza prin$ipiilor instituite de regulile pie'ei interne $ounitare pre$u ;i
$ele ale politi$ii $oer$iale $oune a Uniunii Europene.
A$orduri $oer$iale iportante7 A$ord <ntre /u-ernul Ro5niei ;i /u-ernul
Repu3li$ii Italiene pentru proo-area ;i garantarea re$ipro$) a in-esti'iilor6 senat la
0.+1.+**, ;i intrat <n -igoare la 1&.,0.+**+ D"onitorul Ofi$ial nr.++3 din 13 ai
+**+E ;i Con-en'ia <ntre Ro5nia ;i Italia pentru e-itarea du3lei ipuneri <n aterie
de ipozite pe -enit ;i a-ere ;i pentru pre-enirea e-aziunii fis$ale6 senat) la
+4.,+.+*&& ;i intrat) <n -igoare la ,0.,1.+*&* D"onitorul Ofi$ial nr.34A3% din 13
aprilie +*&&E.
@n $azul e>portului dire$t <n Italia6 el tre3uie s) <ntruneas$) toate $erin'ele
pri-ind siguran'a alientar)6 standardele de $alitate ;i regleent)rile referitoare la
ar$are6 eti$?etare ;i a3alare. "ulte dintre a$este standarde ;i regleent)ri sunt
de=a aronizate <n $adrul Uniunii Europene. Regleent)ri spe$ifi$e e>ist) pe pia'a
european) pentru produsele din $a$ao ;i $io$olat)6 za?)r6 su$uri ;i geuri din fru$te6
lapte ;i produse la$tate. @n $azul <n $are nu e>ist) standarde ipuse la ni-elul Uniunii
Europene6 Italia poate sta3ili standarde pe plan na'ional6 unele dintre a$estea
apli$5nduAse $?iar <n $azul iporturilor de $arne de -5nat6 produse prelu$rate din
$arne6 produse alientare $ongelate6 3)uturi al$ooli$e6 produse de $ofet)rie si sna$FA
uri. @n $azul e>porturilor pe pia'a italian) de produse dieteti$e6 produse re$oandate
<n $ura de sl)3ire6 produse alientare destinate $opiilor ;i -itaine6 se re$oand)
$ola3orarea str5nsa $u fira italian) iportatoare6 intru$5t legisla'ia italian) pri-itoare
la ar$area produselor $are pot prezenta ris$uri asupra s)n)t)'ii este foarte stri$t).
Olanda
+0
$e#iul #emogra"ic' natural
@n Olanda tr)ies$ +0.&+%.*** persoane pe o suprafa') de 4+.%10 F
1
din $are
(1G <n ora;. Olanda are o $li) teperat)6 $u -eri r)$oroase ;i ierni 3l5nde. Re'eaua
de $ouni$a'ii este foarte dez-oltat) ;i 3ine <ntre'inut)6 la ni-el interna'ional $a3luri
su3arine ;i % sta'ii terestre de sateli'i f)$5nd leg)tura $u SUA ;i Europa. Olanda are
1, de aeroporturi6 1.(,,F de $ale ferat)6 +3%.%,, F ;osele ;i autostr)zi6 0,,, de
F na-iga3ili ;i nueroase porturi. Distan'a din Ro5nia <n Olanda fiind de aproape
1,,, de F. Olanda nu se poate l)uda $u ari rezer-e de resurse naturale6 <ns) pute
ainti gazul natural6 petrolul6 tur3a6 $al$arul6 sarea6 nisipul ;i pietri;ul ;i terenul
ara3il.
$e#iul politic
Olanda este o onar?ie $onstitu'ional) $are <n$orporeaz) teoria penal)
fran$ez) <n sisteul s)u legal ;i a $)rei $onstitu'ie nu perite re-izuirea a$telor
=udi$iare a statelor generale.
$e#iul economic
Olanda are o e$onoie prosper) ;i des$?is) $are depinde <n are )sur) de
$oer'ul e>terior. E$onoia este rear$at) pentru rela'iile industriale sta3ile6 rata
odert) a ;oa=ului ;i a infla'ieiD+6%GE6 un sesiza3il surplus de $ont $urent D4& ld
USDE6 pre$u ;i pentru rolul iportant $a nod de transport european. @n 1,,16
<preun) $u alte ++ state a pus <n $ir$ula'ie oneda euro6 a fost unul dintre liderii
europeni <n atragera de ISD D&1& ld USD la sf5r;itul lui 1,,(E ;i este al patrulea
in-estitor <n SUA Dsto$ul de ISD <n 1,,(7(&3 ld USDE. Rata edie de s$?i3 <n
1,,( a fost de ,60( EUR2USD. Ritul de $re;tere e$onoi$) a a=uns la $ote <nalte
p5n) <n 1,,&6 dar a s$)zut 3rus$ <n 1,,( $a urare a $rizei ondiale.
$e#iul cultural
:i3ile ofi$iale sunt olandeza ;i frizona6 iar religia este foarte -ariat)6 <n
Olanda tr)ind $atoli$i6 reforanzi6 $al-ini;ti6 protestan'i6 usulani6 neafilia'i. **G
din popula'ia de peste +% ani ;tie s) s$rie ;i s) $ites$).
Accesul pe pia
Olanda era p5n) <n 1,,( una dintre $ele ai sigure ')ri pentru derularea
afa$erilor6 3u$ur5nduAse de un $liat politi$ sta3il6 o 3az) a$roe$onoi$) puterni$)6
un $adru legal $lar ;i rela'ii $oer$iale 3ine dez-oltate6 <n spe$ial $u ')rile din UE.
S$?i3urile $oer$iale se desfa;oar)6 <n general6 pe 3aze li3ere6 statul inter-enind
doar <n situa'ii de e>$ep'ie. Cele ai uzuale restri$'ii sau 3ariere la iporturile
olandeze sunt7 )suri antiAduping6 ta>e $opensatorii6 suprata>e la produsele
agri$ole6 restri$'ii $antitati-e6 $ontingente tarifare. Pentru anuite produse6 iportul
se fa$e pe 3az) de li$en'). Rela'iile $oer$iale dintre Ro5nia ;i Olanda se deruleaz)
<n 3aza A$ordului European de Aso$iere. Confor a$estui a$ord6 <n$ep5nd din
ianuarie 1,,16 produsele industriale $ir$ul) li3er <ntre Ro5nia ;i Uniunea
+&
Europeana6 in$lusi- Olanda Df)r) ta>e -aaleE. @n $azul produselor agri$ole6 ta>ele
-aale de iport se -or redu$e gradual6 p5n) la eliinarea total) ;i instituirea unei
zone de $oer' li3er.
Polonia
$e#iul #emogra"ic' natural
Polonia este $el ai are stat din Europa $entral) ;i de est $u o popula'ie de
3(.4(1.*+* lo$6 din $are 0+G <n ediul ur3an6 o $li) teperat) $u ierni re$i ;i
pre$ipita'ii freg-ente ;i -eri u;oare $u du;uri freg-ente. Distan'a p5n) <n Polonia este
de aproape +1,, F6 iar re'eaua de $ouni$a'ii este proasp)t odernizat)6 apelarea
interna'ional) se fa$e $u s$?i3uri autoate. Polonia are (4 de aeroporturi6 13.,,,
F de $ale ferat)6 413.**& F ;osele6 aproape 4,,, F na-iga3ili ;i 4 porturi.
Resursele naturale de $are dispune Polonia sunt destul de liitate6 a$estea redu$5nduA
se la $)r3une6 sulf6 $upru6 gaze naturale6 argint6 plu36 sare6 $?i?li3ar ;i teren ara3il.
$e#iul politic
Este o repu3li$) $u un siste legal 3azat pe un i> de drept $i-il napoleon ;i
$ounist odifi$at treptat $a urare a unui pro$es larg de deo$ratizare. Polonia
du$e o politi$) intens) de atragere a in-esti'iilor str)ine dire$te6 fa$ilit5nd astfel
a$$esul str)inilor pe pia'a sa.
$e#iul economic
Polonia a desf);urat o politi$) de li3eralizare e$onoi$) <n$ep5nd $u anul
+**, ;i <n prezent se ipune $a o po-este de su$$es6 printre e$onoiile <n tranzi'ie. @n
1,,(6 PI! a $res$ut la o -aloare estiat) de %63G6 3azat) pe $re;terea $onsuului
pri-at6 un salt <n in-esti'ii de $orpora'ie6 pre$u ;i al flu>ului de fonduri UE. PI! pe
$ap de lo$uitor este <n$) ult su3 edia UE6 dar este siilar $u $el din $ele trei state
3alti$e. Joa=ul s$ade rapid6 de;i6 la apro>iati- *6&G <n 1,,(6 a$esta r)5ne peste
edia UE. PI! <n 1,,( sAa situat in =urul -alorii de %0464 ld USD $u o rat) de
$re;tere de 46(G6 rata de s$?i3 se afla la 163 P:N2USD6 iar rata infla'iei sAa situat la
463G. E>portul Poloniei sAa aflat <n =urul -alorii de +*, ld USD6 iar iportul 1+3
ld6 prin$ipalii parteneri f)$5nd parte din UE. Sto$ul de in-esti'ii str)ine dire$te
atrase <nregistra <n 1,,( +0* ld USD6 iar $ele e>terne a=ungeu la -aloarea de 1% ld.
$e#iul cultural
:i3a ofi$ial) este poloneza6 religia predoinant) este roanoA$atoli$)6 iar
**6(G din popula'ia Poloniei de peste +% ani ;tie s) s$ri ;i s) $iteas$).
Accesul pe pia
Odat) $u intrarea <n UE6 Polonia ;iAa aronizat standardele ;i regleent)rile <n $eea
$e pri-e;te iporturile f)$5nd a$$esul ai u;or pe pia').
+(
Slovenia
$e#iul #emogra"ic' natural
Slo-enia este o 'ar) <n Europa Central)6 $are are ie;ire la "area Adriati$).
Este e3r) a UE din anul 1,,4.
Suprafa')7 1,.1&3 FP6 1.,++.4&3 lo$uitori. Resurse naturale 7 lignitul6 plu3ul6
zin$ul6 er$urul6 uraniul ;i argintul. Cliatul7 su3editeranean pe $oast)6 alpin <n
un'i ;i $ontinental $u -eri $alde ;i ierni re$i pe platouri ;i <n -)ile esti$e. Consuul
anual de iere de al3ine pe $ap de lo$uitor 7 +6+%, Fg.
$e#iul politic
/u-ern de tip repu3li$) parlaentar). Pre;edintele slo-en este ales prin -ot
uni-ersal pentru un andat de % ani. Parlaentul Slo-en este 3i$aeral. A#unarea
(aional6 DrSa-ni z3or6 este al$)tuit) din *, de s$aune dintre $are dou) sunt
rezer-ate reprezentan'ilor inorit)'ii ag?iare ;i a $elei italiene. Consiliul (aional6
DrSa-ni s-et6 este al$)tuit din 4, de s$aune ;i reprezint) interesele e$onoi$e6 so$iale
;i profesionale de la ni-el lo$al. Alegerile parlaentare se 'in la fie$are patru ani.
$e#iul economic
@n 1,,( PI!Aul era de %*6+4 iliarde Q6 rata infla'iei 0G6 rata ;oa=ului 06& G.
Slo-enia este o 'ar) dez-oltat) $u o e$onoie $u -enit ridi$at. Are $el ai ridi$at PI!
pe $ap de lo$uitor dintre fostele state $ouniste din Europa. De;i 'ara are o e$onoie
sta3il) ;i prosper)6 ai e>ist) di-erse refore de f)$ut $are da$) nu -or fi
ipleentate <n $ur5nd ris$) s) pun) su3 sen de <ntre3are sus'inerea e$onoiei
slo-ene <n -iitor. E>porturile 3461& iliarde Q. Slo-enia e>port) <n prin$pial 7 3unuri
fa3ri$ate6 a;ini ;i e$?ipaente de transport6 produse $?ii$e ;i alientare.
Partenerii de e>port 7 /eraniaA +(6& G6 ItaliaA +16%G6 Croa'iaA (G6 AustriaA &6%G6
.ran'aA%6*G. Iporturile 3(6+1 iliarde Q. Slo-enia iport) 7 a;ini ;i e$?ipaente
de transport6 3unuri fa3ri$ate6 produse $?ii$e6 $o3usti3ili ;i lu3rifian'i6 produse
alientare. Prin$ipalii parteneri 7 /eraniaA +(6+G6 ItaliaA +&6 +G6 AustriaA ++6&G6
.ran'aA%G6 Croa'iaA460G.
Prin$ipalele produse e>portate de Ro5nia <n Repu3li$a Slo-enia sunt 7
produse petroliere ;i uleiuri industriale D436*GE6 etale $oune ;i arti$ole etali$e
D+061GE6 aterii te>tile D+,6*GE6 p)r'i len6 $?erestea D%6*GE6 produse agroalientare
D46(GE6 ;i a;ini6 aparate6 e$?ipaente D461GE.
Cooperarea la ni-el institu'ional
aE Coisia i>t) ro5noAslo-en) pentru $ooperare e$onoi$)B
+*
3E Coisia i>t) ro5noAslo-en) pentru transporturi rutiereB
$E Cooperarea la ni-elul Caerelor de Coer' ;i Industrie.
Ungaria
$e#iul #emogra"ic' natural :
Ungaria sau Repu3li$a Ungar) este o repu3li$) din sudAestul Europei Centrale.
Suprafa'a7 *3.,3, FP6 popula'ia7 *.*(+.334 lo$uitori.
Re'ele $ouni$a'ii7 este str)3)tut) de o re'ea rutier) a $)rei lungie dep);e;te 3,.,,,
F6 resursele naturale sunt <n $antit)'i liitate 7 3au>it)6 ?uil)6 gaze naturale.
Consuul de iere de al3ine anual pe $ap de lo$uitor este de +6% Fg. Distan'a fizi$)
<ntre Ro5nia ;i Ungaria este de apro>iati- (,, F.
$e#iul politic
.ora de stat a Ungariei este repu3li$)6 fa$e parte din NATO6 ;i a de-enit in
ai 1,,4 e3r) a Uniunii Europene.
$e#iul economic
PI! D1,,(E7 1,%6& iliarde Q6 rata soa=ului7 *G6 rata infla'iei7 06+G.
Ungaria $ontinu) s) fie pe un trend as$endent de $re;tere e$onoi$)6 <n
$alitatea sa de e3ru nou al Uniunii Europene Ddin 1,,4E. Se$torul pri-at genereaz)
apro>iati- (,G din PI!. Ungaria asiileaz) $ir$a o treie din totalul in-esti'iilor
str)ine <n Europa Central). Din +*(* in-esti'iile str)ine $uuleaz) peste 13 iliarde
de dolari. Infla'ia ;i ;oa=ul au $res$ut u;or <n ultiii ani ;i se a;teapt) s) $reas$) <n
$ontinuare. @n$rederea in-estitorilor str)ini <n e$onoia Ungariei este <ntrAo u;oar)
s$)dere6 dup) $e )surile luate de gu-ern <n 1,,0 au a-ut drept efe$t ai degra3)
$re;terea <n$as)rilor ;i ai pu'in s$)derea $?eltuielilor. Ungaria are <n$?eiate a$orduri
3ilaterale de prote$'ie a in-esti'iilor $u foarte ulte ')ri. A$este a$orduri des$riu ai
detaliat garan'iile legale generale de $are se 3u$ur) in-estitorii str)ini.
Dup) o a doua =uatate a anului 1,,& foarte puterni$)6 a$ti-itatea de
in-esti'ii din Ungaria a s$)zut senifi$ati- in pria =uatate a anului 1,,( la +%3 de
ilioane de euro din $in$i tranza$'ii Dtoate <n !udapestaE. A$easta $ifr) reprezint)
a3ia +1G din -oluul de in-esti'ii din a doua =uatate a anului 1,,& ;i $u ai pu'in
de (G din -oluul total pe 1,,&. 8oluul de in-esti'ii ai i$ din Ungaria in pria
=uatate a anului 1,,( este in $on$ordan') $u -oluele de in-esti'ii ai i$i la
ni-elul Europei Centrale.
0tructura sc+imburilor comerciale cu 1om%nia:
Ro5nia reprezint) a ;asea destina'ie a e>porturilor ungare6 $u o -aloare de
+63 iliarde de euro <n 1,,&6 institu'ie $e diri=eaz) afa$erile e>terne ungare. In
1,
prezent6 %.,+, fire din Ro5nia au parti$ipare ungar) la $apital6 $apitalul in-estit
fiind de 34& ilioane de dolari. .irele ungare au in-estit <n spe$ial <n industrie D14
G din totalul in-esti'iilorE6 $oer'ul $u aanuntul D+0 GE6 ser-i$ii D+4 GE ;i turis D4
GE. In total6 $oer'ul dintre Ro5nia ;i Ungaria a $res$ut de la data integrarii
Ungariei $u %,G
III. Selecia pieei int
Din produ$'ia total) de iere a Ro5niei6 $ir$a (,G este e>portat) de $)tre
pro$esatori <n O$$ident. Cea ai are parte este triis) <n /erania6 Italia ;i pe
<ndep)rtatul $ontinent asiati$6 Raponia6 $?iar da$) 'ara -e$in) C?ina este $el ai are
e>poratator ondial de iere de al3ine. De altfel6 este 3ine $unos$ut $) estAeuropenii
iport) iere din C?ina pe $are o aeste$) $u $ea ro5neas$).
I"ierea ro5nes$) este foarte $erut) la e>port6 <n spe$ial de $oer$ian'ii din
/erania ;i .ran'a. Str)inii apre$iaz) faptul $) ierea produs) de noi are o
-5s$ozitate are6un 3u$?et ;i un gust deose3it. Tre3uie doar s) produ$e o iere de
$alitate6 pentru $) o pute -inde la un pre' 3unM6 a de$larat pre;edintele Aso$ia'iei
Cres$)torilor de Al3ineD ACAE 4unedoara6 Iosif Tor3.
@n ura analizei efe$tuate anterior a a=uns la $on$luzia $) produsul nostru sAar
e>porta $u su$$es pe pia') uratoarei ')ri /erania. A$east) 'ar) are o e$onoie
dez-oltat) ;i puterea de $uparare a lo$uitorilor este printre $ea ai ridi$at) din
lue. Pentru a p)trunde pe pia'a ')rii legisla'ia este foarte perisi-)6 e>ist) un ediu
politi$ sta3il ;i o $erere ridi$at) pentru produsele api$ole. Coparati- $u $elelalte *
')ri6 /erania este 'ara $u $el ai are $onsu de iere pe $ap de lo$uitor ;i
anue73 Fg pe an. De aseenea6 fiind e3r) a Uniunii Europene a$est lu$ru ne
ofer) a-anta=e <n $eea $e pri-e;te $osturile de transport ;i ta>ele -aale Ddiinu)ri
sau $?iar s$utiri de ta>eE.
.aptul $) /erania este prin$ipalul partener de $oer' e>terior al Ro5niei6
reprezint) un alt oti- pentru $a fira aleas) de noi s) se e>tind) ini'ial <n a$east)
'ar).
A $onsiderat inefi$ient) patrunderea pe pie'ele $elorlalte ')ri analizate <n
pria parte a proie$tului6 <ntru$5t a$este ')ri au o putere de $upare ai s$azut)6
legisla'ia este ai stri$t) <n $eea $e pri-este iporturile6 <n unele ')ri e>ista o
insta3ilitate e$onoi$) ;i o lips) de transparen') a pie'ei.
1+
GERMAIA
A.Mediul geografic/natural
&opulaia: (1.31*.&%( lo$uitori Diulie 1,,*E7
.ensitatea populaiei: 13+ lo$uitori2F.p.
1ata #e cre8tere a popualiei: 73,3539 (233,
.istribuie urban'rural: :rban ;<9 (233,
1ural 269
Clim: teperat)6 $u o teperatur) edie anual) de *OC. Teperatura <n
ianuarie -ariaz) de la A0OC p5n) la +OC6 <n tip $e teperatura lunii iulie -ariaz) <ntre
+0OC ;i 1,OC. Pre$ipita'iile sunt ai ari <n sud6 unde se <nregistreaz) +.*(, pe
an6 a=oritatea su3 for) de z)pad).
.istana "izic: 11,,F
1eele #e comunicaii: O re'ea dens) ;i efi$ient) de autostr)zi6 $)i ferate6 linii
aeriene ;i $)i flu-iale fa$ posi3il a$$esul rapid spre $entrele e$onoiei gerane6
pre$u ;i spre ')rile -e$ine.
Re'ele telefoni$e N linii prin$ipale <n folosin')7%36&% illioane D1,,&E
Re'ele telefoni$e o3ile7*&6+%+ illioaneD1,,&E
1esurse naturale:
- agricole7 /erania dispune de o agri$ultur) dez-oltat) ;i perforant)6 $are
asigur) toate ateriile prie spe$ifi$e zonei $liati$eB
- minerale7 $)r3une 1,(6+ ilioane tone6 sare &63 ilioane tone6 inereu de fier
B.Mediul olitic
Confor Constitu'iei6 la 3aza ordinii de stat stau $in$i prin$ipii7 /erania este
o repu3li$) D+E6 o deo$ra'ie D1E6 un stat federal D3E6 un stat de drept D4E ;i un stat
so$ial D%E.
0tabilitate: /erania este un stat sta3il din pun$t de -edere politi$
=rientare i#eologica7 so$ial deo$rati$
11
>ntervenia guvernului 2n a"aceri: Politi$a de $oer' e>terior a /eraniei se
3azeaz) pe re$unoa;terea prin$ipiului ne$esit)'ii unei $ontinue dez-olt)ri a di-iziunii
interna'ionale a un$ii ;i a $ir$ula'iei 3unurilor6 ser-i$iilor ;i a $apitalurilor6 pe $5t
posi3il f)r) o3sta$ole sau liit)ri.
S$?i3urile e$onoi$e $u str)in)tatea sunt6 <n prin$ipiu6 $oplet li3eralizate6 <n
)sura <n $are legisla'ia pri-ind $oer'ul e>terior nu pre-ede6 <n od e>pli$it6
anuite restri$'ii.
/u-ernul .ederal geran iliteaz)6 la ni-el interna'ional D<n $adrul O"C ;i <n
alte organiza'ii e$onoi$e interna'ionaleE pentru li3eralizarea pie'elor6 a-ertizeaz)
asupra peri$olelor prote$'ionisului ;i6 <n liita $opeten'elor sale6 se pronun')
<potri-a restri$'iilor <n $alea s$?i3urilor $oer$iale. .iind e3r) a Uniunii
Europene6 /erania adopt) politi$ile6 regleent)rile de pia') ;i pro$edurile de
autorizare $are sunt fi>ate de UE pentru anuite se$toare ;i pentru anuite grupe de
)rfuri.
Atitu#inea "a #e "irme'pro#usele strine Drestri$'ii $oer$iale6 a$orduri
3ilaterale de $oert6 politi$a ISD E7 Pentru produ$)torii str)ini6 /erania este o pia')
de desfa$ere $u o foarte are putere de a3sor3'ie6 a-5nd un -olu de iporturi $are a
dep);it6 <n ultiii ani6 sua de %,,A0,, iliarde euro2an. Poten'ialul intern de
$up)rare ridi$at ;i $ererea are sunt fa$tori $are fa$ $) pia'a geran) s) fie atra$ti-)
pentru ofertan'ii str)ini. Pe de alta parte6 /erania este o pia') foarte e>igent).
Politi$a e$onoi$)6 spe$ifi$) unei e$onoii so$iale de pia') ;i orientat) spre
li3eralizarea s$?i3urilor $oer$iale e>terne6 asigur) $elor peste (1 de ilioane de
$onsuatori o ofert) 3ogat) de )rfuri6 la pre'uri a-anta=oase.
Ca e3r) a Uninii Eropene6 /erania apli$)6 <n rela'iile $oer$iale $u
')rile ter'e6 politi$ile ;i regleent)rile a$esteia. @n rela'iile $u ')rile aso$iate6 $andidate
sau <n $urs de aderare6 se apli$) pre-ederile a$ordurilor de aso$iere6 $unos$ute <n
general de operatorii e$onoi$i ro5ni.
!aza =uridi$) na'ional) pentru desf);urarea rela'iilor e$onoi$e
e>terne2$oer'ului e>terior2 ale /eraniei o $onstituie legi!laia pri$ind comerl
e&terior7
A :egea pri-ind $oer'ul e>terior DAussenCirts$?aftsgesetz N AU/E din
1( aprilie +*0*6 $u odifi$)rile ulterioare6 ;i
13
A Ordonan'a pri-ind $oer'ul e>terior DAussenCirts$?afts-erordnung N AU8E
din +( de$e3rie +*(06 $u odifi$)rile ulterioare.
AU/ $onsfin'e;te prin$ipiul li3ert)'ii s$?i3urilor de $oer' e>terior ;i
stipuleaz) restri$'iile esen'iale. Astfel6 <n $azul $oer'ului $u araent ;i uni'ie
tre3uie respe$tat) ;i :egea $ontrolului asupra araentului de r)z3oi
DTriegsCaffenFontrollgesetz N TUT/E6 de;i a$easta nu fa$e parte din legisla'ia
pri-ind $oer'ul e>terior.
Coer'ul e>terior se ai supune ;i reglementarilor ONU D<n aterie de
e3argo6 interdi$'ii de e>port6 regleent)ri spe$iale pentru anuite )rfuri ;i ')riE ;i
ale Uninii Eropene6 $are au pre$)dere fa') de legile ;i regleent)rile na'ionale.
Astfel6 <n doeniul $oer'ului $u )rfuri a-5nd du3l) posi3ilitate de utilizare6 at5t
$i-il)6 $5t ;i ilitar) DDualAuseE6 sunt apli$ate unitar6 <n toate statele e3re6
regleent)rile UE.
AU8 este a$tul norati- de apli$are2realizare a pre-ederilor AU/. A$esta
$on'ine a=oritatea regleent)rilor referitoare la a!pectele practice ale $oer'ului
e>terior ;i este <n $on$ordan') $u pre-ederile ;i regleent)rile Uniunii Europene.
AU8 are $) ane>) Hlista de e>portH6 $are $on'ine restri$'iile la e>port. E>portul
geran este6 <n prin$ipiu6 li3eralizat <n <ntregie6 nefiind ne$esare li$en'e de e>port.
E>ist) <ns) ;i $5te-a e>$ep'ii6 pri-ind )rfuri ilitare ;i strategi$e6 unele aterii
prie ;i produse din o'el6 pre$u ;i unele produse agri$ole.
AU/ are $) ane>) Hlista de iportH6 <n $adrul $)reia este peris iportul.
A$easta se <parte <n liste de ')ri ;i liste de )rfuri. Iportul geran de produse
industriale este pra$ti$ li3eralizat <n <ntregie6 f)r) s) fie ne$esar) li$en') sau
de$lara'ie de iport. Pu'inele liit)ri ;i restri$'ii ser-es$6 <n general6 la prote$'ia
ordinii pu3li$e6 a ediului <n$on=ur)tor6 a s)n)t)'ii popula'iei6 faunei ;i florei.
O3ligati-itatea li$en'ei se liiteaz)6 de aseenea6 la pozi'ii definite2denuite stri$t6
$u pre$)dere la $ele pentru $are sunt pre-)zute restri$'ii2liit)ri la iport
D$ontingenteE6 $u sunt produsele etalurgi$e.
E>portatorul ro5n $are dore;te s) -5nd) produsele sale <n /erania tre3uie s)
porneas$) de la ideea $) pe a$east) pia') se poate $oer$ializa ori$e produs6 da$)
a$esta este $opetiti- din pun$t de -edere al $alit)'ii6 prezent)rii ;i al pre'ului ;i s)
'in) seaa de faptul $) aproape toate produsele iagina3ile sunt oferite pe pia'a
geran) de $)tre foarte ul'i produ$)tori auto?toni sau din str)in)tate. /aa larg) de
14
)rfuri ;i $on$uren'a a$er3) ipun ne$esitatea unei preg)tiri inu'ioase <nainte de
<n$?eierea unei tranza$'ii $oer$iale6 ai ales da$) se dore;te6 a;a $u este noral6 o
$ola3orare dura3il) $u partenerul geran.
!.Mediul economic
(ivelul #e #ezvoltare: 7 E$onoia geran) este una dintre $ele ai solide ;i
ai puterni$e din lue.
:o$alizat) <n $entrul Europei6 /erania a tre$ut peste perioada de a>i)
s)r)$ie Ddup) Tratatul de la 8ersaillesE6 transfor<nduAse <ntrAo 'ar) puterni$) $e
e>port) <n <ntreaga lue6 $u o $alitate $opara3il) $u $ea =aponez). De;i Tratatul de
la 8ersailles a l)sat ')rii serioase pro3lee e$onoi$e6 dup) a doilea r)z3oi ondial6
industria geran) a a;inilor6 ele$tro$asni$elor ;i a produselor pentru s)n)tate a
$res$ut <n od ipresionant6 'ara transfor5nduAse <n a treia putere e$onoi$)
ondial) Ddup) Statele Unite ;i RaponiaE ;i pria putere din Europa.
5abel 1: >n#icatorii economici
Indicatori economici '(() '((* '((+
,I-% trilioane . 16(,0 16(+0 16(03
Cre#tere economic 3G 16%G +63G
,I-% dolari/locitor 34,,, 34*,, 34(,,
Sursa7 CCC.$ia.org
Cre8terea economic:
A$tualente PI!Aul atinge 34.(,,Q pe $ap de lo$uitor. @n prezent /erania este
$ea ai iportant) putere e$onoi$) a Europei6 $u un Produs Inter !rut de apro>.
16(03 trilioane Q6 ;i 'ara $u $ele ai ulte e>porturi la ni-el ondial Din$lusi- pe
Pia'a intern) european)E. Cu o infrastru$tur) dez-oltat) ;i $u un ni-el de -ia') 3un6
/erania este una dintre ')rile $ele ai industrializate din lue.
)ra#ul #e #esc+i#ere internaional D e>port6 iport din /DP6 ISD total ;i
pondereaE:
Comerl e&terior al 0ermaniei7 Un fa$tor esen'ial al $re;terii ;i sta3ilit)'ii
e$onoi$e a /eraniei <l reprezint) orientarea e$onoiei gerane spre pia'a
ondial)6 $)tre e>port. Capa$itatea $on$uren'ial) deose3it) a <ntreprinderilor gerane
este refle$tat)6 <n od e>pres6 de e>$elenta pozi'ie a a$estora pe pia'a ondial).
1%
/erania este priul e>portator ondial6 <nainte de SUA6 C?ina ;i Raponia. .ie$are
al doilea lo$ de un$) <n /erania depinde6 <n od dire$t sau indire$t6 de e>port.
Ta3el nr.1 7?olumul comerului e/terior german (mr"uri
'((+
e&port +6%3 trilioane Q
import +61,1 trilioane Q
Sursa CCC.$ia.org
,rincipalii parteneri comerciali ai 0ermaniei 1n '((* 234
:a e>port7 .ran'a *6&B SUA &6%B "area !ritanie &63B Italia &60B Olanda 064B
!elgia %63B Austria %64B Spania %6,B
:a iport7 Olanda +1B .ran'a (60B !elgia &6(B C?ina 061B Italia %6(B "area
!ritanie %60B SUA 46%B Austria 464.
In$e!tiii !trine directe 1n 0ermania% in$e!tiii germane directe 1n !trintate
/erania a$ord) o are aten'ie in-esti'iilor6 at5t $a surs) pentru
dez-oltarea e$onoi$)6 $5t ;i pentru $re;terea ;i di-ersifi$area $ooper)rii
interna'ionale. @ntreprinderile gerane ;i e$onoia geran) sunt a$tori a=ori6
tradi'ionali6 <n flu>urile interna'ionale de $apital. Se apre$iaz) $a introdu$erea
onedei Euro a ipulsionat ;i ai ult in-esti'iile transna'ionale ale <ntreprinderilor
gerane. Astfel6 <n$ep5nd din anul +**&6 -oluul in-esti'iilor gerane <n str)in)tate
sAa du3lat6 pra$ti$6 <n tip $e -oluul in-esti'iilor str)ine <n /erania a $res$ut
aproape de trei ori6 dup) $e6 <n anii anteriori6 ele pierduser) din a-5nt. Confor
datelor furnizate de !an$a .ederal) /eran)6 <n perioada +**+A1,,16 -aloarea
patrionial) a in-esti'iilor gerane <n str)in)tate a $res$ut de $ir$a 4 ori6 a=ung5nd la
$ir$a %0+ iliarde euro6 <n tip $e anga=area <ntreprinderilor str)ine <n /erania a
$res$ut de $ir$a % ori6 ating5nd un -olu de $ir$a %+1 iliarde euro.
:a sf5r;itul anului 1,,(6 $onfor ultielor date statisti$e disponi3ile6
situa'ia in-esti'iilor se prezint) astfel7
10
Ta3el nr.3 7 In-estitii straine dire$te
In$e!tiii germane 1n
!trintate
In$e!tiii !trine 1n
0ermania
Total in$e!tiii 2 . 4 +.30 trillioane *14.& iliarde
Sursa7 CCC.$ia.org
$one#a:
$one#a (aional: @uro
1ata in"aliei: 2,49 (2334A
5abel nrB<: @voluia ratei #e sc+imb
Rata de !c5im6 2005 2006 2007 2008
@uro'#olari 3,43<1 3,;3,6< 3,;33<5 3,6342;
@uro'lei 3,6533 3,<24; 3,5<4< 3,,151
0urse: ***BciaBorg A ***BcursbnrBro
Balana #e pli : 1,,+2 V16& iliarde euro Dpria 3alan') a$ti-) din anul +**,B
<n $iuda unei 3alan'e $oer$iale peranent e>$edentare6 3alan'a de pl)'i a fost $roni$
pasi-)6 datorit) defi$itelor $uulate6 ult ai ari6 ale 3alan'elor opera'iunilor
in-izi3ileE. A$eea;i tendin') sAa p)strat ;i <n perioada ur)toare D<n iliarde euroE7
1,,124&6+B 1,,32%,6&B 1,,42&(61B 1,,%2*16&B 1,,02*46&.
".Mediul cultural
Contri3u'iile gerane la $ultura ondial) sunt nueroase. /erania a fost
lo$ul de na;tere al unor renui'i $opozitori pre$u :udCig -an !eet?o-en6 Ro?ann
Se3astian !a$?6 Ro?annes !ra?s ;i Ri$?ard UagnerB poe'i pre$u Ro?ann Uolfgang
-on /oet?e ;i .riedri$? S$?illerB filosofi $a Ianuel Tant6 /eorg 4egel6 Tarl "ar>
sau .riedri$? Nietzs$?eB de aseenea6 oaeni de ;tiin') de $ali3rul lui Al3ert Einstein
sau "a> Plan$F.
(ivel #e e#ucaie:
Persoanele $e au dep);it -5rsta de +% ani ;tiu s) $iteas$) ;i s$rie D<n $ifre6 **G din
popula'ia /eraniei este alfa3etizat)EB
1olul Cmi##le classD:
1&
"ai pu'in de %,G dintre gerani ar ura s) de'in) p5n) <n 1,1, -enituri $are s)Ai
plaseze <n r5ndul $lasei i=lo$ii6 nu)rul persoanelor apar'in5nd a$estei $lase
reprezent5nd a$tualente %4G din totalul popula'iei. De a$east) $las) $u -enituri
i=lo$ii apar'in to'i a$eia $are $5;tig) <ntre &, ;i +%,G din -enitul ediu6 $eea $e
$orespundea <n 1,,0 unui -enit ediu anual de 1%.,,, de euroB
1eligie, valori, limb :
Protestan'i 34G6 Catoli$i 34G6 "usulani 3.&G6 altele 1(.3GB
Edu$a'ia religioas) este o aterie o3ligatorie6 organizat)6 pl)tit)6 supra-eg?eat)
de stat6 dar <p)r'it) pe $redin'e. @n a=oritatea regiunilor gerane6 ele-ii pot alege <n
lo$ul a$estei aterii o aterie alternati-) $u $ara$ter nereligios Deti$)6 nore ;i -alori6
filozofieE6 de aseenea ei <;i pot anifesta li3er -alorile ;i -irtu'iile lai$e spe$ifi$e
$u ar fi7 onestitatea6 respe$tul6 toleran'a6 $ura=ul6 polite'ea6 g5ndirea li3er) et$.
:i3a de stat este li3a geran).
E.Accesul e ia#
1eglementri comerciale 8i >0.:
.iind e3r) a Uniunii Europene6 /erania adopt) politi$ile6 regleent)rile
de pia') ;i pro$edurile de autorizare $are sunt fi>ate de UE pentru anuite se$toare ;i
pentru anuite grupe de )rfuri.
Ta3el nr.% In-estitii straine dire$te
In$e!tiii germane 1n
!trintate
In$e!tiii !trine 1n
0ermania
Total in$e!tiii 2 . 4 +.30 trillioane *14.& iliarde
Sursa7 CCC.$ia.org
1eglementri privin# #ocumentaia 8i proce#urile #e import:
:a <n$?eierea unui $ontra$t de iport6 $up)r)torul geran are6 de regul)6 o
pozi'ie e$onoi$) a-anta=oas) D$onfor prin$ipiului H$lientul nostru6 st)p5nul
nostruHE. De a$eea6 el <n$ear$) ;i poate s) <;i ipun) pun$tul de -edere6 referitor at5t
la $on'inutul $ontra$tului D<ndeose3i la $apitolul responsa3ilit)'i ;i garan'ii <n sar$ina
1(
-5nz)toruluiE6 $5t ;i la dreptul apli$a3il ;i la ar3itra=. :a ela3orarea $ontra$tului6
tre3uie a-ut <n -edere $) a$esta s) $uprind) toate eleentele nego$iate ;i anue7 pre'6
$ondi'ie de li-rare6 terene de li-rare6 odalit)'i de plat)6 $opeten'a =ude$)toreas$)
;i $lauze de ar3itra= ;i altele.
0tan#ar#e locale, practice 8i uzuane:
Rela'iile $ordiale6 de prietenie <ntre partenerii de afa$eri au un rol foarte
iportant. 8izitele re$ipro$e6 $5te-a ese luate <preun) ;i ni-elul perforant al
afa$erilor $oune pot du$e la <3un)t)'irea ;i $onsolidarea leg)turilor. Dar rela'iile
de afa$eri pot r)5ne la un ni-el foral tip de ani de zile. Spre deose3ire de ulte
$ulturi asiati$e ;i latine6 <n $are rela'iile au <nt5ietate ;i dau tonul afa$erii6 $ultura
geran) este $lar a>at) pe <ndatoriri2o3liga'ii6 pun5nd a$$entul pe eleentele
esen'iale ;i a-anta=ele afa$erii $urente. De;i <n$rederea poate s) nu fie at5t de
iportant) la <n$eput6 a$easta6 odat) pierdut)6 este foarte greu de re$5;tigat.
Spe$ifi$ pie'ei gerane r)5ne6 <n $ontinuare6 un <nalt si' al $alit)'ii.
Calitatea6 designul ;i a3ala=ul sunt6 de ulte ori6 $oponente ult ai iportante
de$5t pre'ul.
&rotecia #repturilor #e proprietate intelectual:
Iportatorul geran la in$?eierea unui $ontra$t ipune o serie de $ondi'ii
dintre $are ;i o3liga'ia respe$t)rii2garant)rii drepturilor de proprietate intele$tual).
0istemul 6uri#ic:
Formele 7ridice de !ocieti comerciale7
societi #e capital: so$ietate $u r)spundere liitata D/34E6 so$ietate pe
a$'iuni
DA/E6 so$ietate <n $oandit) pe a$'iuni DT/aAEB
societi personale 8i societi asociaii #e persoane7 $oer$iant indi-idual6
so$ietate <n nue $ole$ti- DO4/E6 so$ietate <n $oandit) sipl) DT/E6 so$ietate
ta$it) Dstille /esells$?aftE.
@ntreprinderi ro5ne;ti sau persoane fizi$e ro5ne pot <nfiin'a so$iet)'i
$oer$iale <n /erania sau pot do35ndi integral sau par'ial o <ntreprindere geran).
.ora =uridi$) de so$ietate $ea ai fre$-ent) <n /erania este /342SR:B
$apital so$ial ini7 1%.,,, euro. Una sau ai ulte persoane fizi$e sau =uridi$e6
auto?tone sau str)ine6 se aso$iaz) printrAun $ontra$t de so$ietate6 $are tre3uie senat
de $)tre to'i aso$ia'ii ;i autentifi$at de notar. @n $azul <n $are un aso$iat nu poate fi
1*
prezent personal6 el poate fi reprezentat de o alt) persoan)6 <ns) nuai $u o
<puterni$ire autentifi$at) notarial. Cererea de <nregistrare se fa$e la Registrul
Coer'ului de pe l5ng) =ude$)toria teritorial) $opetent).
F.Potenialul rodusului
(evoi ale consumatorilor :
C?iar da$) /erania este unul dintre $ei ai ari produ$)tori de iere de
al3ine nu reu;e;te s) satisfa$) ne-oile $onsuatorilor pe 3aza produ$'iei interne6
fiind deseori ne-oit) s) apeleze la iporturi. P)trunderea Roaniei pe pia'a
ne'eas$) a ierii are ;i un $ara$ter uni$at prin faptul $) a$est produs este singurul
alient ro5nes$ agreat la asa $onsuatorilor -esti$i.
WAproape trei sferturi din produ$'ia de iere pe $are o a$?izi'ion) de la
e3rii no;tri o -inde <n ')ri o$$identale unde e>ist) o $ultur) solid) pri-itoare la
$onsuul de aliente naturiste. /erania este $lientul nostru prin$ipalM6 a spus Iosif
Tor36 -i$epre;edintele Aso$ia'iei.
&ro#ucia local:
/erania este de departe $el ai are $onsuator de iere al3ine din UE.
Se $onsu) *3 de ii de tone de iere anual. Produ$'ia intern) de iere de al3ine
este are6 dar ni$i pe departe sufi$ient) pentru a satisfa$e $ererea $onsuatorilor
gerani.. De a$eea6 /erania este dependent) de iporturile de iere. "ai ult
de$5t at5t6 produ$'ia de iere este <n s$)dere din $auza unor fa$tori $are d)uneaz)
al3inelor.
/erania este $el ai are iportator din UE de iere natural)6 $u iporturi
<n -aloare de +1, ilioane Euro 2 (0 ii tone <n 1,,0 . @ntre 1,,1 ;i 1,,06 a$este
iporturi au s$)zut anual6 <n edie $u *G. 9)rile <n $urs de dez-oltare au reprezentat
0*G din iporturi6 pro$ent foarte ridi$at <n $opara'ie $u alte ')ri ale UE. .urnizorii
prin$ipali sunt Argentina ;i "e>i$6 Raponia6 C?ina. Printre a$estea se nu)r) ;i
Ro5nia.
/erania este lider pe pia') al ierii de al3ine din UE6 urat) de "area
!ritanie ;i Italia. Consuul de iere de al3ine din /erania reprezint) apro>iati-
3,G din $onsuul total al UE <n 1,,0. At)t nuarul are al popula'iei /eraniei6
$5t ;i ni-elul are pe $ap de lo$uitor Dai pre$is6 3 Fg 2$ap de lo$uitorE $ontri3uie la
3,
$rearea unui ni-el <nalt de $onsu <n /erania. Consuul a s$)zut $u 3G anual6 <n
edie6 <ntre 1,,1 ;i 1,,06 dar a $res$ut din nou la o su) de *3 ii tone <n 1,,&.
S$)derea $onsuului <ntre 1,,1 ;i 1,,0 a fost legat de $on$uren'a de la alte produse6
$u ar fi =eleu6 arelad) ;i nuga $re).
Acceptarea pro#uselor strine:
/erania este o pia') de desfa$ere $u o foarte are putere de a3sor3'ie6 a-5nd
un -olu de iporturi $are a dep);it6 <n ultiii ani6 sua de %,,A0,, iliarde
euro2an6 pe pia'a geran) se poate $oer$ializa ori$e produs da$) a$esta este
$opetiti- din pun$t de -edere al $alit)'ii6 prezent)rii ;i pre'ului.
Politi$a de $oer' e>terior a /eraniei se 3azeaz) pe re$unoa;terea
prin$ipiului ne$esit)'ii unei $ontinuie dez-olt)ri a di-iziunii interna'ionale a un$ii ;i
a $ir$ula'iei 3unurilor6 ser-i$iilor ;i a $apitalurilor6 pe $5t posi3il f)r) o3sta$ole sau
liit)ri.
S$?i3urile e$onoi$e $u str)in)tatea sunt6 <n prin$ipiu6 $oplet li3eralizate6
<n )sura <n $are legisla'ia pri-ind $oer'ul e>terior nu pre-ede6 <n od e>pli$it6
anuite restri$'ii.
/u-ernul .ederal geran iliteaz)6 la ni-el interna'ional D<n $adrul O"C ;i <n
alte organiza'ii e$onoi$e interna'ionaleE pentru li3eralizarea pie'elor6 a-ertizeaz)
asupra peri$olelor prote$'ionisului ;i6 <n liita $opeten'elor sale6 se pronun')
<potri-a restri$'iilor <n $alea s$?i3urilor $oer$iale.
.iind e3r) a Uniunii Europene6 /erania adopt) politi$ile6 regleent)rile
de pia') ;i pro$edurile de autorizare $are sunt fi>ate de UE pentru anuite se$toare ;i
pentru anuite grupe de )rfuri.
Pe de alt) parte6 e$onoia geran) depinde <n od $onsidera3il de iport6
at5t <n $eea $e pri-e;te a$?izi'ionarea de produse agri$ole ;i aterii prie6 $5t ;i6 <n
)sur) $res$5nd)6 de li-r)rile de produse seifa3ri$ate6 $oponente ;i 3unuri de
$onsu realizate <n str)in)tate D<ndeose3i din $auza ni-elului ridi$at al $osturilor
legate de for'a de un$) <n /eraniaE.
E>portatorul ro5n $are dore;te s) -5nd) produsele sale <n /erania tre3uie
s) porneas$) de la ideea $) pe a$east) pia') se poate $oer$ializa ori$e produs6 da$)
a$esta este $opetiti- din pun$t de -edere al $alit)'ii6 prezent)rii ;i al pre'ului ;i s)
'in) seaa de faptul $) aproape toate produsele iagina3ile sunt oferite pe pia'a
geran) de $)tre foarte ul'i produ$)tori auto?toni sau din str)in)tate. /aa larg) de
3+
)rfuri ;i $on$uren'a a$er3) ipun ne$esitatea unei preg)tiri inu'ioase <nainte de
<n$?eierea unei tranza$'ii $oer$iale6 ai ales da$) se dore;te6 a;a $u este noral6 o
$ola3orare dura3il) $u partenerul geran.
A-5nd <n -edere -oluul $oer'ului e>terior geran6 pre$u ;i faptul $)
s$?i3urile ro5noAgerane de'in6 <n $adrul a$estuia6 o pondere de doar $ir$a ,60A
,6&G6 e>ist) posi3ilit)'i reale de $re;tere ;i di-ersifi$are a li-r)rilor re$ipro$e.
)ra#ul #e concuren 8i o"ertele competitorilor:
De;i e>ist) nueroase fire produ$)toare de iere de al3ine <n /erania6
a$estea nu pot a$operi <n totalitate $antitatea ne$esar) $onsuatorilor.8o enuera
$5te-a denuiri de fire gerane6 poten'iale $on$urente7
Bauernhof Neuwirth6
Bienen Garten Honey6
Bienes Honighaus6
Bio Honig6
!IENENA8OI/T X UARN4O:Y /"!4 X CO. T/6
Echter Deutscher Honig
G."istri$uia local#
@/istena interme#iarilor:: Pe pia') geran) e>ist) nuero;i interediari $are
preiau ierea de la api$ultorii profesioni;ti ;i aatori6 o <3uteliaz)6 realizeaz)
$ontrolul $alit)'ii $onfor $erin'elor Uniunii Europene6 apoi o $oer$ializeaz) <n
arile lan'uri de agazine. Interediarii prefer) s) a$?izi'ioneze ierea de la
produ$)torii din Ro5nia deoare$e a$easta este re$unos$ut) $a a-5nd $ea ai 3un)
$alitate6 <ns) este $up)rat) doar pentru $upa=area ierii din alte ')ri.
>n"rastructura #e transport local 8i regional:
Aeropoarte7 %4* D1,,(EB
C)i ferate7 4(.1+% FB
C)i rutiere 7 044.4(, FB
C)i na-iga3ile7 &.40& F D1,,(E.
31
/erania a fost pria 'ar) din lue $e a dez-oltat un siste na'ional de
superAautostr)zi ;i pentru ul'i ani6 sisteul s)u de autostr)zi a $onstituit un odel
pentru ulte na'iuni. Dup) unifi$are6 autostr)zile din partea esti$) a ')rii au fost
odernizate si'itor. Ast)zi /erania are aproape 0,,, ile2*00,F de autostr)zi
;i o re'ea e>tre de 3ine dez-oltat) de autostr)zi ai i$i. Astfel $) tra-ersarea
a$estei ')ri de-ine e>tre de u;oar) ;i pla$ut)6 iar re'eaua geran) este de aseenea
inter$one$tat) $u re'ele din ')rile -e$ine.
Con#iii #e "abricare local:
@n /erania sunt $ondi'ii fa-ora3ile pentru produ$erea ierii de al3ineB e>ist) 3
fa$tori esen'iali pentru o3'inerea unor 3une rezultate <n pra$ti$) ;i produ$'ia api$ol)7
e>isten'a unor stupine 3ine organizate6 unei 3aze elifere 3ogate ;i -ariate ;i $ondi'ii
pedoA$liati$e optie.
.isponibilitatea manoperei cali"icate'necesare:
Strategia noastr) de intrare pe pia'a /eraniei nu ipli$) produ$'ia in
/erania6 $i doar e>portul produselor $opaniei Apiond S.A.
%.Potenial de v&n'#ri( artea de ia#
/erania este o pia') foarte e>igent). Politi$a e$onoi$)6 spe$ifi$) unei
e$onoii so$iale de pia') ;i orientat) spre li3eralizarea s$?i3urilor $oer$iale
e>terne6 asigur) $elor peste (1 de ilioane de $onsuatori o ofert) 3ogat) de )rfuri6
la pre'uri a-anta=oase. De a$eea6 nuai o oferta $opetiti-)6 $orelat) $u un $on$ept
de arFeting pe teren lung6 poate a-ea ;anse pe pia'a geran).
Pia'a geran) se $ara$terizeaz) prin dinais ;i ultilateralitate. :a
a$easta $ontri3uie dez-oltarea te?nologi$) rapid)6 standardul de -ia') ridi$at ;i
-arietatea re'elelor de distri3u'ie. @ntrAo are )sur)6 pia'a geran) este influen'at) ;i
de -5rsta edie a popula'iei. Ca urare a unei rate s$)zute a natalit)'ii6 ulte failii
alo$) o $ot) relati- s$)zut) din -enituri pentru satisfa$erea ne-oilor de 3az). Astfel6
a$este failii dispun de un poten'ial de $up)rare $onsidera3il6 $are este folosit
pentru solu'ionarea unor ne-oi indi-iduale e>igente D$ultur)6 $)l)torii6 sport6 s)n)tate6
infora'ie6 od)6 distra$'ii ;i alteleE.
F.Identificarea clienilor)
33
E>ist) o di-ersitate de posi3ili $lien'i pe pia'a /eraniei6 printre a$e;tia
nu)r5nduAse firele produ$)toare de produse $oseti$e6 $e foloses$ <n $opozi'ia
lor ierea6 firele produ$)toare de edi$aente naturiste6 <n spe$ial pe 3az) de
propolis6 pre$u ;i industria ?otelier)6 $e ofer) ierea <n pa$?etele de i$ de=un.
!ine<nteles6 prin$ipalii $lien'i sunt reprezenta'i de popula'ia propriuAzis)6 $e foloses$
ierea <n $onsuul propriu.
I8.Strategia de intrare pe ,iaa 9int
C$onsider) $) $ea ai 3un) etod) de a intra pe pia'a /eraniei6 este
reprezentat) de e/portul #irect.
@n $eea $e pri-e;te etoda aleas) de noi6 ;i anue e>portul dire$t6pute afira
faptul $) e>pansiunea -anzarilor <n str)in)tate fa$e $A ser-i$iul de e>port D$opus
dintrAun nu)r redus de persoaneE s) nu ai $orespund) $erin'elor de operati-itate ;i
efi$ien') ;i6 $a urare6 se $onstituie un departaent Do di-izieE de e>port $are <n$epe
s) renun'e la interediari ;i s) -5nd) dire$t iportatorilor sau $uparatorilor finali
situa'i pe pie'ele str)ine. Prin$ipalele a-anta=e ale a$estei fore de e>port sunt7
Ao 3un) inforare $u pri-ire la pia'a e>tern) B
A$ontrolul opera'iunilor de e>port.
Prin$ipalele in$on-eniente 7
Aasuarea ris$urilor de plat) ;i $on=un$turale de $)tre e>portatorB
Adifi$ult)'i legate de alegerea unui reprezentant efi$ient ;i de <n$redere B
A$?eltuielile $e tre3uie f)$ute $u reprezentantul firei <n str)in)tate.
"etoda $ea ai efi$ient) pentru a realiza e>portul dire$t este <nfiin'area unei
filiale.
Prin$ipalele a-anta=e ale $re)rii filialelor de $oer' <n str)in)tate sunt 7
infora'ii peranent) despre pia') B
adaptarea produsului la $ondi'iile $ererii B
<3un)t)'irea ser-i$iilor $)tre $lien'iiAaa B
relati-a siplitate a stru$turii adinistrati-e ;i finan$iare B
a$$es la ultiple surse de finantare.
34
Produsul e>portat de fira noastr) se -a 3u$ura de un real su$$es pe pia'a e>tern)
<ntru$5t a$esta <ndepline;te $ele ai <nalte $erin'e ale unui produs $u ade-)rat
$opetiti-6 fiind 3ioAnatural.
8.Conclzii
E$onoia se glo3alizeaz)6 de$ala=ul -eniturilor $re;te6 influen'a ediului este
tot ai puterni$)6 era infora'iei se instaleaz) tot ai pregnant. "arile pie'e sunt
<nlo$uite de i$ropie'e6 apar pie'ele de distri3utie ultiple6 se fa$ $up)r)turi $u
a=utorul Internetului6 agresi-itatea proo-)rii produselor se <nt5lne;te peste tot6
re$laa $lasi$) de-ine inefi$ient). @ntrAo astfel de $opeti'ie tre3uie s) intre ;i fira
Apiond6 dar f)r) o analiz) detaliat) a pie'elor pe $are <;i dore;te s) p)trund)6 ;ansele
de reu;it) sunt $a ;i ine>istente.
Confor teoriei 4e$Fs$?erAO?lin6 o na'iune are a-anta= $oparati- da$)
e>port) 3unul $are utilizeaz) intensi- fa$torul de $are na'iunea respe$ti-) dispune
relati- a3undent. Produsele e$ologi$e pot $onstitui un nou od de dez-oltare a
afa$erilor pentru agri$ultorii ro5ni. 9ara noastr) poate profita de faptul $) dispune
de $ondi'ii optie pentru dez-oltarea agri$ulturii e$ologi$e pentru a se ipune pe
pia'a european).
@n $onte>tul glo3aliz)rii ;i integr)rii europene6 Ro5nia ar tre3ui6 $a strategie
de dez-oltare e$onoi$)6 s) <n$er$e s) -alorifi$e resursele naturale $a a-anta=
$opetiti- <n agri$ultur). Poate $el ai are a-anta= al ')rii noastre este a$ela $)
te?nologizarea ;i $?iizarea nu au atins ni-elul din ')rile Uniunii Europene.
Agri$ultura intensi-) pra$ti$at) <n Europa <n ultiii 1% de ani poate asigura astfel
su$$esul produselor ro)ne;ti.
@n $on$luzie6 pute afira faptul $) produsul e>portat de fira noastr) -a -a
a-ea parte de su$$es pe pia'a e>tern)6 <ndeose3i pe pia'a 'int) aleas) de noi6 <ntru$5t
a$esta poate fa$e fa') $u 3rio produselor $on$urente de pe pia'a /eraniei.
3%
-I-:IO0RAFIE
Arelian I;time!c6 "anageent6 Editura Sed$o :i3ris6 Iasi6
1,,(B
8a!ile I#an6 Tranza$'ii $oer$iale interna'ionale6 Editura Sed$o
:i3ris6 Ia;i6 1,,4B
Corneli <ntean6 "arFeting6 Editura Sed$o :i3ris6 Iasi6
1,,(B
CCC.$ia.orgB
CCC. apiond.roB
CCC.$urs3nr.roB
?ttp722CCC.e-enientul.ro2arti$ol2iereaAdeAal3ineAsauA$uAsaAteA
i3ogatestiA$uAunulAdintreA$eleAaiA$autateAproduse.?tlB
?ttp722CCC.d$e.go-.ro2"ateriale
G1,site2IndruarZafa$eri2IndruarZafa$eriZ/erania.?tlB
?ttp722ro.CiFipedia.org2CiFi2/eraniaB
?ttp722CCC.piataagri$ola.eu2api$ultura.?tB
?ttp722CCC.ade-arul.ro2arti$ole2?unedoaraAapi$ultoriiAdinA=udetA
e>portaAasi-AiereAinAgerania.?tl 3i3l B
?ttp722CCC.fas.usda.go-2?tp12sugar2+***2no-e3er2?one[.?tlB
?ttp722CCC.?one[A?ealt?.$o2?one[A4,.s?tlB
?ttp722CCC.3ee?oo.$o2fZt?e.p?p\t?ee]4one[Xpage]1B
?ttp722CCC.proapi$ultura.ro2ierea2tipuriZiere.?tlB
?ttp722CCC.api$ultura.l>.ro2sfaturiZdi-erse.?tB
30
?ttp722CCC.infoina.ro2pdf2DespreG1,piataG1,!IOG1,din
G1,Ro.pdfB
?ttp722CCC.3eeFeeping.org2data3ases2?one[A
arFet2geran[Zindustr[Zo-er-ieCZ*,Z*&.?t
?ttp722CCC.$dep.ro2pls2legis2legisZp$F.?tpZa$tZte>t\idt]1*&%%
?ttp722CCC.europages.ro2anuarAfire2didA,+2?$A,+&,,2$$A
DEU2rezultate.?tl
?ttp722CCC.?one[A?ealt?.$o2?one[A4,.s?tl
?ttp722CCC.$3i.eu2doCnload2idZpre-ieC24+%&.pdf
3&