Sunteți pe pagina 1din 7

3.

MBINRI PRIN LIPIRE I NCLEIERE


3.1. MBINRI PRIN LIPIRE
mbinrile prin lipire se realizeaz cu ajutorul unui metal sau aliaj e lipit!
aus "n stare #lui prin "nclzire la o temperatur in#erioar celei e topire a
materialului pieselor e "mbinat.
Metalul sau aliajul e lipit "n stare #lui ptrune "ntre supra#e$ele e contact
ale pieselor! aer%n puternic &i asi'ur%n ast#el le'tura "ntre ele. (ompozi$ia
c)imic a metalului sau aliajulului e lipit este pe baz e staniu! plumb! cupru!
zinc! ar'int! total i#erit e cea a pieselor e "mbinat.
(omparati* cu "mbinrile prin suur! "mbinrile prin lipire nu introuc
tensiuni interne eoarece nu presupun "nclzirea p%n la plasticizare a pieselor "n
zona "mbinrii. +e asemenea! in punct e *eere mecanic &i termic! "mbinrile
prin lipire sunt mai pu$in rezistente ec%t "mbinrile prin suur.
n #unc$ie e rezisten$a mecanic &i termic a "mbinrilor prin lipire metalic!
se eosebesc,
- lipituri metalice moi! ob$inute pe baz e metale sau aliaje cu
temperatur e topire joas .sub /00
0
(12
- lipituri metalice tari! realizate cu ajutorul metalelor sau aliajelor 'reu
#uzibile .circa 340
0
(1.
Lipiturile moi se utilizeaz la contacte electrice! "n mecanica #in! la
"mbinrile ce presupun etan&eitate! "n construc$ia raiatoarelor! a aparatelor e
laborator sau a i#eritelor instrumente &i aparate sanitare. Piesele "mbinate pot #i
in plumb! alam! zinc! table &i s%rme 'al*anizate! etc.
Lipiturile tari se utilizeaz pentru "mbinri supuse la solicitri mecanice mai
importante! cum ar #i, "mbinarea $e*ilor "n instala$iile e aer comprimat sau
)iraulice .e ap! e combustibil! e ulei! etc.1 utilizate "n construc$ii na*ale!
auto*e)icule! aeriene! la instala$ii c)imice! etc.
Pentru lipiturile metalice moi se utilizeaz e re'ul aliaje e lipit ce con$in
5 60 ... 70 staniu &i restul plumb! sub #orm e *er'ele.
n construc$ia e ma&ini! lipiturile tari se e8ecut cu alam e lipit con$in%n
5 97 ... 43 cupru iar restul zinc .e*entual cu aaos e siliciu sau e staniu1. :liajul
pur se utilizeaz la lipirea o$elurilor iar cel cu aaos e siliciu sau e staniu se
utilizeaz la lipirea #ontelor &i a o$elurilor.
;onta se mai poate lipi &i cu metalul monel! iar la "mbinrile prin lipire tare a
o$elurilor! mai importante! se utilizeaz aliaje speciale in ar'int &i camiu.
Lipiturile moi nu se calculeaz la rezisten$! ele realiz%nu-se up prescrip$ii
te)nolo'ice. Lipiturile tari se calculeaz la rezisten$ lu%n "n consierare reparti$ia
tensiunilor care apar "n zona lipit. n continuare sunt prezentate c%te*a intre cele
mai #rec*ent "nt%lnite "n practic cazuri e "mbinri prin lipire metalic.
n #i'. 3.1. este inicat o "mbinare prin suprapunere simpl a ou table
supuse la trac$iune cu #or$a P.
1<
=ensiunea nominal e trac$iune in table! respecti* tensiunea nominal e
#or#ecare in stratul e aliaj sunt ate e rela$iile
af
at t
lb
P
sb
P


=
=
#
.3.11
une b este l$imea tablelor .l$imea zonei lipite1 iar
af at
!
sunt tensiunile
amisibile .e trac$iune a materialului tablelor! respecti* e #or#ecare a aliajului sau
metalului e lipit1.
Elimin%n #or$a e trac$iune P intre rela$iile e mai sus! se ob$ine lun'imea
zonei lipite
s l
af
at

=
.3.71

n cazul "mbinrii cap la cat a ou bare circulare! supus la trac$iune!
tensiunea e#ecti* la trac$iune in lipitur este ma8im la e8teriorul "mbinrii &i
minim la interior .#i'. 3.71. >aloarea nominal a acesteia este
at
d
P

=
7
t
/
.3.31
13
;i'. 3.1. mbinare prin suprapunere supus la
sarcini trans*ersale
;i'. 3.7. mbinare cap la cap supus la
trac$iune
Pentru "mbinarea cap la cap supus la "nco*oiere .#i'. 3.31! tensiunea real la
"nco*oiere in lipitur are o istribu$ie e asemenea neuni#orm care poate #i
asimilat unei istribu$ii triun')iulare a crei *aloare nominal este
ai
z
i
W
M
=
i
.3./1
une
z
W este moulul e rezisten$ al sec$iunii e "mbinare iar
ai

este
rezisten$a amisibil la inco*oiere a aliajului e lipit.
Pentru "mbinarea cap la cap solicitat la momentul e torsiune
t
M
.#i'.
3./1! tensiunea nominal e torsiune in lipitur este at e rela$ia
at
t
d
M

=
3
t
19
.3.41
"n care
at

este rezisten$a amisibil la torsiune a materialului e lipit.


n cazul "mbinrii arbore-butuc .#i'. 3.41 supus ac$iunii unui moment e
torsiune! tensiunea nominal e torsiune in arbore! respecti* tensiunea nominal
e #or#ecare in lipitur sunt ate e rela$iile
at
t
t
d
M

=
3
19
.3.91
af
t
f
l d
M

=
7
7
.3.<1
16
;i'. 3.3. mbinare cap la cap supus la
"nco*oiere
;i'. 3./. mbinare cap la cap supus la
torsiune
une
at

!
af

sunt rezisten$ele amisibile la torsiune .pentru arbore1! respecti* la


#or#ecare .pentru materialul e lipit1.
Elimin%n momentul e torsiune "ntre cele ou rela$ii! rezult
af
at
d
l

=
.3.31
3.7. MBINRI PRIN N(LEIERE
mbinrile prin "ncleiere se realizeaz cu ajutorul unor aezi*i pe baz e
materiale sintetice &i sunt utilizate "n construc$ia e aparate! mecanica #in! ar &i "n
construc$ia e ma&ini 'rele. :proape toate metalele &i aliajele pot #i "ncleiate "ntre
ele sau cu aproape orice material nemetalic ? lemn! cauciuc! sticl! plut! materiale
plastice! ceramic! beton. mbinrile rezultate sunt impermeabile &i etan&e la
presiune &i la *i! iar stratul intermeiar e clei are propriet$i e amortizare a
*ibra$iilor! e insonorizare &i e izola$ie electric. +ac este necesar! prin amestec
cu pulbere e nic)el sau e ar'int! asemenea straturi pot e*eni bune conuctoare
e electricitate.
mbinrile prin "ncleiere sunt sensibile la "nco*oiere! &ocuri! umiitate!
raia$ii! temperatur! ac$iunea unor a'en$i c)imici! @"mbtr%nireA! ceea ce! "n timp
conuce la piererea calit$ilor mecanice ale "mbinrii.
n componen$a cleiurilor intr urmtoarele tipuri e materiale,
- materiale e baz cu propriet$i e lian$i2
- sol*en$i2
- materiale e umplutur2
- catalizatori.
Materialele e baz asi'ur rezisten$a cleiului &i constituie partea principal a
masei lui. +in aceast cate'orie #ac parte,
70
;i'. 3.4. mbinare arbore-butuc supus ac$iunii
unui moment e torsiune
- r&ini termori'ie sau uroplaste .r&ini #enoil-#ormale)iice!
epo8iice! poliesteri nesatura$i! resorcin1! caracterizate prin re$eaua
spa$ial a moleculelor &i ire*ersibilitatea procesului e "nmuiere-
"ntrire la "nclziri &i rciri repetate2
- r&ini termoplastice .r&ini *inilice! nBlon1! cu molecule ispuse "n
#ibre liniare! #orm%n @lan$uriA e molecule care suport "nmuieri &i
"ntrriri repetate "n #unc$ie e *aria$ia temperaturii! trec%n succesi*
prin strile elastic! plastic sau *%scoas2
- elastomeri .compu&i e tipul cauciucului natural sau sintetic1! care au
propriet$i similare r&inilor termoplastice ar sunt mai elastice.
Col*en$ii sunt materiale care moi#ic *%scozitatea cleiului "n *eerea
aplicrii sale sub #orma unor straturi uni#orme &i continue.
Materialele e umplutur .pra#uri minerale! o8izi e metal! #ibre1!
"mbunt$esc calit$ile #izico-mecanice ale cleiului! mrin rezisten$a &i
*%scozitatea stratului ar mic&or%n contrac$ia &i ilatarea termic.
(atalizatorii .r&ini termori'ie! substan$e acie sau bazice! sruri! compu&i
pe baz e sul#1! au rolul e acceleratori ai procesului e solii#icare.
n prezent e8ist &i se utilizeaz cu bune rezultate o mare *arietate e cleiuri
cu propriet$i #izico-mecanice #oarte *ariate "n #unc$ie e componen$a lor. :st#el!
cleiurile uroplastice .in r&ini sau in cauciuc &i r&ini1! au "n 'eneral o bun
rezisten$ la treac$iune! la #or#ecare! la oboseal prin "nco*oiere ar au o slab
rezisten$ la esprinere .cojire1. (leiurile termoplastice ."n unele compozi$ii pe
baz e r&ini1! impotri*! au o slab rezisten$ la oboseal ar suport pe
perioae scurte e timp! solicitri mari e trac$iune &i e #or#ecare. (leiurile
termoplastice pe baz e cauciuc au rezisten$ reus la trac$iune &i #or#ecare ar
au rezisten$ riicat la esprinere.
n principiu! la "mbinrile prin "ncleiere cu aezi*i trebuie a*ut "n *eere
rezisten$a reus a cleiului #a$ e cea a pieselor metalice la acela&i tip e
solicitare. +e asemenea! se impune luarea unor msuri constructi*e care s
iminueze *%r#urile e tensiuni ce pot apare "n "mbinrile prin "ncleiere.
:st#el! "mbinarea cap la cap a tablelor con#orm #i'. 3.9.a! nu este
recomanabil eoarece stratul e clei suport o sarcin mult mai reus ec%t
metalul &i necesit mrirea substan$ial a supra#e$ei e contact.
+intre "mbinrile prin "ncleiere cu suprapunere simpl! *arianta cu mar'ini
te&ite .#i'. 3.9.1! este superioar celei cu mar'ini repte .#i'. 3.9.c1 eoarece
#a*orizeaz trecerea mai lin a liniilor e #or$.
+intre "mbinrile cu eclise .#i'. 3.9.e!#!'1! *arianta in #i'. 3.9.'. este mai
#a*orabil in punct e *eere al rezisten$ei mecanice eoarece elimin solicitrile
suplimentare la "nco*oiere &i reuce la minimum *%r#urile e tensiuni. mbinarea
cu o sin'ur eclis .#i'. 3.9.e1 introuce solicitri suplimentare atorit asimetriei
iar "mbinarea cu ou eclise cu mar'ini repte .#i'. 3.9.#1 men$ine e#ectele e
concentrare a tensiunilor. mbinarea prin "ncleiere cu ubl suprapunere .#i'.
3.9.)1! pe l%n' o simetrie a "ncrcrii &i buna utilizare a materialului! asi'ur
elasticitatea "mbinrii &i un pre$ sczut.
71
Colu$iile constructi*e "n trepte cu sau #r eclise .#i'. 3.9.i!j1 sunt mai scumpe
iar atorit pra'urilor are loc o reucere important a capacit$ii e "ncrcare la
sarcin a "mbinrii.
n #i'. 3.<. sunt inicate *ariante constructi*e e "mbinare prin "ncleiere a
tuburilor e 'rosimi e'ale sau i#erite! supuse ac$iunii #or$elor a8iale sau
momentelor e rsucire.
77
;i'. 3.9. mbinri prin lipire ale tablelor
;i'. 3.<. mbinri prin lipire ale $e*ilor
;rec*ent "mbinarea prin "ncleiere a tablelor sub$iri este combinat cu #l$uirea
acestora .#i'. 3.31! "n scopul "mbunt$irii caracteristicilor e rezisten$ mecanic!
etan&eitate! etc. n alte situa$ii! se "mbin e#ectul "mbinrii prin "ncleiere cu e#ectul
"mbinrii prin &an$ &i pan .#i'. 3.61! rezult%n easemenea o "mbunt$ire a
caracteristicilor mecanice.
Pentru preluarea solicitrilor e esprinere .cojire1! uneori se combin
"mbinrile "ncleiate cu "mbinri realizate prin nituire! suare prin puncte sau c)iar
asamblri cu &uruburi! ceea ce conuce la "mbunt$irea caracteristicilor mecanice
.prin cre&terea ri'iit$ii "mbinrii1! ar &i la cre&terea pre$ului e cost.
73
;i'. 3.3. mbinri cu #al$ prin lipire
;i'. 3.6. mbinri cu &an$ &i pan prin lipire