1.

pagube produse de buruieni: Dificultati in executarea lucrarilor agricole

Concurarea plantelor cultivate pt conditiile de viata
Deprecierea calitatii produselor agricole
Intoxicatii produse animalelor
Buruienile sunt gazde pt diferiti agenti patogeni
Efecte negative asupra sanatatii oamenilor

Factori care influenteaza pagubele produse de buruieni: epoca la care are loc imburuienarea,natura
buruienilor, gradul de imburuienare, planta cultivata, lucrarile de ingrijire aplicate,conditiile de cultura,
conditiile de clima si sol

2.particularitati biologice ale buruienilor: inmultirea,germinatia
3.surse de imburuienare
4.metode de cartare ale buruienilor
5.metode preventive de combatere ale buruienilor
6.clasificarea erbicidelor dupa modul de actiune
7.gradul de retentie al unui erbicid depinde de:
8.a) definitia asolamentului b)factori si principii care stau la baza organizarii asolamenetelor
9.clasificarea asolamentelor dupa culturi si locul de amplasare
10.pagube produse de eroziune
11. aratura in panta (pag.394)
12.erbicide pt cereale paioase infestate cu buruieni rezistente la 2,4 D si MCPA
1. Clasificarea buruienilor dupa modul de raspindire al semintelor pag 184
2. Metode de combatere a buruienilor:metode agrotehnice si chimice
3. Influenta erbicidelor asupra recoltei
4. Stabilirea dozei de erbicid
5. Stabilirea dozei de ingrasamant-functia de ingrasamintelor este de a completa lipsurile din sol,
cu subst. Hranitoare, dupa o folosire continua a solului acesta saraceste, la un moment dat
intervenind omul cu ingrasamintele chimice, iar fara acestea recoltele sunt reduse, un rol
impot il au modul si perioada de administrare , cat mai aproape de radacina.
6. Principalele erbicide folosite pt combaterea buruienilor din culturile de cereale paioase,
porbum, fl-soarelui, sfecla de zahar, cartof.
7. Principii economico organizatorice
8. Pagubele aduse de buruieni agriculturii
9. Perioada de rotatie a asolamentelor si clasificare
10. Alelopatia
11. Actiunea erbicidelor asupra buruienilor
12. Def buruienilor
13. Actiunea buruienilor asupra plantelor cultivare
14. Surse de imburuienare a culturilor agricole
15. Clasificarea buruienilor : sistematic, habitat, sageta
16. Cartarea buruienilor consta in stabilirea..gradului de imb...def
17. Pragul economic de daunare
18. Clasificarea erbicidelor
19. Selectivitatea erbicidelor
20. Persistenta erbicidelor in sol
21. Stabilirea dozelor de erbicid
22. Factorii care influenteaza volatilizarea erbicidelor in sol
23. Tipuri de harti de imburuienare
24. Vitalitatea si longevitatea
25. Adaptabilitatea si Plasticitatea buruienilor
26. Volatilizarea
27. Levigarea
28. Asolamentul
29. Agroterasele : pomicultura, problema in terenuri in panta
30. Factorii care influenteaza cultura pe terenuri in panta
31. Enumerarea de sisteme de agricultura: parloaga, telina,
32. Sistemul de asolament altern
33. Cum ajung erbicidele pe caile subterane si aeriene
34. Biologia semintelor : modul de inmultire, vitalitatea, longevitate
35. Aratura definitie
36. Inmultirea buruienilor
37. Pagube produse de eroziune,eroziunea hidrica
38. Bureni monocotiledonate
39. Buruieni dicotiledonate
40. Buruieni parazite
41. Buruieni semiparazite
42. Translocacrea erbicidelor in plante
43. Patrunderea si absorbtia erbicidelor prin organele aeriene
44. Patrunderea si absorbita erbicidelor prin organele subterane
45. Clasificarea erbicidelor dupa spectrul de actiune-dupa modul de actiune-dupa principalele
procese metabolice pe care le blocheaza-dupa epoca de aplicare-dupa toxicitate pag 242

Vitalitatea si longevitatea.
Vitalitatea: proprietatea semintelor de a rezista la conditiile nefavorabile de mediu fara a-si pierde
capacitatea de germinatie .
Longevitate:insusiera semintelor de a-si pastra un timp foarte indelungat capacitatea
germinativa.Buruienile au o citalitate si o longevitate foarte mare.
Variatiile de temperature din sol reduc viabilitatea semintelor .Semintele de buruieni au o vitalitate
mai mare cand au o men\mbrana mai groasa greu permeabila si cu substante de rezerva grasimi.
Principalii factori care influenteaza longevitatea semintelor de buruieni sunt:lumina, gradul de
maturare embrionara, prezenta unei membrane groase si impermeabile,,existent unor inhibitori ai
germinatiei,concentratia oxigenului in sol si temperature.
61. Plasticitatea si adaptabilitatea.
Plasticitatea: insusirea buruienilor de a creste si se dezvoltadiferit in functie de conditiile ed
mediu.La buruieni intervalul de variatie al conditiilor de viata (apa, hrana, lumina) este foarte larg,
spre deosebire de plantele decultura.In timp ce plantele de cultura stagneaza in crestere daca nu au
apa si lumina , nu mor , buruienile sufera mult mai putin.
Adaptabilitatea: insusirea buruienilor de a se adapta la conditiile foarte diferite de viata,de a
rezista la factori negative de crestere si dezvoltare si de a convietui cu anumite plante de
cultura.Unele buruieni apar in toate culturile , altele s-au adaptat sa traiasca in anumite culturi.
62. Surse de imburuienare a culturilor aricole
a)rezerva de seminte de buruieni din sol.Semintele si resturile vegetale de buruieni din sol sunt
incorporate odata cu executarea lucrarilor agricole.Existaintre 100 milioane si 2-3 miliarde de
seminte de buruieni la hectar, 25-30 % capabile sa germineze.cele mai multe seminte se gasesc in
stratul superficial, la 50-60 cm aproape ca nici nu mai exista.
Rezerva de seminte de buruieni depinde de:speciile cultivate,speciile de buruieni, conditiile
climatic, agrotehnica folosita, tipul de sol.
b)Terenurile necultivate
c)samanta plantelor cultivate.
d)gunoiul de grajd.
e)transportul produselor agricole.
63. Cartarea buruienilor.
Cartarea buruienilor inseamna stabilirea gradului de imburuienare calitativ si cantitativ a
terenurilor agricole.
Hartile de imburuienari reprezinta o imagine sintetica a gradului de imburuienare,fac posibila
planificarea eficienta a erbicidelorsi a mijloacelor mecanice.Tipuri de harti de
imburuienare:analitice, sintetice, mixte.
Tehnica elaborarii hartilor de imburuienare:de pregatire,de teren , de elaborare propriuzisa.
Faza de teren :metoda vizuala, metoda numerica, metoda gravimetrica.
Gradul de imburuienare: procentul de buruieni la m
2.
De pe o sola fata de numarul plantelor de
cultura
Gradul de combatere reprezinta modul in care un anumit tratament contribuie la distrugerea
buruienilor.
64. Harti de imburuienare:
a)analitice: raspandirea pe o anumita suprafataa unei singure specii sau a unui numar redus de
specii.se face prin metoda punctelor, desimea punctelor reprezentand rasp[andirea specie pe acel
teritoriu si metoda patratelor divizarea suprafetei in patrate ; cu cat suprafata unui patrat este mai
redusa cu atat indicatiile furnizate sunt mai exacte.
b)sintetice prezinta gradul global de imburuienare al unei suprafete.
c)mixte.cuprind asociatiile sau grupele biologice dar evidentiaza si rasspandirea unei specii de
buruieni mai periculoase.
65. Pragul economic de daunare.
Exprimarea graduleui de imburuienare al unei culture se face prin numarul de buruieni la m
2
la
care se adauga numarul de specii si numarul de buruieni din fiecare specie in
parte.aplicareamasurilor de combatere a buruienilor se face cand numarul buruienilor prezente
depaseste pragul economic de daunare.
Prag economic de daunare : se intelege gradul de imburuienare al unei culture de la care devine
evident diminuarea calitativa si cantitativa a recoltei si la care se justifica economic aplicarea
masurilor speciale de combatere cu erbicidare , prasile plivitul etc.Gradul de imburuienare
depinde de conditiile climatice, desimea plantelor, vigoarea plantelor , vigoarea buruienilor.
66. Alelopatia.
Alelopatia reprezinta o forma de interactiune intre plante , care se manifesta atunci cand o planta
intervine in cresterea si dezvoltarea alteia prin intermediul unui inhibitor chimic.este influenta , de
obicei nefasta a unei plante asupra alteia prin intermediul unor substante toxice, care exista in
tesuturile vii ale acesteia, eliberate in sol odata cu moartea plantei sau produse prin distrugerea
tesuturilor.
Speciile alelopatice sunt rezultatul procesului evolutiv ele rezistand datorita faptului ca au posedat
capacitatea biochimica si energetic e a produce substante chimice care la ajuta sa concureze alte
specii.studierea acestui fenomen duce la sinteza de erbicide si alte substante chimie.
67. Metode preventive de combatere a buruienilor.
-utilizarea la semanat de samanta conditionata
-folosirea de gunoi de grajd cu un grad redus de infestarecu seminte de buruieni
-evitarea transportului sau contaminarii cu seminte de buruieni prin intermediul masinilor agricole
-mentinerea curate a canalelor de irigare si desecare si folosirea la irigat a apei fara seminte de
buruieni
-distrugerea focarelor de buruieni de pe suprafete necultivate
-recoltarea la timp a culturilor pentru a impiedica buruienile sa ajunga la maturitate
-organizarea serviviilor de carantina si controlul semintelor.
68. Metode agrotehnice de combatere a buruienilor.
Avantaje:se pot combate toate speciile de buruieni,distrugera buruienilor se realizeaza
comcomitent cu pregatirea patului germinativ, nu lasa reziduri si nu deranjeaza echilibrul in
natura.
Masuri:
-rotatia culturilor:prin folosirea asolamentelor se usureaza lupta cu buruienile intrucat nele
culture innabusa buruienile iar altele lupta mai greu cu acestea.De asemenea plantele cultivate sunt
insotite de anumite specii de buruieni care s au adaptat in decursul timpului.Daca exista mai multi
ani la rand aceeasi cultura pe un teren se inmultesc f mult speciile de buruieni care insotesc cultura
respective.
-lucrarile de baza ale solului:executate in timp optim si de inalta calitate au un rol deosebit in
combaterea buruienilor.prin aratura sunt distruse in totalitate buruienile anuale si biennale in
vegetatie si numai temporar cele perene deoarece ele regenereaza din organelle vegetative de
inmultire.prin aratura aceste organe sunt aduse la suprafata unde mor fie prin uscare in cazul
araturilor de vara fie prin degerare in timpul iernii in cazul araturilor de toamna .
-lucrarile superficial ale solului premergatoare semanatului:cu grapa cu discul cultivatorul,
combinatorul, grapa cu colti reglabili.Efectul este maxim cand buruienile se afla in prima faza de
vegetatie, iar solul este mai uscat.
-tehnica semanatului:semanatul la timp si realizarea densitatii optime specific zonei
pedoclimatice si a tehnologiei practicate la irigat si neirigat contribuie la diminuarea
imburuienarii culturilor.
-grapatul semanaturilor:in vederea combaterii buruienilor se recomanda numai pentru anumite
culruti cum sunt porumbul cartoful si in situatiile cand erbicidele aplicate premergent nu au fost
eficace.
-prasitul si plivitul.nr praselor este cuprins intre 2 si 5 si trebuie executate la timp adicaimediat
dupa aparitia buruienilor.Plivitul se face cand buruienile depasesc plantele cultivate.
-folosirea ingrasamintelor si amendamentelor.Daca buruienile sunt distruse prin diferite metode
, plantele de cultura isi iau un avans in crestere si buruienile sunt innabusite de palntele de cultura
care au fost fertilizate cu ingrasaminte.prin aplicarea de amendamente se corecteaza pH sul
reducandu se nr buruienilor specifice.
-mulciul.are rolul de a impridica ajungerea luminii la suprafata solului .Ex de mulci:paie, gunoi de
grajd,hartia, mase plastice.
-eliminare excesului de umiditate .prin desecare sau drenare.
69. Clasificarea erbicidelor.
a)dupa modul de actiune:
-de contact: stropiri pe masa vegetative si actioneaza in principal numai pe organelle plantei pe
care le ating.
-sistemice: se aplica pe masa vegetative dar se deplaseaza in planta si actioneaza asupra diferitelor
organe ale acesteia.
-reziduale: se aplica pe sau in solactionand asupra semintelor de buruieni in curs de rasarire.
b)Dupa spectrul de actiune.
-cu actiune totala: sunt fitotoxice pentru intreaga vegetatie si buruieni si plante de cultura.
-selective: care manifesta tozicitatea numai anumitor specii de buruieni..
c)Dupa epoca de aplicare:
-care se aplica inainte de semanat:.
-erbicide care se aplica in perioada dintre semanat si rasarire.
-care se aplica dupa rasarirea plantelor.
d)Dupa forma de conditionare:
-solutii
-emulsii
-pudre muiabile
-granule
e)Dupa gradul de toxicitate:
-extrem de toxice:DL < 50 mg/kg corp eticheta rosie.
-puternic toxice:DL 50-200mg/kg corpeticheta verde.
-moderat toxice:DL 200-1000 mg/kg corp..eticheta albastra.
Toxicitate redusa:DL>1000 mg/kg corp.eticheta neagra.
70. Asolamente:definitie. Organizarea asolamentelor.
Definitie: succesiunea culturilor in timp si spatiu , insotita de un system corespunzator de lucrare
si fertilizare, care asigura cresterea fertilitatii solului si sporirea calitativa si cantitativa a
productiei.
Organizarea asolamentelor trebuie sa aiba la baza factori naturali,economic-organizatorici si
cerintele agrobiologice ale plantelor.
71. Principii pentru elaborarea asolamentelor.Clasificarea asolamentelor.
-stabilirea modului de folosinta a terenului , a masurilor si lucrarilor necesare pentru realizarea
suprafetei agricole si arabile planificate
-stabilirea numarului, marimii asolamentelor si delimitarea teritoriala a acestora.
-delimitarea solelor si a parcelelor de lucru in cadrul fiecarui asolament.
-stabilirea structurii si rotatiei culturii pe asolamente
-stabilirea lucrarilor antierozionale si agropedoameliorative pe terenurile arabile.
Clasificarea asolamentelor:
a)Dupa culturile pe care le cuprind: -agricole
-furajere
-speciale
-mixte.
b)Dupa numarul de sole: cu 2 ,3 4, sau mai multe sole.

72. Definitii. Factori care determina eroziunea.
a)Precipitatiile atmosferice.Efectul lor depinde de :
-elementele de relief care pot mri sau diminua viteza.
-nsusirile solului sau rocii care regleaza scurgerea la suprafata.
-consumul de apa prin evapotranspiratie
-ploaia torentiala
-intensitatea ploii.
b)Activitatea antropica.Adica activitatea omului si modificaraile facute de el defrisari,
impaduriri etc.
c)Relieful.
-Panta: conditioneaza viteza de scurgere.La o crestere a pantei de 4 ori viteza de scurgere se
dubleaza.
-Lungimea versantului: alungirea traseului de scurgere face sa creasca debitul.
-Forma versantului: drepti, convecsi , concavi si complecsi.
-Expozitia versantului: versantii de la sud sunt mai bine incalzitisi mai uscati, si mai puternic
erodati decat cei cu expozitie Nordica.
d)Solul: influenteaza direct prin rezistenta la actiunea apei, in miscare si indirect prin capacitatea
de infiltratie deci de reducere a debitului scurgerii la suprafata.
e)Roca de solificare: daca roca este dura solul care se formeaza este subtire si are o capacitate de
infiltrare redusaiar surplusul de apa ramane la suprafata si se scurge.
f)Vegetatia:leguminoasele si gramineele perene ofera o f buna protective, cerealele paioase sunt
bune protectoare leguminoasele o protective moderata si prasitoarele o protective slaba.
73. Pagube produse de eroziune.
Pagubele se produc atat pe terenurile plane ca urmare a depunerii materialului transportat, cat si pe
terenrile inclinate datorita transportului dematerial fertile.
Modificari datorita eroziunii:
a)Modificarea proprietatilor fizice ale solului.
-Structura solului:se produce pierderea materialului fin scaderea continutului de humus, argila si
elemente nutritive.
-Textura solului.Datorita scurgerii se produce transportul de particule de dimensiuni mici,
rezultand cresterea proportiei de schelet.
-Modificarea relatiilor solului cu apa.modificarea prin eroziune a structurii , texturii duce la
aparitia la suprafata a orizonturilor enferioare care scad puterea de infiltratie a apei .
b)Modificarea proprietatilor chimice ale solului.Se reduce continutul in substante nutritive si
elemente organice, in special continutul in humus in stratul 0-30 cm.
c)Modificarea activitatii biologice a solului:gradul de solubilizare al elementelordifera in functie
de tipul de sol , proprietati fizico-chimice,care este conditionata de activitatea microorganismelor.
d)Distrugerea solurilor situate pe vai.Materialul erodat de pe panteeste depus peste solul
existent pe vaiiar argila si ceilalti coloizi patrund in spatial necapilar micsorandu-I permeabilitatea.
e)Reducerea productiilor plantelor cultivate.Consecinta direta a eroziunii este reducerea
productiei agricolecare este direct proportional cu amploarea fenomenului de eroziune.
f)Cresterea cheltuielilor de productie:majorarea consumului de combustibil uzura organelor
active, continutul de apa din ploi nu va putea fi retinut de sol , ingrasamintele sunt spalate si
depuse in zonele depresionare.
74. Lucrari agrotehnice de conservare a terenurilor arabile in panta.
a)Structura culturilor si asolamentele:
Structura culturilor
-Nivelul productiilor:plantele cultivate trebuie sa aiba un nivel ridicat de productie care sa
asigure un beneficiu.
-Protectia solului impotriva eroziunii.vegetatia naturala reprezentata de paduri pasuni asigura
protective asupra eroziunii iar cea cultivate favorizeaza eroziunea.
-culturi foarte bune protectoare:peste 75% -leguminoase si graminee perene
-culturi bune protectoare:intr 50-75 % cereal paioase si graminee perene in anul 1 borceag iarba de
sudan
-culturi mijlociu protectoare:25-50%-leguminoase anuale
-culturi slab protectoare:sub 25% porumb cartof sfecla flaorea soarelui.
-Gradul de mecanizare .pe terenurile inclinate se realizeaza cu duficultate lucrarile de
mecanizare decat pe cele plane, deci se recomanda culturile care nu necesita un nnumar mare de
lucrari cum ar fi furajere anuale sau perene.
Asolamentele:
Principalii factori care stau la baza asolamentelor sunt structura culturilor si inclinarea versantilor.
Pe terenurile in panta se pot organiza asolamente agricole mixte si special.
b)Aplicarea ingrasamintelor:
In partea dinspre amonte solul este mai putin fertile decat in partea dinspre aval.Ca urmare
aplicarea ingrasamintelor si stabilirea dozelor se va face diferentiat.
Ingrasamintele au rolul de aameliora insusirile fizice (structura, stabilitate hidrica )si biologice ale
solului.ingrasamintele chimice au rolul de a reduce fenmenul de eroziunedeoarece favorizeaza
dezvoltareamai puternica a masei vegetale care asigura o mai buna acoperire a solului.fertilizarea
cu ingrasaminte organice si minerale influenteaza asupra populatiei sw microorganism din sol.
c)Lucrarile de baza ale solului.
Rolul lucrarilor solului este de a contribui la reducerea fenomenului de eroziune prin micsorarea
scurgerilor si inmagazinarea unei cantitati cat mai mari de apa in sol.
Lucrarile solului trebuie sa se execute pe directia generala a curbelor de nivel.Orientarea araturii
poate fi perpendicular pe linia de cea mai mare panta, urmarind pe directia generala a acurbelor de
nivel sip e curba de nivel sau la contur.
d)Pregatirea patului germinativ.
Semanatul si Lucrarile de intretinere.Pe terenurile inclinate, pregatirea patului germinativ se face
pe directia curbelor de nivel ,pep ante de pana la 18 % se pot folosi tractoare normale iar pep ante
mai mari se pot folosi tractoare pe sinile.
Lucrarile de discuit si cultivatie totala se fac in lungul araturii sau sub un unghi maxim de 30 grade
sensul de deplasare alegandu se in functie de panta tereneului.
Intrarea agregatului in lucru pe parcela se face din partea inferioara a acesteia spre partea
superioara a plantei deplasarea facandu se in suveica.
Semanatul:numai pe directia curbelor de nivel, pentru ca randurile de plante sa contribuie la
dispersarea scurgerilor de apa si sol .Daca semanatul se face din deal in vale urmele rotilor de
tractor si semanatorilor devin posibilitati de concentrare a scurgerilor.
Lucrarile de intretinere: Se vor executa cu o viteza mai mica decat pe terenurile plane, cu ancorele
tirantilor laterali ai tractorului bine intinse pentru a eveita deplasarile laterale ale cultivatoarelor si
a taierii plantelor .
78. Sistemul de cultura antierozional in fasii.
Consta in alternarea pe acelasi versant a unor fasii ocupate de culture ce ofera solului o protective
antierozionala diferita.Fasiile se delimiteaza pe directia generala a curbelor de nivelcu scopul de a
a incadra culturi slab protectoare, de exemplu prasitoarele intre culture bune protectoare ca cereal
paioase plante furajere anuale si leguminoase perene.Acest system se practica in mod obisnuit in
zone cu precipitatii mai putine pe versanti cu lungime mare sip e pante cuprinse intre 5-12%.
Utilizarea sistemului de cultura in fasii reduce oeroziunea solului de 2 pana la 8 ori in timp ce
consumul suplimentar de munca este de 8% fata de cultivarea obisnuita a versantului .nu solicita
utilaje special si in primii ani nu se inregistraza sporuti semnificative, dar p[e masura diminuarii
eroziunii sporirile de productii ajung la 20-26%.
79. Sistemul de cultura antierozional in benzi.
In zonele mai umede unde eroziunea poate capata forme mai accentuate sip e pante cuprinse intre
12 si 18 % se utilizeaza sistemul de cultura in benzi inierbate sau cu benzi tampon.Acesta
presupune crearea pe directia curbelor de nivel a unor benzi inerbate care alterneaza cu fasii pe
teren semanare cu plante de cultura.Benzile inierbate au rolul de a retine si filtra suspensiile solide
din apa care se scurge pe versanti.Se recomanda ca in partea de amonte banzile sa fie de 4-6 m in
partea mijlocie 6-8 m , in aval 8-10 m.Daca suprafata versantului este neuniforma se recomanda
infiinatarea unor benzi ineirbate cu latime variabila.
80. Sistemul de cultura antierozional mixt.
Avantaje:-reducerea pierderilor de sol prin retierea materialului erodat atat pe banzi inierbate cat
sip e fasii cultivate
-sporirea randamentului mijloacelor mecaniceprin cresterea latimiii fasiilor cultiate.
-fasiile cultivate sunt mai bine delimitate pe banzile inierbatefapt care usureaza amplasarea
culturilor pe teren.
Pierderile de teren la aplicarea acestui system ajung la 3-5% dar sunt compensate prins
sporurile de productie ale plantelor cultivate si fanul obtinut de pe benzile inierbate.

81. Sistemul de cultura antierozional cu agroterase.
Terasarea presupune modificarea configuratiei initiale a spurafetei versantilor, prin miscari de
terasamente, pentru uniformizarea si reducerea paantelor.
Pentru reducerea fenomenului de eroziune pe terenurile arabile cu panta intre 16 si 28
%.Reducerea pantei generale a versantului se poate obtine prin executarea teraselor care consta in
modelarea suprafetei versantilor sub forma de trepte.
Agroterasele. Pentru formarea lor se fac araturi repetate an de an, utilizand pluguri reversibile sau
obisnuite.In prealabil versantul este delimitat in fasii de 15-40 m care vor constitui in viitor
platformele , care alterneaza cu fasii de 2-3 m care vor constitui taluzurile, orientate dupa curbele
de nivel.Se executa in fiecare an araturi, cu rasturnarea brazdei spre aval.Fasiile dintre platformele
viitoarelor terase se inierbeaza , iar in timp se transofrma in taluzuri care se intretin prin cosiri.
Terasele bancheta. Aceasta metoda implica combinarea unei terasari incipiente sub forma de
bancheta , executate cu mijloace terasiere urmata de terasarea complete in timp de 10 15 ani prin
intermediul araturii cu intoarcerea brazdei inspre aval.
Lucrari agrotehnice specifice pe terase.
-Consolidarea taluzurilor prin inerbare
-Fertilizarea
-Aratura.