Sunteți pe pagina 1din 8

SC INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL

Judet: Giurgiu
Oras: Cartojani
Adresa: Com. ROATA DE JOS - Cartojani
Cod Postal: 87196
Telefon: 0745008343 (Ajutor*)
Fax: 0247454133
Cod Unic de Identificare: RO 3553331
Nr. Registrul Comertului: J52/554/1991
Stare societate : INREGISTRAT din data 16 March 1993
Anul infiintarii : 1991
Informatii din data de 09-May-2010
Toate informatiile despre firma INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL pe site-ul firme.info sunt informatii publice.
Pentru a vedea sursele de unde au fost preluate informatiile si dreptul de a fi folosite apasati aici
Evolutia profitabilitatii pentru INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL
Informatii Generale preluate la data de 09-May-2010
Firma Infintata in anul 1991
Ultima Inregistrare la ANAF(*): 03 January 2011
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF(**): 03 January 2011
Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 01-01-2004
Firma platitoare de tva incepand cu data de 01-04-2000
Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 01-01-2004
Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 01-01-2004
Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data
de 01-01-2007
Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 01-01-2004
Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 01-01-2007
Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 01-01-2004
Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 69 angajati
(*) Data ultimei cereri de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a ultimei declaratii de inregistrare/mentiuni de la organul fiscal competent.
(**) Data prelucrarii cererii de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a declaratiei de inregistrare/mentiuni de la organul fiscal competent, de catre
ANAF
SC INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL - Date Economice
Cifra de faceri: 18,490,018 Lei
Profitul net: 4,247,940 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Profit brut: 5,088,882 Lei
Pierdere brut: 0 Lei
Salariati: 69 angajati
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :
Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Datorii Total: 6,165,711 Lei
Cheltuieli totale: 13,595,509 Lei
Venituri totale: 18,684,391 Lei
Active imobilizate TOTAL: 8,489,275 Lei
Active circulante TOTAL: 11,103,615 Lei
Stocuri: 0 Lei
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: Lei
Creante: 8,375,159 Lei
Cheltuieli in avans 538,177 Lei
Venituri in avans 0 Lei
Capitaluri: 13,965,356 Lei
Patrimoniul regiei: 0 Lei
Patrimoniul public: 0 Lei
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei
Capital social subscris si varsat: 48,000 Lei








Firme
Index
Verifica Firma

INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL - CUI
3553331Giurgiu , Cartojani , Com. Roata De Jos, C.p. 8161
1. Date de identificare - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL
Nume INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL
CUI 3553331
Registrul Comertului J52/554/1991
Infiintata in 1991
Tip societate Societate cu Raspundere Limitata - SRL
Stare functiune
69
Cod CAEN 4120
Activitate Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (rev 2)
Ultima inregistrare
31.10.2012
Anaf


2. Sediu si adresa - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL
Adresa Com. ROATA DE JOS, c.p. 8161
Oras Cartojani
Judet Giurgiu


3. Date de contact - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL
Telefon -
Fax -
Email -
Web -


4. Actionari si administratori - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL
Actionari

Administratori


5. Incidente CIP - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL
Incidente Bilete la
Ordin
Pentru incidente plati la termen verificati raportul CIP Online: Verifica
Incidente cu Cecuri


6. Date si Indicatori financiari in RON - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL
2009 2010 2011 2012
Bilant
Active Imobilizate 3172008 2849298 5366698 8489275
Active Circulante 5769961 10947446 11811250 11103615
Stocuri 560000 0 0 0
Conturi 755930 2288290 2495427 2728456
Total Activ 8,941,969 13,796,744 17,177,948 19,592,890
Capital Social 48000 48000 48000 48000
Capitaluri Proprii 3981504 5837835 9717416 13965356
Datorii 5981125 8820128 7271094 6165711
Total Pasiv 8,941,969 13,796,744 17,177,948 19,592,890
Cont Profit si Pierdere
Cifra de Afaceri 9533755 14932448 14571994 18490018
Venituri Totale 10116904 14373162 14731633 18684391
Cheltuieli Totale 10021270 12156279 10116934 13595509
Profit Net / Pierdere 80143 1856331 3879581 4247940
Marja Profit Net 0,84 % 12,43 % 26,62 % 22,97 %
Numar angajati 44 45 48 69
vezi date financiare din anii anteriori





Evolutia Cifrei de AfaceriINVEST GENERAL CONSTRUCT
SRL9,533,75514,932,44814,571,99418,490,018Anul
financiar20092010201120120M5M10M15M20MCifra de afaceri - in RONHighcharts.com
Evolutia Profitului NetINVEST GENERAL CONSTRUCT SRL80,1431,856,3313,879,5814,247,940Anul
financiar20092010201120120M1M2M3M4M5MProfitul - in RONHighcharts.com


Constructiile au reprezentat n toate timpurile una din componentele esentiale ale civilizatiei umane,
constituind suportul desfasurarii principalelor activitati economice, sociale si politice. De aceea, prima
mare problema a sectorului constructiilor o reprezinta identificarea unor noi orientari, pe baze rationale,
care sa permita proiectarea activitatilor n constructii ca element al permanentei dezvoltari economice.
O problema fundamentala a sectorului constructii n cadrul economiei europene o reprezinta eficienta,
principalul deziderat al oricarei activitati economice, ca rezultat al progresului tehnic, al aplicarii
imediate si corecte a investitiilor si inovatiilor tehnologice .
n Uniunea Europeana, industria constructiilor se bazeaza pe traditia ndelungata a statelor membre.
Conceptul de constructie desemneaza att cladirile ct si lucrarile de inginerie civila.
Piata Constructiilor, desi face parte din Piata Unica, se deosebeste de aceasta prin natura produselor,
specificul clientilor, modul de manifestare a cererii si ofertei si prin modul de realizarea a tranzactiilor.
Constituirea ofertei pe piaaa de constructii genereaza aspecte legate de segmentarea pietei, astfel, o
ntreprindere ofertanta nu poate sa se adreseze n mod egal tuturor consumatorilor sau utilizatorilor de
pe toate pietele. Evolutia Pietei constructiilor n Uniunea Europeana. Analiza situatiei pietei
constructiilor n U.E. se face avnd n vedere principalele componente ale pietei : constructii
rezidentiale, constructii non rezidentiale si lucrari de inginerie civila. Tendintele de dezvoltare a celor trei
sectoare de constructii sunt diferite de la o tara la alta, dar si ntre Europa de Vest si statele din Europa
de Est. Conform studiilor efectuate de Federatia privind Industria Europeana a Constructiilor, s-a
constatat ca piata constructiilor a crescut cu 3,4% n 1999 , cu 2,9% n 2000, iar n urmatori ani a scazut
la sub 1%. Din anul 2000 cresterea a fost mai mica, sub 0,7% iar n anul 2001 de 0,6%.
In anul 2002 cresterea economica a Europei a fost mai mica dect se astepta, iar sectorul constructiilor a
intrat n declin. Corelarea PIB-ului si a rezultatelor din constructii n toate regiunile Europei a aratat ca
att PIB-ul ct si rezultatele din constructii, au nregistrat scaderi; pentru piata constructiilor scaderea a
fost de 0,2%; n anul 2003 s-a nregistrat o stagnare a industriei constructiilor, ca n anii 2004 si 2005,
sectorul sa nregistreze o usoara crestere. n 19 tarii ale U.E. sectorul de constructii nregistreaza cresteri
la un nivel mai mic dect ntreaga economie, datorita slabei performante a constructiilor de locuinte.
Principalele motive pentru ntrzierea recuperarii sunt: aplatizarea dezvoltarii economiei mondiale;
procesul de consolidare bugetara pentru toata Europa; amenintarea cresterii somajului; previziunile
pesimiste de afaceri si ncrederea consumatorului. n cadrul constructiei de locuinte declinul a nceput
dupa 2004. O revenire a acestui segment de piata s-a realizat n 2005 (+1,0%). Cu toate acestea,
constructiile de locuinte arata dezvoltarea cea mai putin favorabila, dintre toate sectoarele de
constructii pna n 2005. Celelalte tipuri de constructii au raspuns foarte repede la schimbarea situatiei
macro economice globale, n principal datorita ajustarii descendente pentru facilitatile industriale. n
Romnia, domeniul constructiilor cunoaste n prezent o noua orientare, n directia realizarii de produse
capabile sa raspunda exigentelor societatii contemporane, fie ca este vorba de exigente de natura
economica, sociala sau de mediu. Principalele cerinte la care trebuie sa raspunda sectorul constructiilor
n Romnia, tara aflata n plin proces de dezvoltare si restructurare economica, sunt: asigurarea
locuintelor pentru populatie; dezvoltarea si modernizarea infrastructurii cailor de comunicati;
suplimentarea serviciilor urbane; rezolvarea problemelor legate de protectia mediului .
Caile de realizare a unor asemenea obiective implica o serie de eforturi conceptuale, care trebuie sa
propuna solutii viabile si eficiente, capabile sa ofere metode si tehnici manageriale moderne, pentru a
contribui la dezvoltarea ritmica a economiei romnesti . Etapa actuala de dezvoltare a societatii umane
este marcata de schimbari complexe: tranzitia la o societate informationala; cresterea continua a
complexitatii sistemelor globale; criza economica mondiala; accelerarea progresului tehnic; cresterea
populatiei; modificarea structurii familiei; cresterea interesului oamenilor fata de problemele dezvoltarii
durabile; cresterea timpului liber; modificarea profilului uman si altele. Adoptarea permanenta si
eficienta la tendintele constructiilor constituie o adevarata provocare pentru specialistii din domeniu,
att din punct de vedere competitional, ct si din punct de vedere a surselor de finantare.
2007 Anul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
n primii patru-cinci ani dupa integrarea n UE, se estima ca piata constructiilor va cunoaste o evolutie
ascendenta, cu conditia ca firmele romnesti sa depaseasca problemele legate de cresterea
competitivitatii, adoptarea standardelor europene si deficitul fortei de munca. Dezvoltarea pietei urma
sa fie determinata, n principal, de lansarea proiectelor mari de infrastructura si a investitiilor
importante n dezvoltari imobiliare, pe segmentul rezidential si al spatiilor de birouri, dar si de
programele de reabilitare termica a cladirilor si de consolidare a imobilelelor cu risc seismic ridicat. Cea
mai vizibila evolutie urma sa se nregistreze n domeniul lucrarilor de infrastructura. Cresterea sectorului
constructiilor era anticipata de majoritatea specialistilor din piata; se considera ca vor fi tot mai multi
investitori interesati de zona imobiliara din Romania si ca vor conta foarte mult proiectele publice.
Ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, la data aderarii, declara ca piata constructiilor din
Romania are un potential de crestere de minimum zece ani, iar Presedintele Patronatului Societatilor din
Constructii considera ca aceasta perioada poate fi extinsa la 15- 20 de ani. n afara proiectelor de
infrastuctura rutiera si a celor rezidentiale, sectorul constructiilor hoteliere si cel al infrastructurii
turistice trebuia dezvoltat in urmatorii ani, alaturi de programe de regenerare urbana. Principala
problema cu care urmau sa se confrunte constructorii romni era concurenta companiilor din Uniunea
Europeana, cum s-a intamplat si cu tarile care au aderat n 2004, solutia fiind construirea unor consortii
care sa poata intra n competitie cu acestea pentru cstigarea proiectelor mari.
Un exemplu concludent in acest sens este Ungaria, unde, dupa primul an de la integrare, jumatate din
antreprenori erau din UE, 30% societati mixte si doar 20% firme erau maghiare. Desi consortiile locale au
beneficiat de sprijin din partea statului, multe firme au fost cumparate, iar altele si-au ncetat
activitatea. Potrivit estimarilor ARACO, 20-25% din firmele romnesti urmau sa-si opreasca activitatea n
2007, ntruct nu vor avea fonduri pentru rezolvarea problemelor de mediu, asigurarea unor lucrari de
calitate si calificarea personalului. Producatorii de materiale de constructii anticipau, de asemenea, o
crestere a pietei n urmatorii ani. Cererea pentru materialele de constructii a crescut n primii ani dupa
aderare n statele care au intrat n UE n 2004, situatie asteptata si n Romnia. Odata cu aderarea, n
cele 10 tari europene care s-au alaturat UE n 2004, s-a produs o adevarata revolutie imobiliara, cu tot ce
implica aceasta sintagma: cresteri fulminante de preturi, tranzactii importante si constructii de
amploare. Era simplu, daca ne rezumam la aceasta observatie, sa tragem concluzia ca la fel urma sa se
intample si n Romnia. Aderarea celor 10 tari europene n mai 2004 a atras atentia investitorilor asupra
ntregii regiuni. n anul 2003, cnd Polonia, Cehia
si Ungaria se pregateau sa devina membre ale Uniunii Europene, piata imobiliara romneasca abia
incepea sa devina interesanta. O serie de analisti observau la acel moment ca Romnia devenise ceea ce
Polonia nsemna cu 10 ani n urma, dar erau convinsi ca tara noastra va avea nevoie de numai trei ani
pentru a recupera decalajul existent.
Orice ntreprindere productoare de bunuri i servicii i desfoar activitatea ntr-un anumit mediu
ambiant, ce exercit o puternic influen asupra sa, datorit multiplelor relaii pe care ea le are att cu
elementele micromediului relaii directe ct i cu cele ale macromediului relaii indirecte. Natura i
obiectul acestor relaii sunt foarte diverse i de aceea ele trebuie identificate pentru a fi ct mai eficient
utilizate n nfptuirea elului final al ntreprinderii.
Cele mai importante sunt relaiile ntreprinderii cu piaa, ntruct n economia de pia, att
productorul ct i consumatorul au posibilitatea de a alege n mod liber ct, unde i cum pot s ofere i
respectiv s solicite, piaa fiind aceea care stabilete ce se produce i ct se produce. Ca atare,
ntreprinderea, care are ca obiect de activitate producerea de bunuri i servicii destinate pieii, trebuie s
cunoasc anticipat nevoile reale ale societii, pe care i le poate indica piaa. ntruct, indiferent de profil,
ntreprinderea trebuie s se afle n contact direct cu piaa, analiza condiiilor de pia prezint deosebit
importan pentru prezentul i mai ales pentru viitorul ei, mecanismul pieei constituind barometrul
situaiei actuale i de perspectiv.
Astfel, piaa trebuie privit ca locul real i imaginar de ntlnire la un moment dat, a dorinelor
consumatorilor exprimate prin cerere cu cele ale productorilor exprimate prin ofert, locul n care
puterile agenilor care o compun se confrunt. Ea este un spaiu economic n care se schimb bunurile i
serviciile care privesc nu numai ofertantul i solicitatorul ci i o multitudine de ageni economici. Piaa se
prezint ca un ansamblu de relaii de schimb ntre consumatori i productori la un anumit moment al
manifestrilor lor ca participani la diviziunea social a muncii, un sistem al tranzaciilor.
De asemenea, apare ca o instituie ce trebuie s asigure n ultim instan prin funciile sale:
libertatea agenilor economici, suveranitatea consumatorului, alocarea optim a resurselor, echilibrul
economic pe termen lung.
Privit ca mecanism economic, piaa este mna invizibil ce reglementeaz activitatea
economic, fora impersonal care acioneaz dincolo de capacitatea de intervenie a participanilor,
fora arbitrar ce determin preul i implicit venitul, reprezentnd astfel o ameninare att pentru
productor ct i pentru consumator.
n concluzie, piaa n societatea contemporan se prezint ca: o construcie teoretic, un cadru
ideal de desfurare a activitii economice, o stare normativ spre care tinde economia, un sistem
complex n care se intercondiioneaz legile i mecanismele clasice ale pieei, cu instituiile cu funcii de
reglare, dar i cu contiina de mas economic i juridic.