INTRODUCERE

Este secolul 21 iar notiunea de junk food a ajuns cunoscuta pe plan mondial.
De mai bines au de mai rau (in mare marte mai rau) junk food este disponibil
peste tot in lume. Este intalnita peste tot unde mergem, in magazine si buticuri,
restaurante fast-food, in televiziune si arata intradevar bine si apetisant. Insa care
este adevarul despre junk food? junk food la un mod general se refera la
mancarurile care aduc un aport caloric foarte mare si o valuare nutritionala mica.
Desigur ce este considerat junk food depinde de persoana pe care o intrebi. Unii
pot fi de parere ca pizza este junk food de exemplu, insa daca adaugi o crusta de
cereale integrale, plus un mix de legume ca topping putem considera ca pizza
iasa din discutie ca junk food. O problema cu mancarurile tip junk food este au
valoare de satietate mica, in sensul ca oamenii nu se simt satui dupa consumul
acestor produse rezultand in consumatie mai mult decat necesara. O alta
problema majora ese aceea ca junk food tinde sa inlocuiasca alimentele cu
adevarat nutritive. Cand oamenii beau sucuri de exemplu, acestia de obicei nu
mai consuma lactate, sau alte bauturi precum ceaiul verde sau suc natural de
portocale. De asemenea cand consumam snacks-uri, chips-uri si altele
asemanatoare, nu mai consumam fructe sau legume. Majoritatea junk food-ului
cade in 2 categorii scak food si fast-food. Desigur exista produse precum
cerealele care desi par inoffensive dar foarte multe dintre ele pot fi considerate
junk food pe baza continutului lor foarte mare in zaharuri, siropuri si faina alba
sau faina de porumb. Caloriile din produsele de tip snack foods Produsele
snack food populare sun comercializate sub forma de chipsuri, pufuleti, batoane,
prajituri, fursecuri. Contributia produselor snack food la caloriile noastre nu
trebuie subestimata. Intre anii 1977-1996 caloriile totale pentru copii americani cu
varstele cuprinse intre 2 si 5 ani s-au marit cu 30%, conform unui articol publicat
in Revista Medicala din Chile. Fast food si supraalimentarea, junk food se gaseste
peste tot in lanturi de restaurante sub forma cartofilor prajiti, bucati de pui prajit
(chicken nuggets), shakuri, sucuri etc. Nu numai ca mancarea de tip fast food nu
este sanatoasa, dar conform unui studiu efectuat se presupune ca exista ceva in
aceasta mancare care creeaza dependenta. Intr-un studiu al unui Spital de Copii
din Boston, adolescenti cu varstele cuprinse intre 13-17 au primit 3 tipuri de
mancaruri fast food. (chicken nuggets, cartofi prajiti si cola). O masa adolescentii
au primit multa mancare deodata, la o alta masa mai multa mancare a fost servita
dar in portii mai mici la intervale de 15 minute. Cercetatorii au descoperit ca nu
conteaza cata mancare lea fost servita la masa, adolescentii tot ingerau
aproximativ jumatate din ncesarul calori pe zi la o singura masa. Cercetatorii au
sugerat ca anumit factori dobanditi de mancarea fast food poate promova sau
stimula supraalimentare: este slab in fibre, are gust bun, ofera un aport caloric
foarte mare intr-un volum mic, este bogat in grasimi, si bogat in zaharuri in forma
lichida.
Ce inseamna junk food si care sunt alimentele ?

Junk food se refera de obicei la alimentele cu valoare nutritiva mica, care sunt bogate in
calorii, grasimi, a!ar, sare sau cafeina si "oate include cerealele "entru micul dejun,
bomboane, c!i"suri, "rajituri, cartofi "rajiti, guma, !amburgeri, !ot dog, #ng!etata, sucuri
si multe dulciuri$ Insa, ceea ce este considerat %junk food&, de"inde uneori de mai multi
factori$ Unii ar "utea s"une ca "ia este junk food, de e'em"lu$ Insa, daca blatul este
facut din grau integral, iar to""ingul este cu legume, ai "utea s"une ca "ia iese com"let
din categoria junk food
(I)I*EDI+
Junk food este un termen argotic batjocoritor "entru "rodusele alimentare care este de
mic, valoare nutritiv, i adesea bogate in grasimi , a!ar , sare , i de calorii $ - . / - 0 /
- 1 / 2e crede c, termenul a fost inventat de 3ic!ael Jacobson , director al Centrului
"entru 2tiinta in interes "ublic , in .450 $ - 6 /
Junk alimente contin de obicei un nivel ridicat de calorii din a!ar sau grasimi , cu
"roteine mici , vitamine sau minerale $ +limente de obicei considerate junk alimente
includ alimente s,rate gustare , de mestecat, bomboane , deserturi dulci , "rajite , fast7
food i b,uturi carbogaoase dulci $ - 8 / 3ulte alimente , cum ar fi !amburgeri , "ia ,
i tacos "ot fi considerate fie sanatos sau junk food , #n func ie de ingredientele si
metodele de "re"arare $ - Necesit, citare / Elementele de mai #nalt "relucrate scade, de
obicei #n categoria junk food $ - 9 / Ceea ce este i nu este junk food "oate de"inde , de
asemenea, de clasa "ersoanei i statutul social , cu oameni boga i tind s, aib, o defini ie
mai larg, #n tim" ce consumatorii cu venituri mai mici ar "utea vedea mai "utine
alimente ca junk food , in s"ecial anumite alimente etnice $
:n ciuda fiind etic!etate ca ;junk ;, consumatoare de astfel de alimente , de obicei, nu
"reint, de "reocu",rile imediate de s,n,tate i este , #n general, #n condi ii de siguran ,
atunci c<nd sunt integrate #ntr7un regim alimentar bine ec!ilibrat $ - 5 / - = /
Efectele asu"ra s,n,t, ii - edit /
Un studiu realiat de *aul Jo!nson i *aul )enn> de la 2cri""s Researc! Institute din
0??= a sugerat c, consumul de junk food modifica activitatea creierului #ntr7un mod
similar cu de"endenta de droguri cum ar fi cocaina si !eroina $ - 4 / Du", mai multe
s,"t,m<ni , cu acces nelimitat la junk food , "lacerea centre de creier de sobolan au
devenit insensibili , care necesit, mai multe alimente "entru "l,cere $ Du", ce junk food a
fost luat i #nlocuit cu un regim alimentar s,n,tos , sobolani foame tim" de dou,
s,"t,m<ni #n loc de a manca tarif nutritive $ - .? / + 0??5 Jurnalul @ritanic de Nutritie
studiu a constatat ca soarecii de se' feminin care mananca junk food in tim"ul sarcinii a
crescut "robabilitatea de obiceiurile alimentare nesanatoase , #n "uii lor $ - .. /
Im"oitarea - edit /
+ se vedea, de asemenea A ta'a 2oda
:ntr7o #ncercare de a reduce consumul de grasimi saturate , din decembrie 0?.. "<n, #n
noiembrie 0?.0 Danemarca a introdus ta'a de "rim, de gr,sime 7food din lume, "rin
im"unerea unei ta'e su"limentare "e toate alimentele B inclusiv ingrediente naturale C,
care con in mai mult de 0,1 la suta grasimi saturate $ - .0 / Ungaria a im"us , de
asemenea, o ta', "e "rodusele alimentare ambalate care contin concentratii nesanatoase ,
cum ar fi b,uturile care con in mai mult de 0? de mg de cafeina la .?? ml $ - .1 /
Ta'e Norvegia rafinat a!,r , i 3e'ic are diferite accielor "e "rodusele alimentare
nes,n,toase $
Dac n general ceea ce nu ne omoar , ne nt re te, n cazul alimenta iei necorespunz toare, ce nu ne
omoar ast zi, o va face n timp. Se discut din ce n ce mai mult despre alimenta ie s n toas despre regimul
vegetarian, despre regimul vegan i raw, despre slow food, despre efectele alimenta iei asupra st rii de s n tate,
dar i despre globalizarea excesiv a alimenta iei i sc derea calit ii ingredientelor care au dus la apari ia
alimenta iei de tip junk food. Ce este junk food i de ce nu ar trebui s consum m asemenea alimente? Cu ce le
putem nlocui? Iat doar cteva ntreb ri la care materialul de mai jos i propune s r spund .
Ce este junk food?
Termenul junk food (care se traduce mot--mot prin mncare de aruncat la gunoi) este definit ca reprezentnd
acele mnc ruri cu con inut ridicat de calorii dar cu valori nutri ionale reduse, a a numitele calorii goale. n
esen , se refer la produsele care nu con in suficien i nutrien i valoro i pentru s n tate vitamine, minerale,
proteine i fibre, dar con in multe gr simi, sare i/sau zaharuri.
Originea termenului este atribuit americanului Michael Jacobson, director al organiza iei non-guvernamentale
CPSI (Center for Science in the Public Interest), organiza ie ce are ca obiectiv informarea marelui public despre
nutri ie i alimenta ie.
Care sunt tipurile de mncare ce intr n categoria junk food?
Alimentele cel mai des asociate cu categoria junk food sunt sucurile carbogazoase, deserturile industriale,
gust rile s rate ambalate, pr jelile de la restaurantele de tip fast food.
Este important de subliniat c nu toate meniurile restaurantelor fast food intr n categoria junk food, dar i c
multe din alimentele comercializate n supermarketuri sunt ncadrate ca fiind junk food.
Criteriile prin care stabilim c un aliment apar ine categoriei junk food sunt:
con inutul de sare i de monoglutamat de sodiu
con inutul de gr simi saturate
con inutul de zaharuri (sirop de glucoz , dextroz , maltroz etc)
num rul de calorii
Pe lng citirea cu aten ie a etichetelor n magazin i verificarea celor de mai sus n raport cu Doza Zilnic
Recomandat , trebuie avut n vedere alegerea cu aten ie a restaurantelor i a felurilor de mncare ce se
consum .
De exemplu, ntr-un restaurant de tip fast food se pot alege preparate la gr tar , salat f r sos (sosurile industriale
con in de obicei mult sare, gr simi i zaharuri), pine integral i fructe la desert n locul nghe atei sau a
pr jiturilor.
Exist i dezbateri pe tema ncadr rii anumitor alimente n aceast categorie unde speciali tii din domeniul nutri iei
i s n t ii nu se pun ntotdeauna de acord. Aceste divergen e apar mai ales atunci cnd se discut m suri
anti junk food i unde apar i presiunile exercitate de produc torii i comercian ii de astfel de produse.
Efectele consumului de junk food
Efectele nocive ale consumului exagerat de junk food, pe lng obezitate cu toate co-morbidit ile ce deriv din
ea, au fost demostrate de studii ca cel din 2008 efectuat de The Scripps Research Institute (TSRI) . Conform
acestui studiu, consumul zilnic de junk food creaz dependen i afecteaz activitatea cerebral n acela i fel ca
n cazul consumului de droguri (cocain sau heroin ). O alt concluzie a studiului arat c bebelu ii sunt afecta i n
timpul sarcinii dac mama consum cu prec dere junk food ace tia mo tenesc practic obiceiul alimenta iei
nes n toase i vor prefera alimente de tip junk food.
Dac n rile ce apar in OECD (Organiza iei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic ) s-a observat o stagnare
a ratei obezit ii, nu acela i lucru este valabil pentru restul rilor dezvoltate i n curs de dezvoltare, unde rata
obezit ii, n special n rndul copiilor, cre te an de an. Un studiu al Asocia iei de Petriatrie din S.U.A. a ar tat c
exist i o leg tur ntre timpul petrecut n fa a televizorului i expunerea la reclamele la alimente de tip junk
food i obezitatea n rndul copiilor i adolescen ilor.
M suri anti junk-food
n 2003, Organiza ia Mondial a S n t ii a recomandat introducerea unei taxe pe junk food pentru a determina
consumatorii s fac alegeri mai s n toase i, implicit, s duc la reducerea ratei obezit ii. Unele state au
implementat deja un asemenea tip de tax fie n func ie de cantitatea de gr simi con inut per por ie, fie n func ie
de tipul restaurantului.
Alte m suri implementate deja n unele ri sau doar n faza de propunere:
campanii de informare i alertare a marelui public cu privire la pericolele asociate cu consumul mare
de junk food; exist voci care sus in o abordare similar celei din campaniile anti-tutun i anti-alcool care
au dat rezultate n timp
introducerea avertismentelor pe ambalaje (asem n toare cu cele de pe pachetele de igarete)
reducerea sau eliminarea reclamelor la junk food n timpul emisiunilor dedicate copiilor
Alternative la junk food
Principala alternativ a alimenta iei de tip junk food este cea sus inut de mi carea slow food. Pe lng
ncurajarea p str rii tradi iilor culinare locale i a cultiv rii de ingrediente de calitate, nemodificate genetic, ca
efecte ale acestei mi c ri au ap rut multe restaurante ce servesc mncare g tit cu ingrediente de calitate sau
trguri de desfacere a produselor tradi ionale, de i uneori pre urile pot fi prohibitive.
Mncarea g tit n cas cu ingrediente proaspete i de bun calitate este, evident, una din variantele cele mai
recomandate cu toate c presupune timp i resurse financiare. Obiectivul realist este reducerea pe ct posibil a
ingredientelor cu un con inut prea mare de sare, monoglutamat de sodiu, zaharuri i gr simi i nlocuirea lor cu
alternative mai s n toase; este important s ob inem i gust cnd g tim pentru a ne fi mai u or s ne men inem un
regim de via s n tos. i
Iat cteva recomand ri pentru evitarea alimentelor de tip junk food:
prepara i dulciurile n cas ; n acest fel pute i controla cantitatea de zah r i gr simi, ve i avea dulciuri
proaspete i pute i por iona i mai atent caloriile. De asemenea, n anumite re ete, pute i nlocui zah rul
cu mierea sau cu alte produse dulci dar cu indice glicemic mai mic (sirop de agave, de exemplu).
alege i carne mai slab i toca i-o n cas pentru a controla cantitatea de gr sime din preparatele cu
carne tocat
prepara i sosurile n cas ( ke tchup , dressing-uri pentru salate, marinate pentru fripturi, etc); n cazul n
care le cump ra i din comer , verifica i cu aten ie eticheta i evita i sosurile cu con inut caloric mare
(gr simi, zaharuri, sare)
reduce i cantitatea de gr simi la g tit alege i varianta la cuptor ori de cte ori este posibil i nu ad uga i
multe gr simi (ex. chiftelu e la cuptor pe hrtie de pergament, n loc de chiftelu e pr jite n baie de ulei)
alege i mezelurile cu grij pentru c unele con in mult sare, monoglutamat de sodiu, maltroz i
dextroz ;
nlocui i pinea i chiflele cu pine integral sau produse cu un con inut mai mare de fibre
Un hamburger preparat n cas poate fi o mas delicioas i plin de nutrien i carne slab de vit la gr tar cu o
chifl din f in integral i servit cu salat proasp t i un ketchup preparat n cas . La fel poate fi nghe ata, pizza
sau pr jiturile, toate preparate acas din ingrediente proaspete. Poate nu vor avea acela i gust ca cele din comer ,
dar cu siguran vor fi mai s n toase. Iar gusturile se educ , nu-i a a?
Junk food este !rana , care este de calorii densa si nutrienti s,raci $ :n ultimele
decenii , junk food , fast7food i comoditate consumul de "roduse alimentare din 2tatele
Unite au crescut dramatic , cu 08 la suta de oameni acum consum, "redominant
nesolicitate diete alimentare $ +ceast, tendin , a avut loc concomitent cu cre terea
e"idemii de numeroase boli cronice i conturi "entru o lung, list, de motive "entru a
manca junk food este r,u $
obeitatea
Junk food joac, un rol major #n e"idemia de obeitate $ *<n, #n anul 0?8? , rata
obeitatii in 2U+ este de a te"tat s, ajung, la 60 la suta , in functie de cercetatorii de la
Universitatea Darvard $ Co"iii care mananca fast7food ca o "arte regulat, a dieta lor
consuma mai multe grasimi , carbo!idrati si a!ar "relucrat i mai "u in fibre decat cei
care nu mananca fast7food #n mod regulat $ Junk food in dieta acestor co"ii re"reint, .=5
de calorii in "lus "e i , ceea ce duce la 9 kilograme su"limentare de crestere in greutate
"e an $ Obeitatea cre te riscul de boli cardiovasculare , diabet si multe alte afectiuni
cronice de sanatate $
diabet
Nivelul de insulin, deveni crescute atunci cand mananci a!aruri "rocesate , cum
ar fi cele de la bauturi racoritoare , faina alba si alte alimente li"site de fibre si substante
nutritive necesare "entru a metabolia corect carbo!idrati $ Consumul de junk alimente "e
tot "arcursul ilei cauele nivelului de insulina cronic ridicat , care solicit, #n cele din
urm, celulele tale "entru a #nce"e s, ignore acest !ormon de im"ortant , reult<nd #ntr7o
stare cunoscut, sub numele de reistenta la insulina $ :n cele din urm, , obeitatii si a
diabetului de ti" 0 "oate stabili inc! Ince"and cu anii .4=? , diabet a!arat de ti" 0 , care
a fost minim, la adolescenti , a crescut la .8 la suta $
de"resiune
Junk food "oate duce la de"resie la adolescenti , in conformitate cu +ndreE F$
2mit! , autor al cartii ; Fast Food i Junk Food A $ O enciclo"edie a ceea ce ne "lace s,
m,n<nce ; 2c!imbari !ormonale la "ubertate face adolescenti mai sensibile la starea de
s"irit i leag,ne de com"ortament $ O dieta sanatoasa joaca un rol in mentinerea nivelului
de !ormoni "e o c!ila, c!iar , #n tim" ce o dieta bogata in junk food se #ncadrea, scurt de
aceste cerin e $ Consumatoare de grasimi trans , gr,simi saturate i alimente "rocesate
este asociat cu o cre tere de "<n, la 8= la suta a riscului de de"resie $
Deficien ele de nutrien i
*relucrare care elimin, vitamine , minerale si fibre face junk alimente #n sursele
de calorii goale care nutritionistii dis"re uiesc $ Co"iii care mananca o mul ime de junk
alimente "ot devolta deficiente nutritionale care duc la consum redus de energie ,
sc!imbari de dis"oitie , tulburari de somn si realiari academice s,raci , "rintre alte
condi ii de s,n,tate , #n conformitate cu Universitatea din NeE Dam"s!ire Coo"erative
E'tension $
sodiu
Nivelurile ridicate de sodiu sunt o caracteristic, definitorie a multor junk alimente
i unul dintre factorii care contribuie la su"raconsumul de sare care simbolieaa dieta de
Gest i contribuie la cresterea tensiunii arteriale si inima , boli de ficat i rinic!i , "otrivit
Darvard 2anatate *ublicatii $ 3edia american mananca de cinci "ana la .? ori mai mult,
sare dec<t cele 0$1?? de miligrame "e i recomandate de 2U+ liniile directoare dietetice
"entru americani $ +v<nd #n vedere ratele ridicate ale tensiunii arteriale in randul
americanilor , care nivel ar trebui s, fie c!iar mai mici 7 a"ro'imativ .$8?? de miligrame
"e i 7 "entru 5? la suta dintre adulti $ Cu toate acestea , tendin a din anul .4== arata ca
mai "utine "ersoane cu !i"ertensiune arteriala adere la o dieta saraca in sodiu acum dec<t
a f,cut atunci $
"Junk food-ul", asa cum ii spun americanii, cei care practic au
inventat-o, a ajuns unul dintre cele mai mari pericole pentru copii.
Mancarea de tip fast-food si diferite gustari pe care le servim copiilor
ajung sa le ruineze, treptat, sistemul imunitar, metabolismul si chiar
creierul! Un copil care creste mare cu snaks-uri ajunge la maturitate cu
un ! cu cel putin "#$ mai mic decat altul care a mancat sanatos, cu
un metabolism ce favorizeaza ingrasarea si o rezistenta mica in fata
bolilor.
Ce inseamna junk food?
"Junk" %lb. engleza& se traduce "deseu", iar "food" inseamna "mancare".
'rodusele alimentare "junk" sunt acelea care nu au valoare nutrienta
sau au, dar una foarte mica. (cestea contin cantitati foarte mici de
vitamine si minerale, dar sunt foarte consistente in calorii provenite din
grasimi si zahar. n general, sunt produse procesate, cu aditivi si multa
sare, iar continutul de fibre este minim. )ele mai comune "junk food-uri"
sunt* produsele din fast-food-uri, chipsurile de cartofi, carnatii, gustarile
sarate, deserturile si bauturile din comert.
Mancaruri junk, catalogate gresit ca fiind bune pentru copii:
Pizza
)hiar daca o alegi pe cea vegetariana sau pe cea cu carne de pui,
copilul tau va manca mult prea multa coca, suprasolicitandu-i sistemul
digestiv. Mai mult, pizza este plina de carbohidrati si calorii, astfel incat
isi va lua necesarul zilnic doar dintr-o singura masa. +estul de minimum
doua mese vor fi, practic, in plus, acest lucru favorizand ingrasarea.
Cartofi prajiti
'rajelile trebuie evitate in alimentatia unui copil cu varsta de pana la ,-
ani, deoarece aceasta este perioada de crestere in care metabolismul
se formeaza.
Prajituri de casa
.ulciurile au in compozitie mult zahar, sunt insiropate, au ciocolata sau
mult praf de copt. (cestea duc la aparitia cariilor, diabetului si a
obezitatii.
Sucuri acidulate
(vand aditivi, aceste bauturi nu sunt recomandate copiilor sub nicio
forma. /ici gazul ce le face accidulate nu este benefic pentru stomac.
Salate cu maioneza
0alata de boeuf, salata de cruditati, ouale umplute, toate aceste
mancaruri suprasolicita ficatul si, de aceea, este bine sa le servim
micutilor cat mai rar.
Carnea de porc
Medicii pediatri recomanda ca acest tip de carne sa nu fie introdus in
alimentatia copilului pana la varsta de trei ani, apoi poate fi servita, dar
cat mai rar. )arnea de porc este bogata in colesterol si contine to1ine
care pot afecta imunitatea micutului.
Mezeluri
)arnea prelucrata contine conservanti si 2-uri nocive, precum si o
cantitate considerabila de sare si condimente, care fac ca organismul
copilului sa retina multa apa.
Painea alba
0istemul digestiv trebuie protejat inca din primii ani de viata. 0-a dovedit
stiintific si medical faptul ca faina alba afecteaza tranzitul intestinal,
generand constipatii si sindromul de colon iritabil. )a parinte, trebuie sa
stii ca - in general - primul semn de boala apare in scaun.
Atentie! n cantitati mici, aceste produse nu sunt rele pentru organism,
dar daca sunt consumate la fiecare masa sau mai mult de trei ori pe
saptamana, acestea devin adevarati inamici pentru sanatatea micutilor.
I!ul este direct influentat de alimentatie
0a nu uitam ca si creierul nostru, la fel ca restul organelor din corp, are
necesitati. )erebelul are nevoie de o hidratare optima, de o alimentatie
bogata in vitamine si minerale - in mod special de vitamine din gama 3
si magneziu. 4ara acestea, creierul nostru oboseste si "refuza" sa
memoreze. Universitatea din 3ristol a realizat un studiu asupra copiilor
nascuti in anii ,55, si ,55- cu privire la coeficientul lor de inteligenta. 0-
a tinut cont si de modul de alimentatie al copiilor. +ezultatul* cei care
aveau dieta bazata pe orez, peste, fructe si legume s-au dovedit mult
mai inteligenti decat cei care erau hraniti cu sendvisuri si produse de tip
fast-food. (lti cercetatori din intreaga lume au contribuit la formarea unui
anunt pentru populatie, sustinand ca analizele lor atesta ca junk food-ul
prosteste copiii, reducandu-le capacitatea mentala chiar si cu "#$.
Socant! Cartofii prajiti pot pro"oca mutatii genetice!
(dministratia /ationala a (limentelor din 0uedia a anuntat ca prin
prajirea sau coacerea alimentelor bogate in carbohidrati, cum ar fi
cartofii, se formeaza o substanta numita acrilamida. mediat dupa anunt,
nstitutul nternational al )ercetarii mpotriva )ancerului a anuntat ca
acrilamida produce mutatii genetice in organism. Mai mult, substanta
afecteaza si sistemul nervos central.
!tt"AHHstirile$rol$roHjunk7food7ul7iti7"rosteste7co"ilul7501458$!tml