Copiii Gifted

Dup ce filosofia iluminist a fost detronat n ceea ce privete

interpretarea drepturilor de baz constituionale n statele democratice
contradicia dintre preteniilor de egalitate i inegalitatea social, economic
i cultural a aprut ca evident.
Istoria colii germane ca sistem tripartit a dovedit ncepnd cu 18! c
selecia instituionalizat este si una sociala, prin privilegiile acordate si
evaluarile facute. "onceptia privind impartirea sistemului de invatamant in
trei parti, cu influentele ei asupra selectiei sociale a fost legiferata impotriva
miscarilor reformatoare din anii #!$ care sustineau inegalitatea naturala a
celor talentati si realitatea principiului individualist al randamentului. In
conte%tul evenimentelor politice la scara mondiala &lansarea satelitului
'putni( I in 1)*+, calatoriile in spatiu, razboiul din ,ietnam- si al
dezvoltarii economice, s.a pus problema recuperarii modernitatii ca urmare a
epuizarii rezervelor de talente si solicitarilor din ce in ce mai imperioase din
partea generatiei in formare de a beneficia de o scolarizare optima.
/rimele tentative in aceasta directie au dovedit ca principiul
democratic al egalitatii sanselor a fost incalcat mai ales in cazul fetelor, al
copiilor de muncitori, a taranilor si catolicilor si al grupurilor marginalizate.
Discutiile despre reforma invatamantului din anii +!$ in conte%tul egalitatii
sanselor au aratat e%istenta unor obiective si puncte de vedere diferite0
a- "onservatorii0 instructia, precum si statutul prfesional si social trebuie
sa se intemeieze pe priceperile si talentele individuale, considerate a fi
relativ naturale si nesc1imbatoare. 2radul instructiei individuale este
inteles ca e%presie a unor predispozitii innascute. Intrucat talentele
naturale sunt un bun valoros, sistemul instructiv trebuie sa fie foarte
selectiv pentru ca talente deosebite sa se dezvolte in grupuri cat mai
omogene. 3galitatea sanselor se realizeaza mai degraba intr.un sistem
institutional foarte clar delimitat pentru talentati decat intr.un sistem
scolar integrat, care le.ar pre4udicia acestora sansele si ar avea ca
urmare o nivelare in sensul mediocritatii.
b- 5iberalii0 accesul la instructie si la pozitii sociale si profesionale poate
depinde de calificarea dobandita si nu de statutul social al familiei,
punctual de plecare fiind capacitatile, talentele, priceperile innascute.
3galitatea sanselor formata este atinsa doar atunci cand barierele
instructiei ridicate in fata copiilor talentati din straturile sociale
inferioare, sunt suprimate, cand accesul in institutiile de invatamant si
de pe piata locurilor de munca este liber, iar aprecierea randamentului
are loc dupa criterii obiective in cadrul sistemului concurential din
scoala.
c- /unctul de vedere social0 egalitatea sanselor ar fi realizata atunci cand
deosebirile sociale n.ar mai influenta sansele educationale si
profesionale ale copiilor. 'e pleaca de la ideea ca priceperile, talentul,
randamentul nu sunt conditionate de predispozitii ele depinzand de
situatia economica, sociala si culturala a familiei. De aceea
responsabilitatea pentru succesul scolar nu o poarta numai copilul si
familia lui ci si institutiile.
3ste o realitate universala recunoscuta faptul ca elevul talentat a fost
negli4at pentru o lunga perioada de timp. Doar de apro%imativ doua decenii
acesta a inceput sa se bucure de atentie si gri4a speciala. 6cum am putea
spune ca ne aflam simultan atat in fata unei diferente generale cat si a unei
ingri4orari generalizate privind soarta inaltelor aptitudini. 6stfel ni se pare
promitator faptul ca organizatii si politicieni din toata lumea incearca sa
identifice nevoile specifice acestor elevi, remediile adecvate situatiilor lor
speciale si ca sustin introducerea modificarilor in curriculum.
71e 8ational 6sociation for 2ifted "1ildren &862"- din '96 care are
peste +!!! de membri publica periodic declaratii politice referitoare la
problematica, politicile si practicile cu impact asupra educatiei elevilor cu
inalte abilitati. 6ceste declaratii sunt intitulate /osition /apers si reprezinta
punctual de vedere official al 862" ca de e%emplu0 :8evoile de invatare
ale elevilor dotati sunt de cele mai multe ori diferite fata de ale celorlalti
elevi si ar trebui sa fie intampinate prin diferentiere adica printr.o modificare
a continuturilor si a predarii . invatarii, a%ata pe evaluarea realizarilor si
intereselor fiecarui elev;.
<area ma4oritate a profesorilor nu au invatat nimic in timpul pregatirii
lor profesionale initiale despre copiii dotati si despre modalitatile specifice
de educatie a lor. 6celasi lucru este valabil si pentru parinti. "urriculum.
urile nationale sunt concepute pentru elevul mediu dar nu si penrtu cel
supramediu. 3levii cu ritm rapid de invatare si cei cu abilitati intelectuale
inalte sunt negli4ati si nu sunt asistati consecvent intr.un mod adaptat. /rin
:mod adaptat; intelelegem in concordanta cu nevoile si capacitatile lor. 6
asista nevoile de invatare ale copiilor dotati inseamna de asemenea a asista
nevoile sociale, pentru ca toate societatile au nevoie de cetateni motivati si
competenti. 6 face dreptate tuturor copiilor si tipurilor pe orice loc s.ar afla
acestia pe spectrul aptitudinal, al conditiei sociale si al rezultatelor obtinute
presupune a avea un curriculum diferentiat. Diferentierea poate fi realizata
numai atunci cand media nu mai reprezinta limita si cand sunt asteptate
rezultate inalte si stimulatorii. 3levii dotati sunt capabili sa faca mai mult,
mai bine, sa atinga performanta. /entru aceasta este nevoie de
individualizarea curriculum.ului, astfel incat sa fie satisfacute toate nevoile
de invatare si dezvoltare.
Caracteristici ale supradotatilor
5arg raspandite in 3uropa si 6merica de 8ord pana in secolul ==,
credintele populare au atribuit precocitatii si in general tuturor formelor de
e%celenta intelectuala, o esenta supranaturala, considerandu.se fenomene
diabolice, prevestiri ale mortii premature sau simboluri ale unui destin
;insemnat;.
'e pare ca termenul :talent; este cel mai vec1i cuvant pentru tot ceea ce
este desemnat sa e%prime capacitatile umane superioare unui normal sau
obisnuit ipotetic, proiectat pe diverse criterii de diferite comunitati de.a
lungul istoriei.
5a "onfucius, notiunea de inteligenta sau de capacitate intelectuala era
atasata etimologic de abilitatile e%ceptionale de vedere si auz &:7sung; si
:<ing;- dar se e%tindea semantic si asupra proceselor cognitive superioare.
'ursele ideo.crestine asociaza performanta intelectuala cu studiul
indelungat, iar originalitatea rezultatelor si comunicarea ideatica, cu
devotiunea pentru invatare.
5a inceputul secolului ==, e%presia ma%imala a talentului, geniul, a fost
atasata epistemologic mai mult de psi1iatrie decat de psi1ologie, fiind
interpretata de unii savanti precum 5ombrosso, 18#>, ?ellis, 1)+,
@retsc1mer, 1)A1 ca reprezentand un simptom patologic.
2enetica a confirmat natura ereditara a talentului, dar in acelasi timp a
demonstrat si limitele determinarii sale innascute, si importanta factorilor de
mediu. Desi disputa stiintifica dintre ereditate si mediu este indecisa inca, pe
ambele fronturi s.au avansat in ultimii ani descoperiri importante. 9na din
cele mai fascinante ipoteze lansate acum de genetica moleculara este
posibila e%istenta a unei gene specifice, responsabila de comportamentele
comple%e inclusiv de inteligenta e%ceptionala.
9n alt subiect e%trem de incitant al cercetarii genetice este cel al mediului
:impartasit si neimpartasit; sau al gradului in care indivizii profita de un
mediu dat. /rin prisma acestui subiect, cerecetarea interfetei de dezvoltare a
individului.ereditate.mediu educativ trebuie sa se a%eze mai mult pe rolul
activ al copilului in :selectarea modificarea si constructia propriului lui
mediu;.
7alentul constituie o forma calitativ superioara de manifestare a
aptitudinilorcomple%e, de care se deosebeste prin gradul inalt de dezvoltare a
aptitudinilor componente si prin imbinarea lor fericita, ceea ce face posibila
creatia de valori noi si originale. 7ocmai prin noutatea si originalitatea
rezultatelor activitatii se deosebeste talentul adevarat de simpla manifestare a
unor aptitudini pentru o anumita activitate.
Identificarea, inventarierea si clasificarea caracterelor
psi1ocomportamentale ale indivizilor dotati si talentati, precum si sc1itarea
unor portrete psi1ologice corespunzatoare diferitelor etape de varsta
cronologica au inregistrat o frecventa crescanda in literatura de specialitate.
6nalizand constatarile unui mare numar de cercetatori din zone cultural
entice diferite, constatari efectuate asupra caracteristicilor dotarii inalte
manifestate in copilarie, Balbera, Cos1er si ?ase &1)+8- au consemnat
convergentele ma%ime de opinii asupra caracteristicilor definitorii0
1. domeniul cognitiv a- inteligenta superioara D mediu,
b- capacitatea inalta de concentrare
c- perseverenta
d- calitati de comunicare cum ar fi precizia si
e%presivitatea
. domeniul afectiv atitudinal a-senzitivitatea generala marita
b- optimismul
c- calitati carismatice
d- receptivitatea fata de perceptele
morale
"onditiile depistate cel mai frecvent in mediul educational, familial al
copiilor caracterizati prin aceste trasaturi sunt urmatoarele0
. sustinerea moral afectiva a copiilor de catre parintiE
. dezvoltarea intr.un mediu format preponderant din adulti
. influenta semnificativa a unor persoane eminente sau capabile de
performanta profesionala sau intelectuala.
. Incura4area eforturilor copiilor de catre profesori.
/roblemele copiilor dotati pot fi intelectuale, sociale, sau emotionale, la
fel ca la toti ceilalti copii de varsta comparabila, dar la ei se manifesta mai
profund, mai persistent mai dramatic. Devansarea nivelurilor mentale de
varsta , intelectualitatea prematura nu sunt insotite de aceeasi precocitate
emotionala si fiziologica. Decala4ul se e%prima uneori in forme ce
pericliteaza sanatatea fizica si psi1ica.
Citmul rapid de invatare scolara si sociala face din copilul inalt abilitat
intelectual, un candidat sigur la e%perienta pluriforma a plictiselii, care
conduce in esenta la o subevolutie fata de posibilitatile personale daca nu
sunt oferiti stimuli cognitivi si afectivi compensatori.
In urma investigatiei asupra unui lot de A8! de profesori de diferite
specialitati ce predau la nivele gimnaziale si liceale in A! de unitati scolare
in ceea ce priveste imaginea educator asupra caracteristicilor
psi1ocomportamentale reprezentative ale elevilor cu aptitudini intelectuale
inalte s.au desprins urmatoarele0
. in scoala noastra latura educationala cognitiva este preponderenta celei
afective si celei atitudinaleE interesandu.se prea putin de universul interior al
copilului, profesorii vin de obicei in intampinarea trebuintelor cognitive ale
copilului si doar rareori in spri4inul nevoilor lui afective. 3levul supramediu
dotat intelectual este considerat numai ca o binefacere pentru profesor in
activitatea sa didactica, nu si ca o problema si un caz ce necesita o
interventie speciala. 9n copil cu disponibilitati aptitudinale inalte ridica
intotdeauna probleme educationale speciale cu atat mai dificile, cu cat sunt
mai putin evidente, mai nuantate si mai subtile.
Din registrul interventiilor curriculare formulate de educatorii romani
lipsesc observarea stilului de invatare, stimularea autointegrarii,
autoevaluarii, reflectiei asupra problemelor pentru avansarea catre registre
mai profunde de gandire, prile4uirea unor intalniri cu personalitati relevante,
formarea si e%ersarea deprinderilor de autoplanificare si autodozare a
efortului intelectual. /rofesorii nu stapanesc te1nicile concrete de educatie
diferentiata pentru dotati. 6cest fapt atesta dificultatea profesorilor in
aboradarea pedagogiei speciale pentru segmentul aptitudinal superior al
populatiei scolare, atunci cand in cadrul cursurilor de pregatire
psi1opedagogica initiala a fost vizat doar elevul cu posibilitati aptitudinale
obisnuite. /rofesorii au constientizat si au declarat nevoia de consiliere
psi1opedagogica in domeniul proiectarii curricumului pentru elevi cu
aptitudini intelectuale inalte. In Comania aceasta cerere este fara acoperire in
oferta la ora actuala, intrucat nu e%ista sufieciente structuri de formare
profesionala a consilierilor curriculari in domeniul cultivarii aptitudinilor
inalte si nu e%ista statutul profesional respectiv. 6cesti copii talentati sunt
predispusi la riscuri multiple0 riscul izolarii al socializarii dificile, riscul ce
decurge din decala4ul dintre dezvoltarea cognitive si cea afectiva, riscul
in1ibitiei intelectuale etc. Dificultatea de a intalni parteneri sau interlocutori
pe masura dezvoltarii lor intelectuale si a profunzimii trairilor lor afective,
reprezinta sursa ma4ora de alimentare a sentimentului ca propria
e%ceptionalitate este o povara prea grea pentru a merita sa fie conservata.
6fectivitatea lor e%igenta si vulnerabila, emotionalitatea sistemica,
sensibilitatea fromidabila fac adesea din copilaria si adolescenta acestor
copii un drum marcat cu numeroase conflicte interioare pentru care
educatorii nu sunt intotdeauna informati, constientizati si pregatiti.
'olitudinea este adesea o constanta in viata copiilor precoce . Frecventele
reactii de ostilitate din partea colegilor au ca resort invidia, neacomodarea,
neintelegerea, intoleranta fata de ideile, interesele, preferintele acestora.
"omple%itatea gandirii ii izoleaza din ce in ce mai mult de colegi si le atrage
persecutii sub diferite forme. 6daptarea la mediul ostil nu se rezolva
intotdeauna in modalitati superioare, care sa.i asigure acceptarea de catre
grup si evolutia statusului sociometric, ca si la niveluri inferioare, de
suportare a convietuirii prin camuflarea si in1ibarea competentelor inalte ce.
i diferentiaza de ceilalti. 'i in familie acesti copii se confrunta cu dificultati
asemanatoare. In ambele cazuri se instaleaza si apoi se accentueaza acelasi
4ustificat sentiment al lipsei de intelegere, al izolarii si insingurarii printre
ceilalti.
Forme de interventie educationala
Aspecte ale adaptarii curricumului
"u toate ca accentul proiectarii curriculare este pus pe educatia
generala si pe curriculum specializat, numai abordarea globala a climatului
educational creaza posibilitatea dezvoltarii ec1ilibrate si sincronice
potentialelor cognitiv, afectiv si atitudinal.
<odificarea programului educational va avea ca punct de plecare
diagnosticarea nevoilor individuale ale cursantilor, mai mult decat
deficientele constatate in curriculum.ul comun.
/rin obiectivele lor si prin modul in care sunt proiectate, diferitele
forme de organizare a e%perientelor de invatare &segregarea elevilor,
accelerarea studiilor, imbogatirea si aprofundarea cunostintelor- ofera doar
conte%tul diferentierii ofertelor educationale prin aran4amente
administrativeE diferentierea traseelor curriculare se e%prima cu prioritate
prin diferentierea continuturilor de asimilat, a proceselor instructiv D
educative, a mediului de invatare si a produselor e%pectate.
"urriculum.ul pentru copii dotati trebuie sa fie congruent cu
caracteristicile psi1ocomportamentale specifice care ii delimiteaza pe acestia
ca populatie distincta. Diferentierea activitatilor curriculare cu referire la
continuturi, procese de predare.invatare, medii sportive si evaluarea
rezultatelor copiilor este relationata cu elaborarea variabilelor de tip
e%tensiune, profunzime si ritm. Celevanta modificarilor curriculare trebuie
apreciata in raport cu trbuintele individuale de dezvoltare si afirmare a
capacitatilor.
<odelul succesului global realizat de "armen "retu in
:/si1opedagogia succesului; sugereaza0
1. factorii de interventie curriculara din lumea e%terioara &specifici
pentru curricula din scoala, familie, microgrupuri de prieteni si
colegi-E
. directiile universului interior de stimulare si de sustinere ale dotarii
superioare si talentului &imaginea de sine, afectivitatea, atitudinile-E
A. modalitatea de evaluare a succesului global si implicit a curriculum.
ului adoptat, prin dubla raportare la instantele a%iologice
e%traindividuale si personale, intre care trebuie permanent urmarita
consonanta, prin diferite modalitati, inclusive cele ce tin de
e%perientele de invatare.
G importanta deosebita o are si asistenta sociala a afirmarii aptitudinilor
ca pe o incununare a eforturilor de depistare si cultivare a lor, atat in cadrul
scolii cat si in afara ei. 6sistenta sociala este veriga de valorizare publica,
colectiva a talentului. Cecunoasterea sociala a e%celentei este un process
comple% si intampina numeroase dificultati subiective si obiective.
Cata irosirii talentelor este proportionala cu incapacitatea manageriala a
comunitatilor profesionale de a crea conditii de valorificare a resurselor
umane.
7ocmai de aceea afirmarea si consacrarea capacitatilor inalte &dupa
terminarea diferitelor trepte de scolarizare sau specializare- se impune a fi
analizate si proiectate cu metodologii stiintifice, ca etapa integrata in
asistenta psi1opedagogica si intr. o asistenta sociala speciala. Desi este
foarte necesara, o asemenea asistenta sociala, orientata catre consacrarea
talentelor in viata profesionala nu dispune inca de teorii si practici stiintifice.
Scolile Speciale
Grganizarea lor s.a a%at pe ipoteza ca separarea elevlor intr.un cadru
aptitudinal omogen, in vederea parcurgerii unui curriculum special,
stimulator si in conformitate cu posibilitatile lor superioare, mareste succesul
personal al acestora si este rentabila pentru societate. Functionarea scolilor
speciale a evidentiat o serie de avanta4e0
. asigurarea unei culturi generale superioare, pentru acei copii care si.au
dovedit aptitudini scolare globale, nemanifestandu.si inca inclinatiile
speciale.
. dezvoltarea aptitudinilor speciale
. interstimularea
. alegerea unor educatori cu calificare profesionala didactica speciala cu
copii dotati
. e%istenta unui nivel ridicat a moralului de grup, potentat de
atasamentul fata de scoala, traditiile si ritualurile acestuia
. oraganizarea activitatii acestuia in clase de dimensiuni mai mici.
. o dotare materiala superioara
. spri4inul si colaborarea parintilor si al autoritatilor locale.
6vanta4ele nu pot fi insa fructificate pe deplin. 6ceeasi situatie
educationala care genereaza coditiile dezvoltarii potentialului individual sau
colectiv pana la performanta este totodata o sursa potentiala de
dezavanta4are pe alte planuri a indivizilor dotati. "el mai adesea sunt
evidentiate urmatoarele aspecte negative0
. :segregarea; copiilor cu aptitudini supramedii ca pericol social in sine
. suprasolicitarea elevilor
. riscul marit de inadaptare sociala a copiilor capabili de performante
academice, generat de izolarea acestora de conte%tual social al
generatiei de varsta
. demoralizarea elevilor de elita, stimularea sentimentului de
inferioritate, fenomen mai intens trait de indivizii supramediu dotati.
. privarea copiilor medii de stimularea inelectuala favorizata de
contactul cu copii dotati
Clasele speciale
6cestea sunt cu mult mai numeroase si mai populare comparativ cu
scolile speciale, clasele cu aptitudini omogene, la care se preda la un nivel
avansat fata de cel comun fie la o disciplina, un set de discipline sau la toate.
6vanta4e0
.se pot organiza pentru un numar mai redus de elevi, ceea ce le face
accesibile din punct de vedere economic.
.:'egregarea; de generatia de varsta a elevilor selectionati este atenuata,
elevii dotati ramanand integrati in scoala obisnuita si avand posibilitatea de a
participa la viata specifica a acesteia.
In planul eficientei pedagogice, clasele speciale au mai multe
inconveniente decat scolile speciale.
. selectia elevilor este mai putin riguroasa si admiterea mai permisiva.
. incarcatura mai mare de subiectivism in repartizarea profesorilor la
aceste clase
. nivelul pregatirii psi1opedagogice si de specialitate a profesorilor este
in general mai coborat decat al celor selectionati pentru predarea in
scolile speciale.
Grupele omogene
6ceasta forma isi propune reducerea gamei decala4elor interindividuale
de capaciatate inerente in cadrul unui clase obisnuite, astfel incat sa se
micsoreze diferenta de nivel de predare intragrupa si sa se mareasca
diferentele de nivel de predare intergrupa.
In organizarea practica a grupelor de nivel, se disting doua procedee
de departa4are0 constituirea de grupe fi%e in cadrul unei clase pentru toate
disciplinele si respectiv separarea unei grupe mici de copii pentru
parcurgerea unei anumite parti din activitatea cuprinsa in orar sau c1iar
numai a anumitor subiecte din cadrul unei singrure discipline.
6rgumente pro0
. se reduc substantial acuzatiile legate de segregareE
. costurile economice sunt minime
. grupele speciale formate in cadrul unei clase sunt foarte fle%ibile atat
din punct de vedere al dinamicii compozitionale pe parcursul anului
scolar in functie de evolutia fiecarui elev din clasa cat si din cel al
variabilitatii disciplinelor si ponderii acestora in cadrul programelor
speciale in functie de interesele si abilitatile elevilor.
6rgumente contra0
. elevii selctionati ca fiind relativi omogeni, dupa un criteriu, raman
totusi eterogeni dupa alte aspecte
. tratamentul didactic diferentiat se reduce la aplicarea unei programe
imbogatite centrata insa insuficient pe aprofundarea continutului si pe
elaborarea proiectelor instructiv educative individuale.
. 6celasi profesor este nevoit sa predea la cel putin doua niveluri
diferite
. /rofesorii nu sunt selectionati si pregatiti in mod special in domeniul
pedagogiei elevilor dotati.
Accelerarea studiilor
/ermite avansarea elevului cu unul sau mai multi ani scolari pentru a.i
oferi un conte%t curicular adecvat capacitatilor sale. 'e urmareste astfel
adaptarea curriculum.ului la nevoile si cerintele copilului motivandu.l prin
oferirea unui ritm de invatare conform nivelului sau. In ultimul deceniu al
sec al =I=.lea diversele planuri de studii, instituite de ?arris in 'aint 5ouis
si in alte orase, permiteau trecerea accelerata a copiilor supradotati prin
diferite niveluri. 6ceasta situatie s.a generalizat in 6nglia si 2ermania, in
special pana la inceperea celui de.al doilea Cazboi <ondial. 9nii autori
sustin ideea ca :<area depresie; a fost cea care a provocat restrictii mari in
programele speciale ce se bazau in principal pe clase speciale sau pe
accelerari.
Desi la simpla vadere pare sa insemne doar inaintarea cu unul sau mai
multi ani, fara referinte la varsta cronologica accelerarea este o adaptare a
unui curriculum pentru un singur individ. 6cest proces poate presupune0
admiterea timpurie in scoala, un salt de niveluri, o accelerare a materiilor
predate, un program de studii de progres continuu cu un ritm fle%ibil, copilul
putand face doi sau trei ani intr.unul singur.
Amplificarea extracurriculara
"onsta in conceperea unei serii de programe educative individualizate
aplicate in grupuri mici in afara programului scolar, ele favorizand
dezvoltarea integrala a elevului si mai buna dezvoltare a curricumului0 astfel
ele includ studiul disciplinelor sau al acelor arii de invatare ce nu pot fi puse
in practica la cursul obisnuit, putand fi folosite atat la nivelul primar, cat si la
nivelul secundar.
Imbogatirea permite amplificarea cunostintelor la unele discipline ce
pot fi incluse sau nu in cadrul orelor obisnuite. "lasele de imbogatire au
nevoie de prezenta unui specialist care sa poata raspunde la intrebarile puse
de elevii supradotati.
Cezultatele obtinute sunt de mare importanta astfel incat ne permit
abordarea unor parametri de interventie adecvati, evitand emotia, in1ibitia
intelectuala, aspect si mai important, se respecta dreptul ala diversitate si la
egalitatea sanselor dand fiecarui copil ceea ce are nevoie pentru o dezvoltare
adecvata.
'upradotatii au nevoie de o gama ampla de oportunitati si servicii care
le pot fi puse la dispozitie mai greu printr.un curriculum traditionalE
recunoscand strategiile educative mentionate, centrul :?uerta del CeH; cu
modelul sau de imbogatire psi1opedagogica si sociala, precum si alte centre
din alte tari cu e%perienta in domeniul educatiei supradotatilor, aplica aceste
amplificari e%tracurriculare conform unor serii de principii si valori cu
scopul de a atinge urmatoarele obiective0
. dezvoltarea personalitatii individuale sub toate aspectele, favorizand
capacitatea adaptiva, creativa si critica
. formarea respectand dreptul la diversitate
. cresterea motivarii si stimei de sine, stimuland dezvoltarea intereselor
si initiativelor in plan intelectual social si afectiv
. pregatirea pentru participarea la viata cotidiana si sociala, stadiu in
care un rol important il 4oaca familia.
3ducatia trebuie sa urmareasca optimizare dezvoltarii unui copil, pentru
ca maine el sa poata alege conform e%istentei sale, indiferent daca e%ista sau
nu teste de masurare a nivelului de inteligenta, intotdeauna vor e%ista
diferente in ritmul de invatare, vor e%ista diferite forme de invatare si diverse
forme de perceptie a realitatii care ne incon4oara. 'e considera necesara
diferentierea educatiei copiilor daca dorim ca toti sa aiba acelasi drept la
educatie, astfel ca :inteligenta; masurata intr.o forma sau alta va face ca unii
copii sa aiba o dezvoltare cognitiva emotionala si sociala foarte diferita de
cea a ma4oritatii.
Identificarea timpurie a supradotarii este necesara pentru a oferi un cadru
mai adecvat necesitatilor copiilor cu scopul de a respecta dreptul la
diversitate si la egalitatea sanselor, dand fiecarui copil ceea ce ii este necesar
pentru o dezvoltare adecvata.
BIBLIOGRAFI
I?.'c1aub, @. Jen(e D Dictionar de pedagogie, /olirom !!1E
I5. Kandura . 3levii dotati si diri4area instruirii lor, 3ditura
Didactica si /edagogica, 1)+8E
I". "retu . "urriculum diferentiat si personalizat, /olirom, 1))8E
I". "retu . /si1opedagogia succesului, /olirom, Iasi, 1))+E
IL. Kenita . "opiii supradotati D educatia, dezvoltarea emotionala
si adaptare sociala, /olirom, !!A.