Teoria probabilit atilor si statistic a

matematic a
B arb acioru Iuliana Carmen
CURSUL 1
Cursul 1
2
Cuprins
1 Introducere n teoria probabilit atilor 5
1.1 Probabilitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.1.1 Evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.1.2 Observatii asupra conceptului de probabilitate . . . . . . . 6
1.1.3 Teorema adun arii probabilit atilor evenimentelor
incompatibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.1.4 Evenimente independente si evenimente dependente . . . . 11
1.1.5 Teorema nmultirii evenimentelor independente. . . . . . . . 12
1.1.6 Independenta a dou a cte dou a evenimente si independenta
reciproc a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.1.7 Evenimente contrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.1.8 Sistem complet de evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Index 16
3
Cursul 1
4
Capitolul 1
Introducere n teoria
probabilit atilor
Teoria probabilit atilor este o disciplin a matematic a asem an atoare geometriei sau
analizei. Ea este capabil a s a interpreteze destul de multe categorii de fenomene.
Pe baza conceptelor clasice denite mai jos se aseaz a teoria modern a a probabilit atilor.
1.1 Probabilitatea
1.1.1 Evenimente
n teoria probabilit atilor prin eveniment vom ntelege orice rezultat al unui
experiment.
n practic a se nt alnesc trei tipuri de evenimente: sigure, imposibile si
ntmpl atoare.
Evenimentul sigur este acela care se produce n mod obligatoriu la efectuarea
unui anumit experiment.
Exemplul 1.1.1 Extragerea unei bile de culoare alba dintr-o urna ce nu con tine
dect bile de culoare alba.
Evenimentul imposibil este acela care n mod obligatoriu nu se produce la
efectuarea unui anumit experiment.
Exemplul 1.1.2 Extragerea unei bile de culoare neagra dintr-o urna ce nu con tine
dect bile de culoare alba.
5
Cursul 1
Evenimentul ntmpl ator este acela care n urma efectu arii unui experiment
poate sau nu s a se produc a.
Exemplul 1.1.3 Extragerea unei bile de culoare alba dintr-o urna ce con tine bile
albe si negre este un eveniment ntmplator. Daca are loc un singur experiment
nu putem spune maui nimic despre apari tia unui eveniment ntmplator. Atunci
cnd experimentul se realizeaza de mai multe ori, n acelea si condi tii, se poate
observa ca evenimentele ntmplatoare se supun anumitor legi, numite legi statistice.
Teoria probabilita tilor se ocupa tocmai de stabilirea acestor legi. Cunoa sterea
lor ne permit sa prevedem desfa surarea evenimentelor ntmplatoare de masa.
Vom nota cu evenimentul sigur, cu ; evenimentul imposibil si cu A; B; :::
evenimentele ntmplatoare.
1.1.2 Observatii asupra conceptului de probabilitate
Teoria matematic a a probabilit atilor nu spune care lege de probabilitate introdus a
pe o multime permite toate legile posibile (si ele sunt numeroase...). Aceast a
problem a face referire la natura zic a, dac a putem spune asa, a conceptului de
probabilitate care formalizeaz a si cuantic a sentimentul de incertitudine fat a de
un eveniment.
Conceptul obiectivist
Din acest punct de vedere, probabilitatea unui eveniment poate determinat a
ntr-o manier a unic a.
A. Viziunea clasic a
Este consecinta jocurilor de noroc. este n general nit a si nevoia de simetrie
conduce la a da ec arui eveniment elementar aceeasi posibilitate de realizare.
Asadar aruncarea unuia dintre zaruri conduce la o multime de 6 elemente egal
probabile. Calculul probabilit atilor nu este deci altceva mai mult dect o actiune
de num arare, dup a celebra formul a:
P (A) =
Num arul cazurilor favorabile
Num arul cazurilor posibile
Exemplul 1.1.4 Sa consideram experimentul aleator care consta n aruncarea a
doua zaruri.
i putem asocia acestuia mul timea
6
Teoria probabilit atilor si statistic a matematic a
= f(1; 1) ; (1; 2) ; (1; 3) ; :::(1; 6); (2; 1); (2; 2); :::(2; 6); :::; (6; 6)g
care are 36 de elemente.
Notam cu A evenimentul " suma numerelor de pe cele doua zaruri este un numar
par " si cu
A
mul timea corespunzatoare realizarii evenimentului A:

A
= f(1; 1) ; (1; 3) ; (1; 5); (2; 2); (2; 4); (2; 6); (3; 1); (3; 3); (3; 5); (4; 2); (4; 4); (4; 6);
(5; 1); (5; 3); (5; 5); (6; 2); (6; 4); (6; 6)g
care are 18 elemente.
Probabilitatea realizarii evenimentului A este P (A) =
18
36
= 0; 5:
Analiza combinatoric a furnizeaz a deci r aspunsul pentru denitia clasic a.
Aceast a aproximare nu se extinde asupra cazului cnd este nenum arabil a
si corespunde unei conceptii idealiste despre un experiment aleatoriu. Simetriile
perfecte nu exist a: cele 6 fete ale zarului nu sunt n realitate identice avnd n
vedere neomogenitatea materialului si ndeosebi gravarea numerelor pe fete.
B. Paradox celebru
Limitele date de viziunea clasic a se pot vedea foarte bine n celebrul paradox
al lui Bertrand. Consider am un triunghi echilateral si cercul s au circumscris.
Tras am la ntmplare o coard a n cerc. Care este probabilitatea ca lungimea sa
s a e mai mare dect latura triunghiului? Vom reproduce mai jos comentariile
lui Renyi:
Prima solutie. Cum lungimea corzii este determinaat a de pozitia centrului
s au, alegerea coardei poate consta n marcarea unui punct la ntmplare n
interiorul cercului. Probabilitatea ca ea s a e mai mare dect latura triunghiului
echilateral nscris n cerc este atunci evident egal a cu aceea ca mijlocul coardei
s a e n interiorul cercului nscris n triunghi (care este hasurat n g. 4.2).
Fig. 4.2
7
Cursul 1
Dac a admitem c a repartitia acestui punct este uniform a n cerc, vom g asi pentru
probabilitatea c autat a:

r
2

2
r
2
=
1
4
A doua solutie. Lungimea coardei este determinat a de distanta de la mijlocul
s au la centrul cercului. Din motive de simetrie putem considera c a mijlocul
coardei este situat pe raza dat a a cercului si presupunem c a repartitia acestui
punct pe raz a este uniform a. Coarda va mai lung a dect latura triunghiului
echilateral nscris dac a mijlocul s au este situat fat a de centru la o distant a mai
mic a de r=2. Probabilitatea c autat a este atunci de 1/2 (vezi g. 4.3).
Fig. 4.3
A treia solutie. Din motive de simetrie putem presupune c a am xat una
dintre extremit atile coardei, s a zicem P
0
: Cealalt a va aleas a la ntmplare pe
circumferinta cercului. Dac a admitem c a probabilitatea ca cealalt a extremitate
P s a cad a pe un arc dat de circumferinta cercului este proportional a cu lungimea
acestui arc, coarda P
0
P este mai mare dect latura triunghiului echilateral nscris
atunci cnd P se g aseste pe arcul P
1
P
2
deci lungimea este de 1/3 din circumferint a.
8
Teoria probabilit atilor si statistic a matematic a
(vezi g. 4.4). Probabilitatea este deci 1/3.
Fig. 4.4
Este clar c a cele trei ipoteze de repartitie sunt egal realizabile. Acest exemplu a
p arut paradoxal la timpul s au deoarece nu se ntelegea c a, conditiile experimentale
diferite pentru alegerea la ntmplare a coardei, prin cele trei procedee descrise,
conduc la m asuri probabiliste diferite pe o aceeasi algebr a de evenimente.
C. Viziunea obisnuit a
Ea se bazeaz a pe legea numerelor mari (vezi capitolul: Variabile aleatoare).
O singur a experient a nu este sucient a pentru a evalua probabilitatea ca un
eveniment s a aib a loc. Trebuie repetat de un mare num ar de ori. Astfel, aruncnd
un zar, probabilitatea de a iesi fata cu num arul 6 este limita raportului:
De cte ori s-a obtinut nr. 6
Num arul de ncerc ari
= f
cnd num arul de ncerc ari creste nedeterminat. n consecint a legea numerelor
mari asigur a faptul c a f converge c atre probabilitatea p a evenimentului. Din
punct de vedere practic este clar c a viziunea obisnuit a nu permite determinarea
probabilit atii unui eveniment pentru c a un asemenea proces, necesitnd un num ar
innit de observatii, este zic irealizabil. De remarcat c a n conceptia obisnuit a
este imposibil de dat o valoare si de asemenea un sens probabilit atii unui eveniment
nerepetabil de genul va ninge pe 25 octombrie 2110, ceea ce limiteaz a sfera de
aplicatii a calculului probabilit atilor. Cu toate acestea critica cea mai radical a
adus a punctului de vedere obisnuit este urm atoarea: denitia probabilit atii se
bazeaz a pe legea numerelor mari, ori aceasta din urm a este o teorem a care
9
Cursul 1
presupune cunoscut conceptul de probabilitate. Este deci un cerc vicios. Din
denitia probabilit atii rezult a urm atoarele propriet ati:
1. Probabilitatea evenimentului sigur este 1.
2. Probabilitatea evenimentului imposibil este 0.
3. Probabilitatea unui eveniment ntmpl ator este cuprins a ntre 0 si 1.
Rezult a de aici c a probabilitatea unui eveniment A satisface dubla inegalitate:
0 P(A) 1
Frecventa relativ a a evenimentului A este o alt a notiune fundamental a n teoria
probabilit atilor. Ea este egal a cu raportul dintre num arul probelor n care evenimentul
A s-a produs si num arul total de probe. S-a demonstrat faptul c a dac a un
experiment se repet a de un num ar sucient de mare de ori, n conditii identice,
atunci frecventa relativ a este stabil a, adic a variaz a n jurul probabilit atii.
1.1.3 Teorema adun arii probabilit atilor evenimentelor
incompatibile
Denitia 1.1.5 Doua sau mai multe evenimente se numesc incompatibile daca
producerea unuia dintre ele exclude producerea celorlalte ntr-o aceea si proba.
Exemplul 1.1.6 Apari tia fe tei 1 si a fe tei 6 la aruncarea unui zar sunt doua
evenimente incompatibile.
Denitia 1.1.7 Fiind date doua evenimente A; B se nume ste reuniune a acestora
si se noteaza A[B evenimentul care consta n producerea a cel pu tin unuia dintre
cele doua evenimente, deci e a evenimentului A, e a evenimentului B, e a
ambelor evenimente A si B.
Exemplul 1.1.8 Fie A, B, C trei evenimente oarecare. Evenimentul " Cel pu tin
un eveniment din cele trei se produce " este A[ B [ C:
Dac a A si B sunt incompatibile atunci A[ B const a n aparitia unuia dintre
evenimentele A si B. Teorema de mai jos arat a cum se calculeaz a A[ B dac a A
si B sunt incompatibile.
Teorema 1.1.9 Probabilitatea producerii unuia dintre evenimentele incompatibile
A si B este egala cu suma probabilita tilor acestor evenimente:
P (A[ B) = P (A) +P (B)
10
Teoria probabilit atilor si statistic a matematic a
Demonstratie: Facem urm atoarele notatii:
n = num arul rezultatelor incompatibile, egal posibile ale experimentului n
urma c aruia se pot produce evenimentele A si B;
a = num arul rezultatelor favorabile producerii evenimentului A;
b = num arul rezultatelor favorabile producerii evenimentului B;
a+b reprezint a atunci num arul rezultatelor favorabile producerii unuia dintre
cele dou a evenimente A si B: Deci:
P (A[ B) =
a +b
n
Pe de alt a parte, P (A) =
a
n
, P (B) =
b
n
) P (A) +P (B) =
a
n
+
b
n
=
a +b
n
.
Observatia 1.1.10 Pentru un mumar mai mare de evenimente incompatibile,
demonstra tia se face prin induc tie matematica.
Exemplul 1.1.11 Sa consideram un pachet cu 52 de car ti de joc. Fie experien ta
aleatoare ce consta n extragerea unei singure car ti de joc.
a) Determina ti probabilitatea evenimentului A="extragerea unui as".
b) Determina ti probabilitatea evenimentului B="extragerea unui as de inima ro sie
sau a unui zece de inima ro sie sau a unui valet de inima ro sie".
Solutie: a) Stim c a un pachet cu 52 de c arti de joc are 4 asi. Prin urmare
probabilitatea de a extrage un as este: P (A) =
4
52
=
1
13
:
b) Stim c a un pachet cu 52 de c arti de joc are un as de inim a rosie, un zece de
inim a rosie si un valet de inim a rosie. Fie B
1
evenimentul extragerii unui as de
inim a rosie. P (B
1
) =
1
52
: Fie B
2
evenimentul extragerii unui zece de inim a rosie.
P (B
2
) =
1
52
:Fie B
3
evenimentul extragerii unui valet de inim a rosie. P (B
3
) =
1
52
:
Evenimentul B este detit prin: B = B
1
[ B
2
[ B
3
: ntruct B
1
; B
2
; B
3
sunt
incompatibile, avem: P (B) = P(B
1
[ B
2
[ B
3
) = P(B
1
) + P(B
2
) + P(B
3
) =
1
52
+
1
52
+
1
52
=
3
52
:
1.1.4 Evenimente independente si evenimente dependente
Denitia 1.1.12 Doua evenimente se zic independente daca probabilitate
realizarii unuia dintre ele nu depinde de faptul ca celalalt eveniment s-a produs
sau nu.
11
Cursul 1
Exemplul 1.1.13 ntr-o urna se gasesc bile albe si ro sii. Se fac doua extrageri.
Dupa prima extragere bila extrasa se repune n urna. Faptul ca la prima extragere
am ob tinut o bila alba ( evenimentul A ) nu depinde de faptul ca la cea de-a doua
extragere am ob tinut o bila ro sie ( evenimentul B ). De asemenea, probabilitatea
lui B nu depinde de faptul ca s-a produs sau nu evenimentul A.
Denitia 1.1.14 Doua evenimente se zic dependente daca probabilitate realizarii
unuia dintre ele depinde de faptul ca celalalt eveniment s-a produs sau nu.
Exemplul 1.1.15 Daca n exemplul anterior, prima bila extrasa nu se repune
n urna, atunci numarul total de bile din urna pentru cea de-a doua extragere va
mai mic cu o unitate iar probabilitatea ca la cea de-a doua extragere sa ob tinem
o bila ro sie depinde de faptul ca prima data am extras sau nu o bila alba.
1.1.5 Teorema nmultirii evenimentelor independente.
Denitia 1.1.16 Fie A ;i B doua evenimente. Se nume ste intersectie a lui A
cu B si se noteaza cu A \ B evenimentul care consta n producerea simultana a
celor doua evenimente.
Exemplul 1.1.17 Daca n doua urne sunt bile albe si bile negre, A este evenimentul
care consta n extragerea unei bile negre din prima urna, B este evenimentul care
consta n extragerea unei bile negre din cea de-a doua urna. Din ecare urna se
extrage cte o bila. Atunci A \ B este evenimentul care consta n extragerea a
doua bile negre.
Dac a evenimentele A
1
; A
2
; :::; A
n
au loc simultan atunci are loc evenimentul
A
1
\ A
2
\ ::: \ A
n
: Dac a evenimentele A
1
; A
2
; :::; A
n
sunt incompatibile atunci
A
1
\ A
2
\ ::: \ A
n
= ?:
Teorema 1.1.18 Daca A si B sunt doua evenimente independente atuci probabilitatea
producerii simultane a celor doua evenimente este egala cu suma probabilita tilor
celor doua evenimente:
P (A\ B) = P (A) P(B)
Demonstratie: Facem urm atoarele notatii:
n - num arul cazurilor posibile producerii evenimentului A;
a - num arul cazurilor favorabile producerii evenimentului A;
m - num arul cazurilor posibile producerii evenimentului B;
12
Teoria probabilit atilor si statistic a matematic a
b - num arul cazurilor favorabile producerii evenimentului B;
Atunci P (A\ B) =
a b
n m
=
a
n

b
m
deoarece:
a b - num arul cazurilor favorabile producerii evenimentelor A si B sau A si
{B sau {A si {B sau {A si B;
n m- num arul cazurilor egal posibile producerii simultane a evenimentelor A
si B:
Dar P (A) =
a
n
; P(B) =
b
m
si deci am obtinut ceea ce trebuia demonstrat.
Corolarul 1.1.19 Probabilitatea producerii simultane a mai multor evenimente
independente n totalitate este egala cu produsul probabilita tilor acestor evenimente.
1.1.6 Independenta a dou a cte dou a evenimente si independenta
reciproc a
Denitia 1.1.20 Consideram evenimentele A
1
; A
2
; :::; A
n
: Ele se zic independente:
1. doua cte doua daca:
P (A
i
\ A
j
) = P (A
i
) P (A
j
) (8) 1 i 6= j n;
2. reciproc independente (n totalitate sau global) daca pentru toate par tile I
ale unei mul timi de indici ce merge de la 1 la n avem:
P

\
I
A
i
!
=
Y
I
P (A
i
)
Observatia 1.1.21 Aceasta condi tie este mult mai puternica dect independen ta
doua cte doua, cu care nu este echivalenta si care este o simpla consecin ta.
Exemplul 1.1.22 Evenimentele A, B si C sunt independente n totalitate daca
urmatoarele evenimente sunt independente:
A si B, A si C, B si C, A si B \ C ,B si A\ C; C si A\ B:
1.1.7 Evenimente contrare
Denitia 1.1.23 Doua evenimente A si B se zic contrare (sau complementare)
daca ele sunt incompatibile si reuniunea lor este evenimentul sigur :
Dac a un evenimentul este notat cu A atunci contrarul s au se va nota cu {A
sau

A.
13
Cursul 1
Exemplul 1.1.24 Daca ntr-o urna sunt bile albe si bile negre atunci evenimentul
ce consta n extragerea unei bile albe este contrar evenimentului ce consta n
extragerea unei bile negre.
Teorema 1.1.25 Suma probabilita tilor a doua evenimente contrare este egala cu
1:
P (A) +P

{A

= 1
Demonstratie: Stim c a A si {A sunt incompatibile si c a A [ {A = :
Conform teoremei 1.1.9 :
1 = P () = P(A[ {A) = P (A) +P

{A

Propriet ati:
{(A[ B) = {A\ {B
{(A\ B) = {A[ {B
{({A) = A
A\ {A = ?
A[ {A =
1.1.8 Sistem complet de evenimente
Denitia 1.1.26 A
1
; A
2
; :::; A
n
formeaza un sistem complet de evenimente
daca par tile A
1
; A
2
; :::; A
n
ale lui constituie o parti tie a lui :
(
8i 6= j ) A
i
\ A
j
= ;
[A
i
=
Exemplul 1.1.27 Evenimentul A si contrarul sau {A este cel mai simplu exemplu
de sistem complet de evenimente.
Exemplul 1.1.28 Sa consideram experimentul aleator care consta n aruncarea
a doua zaruri. Daca notam evenimentele:
A
1
- apari tia fe tei 1;
A
2
- apari tia fe tei 2;
Un experiment conduce la unul si numai unul singur dintre aceste evenimente, adic a
A
1
; A
2
; :::; A
n
sunt incompatibile si reuniunea lor este egal a cu evenimentul sigur :
14
Teoria probabilit atilor si statistic a matematic a
....
A
6
- apari tia fe tei 6
atunci A
1
; A
2
; :::; A
6
formeaza un sistem complet de evenimente.
Teorema 1.1.29 Suma probabilita tilor dintr-un sistem complet de evenimente
este egala cu 1.
P (A) +P (A
2
) +::: +P (A
n
) = 1
Demonstratie: A
1
; A
2
; :::; A
n
ind incompatibile, conform teoremei 1.1.9
avem: 1 = P() = P(A
1
+A
2
+::: +A
n
):
Exemplul 1.1.30 Fie A; B si C trei evenimente oarecare. Exprima ti urmatoarele
evenimente:
1. Cele trei evenimente se produc;
2. Se produce mai pu tin de un eveniment;
3. Se produc mai pu tin de doua evenimente;
4. Se produce un singur eveniment;
5. Nu se produce niciun eveniment;
6. Se produc mai mult de doua evenimente;
Solutie: 1. Dac a not am cu X evenimentul: se produc toate cele trei
evenimente A; B si C atunci X = A\ B \ C:
2. Dac a not am cu Y evenimentul: se produce mai putin de un eveniment
atunci Y = A[ B [ C:
3. Dac a not am cu Z evenimentul: se produc mai putin de dou a evenimente
atunci Z = (A\ B \ C) [

A\ B \

C

A\

B \ C

A\ B \ C

:
4. Dac a not am cu V evenimentul: se produce un singur eveniment atunci
V =

A\

B \

C

A\

B \ C

A\ B \

C

:
5. Dac a not am cu W evenimentul: nu se produce niciun eveniment atunci
W =

A\

B \

C

:
6. Dac a not am cu T evenimentul: se produc mai mult de dou a evenimente
atunci T = A\ B \ C:
Exemplul 1.1.31 Consideram evenimentele: A, B, C ce se pot produce n urma
unui experiment. Fie de asemenea evenimentele: X = A [ (B \ C) ; Y = A \
(B [ C) : Stiind ca P(A) = a, P(B) = b, P(C) = c, P(A \ B) = x, P(A \ C) =
y, P(C \ B) = z, P(A\ B \ C) = w, calcula ti:
1. Probabilitatea evenimentului X, P
X
;
2. Probabilitatea evenimentului Y, P
Y
.
15
Cursul 1
Solutie: 1. P
X
= P (A[ (B \ C)) = P (A) + P (B \ C) P(A \ B \ C) =
a +z w:
2. P
Y
= P (A\ (B [ C)) = P ((A\ B) [ (A\ C)) = P(A\B)+P (A\ C)
P(A\ B \ C) = x +y w:
Exemplul 1.1.32 Sa presupunem ca aruncam un zar. Notam cu A evenimentul:
rezultatul este un numar par si cu B evenimentul: rezultatul este un numar
impar. Determina ti probabilita tile celor doua evenimente.
Solutie: n acest caz multimea tuturor posibilit atilor este = f1; 2; 3; 4; 5; 6g :

A
= f2; 4; 6g ;
B
= f1; 3; 5g :Atunci P
A
=
3
6
=
1
2
= 0; 5 iar P
B
=
3
6
=
1
2
=
0; 5:
16
Index
Eveniment, 5
ntmpltor, 6
imposibil, 5
sigur, 5
Evenimente
complementare, 13
contrare, 13
dependente, 12
incompatibile, 10
independente, 11
n totalitate, 13
dou cate dou, 13
global, 13
reciproc, 13
Frecventa
relativ, 10
Intersectie, 12
Sistem
complet de evenimente, 14
17