UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Drept si Administratie Publica

Master Dreptul Afacerilor
oordonator stiintific! Prof" uni#" dr" $enica Dra%an
SPATIU& E'N'MI 'MUNITAR SI RE(U&I&E
'NURENTIA&E A&E UNIUNII EUR'PENE
Nume si prenume: Dinca Iuliana Gabriela
Data: 27.01.2012.
1
Cuprins:

Cuprins.2
Bibliografie....3
egulile comune ale concurentei si ale pietelor comune speciale..!
"olitica concurentiala..#
$patiul economic %uropean si regulile concurentiale comunitare..&
2
Bibliografie:

' (ugustin )uerea * Drept comunitar al afacerilor+
' )erreol Gilles * Dictionarul ,niunii %uropene.



3
Spatiul economic European si re%ulile concurentiale ale U"E"


Dreptul comunitar al concurentei nu este specific atat prin continutul sau- ci- mai
ales - .atorita subor.onarii sale obiecti/elor generale ale tratatului.
1. egulile comune ale concurentei si ale pietelor comune speciale.
e.actorii tratatelor au luat in consi.erare specificul anumitelor sectoare - in care-
a.esea- inter/entia statelor este puternica si tra.itionala. Consi.eratiile politice sunt
cele care e0plica aceste alegeri. (stfel- se poate obser/a ca /i1a/i .e "iata comuna-
pe care am putea'o califica ca fiin. generala - e0ista piete comune speciale- asupra
carora regulile concurentei nu se aplica in mo. automat- ci numai .aca institutia
Consiliului a .ecis aplicarea lor si in masura in care acesta a facut'o. $e poate cita
piata transporturilor sau cea a agriculturii.
1

"entru a ne limita la 2ratatul .e la oma - articolul 37- .e/enit 33- permitea
Consiliului sa a.opte regulamente care sa e0clu.a anumite sectoare .e la aplicarea
1
A se vedea pentru aplicarea regulilor de concurenta Regulamentul 26/62, 4 aprilie 1962.
4
regulilor comune ale concurentei . Consiliul- insa- nu a .at curs acestei .ispo1itii.
$fera .e aplicare ratione materiae acestor reguli este-.eci-foarte /asta.
egulile concurentei sunt- asa.ar- mi4locul .e a e0prima politica comunitara .e
concurenta.
2. "olitica concurentiala.
Insasi i.ea unei politici concurentiale este o trasatura caracteristica .reptului
comunitar. (ceasta se e0plica prin situatia economica a continentului %uropean .e
.upa sfarsitul celui .e'al .oilea ra1boi mon.ial si prin tra.itiile celei mai mari parti
a statelor .e pe continent. De altfel- regulile .e concurenta sunt inscrise in primul
capitol al 5regulilor comune6 .in a treia parte a tratatului- consacrata 5politicilor
Comunitatii6.
Nu trebuie sa ne surprin.a faptul ca libera concurenta nu poate fi un obiecti/.
egulile concurentei trebuie sa fie- in cele .in urma- plasate si aplicate- in
perspecti/ele generale- ale constructiei europene. $e poate obser/a astfel- ca-
articolul 3g .in 2ratatul .e la oma- are ca obiecti/ reali1area 5unui regim
asiguran. o concurenta ne.eformata pe piata interna. Concurenta ne.eformata
trebuie sa fie apreciata potri/it 5scopurilor enuntate la articolul 26. 7r - articolul 2
atribuie constructiei europene obiecti/e ambitioase- nu .oar .e or.in economic- ci
si .e or.in social- politic si etic.
(numite .ispo1itii ale tratatului- intro.use cu oca1ia acor.urilor .e la 8aastric9t-
fac referire la libera concurenta. (cesta este ca1ul primelor .oua paragrafe ale art.
!- care se refera la :o economie .e piata .esc9isa in care concurenta este libera6.
(ceasta referire este prece.ata .e rea.ucerea in prim plan a necesitatii .efinirii
5
obiecti/elor comune intre statele membre. ;ibera concurenta este mai mult un
mi4loc- .ecat un scop in sine.
egulile .e concurenta trebuie - .eci- sa fie aplicate si interpretateintr'un mo.
finalist sau teleologic. Intrepatrun.erea economica reali1ata intre economiile
statelor membre si scopul coe1iunii economice si sociale ale comunitatii scot la
i/eala 4urispru.enta lor.
2

egulile .e concurenta nu sunt in ser/iciul intreprin.erilor
3
- ci in ser/iciul pietei.
%le intra in actiune .aca concurenta este restransa sau .eformata pe piata. (ceasta
este i.ea concurentei practicabile - eficiente- in functie .e conte0tul economic si
4uri.ic si nu este un i.eal al concurentei atomi1ate.
Dispo1itiile .in preambulul 2ratatului .e la oma - ca si cele .in articolele 2 si 3-
sunt .estul .e imprecise pentru a lasa posibilitatea autoritatilor nationale
responsabile sa preci1e1e continutul politicii concurentiale - .ar si .e a face sa
/arie1e contururile in functie .e e/olutia economica si sociala a Comunitatii.
Gri4a pentru .ecompartimentarea "ietei comune - pentru a a4unge la interpretarea
economiilor statelor membre - a fost afirmata inca .in anul 1&<7. 2otusi- nu a fost
atinsa .ecat intr'un mo. pru.ent si progresi/. Comisia nu omita sa arata ca ea
inter/ine- in fiecare an - in sectoarele economice .in ce in ce mai sensibile.
"e masura ce se afirma constructia europeana- noi obiecti/e au fost integrate in
interpretarea regulilor .e concurenta - ceea ce permite asta1i o simbio1a a
obiecti/elor pana acum .istincte- .aca nu c9iar opuse. $e poate - astfel- mentiona
protectia si interesele consumatorilor- progresul te9nic- protectia me.iului sau
promo/area intreprin.erilor mici si mi4locii. (cestora li se a.auga cresterea
2
CJC, !otararea din 12.12.196", Brasserie De Haecht/Wilkin Janssen, C#23/6"
3
$deea de concurenta atomistica si prote%area autonomiei &iecarui operator.
6
.urabila a a ni/elului .e ocupare a fortei .e munca si un gra. ri.icat al protectiei
sociale. "e scurt- ca toate celelalte politici comunitare - politica concurentiala -
/i1ea1a o crestere a prosperitatii economiei .in ca.rul ,niunii si bunastarea
cetatenilor europeni.
egulile .e concurenta se gasesc in punctul geometric al acestor obiecti/e
generale- aparent .isparate. (stfel- .e e0emplu- sustinerea intreprin.erilor mici si
mi4locii- nu a a/ut ca re1ultat numai mentinerea unei legaturi in.ustriale stranse in
ca.rul ,niunii %uropene- ci si posibilitatea cooperarii intre intreprin.eri cu scopul
.e a consoli.a coe1iunea economica si sociala. "rin aceasta se mentine un anumit
numar .e oferte .e pro.use sau .e ser/icii- superior celui care re1ulta .in 4ocul
concurentei si fa/ori1ea1a consumatorii- al caror interes esential este .e a a/ea cea
mai /asta alegere posibila intre pro.usele .e cea mai buna calitate si .intre cele
mai noi.
Bineinteles- acest fapt nu inseamna ca .reptul concurenteitrebuie sa absoarba
.reptul consumatorului. Dar- aceasta permite sa se sublinie1e suprapunerea intre
.oua corpuri .e reguli care nu pot e/olua- pentru a .e/eni .urabile- .aca sunt
i1olate.
Dupa semnarea 2ratatului .e la oma- in anul 1&#7- la ni/elul politicii
concurentiale a inter/enit o prima sc9imbare cu pri/ire la perspecti/a autoritatilor
comunitare. In anul 1&#7- re.actorii 2ratatului - intr'o anumita masura- permanent
au a/ut in /e.ere fragilitatea economiei europene si .imensiunea insuficienta a
economiilor nationale- precum si a intreprin.erilor europene. (ceasta constatatre
poate e0plica in parte absenta oricarei .ispo1itii cu pri/ire la controlul
concentrarilor sau e0istenta unei singure sanctiuni a a e0ploatarii abu1i/e a
.ominatiei economice.
"
De la semnarea tratatului au trecut .e4a peste !# .e ani. 8e.iul economic a fost
profun. mo.ificat. 8on.iali1area este o realitate- c9iar .aca ea nu a atins in acelasi
mo. toate intereprin.erile si toate pietele. Decompartimentarea pietelor europene
trebuie sa contribuie la a permite intreprin.erilor sa infrunte concurenta mon.iala.
De acest lucru trebuie sa profite si intreprin.erile mici si mi4locii.
I.eea unui tratament .iferentiat pentru micile intreprin.eri - pe .e o parte- si
pentru marile intreprin.eri- pe .e alta parte - castiga teren. : Campionii6 europeni
sunt asta1i- in totalitate- bine6inarmati6 pe pietele europene si mon.iale- c9iar .aca
minusuri e0ista si a1i in unele sectoare. ,ltimul .intre acesti :campioni6 trebuie
acum sa /eg9e1e asupra .ensitatii legaturii economice. De asemenea- trebuie sa se
mentina si sa se consoli.e1e coe1iunea economica si sociala a Comunitatii.
egulile .e concurenta trebuie sa contribuie la acest obiecti/. Notiunea .e
concurenta practicabila isi sc9imba- astfel semnificatia. ;iberali1area nu trebuie sa
se faca impotri/a interesului general. $er/iciile .e interes general contribuie .e
asemenea- la reali1area obiecti/elor care sunt cele ale politicii concurentiale.
)ortele pietei isi au limitele lor. 2rebuie in permanenta sa se aibe in /e.ere faptul
ca nicio parte a populatiei sa nu fie e0clusa .e la beneficiile liberali1arii.
Imperati/ul .e coe1iune economica si sociala legitimea1a actiunea autoritatilor
publice care tin cont .e interesul general.
(ctiunea statelor este inca- incorsetata .e controlul a4utoarelor .e stat. (utoritatile
comunitare con.amna sectoarele in care statele au- in mo. tra.itional- o politica
in.ustriala si sociala acti/a.
!

"e scurt- politica comunitara a concurentei trebuie sa fie fle0ibila si e/oluti/a. %a
trebuie in permanenta sa fie a.aptata conte0tului.
4
Automo'ile, de e(emplu.
)
)le0ibilitatea politicii concurentiale presupune ca autoritatile care au rolul .e a o
pune in aplicare .ispun .e o anumita mar4a .e mane/ra.
(cest rol le este- a.esea- acor.at prin interme.iul te0telor normati/e. $e poate lua
e0emplul relati/e impreci1ii a acriteriilor pe care le contine art. 31 al.3 pentru a
rascumpara intelegerile. Notiunile .e ameliorare a pro.uctiei- .e promo/are a
progresului te9nic si economic - .e parte ec9itabila .in profitul intelegerii re1er/ata
consumatorilor pot fi- e/i.ent interpretate intr'un mo. .iferit- in functie .e conte0t-
.intr'o perspecti/a finalista in raport cu obiecti/ele generale ale tratatului.
emarci similare pot fi facute si cu pri/ire la notiunea .e e0ploatare abu1i/a a unei
po1itii .ominante sau c9iar la criteriile care trebuie luate in consi.erare in
aprecierea unei operatii .e concentrare.
2e0tele care pri/esc proce.ura acor.a o anumita fle0ibilitate autoritatilor in
aplicarea politicii concurentiale. "ana la 1 mai 200!- .e e0emplu- in ceea ce
pri/esteintelegerile si abu1urile .e po1itie .ominant- egulamentul 17=<2
#
.in
februarie 1&<2 oferea Comisiei aprecierea oportunitatilor urmarite. 7.ata cu
intrarea in /igoare a egulamentului nr. 1=2003 pentru inlocuirea egulamentului
nr 17=<2 cu pri/ire la aplicarea articolelor 31 si 32 .in 2ratat- sistemul .e
autori1are prealabila facultati/e a acor.urilor intre intreprin.eri >intelegerile? sunt
suspen.ate.
7bser/atii similar pot fi facute - .e e0emplu- in .omeniul a4utoarelor .e stat in
care Comisia beneficia1a .e o mare libertate .e actiune - art. 37 care contine
principiul pro9ibitiei- nefiin. supus efectului .irect.
(utonomia autoritatilor comunitare a/an. rolul .e a aplica regulile .e concurenta
nu trebuie sa fie sinonima cuopacitatea actiunilor lor. Dimpotri/a- fle0ibilitatea .e
5
*rimul regulament de punere in aplicare a articolelor )5 si )6 din +ratat, a'rogate prin Regulamentul nr
1/2,,3.
9
care .ispun si e/olutia conte0tului economic con.uc la transparenta. Comisia este
atenta la aceasta necesitate si face o serie .e eforturi pentru a accelera proce.urile-
pe .e o parte - si pe .e alta parte- multiplica comunicarile sau informatiile in
.irectia intreprin.erilor- pentru a le oferi me.iul 4uri.ic .e care au ne/oie.
3. $patiul economic european si regulile concurentiale comunitare.
(rticolele #3 si urmatoarele .in (cor.ul asupra $%% transpun regulile .e
concurenta care re1ulta .in 2ratatul .e la oma si .in egulamentul !0<!=3&- .in
21 .ecembrie 1&3& - cu pri/ire la controlul concentrarilor. C9iar tratatul- impreuna
cu protocoalele 21'23 - organi1ea1a reguli proce.urale. 7 .ificultate a aparut cu
pri/ire la coor.onarea prerogati/elor (utoritatii .e supra/eg9ere a $%% cu cele ale
Comisiei. ,n spatiu economic se :acomo.ea1a6 greu cu asemenea .ualitate.
"rincipiile se regasesc in articolele ## si #< .in (cor.ul asupra $%%. (utoritatea
.e supra/eg9ere nu are- in .efiniti/- .ecat o competenta limitata.
(ceasta competenta este apreciata in mo. .iferit- .upa cum este afectata
concurenta. "entru intelegeri- (utoritatea .e supra/eg9ere nu este competenta
.ecat .aca comertul intre statele membre ale $%% este afectat+ in celelalte ca1uri
<
-
competenta re/ine Comisiei europene. In ceea ce pri/este po1itiile .ominante-
(utoritatea .e supra/eg9ere nu inter/ine .ecat .aca .ominatia e0ista pe teritoriul a
cel putin 2 state .in $%%
7
- sub re1er/a ca1ului in care ea e0ista si pe teritoriul
acoperit .e autoritatea Comisiei. In ceea ce pri/este concentrarile- Comisia
6
Cu e(ceptia ca-ului in care ci&ra de a&aceri a intreprinderilor in cau-a in cadrul . e(cede 3/ din ci&ra
de a&aceri reali-ata in teritoriul in care acordul isi produce e&ectele si cu e(ceptia situatiei in care
intelegerea nu este sensi'ila in comertul intracomunitar.
"
0oar situatia releva o autoritate de supraveg!ere nationala.
1,
europeana este- in principiu- competenta- mai putin .aca particularii sunt
pre4u.iciati pe teritoriul $%%.
3

)
Art.5" din Acordul asupra ., ane(a 1$2 si protocoalele 21 si 24.
11