Aplicaii elementare cu circuite ideale

Cap x Aplicaii elementare cu circuite ideale

Amplificatoare inversoare
Amplificatorul inversor furnizeaza la iesire semnal inversat fata de semnalul
aplicat pe intrare si se identifica prin semnul negativ al functiei de transfer
care defineste amplificarea in tensiune. Amplificatorul inversor se poate
realiza cu diferite tipuri de structuri elementare.
Amplificator inversor cu AO alimentat cu surs dubl
Fig. 1

Schema amplificatorului inversor cu AO este prezentat n figura 1. Se va
urmri ntii dac circuitul poate funciona liniar. n acest scop se verific
ndeplinirea celor dou condiii precizate anterior. Dac generatorul de
semnal are condesator in iesire curentul continuu din intrarea inversoare
poate circula pe urmtorul ochi de cc! "cc ramura dinspre #"cc a eta$ului
final rezistorului %& intrarea inversoare circuitul nchiz'ndu(se prin )orna
negativ a sursei "cc. *urentul continuu de polarizare a intrarii neinversoare
+
,
#
se nchide prin ochiul de curent continuu! mas intrarea neinversoare
eta$ul de intrare )orna negativ a sursei "cc sursa "cc -i mas. Deoarece
e.ist si )ucl de reacie negativ n curent continuu /prin rezistorul %&0 se
deduce c circuitul poate funciona liniar. Deoarece e.ist -i )ucl de reacie
negativ n semnal /prin rezistorul %&0 se poate afirma ca circuitul
funcioneaz liniar in semnal dac este corespunztor proiectat. Se va
considera amplificarea finit -i se va determina efectiv tensiunea din intrarea
amplificatorului n aceast configuraie. 1e circuitul din fig1 se poate scrie!
2
I
v
+
. Deoarece n intrarea inversoare nu circul curent e.presia tensiunii
I
v

se poate scrie direct prin suprapunerea efectelor pentru generatoarele

G
v
-i respectiv
O
v !
1 1
1 & 1 &
I G O
R R
v v v
R R R R

+
+ +
/&.120
*omform relaiei de definiie e.presia tensiunii de ie-ire
O
v este !
& 1
1 & 1 &
/ 0
O G O
R R
v a v v
R R R R
+
+ +

(&.1&0
1
Aplicaii elementare cu circuite ideale
Deci e.presia amplificrii de tensiune n )ucl nchis /cu reactie0
notata cu A de la generator la sarcin este!
& & &
&
1 & 1 1 1
1
1
1
1 1
a R R a R
A
R
R R a R R R
a
R fa

+ +
+ + +
cu
& 1
1
R R
R
f
+

.
n condiia ideal a

se o)ine
1
&
R
R
A
/&.130
4.presia /&.130 este e.presia amplificrii circuitului de amplificare inversor
cu amplificator operaional ideal. Semnul / ( 0 din relaia /&.130 semnific
faptul c circuitul din figura 1 este un amplificator inversor. Datorit faptului
c
g
v este aplicat in intrarea inversoare polaritatea tensiunii din iesire este
contrar polaritii tensiunii din intrare. 1entru o tensiune de intrare
sinusoidal se va o)ine la ie-ire o tensiune n opoziie de faz /defazat cu
152
o
0. "aloarea amplificrii in )ucla inchisa este dependent doar de
raportul valorilor rezistenelor %
1
-i %
&
-i nu de valorile lor a)solute. 1rin
alegerea potrivit a acestui raport se poate o)ine orice valoare pentru
amplificarea 6A7 inclusiv zero spre deose)ire de cazul configuraiei
neinversoare unde amplificarea n )ucl nchis nu poate fi mai mic de 1.
*e implic aceast concluzie pentru tensiunea din intrare "
i
(
8 n acest scop
tre)uie sa se calculeze tensiunea din intrarea inversoare -i anume!
&
1 & 1
2
1
O O
I I O a
v R v
v v v
a
a R R a R
A
+

+ +
+
Se constata dup efectuarea calculelor necesare c 2
I I
v v
+
daca
a . Doua aspecte sunt de semnalat din aceasta constatare si anume!
1. Deoarece 2
I I
v v
+
se deduce ca amplificatorul operaional
pstreaz nodul din intrarea inversoare la potentialul masei fr a
afecta tensiunile de intrare -i de ie-ire ceea ce face ca acest nod s
fie numit 6mas virtual7.
&. *oncluzia 2
I I
v v
+
arata c n cazul reaciei paralel la intrare
)ucla de reacie determin intre intrari o tensiune nul dac AO are
amplificarea infinit. Aceast concluzie este foarte important n
aplicaii cu AO ideale deoarece se deduce c si n cazul reaciei
negative de tip paralel la intrare 2
ID I I
v v v
+
ceea ce face
posi)il si in acest caz utilizarea conditiei
I I
v v
+
. 1entru analiz se
vor determina valorile celor dou tensiuni -i apoi se vor egala.
Se va face in continuare analiza eta$ului inversor in cazul n care
amplificarea este infinit printr(o metoda diferita de cea prezentata
anterior care porneste de la curentii din nodul din intrarea inversoare si
care se intalneste foarte des. Se o)serv in fig. 1 c 2
I
v
+
deoarece
&
Aplicaii elementare cu circuite ideale
intrarea neinversoare este legat la mas. 1entru calculul lui
I
v

(
se va
aplica teorema lui 9irchhoff pentru cureni n nodul intrrii inversoare!
1 &
2
ina
I I I + +
Deoarece amplificatorul operaional este ideal 2
ina
I . Adeseori se va
calcula curentul dintr(un element de circuit in functie de potenialele de la
)ornele elementului /vezi fig. 1)0 si se va nota ntotdeuna tensiunea fata de
masa cu v !
( ) ( )
a ref b ref
ab a b
ab
v v v v
u v v
i
R R R

Scriind curentii din nodul intrarii inversoare cu relatia precizata anterior se
o)tine
1 &
2 2
g i
o i
v v
v v
R R

+ + care determina
& 1
1 &
g o
i
v R v R
v
R R

+
.
Deoarece circuitul funcioneaz liniar -i are )ucl de reacie negativ in
semnal conditia
i i
v v
+
determina
& 1
1 &
2
g o
v R R
R R
+

+
din care
&
1
o
g
v R
v R


cctd.
Rezistenta de intrare in amplificatorul inversor cu AO se determina din
circuitul prezentat in fig. & aplicand un generator de test si calculand curentul
consumat din acesta.
Fig. &
Se o)tine succesiv!
&
&
& &
/ 0
1
2
t t t t
t t t O
t ina
v v v v R
v v v a v
i i i a
R R


+ +
+
%ezistenta vazuta de generator va fi!
&
1
1
in g
R
R R
a
+
+
:
Aplicaii elementare cu circuite ideale
Rezistenta de iesire din amplificatorul inversor cu AO se determina din
circuitul prezentat in fig. : aplicand un generator de test ca in figura. Se
o)tine!
Fig. :
1
1 &
1 & 1 &
1
/ 0
t
t t in t
t
O O
R
v a
R R v v a v v
i
R R R R R R

_
+

+
,
+ +
+ +

care determina!
1
1 & 1
1 &
1 &
1 &
1 1 1 1
1
1
1
1
1
t
O
t
O
O
v
R
a i R R R
a
a
A
R R
A R R R
R R R

_



+

_ _ +
+
+


_
, +
, + +
+
+ ,
,
+
Se o)tine
( )
1 &
;;
1
O O
in out O
R R A
R R R R
a a
a
A A
+
+
Dependenta amplificarii in bucla inchisa de amplificarea in bucla
deschisa.
Adeseori in aplicatii este necesara o valoare strict controlata a coeficientului
de amplificare in )ucla inchisa notat cu A. +ntotdeauna se poate vor)i despre
doua valori! valoarea necesara si valoarea reala. "om nota cu
real
A valoarea
reala a amplificarii care va fi data de
&
&
1
1
1
1
real nec
nec
R a a
A A
R
R A a
a
R

+ +
+ +
in care
&
1
nec
R
A
R

. 4ste necesar sa
se cunoasca cat de mult se a)ate amplificarea reala
real
A de la valoarea
nec
A .
Aceasta a)atere este data de valoarea finita a amplificarii in )ucla deschisa
3
Aplicaii elementare cu circuite ideale
notata cu/
a
0. *u cat a este mai mica cu atat
real
A este mai mic decat
nec
A .
4ste util sa se cunoasca care este valoarea amplificarii in )ucla deschisa
notata cu /
a
0 pentru ca
real
A sa se incadreze intr(un domeniu <= in $urul
valorii
nec
A Astfel conditia
=
1
nec nec nec
nec
a
A A A
A a
t
+ +
determina!
( ) ( ) 1 1
nec
nec
A
A
a


+ t
.
De e.emplu pentru ca valoarea amplificarii amplificatorului inversor sa fie
122 cu o precizie de 1= este necesar un AO cu o amplificare in )ucla
deschisa mai mare sau egala 12 222.
Modele comportamentale pentru amplificatorul inversor.
>odelul comportamental este foarte util in aplicatiile mari sau in analiza la
nivel de sistem. Simularea si analiza la nivel comportamental permite
verificarea sistemului proiectat la nivel de principiu si verificarea
interfatarilor intre diversele )locuri ale sistemului. >odelul comportamental
se reduce cel mai des la o functie de transfer sau la un circuit format din
surse comandate.
Amplificatorul inversor se poate inlocui cu un circuit echivalent in care
numai AO sa fie modelat cu o sursa comandata ca in fig. 3a sau se poate
inlocui cu o sursa comandata ca in figura 3) in care se tine seama de
rezistenta de intrare de rezistenta de iesire de rezistenta de intrare si de
amplificarea anterior calculate.
Fig. 3
.Amplificatorul inversor cu AO alimentat cu sursa simpla.
+n cazul alimentarii cu sursa du)la caracteristica ideala de transfer este data
in fig. ?a. +n aceasta se o)serva ca punctual static a iesirii este /2"@ 2mA0.
1lasarea in 2" a iesirii permite e.cursie de semnal ma.im posi)ila in iesire
pe am)ele alternante egala teoretic cu "
**
si respective /A"
44
.0. Si in cazul
alimentarii cu sursa simpla iesirea va tre)ui sa ai)a e.cursie de semnal
ma.im posi)ila ceea ce inseamna ca va fi necesar ca in punct static iesirea sa
?
Aplicaii elementare cu circuite ideale
fie plasata in $umatatea sursei de alimentare 4. 1lasarea iesirii in /4B&0 se
poate face folosind o )ucla de reactie negative in cc.
Fig. ?
Functionarea liniara a intrarii se poate realize numai daca eta$ul diferential
din intrare este correct polarizat. 1entru polarizarea corecta a acestuia nici
una din cele doua intrari nu mai poate fi conectata la masa ca in fig. ?c ci la
un potential nenul. +n plus cele doua intrari tre)uie sa ai)a potentiale egale in
cc ceea ce se poate realize numai cu o )ucla de reactie negative in cc.
+n circuitul din Ca se realizeaza atat egalitatea tensiunii in cc din cele doua
intrari cat si plasarea iesirii in 4B&.
Fig. C
+n fgura C) divizorul este inlocuit cu echivalentul Dhevenin iar pentru a
realiza si amplificare in semnal fara a afecta polarizarea anterior analizata se
introduce condensatorul de cupla$ notat cu * considerat scurtcircuit la
frecventa de lucru.
+n circuitul din fig C) AO este alimentat cu o singura sursa de alimentare
este corect polarizat ( )
B B
+
iesirea este plasata in cc la valoarea
O T
V V amplificarea in semnal este
&
1
R
A
R

iar e.cursia de semnal in
iesire este { }
ma.
min @
o T T
V E V V .
C
Aplicaii elementare cu circuite ideale
Daca condensatorul * nu este in circuit fig Ca din conditia
T
V V
+

se
o)tine
& 1
1 &
g O
T
v R RV
V
R R
+

+
care determina
& &
1 1
1
O T g
R R
V V v
R R
_
+

,
.
+mpunand pentru e.cursie ma.ima de semnal in iesire conditia
&
1
1
&
CC
T
R V
V
R
_
+

,
se o)tine
& 3
1 : 3
1
&
CC
CC
R R V
V
R R R
_
+

+
,
. Se deduce
conditia
& :
1 3
1
1 1
&
R R
R R
_
+ +

,
pentru alegerea rezistentelor %: si %3.
Fig E prezinta analiza circuitului din fig.C) pe )aza suprapunerii efectelor.
Fig. E
Se o)tine
g T O
V
R
R
V V
1
&

care are avanta$ul ca se poate regla foarte usor
componenta de cc din iesire/ de e.emplu facand
3 :
R R
se o)tine

,
_

&
CC
T
V
V
.
.Amplificatorul inversor cu O!A.

n figura Ea se prezint schema unui amplificator de tensiune fara reacie
negativa realizat cu amplificator transconductan. Deoarece nu e.ista )ucla
de reactie negativa /ca cc0 functionarea liniara a circuitului din fig. Ea este
discuta)ila. *and amplificarea este mare este o)ligatore utilizarea reactiei
negative.
E
Aplicaii elementare cu circuite ideale
( ) ( )
2
O S o S m i i S g
v R i R g v v R gm v
+

n figura E) se prezint schema unui amplificator de tensiune cu reacie
negativa cu amplificator transconductan. Se urmareste
a0comportarea in cc!
1.e.ist ci /ochiuri0 de curent continuu n care sunt coninute intrarile
transconductorului.
&.e.ist )ucl de reactie negativa in curent continuu.
Se deduce c circuitul poate s funcioneze liniar.
)0comportarea in semnal!
Dransconductorul are intrrile comandate n tensiune iar iesirea din el este in
curent. 4.istena )uclei de reacie negativ n semnal se e.plica pe )aza
sensurilor marimilor din circuitul dat in fig.E. Fa cresterea v
g
va creste
tensiunea pe intrarea inversoare a ODA care va determina o scadere a
curentului din iesire i
o
. Aceasta scadere a curentului va determina o scadere
a tensiunii din iesire scadere care se transmite prin %& in intrarea inversoare
determinand reducerea cresterii presupuse initial.
Fig. E
Analiza o vom face pe )aza relatiei de definitie a ODA si a relatiilor impuse
de circuit. Astfel se o)tine succesiv!
( )
& & &
1
/ 0 2
o i o
o o f L m i L L i m L
v v v
v i i R g v R R v g R
R R R

1 _

1
] ,
.
Deoarece din teorema + a lui 9. pentru curentii din nodul intrarii inversoare
se deduce!
& 1
1 &
g o
i
v R v R
v
R R

+
cu care se o)tine!
& &
1 & & 1 & &
1 1
& 1 & & & 1 & &
1
1
1 1
L
m L g m L g
o
L L L
m L m L
R R R
g R v g R v
R R R R R R
v
R R R R R
g R g R
R R R R R R R R
_ _


+ +
, ,

_ _
+ + + +

+ +
, ,
Dac valoarea c'-tigului n )ucl deschisa /g
m
%
F
0 este suficient de mare -i
%
&
G%
F
/i
o
circul practic n ntregime prin rezistena de sarcin0 iar ODA se
5
Aplicaii elementare cu circuite ideale
comport ca un amplificator operaional cu amplificare infinit. ,ucla de
reacie negativ determin asa cum anterior s(a demonstrate pe )aza relatiei
i i
v v
+
o amplificare data de
&
1
o
g
v R
v R

cctd.
Amplificatorul inversor cu amplificator de diferenta de curenti (AdC".
Fig. 5
Amplificatorul inversor cu Ad* este prezentat in doua variante in fig. 5a si
fig. 5). Functionarea se )azeaza pe e.istenta )uclei de reactie negative atat
in semnal cat si in cc. Densiunea de cc din iesire este controlata de )ucla de
recatie negative care lucreaza astfel incat
IN IN
I I
+
ceea ce determina
& :
ON ON
OUT BE BE
V V E V
R R

in care s(a considerat ca tensiunile din cele doua intrari sunt tensiunile de
deschidere ale $onctiunilor )aza(emitor ale tranzistoarelor din intrari.
& :
ON ON
OUT BE BE
V V E V
R R

& &
: :
1
ON
OUT BE
R R
V E V
R R
_


,
+mpunand
&
OUT
E
V pentru e.cursie ma.im posi)ila in iesire se deduce
negli$and "
,4
relatia apro.imativa
: &
& R R care se foloseste in aplicatii.
Analiza in semnal se face pe )aza relatiei impuse de reactia negativa
2
id i i
i i i
+
care determina
+

i i
i i . Deoarece
1 & 1 &
2
i
g i g
o i o
i
i
v v v
v v v
i
R R R R
+

'
+ +

se deduce ca amplificarea in semnal este data de

&
1
o
g
v R
v R

.
Analiza in cc determina!
H
Aplicaii elementare cu circuite ideale
( )
&
& &
:
O IN BEon IN BEon BEon BEon
R
V R I V R I V E V V
R
+
+ + +
Densiunea totala din iesire este data de!
( )
& &
1 :
O o O g BEon BEon
R R
v v V v E V V
R R
+ + +
.
Daca
: &
& R R tensiunea amplificata a generatorului este a.ata pe o
tensiune de cc
& &
BEon
E V
_
+

,
!
&
1
& &
BEon
O g
R E V
v v
R
+ +
*onsiderand amplificare finita pentru Ad*! ( )
O IN IN
v a i i
+
se o)tine
pentru semnal cu relatia!
1 & 1 &
g i g
o i o
i
v v v
v v v
i
R R R R

+ +
forma finala
( )
1 &
2
g
O
o in
v
v
v a i a
R R

_
+

,
care determina
& &
&
1 & 1
1
1
o
g
v R a R
R
v R R a R
a

+
+
Amplificatorul inversor cu Ad* din fig. 5) este cunoscut su) numele de
amplificator cu polarizare 6
BE
nV 7.
Fegarea la masa a )ornei /#0 determina o pro)lema in circuit deorece
& 1
vor fi )locate /nu e.ista motiv ca purtatorii sa se deplaseze pe
ochiul pe care nu e.ista diferenta de potential0. +ntrarea inversoare se
polarizeaza din iesire desi
& 1
sunt )locate. Amplificatorul
functioneaza liniar /)ucla de reactie negativa prin
&
R controleaza punctele
statice de functionare ale tranzistoarelor din integrat0. Se o)tine succesiv
pentru comportarea in cc!
&
& &
1
1
ON
ON ON ON
BE
OUT BE BE BE
V
R
V R V R V V
R R
_
+ + +

,
.
Iumele acestui circuit provine de la faptul ca in cc
OUT
V
este ca un
multiplu de
ON
BE
V
.
12
Aplicaii elementare cu circuite ideale
1entru e.cursie ma.im posi)ila in iesire se impune
&
OUT
E
V si se o)tine
&
1
1
&
ON
BE
R E
R V

.
Analiza in semnal determina din conditia 2
i
i

relatia pentru amplificare!

&
1
o
g
v R
A
v R

.

Amplificator inversor cu conveior de curent
*onveiorul transleaza curentul din intrarea 6.7 in iesire in )aza relatiilor!

'

! "
# !
i i
V V
.
Fig. H
Din circuitul din fig. Ha se o)tine succesiv!
( ) 1
g
S
o $ S % S S g
v
R
v i R i R R v
R R
_
t t

,
m
Din circuitul din fig. H) se o)tine succesiv!
( )
g ! g &
S
O $ S % S S S g
v v v v
R
v i R i R R R v
R R R
_
t t

,
m m
Amplificator inversor sumator
.Amplificator inversor sumator cu AO
11
Aplicaii elementare cu circuite ideale
Se o)tine succesiv!
( )
1 & :
1 & :
1 & :
1 & :
1 & :
2 2 2
2
i i i
O R i
i i i
v v v
v v v Ri R i i i R
R R R
R R R
v v v
R R R

_
+ + + + + +

,

( )
1 & : 1 & :

i o i i i
not
i
R
'entru R R R R v v v v
R
+ +
#. Amplificator inversor sumator cu O!A
Deoarece iesirile sunt in curent ele se pot conecta in paralel. Succesiv se
o)tine!
( ) ( )
( )
& :
1 & : 1 1 & :
1 & : 1 & :

o S ( S o o o S m i m i m i
S m i i i m m m m
v R i R i i i R g v g v g v
R g v v v daca g g g g
+ + + +
+ +
$. Amplificator inversor sumator cu CC.
1&
Aplicaii elementare cu circuite ideale
Fig.
Deoarece iesirile din conveJor sunt in curent ele se pot conecta in paralel.
( )
1 & :
1 & :
1 & :
i i i
o S $ $ $ S
v v v
v R i i i R
R R R
_
+ + + +

,
( )
( )
1 & : 1 & :
S
i o i i i
not
i
R
'entru R R R R v v v v
R
+ +

%. Amplificator inversor sumator cu AdC
Fig &3
Se presupune ca generatoarele de semnal nu permit trecerea curentului
continuu. +n acest caz polarizarea pentru e.cursie ma.ima de semnal in
iesire impune
&
3
R
R
.
Analiza in semnal determina!
1 & : in R
i i i i i

+ + +
din care se o)tine succesiv!
1 & : 1 & : 1 & : 1 & :
2
R in in
i i i i i i i i i i i i i i i
+
+ + + + + + + +
1:
Aplicaii elementare cu circuite ideale
1 & :
1 & :
2
i i i
o R i R
v v v
v Ri v Ri R
R R R

_
+ + + +

,
Analiza in cc determina!
( )
3
O IN BEon IN BEon BEon BEon
R
V RI V RI V E V V
R
+
+ + +
Densiunea totala din iesire este data de!
( )
1 & :
1 & : 3
i i i
O o O BEon BEon
v v v R
v v V R E V V
R R R R
_
+ + + + +

,
.
Se o)tine sumarea ponderata in iesire a semnalelor aplicate de cele trei
generatoare de semnal si a.area sumei pe tensiunea de cc
& &
BEon
O
E V
V
_
+

,

daca
&
3
R
R
.
1 & :
1 & :
& &
BEon
O i i i
R R R E V
v v v v
R R R
_
+ +

,
Amplificator neinversor.

.Amplificator neinversor cu AO alimentat cu surs dubl.
Fig. I+1
Amplificarea se calculeaza rapid dupa cum urmeaza!
( )
1
1 &
O i i g O
R
v a v v a v v
R R
+
_


+
,
&
&
1
1
1
1
o
g
v R a
R
v R
a
R
_
+

,
+ +
1entru amplificare infinita in )ucla deschisa a se o)tine!
13
Aplicaii elementare cu circuite ideale
&
1
1
o
g
v R
v R
+
Calcularea rezistentei de intrare
in
R in amplificatorul neinversor
a0 +n cazul in care rezistenta de intrare in amplificatorul de )aza este infinita
ina
R se o)tine si pentru
in
R o valoare infinita

in
R
)0 +n cazul in care rezistenta de intrare in amplificatorul de )aza este finita
ina
R se o)tine succesiv din circuitul din fig. I+&!
Fig. I+&
Deorema 91 determina in nodul intrarii inversoare!
& 1
2
2
t % o % %
ina
v v v v v
R R R

+ +
din care rezulta
& & 1
1 1 1
t O
%
ina ina
v v
v
R R R R R
_ _
+ + +

, ,
.
Folosind relatia de definire a AO si relatia de definire a rezistentei de intrare
se o)tine!
( ) / 0
O t % ina t % t ina t
t %
t
ina
v a v v a R i deoarecev v R i
v v
i
R

'

din care
& & 1
1 1 1
t ina t
t ina t
ina ina
v aR i
v R i
R R R R R
_ _
+ + +

, ,
.
Se o)tine!
& &
& 1 1
1
1 1
1 1
t ina t
ina Iina
ina
a
v R i
R R R R
R R R R
_ _

+

+ + + +

, ,
care determina
1?
Aplicaii elementare cu circuite ideale
1 &
& &
1 &
1
1 1
1
t
inA ina ina ina
t ina
ina
R R v a a a
R R R R
R R
i R R R A A
R R
_

_
+ +

,
+ +

,
%elatia arata ca pe masura ce frecventa creste scade si rezistenta de intrare
in eta$. Aceasta scadere este foarte rapida deoarece este determinata de doi
din cei trei factori care intervin in e.presie. Astfel la cresterea frecventei
scade amplificarea in )ucla deschisa 6a7 si scade
ina
R .
Calcularea rezistentei de iesire Rout
+n amplificatorul neinversor din figura I+: AO este inlocuit cu modelul
echivalent!
Fig. I+:
+n nodul de iesire se o)tine!
1 &
2
t o t
t
o
v v v
i
R R R

+
+
Folosind ( )
o i i
v a v v
+
relatia anterioara devine!

1 &
1
1 &
1 &
1
1
1 1 1
t o
o
t
o
o
v R R R A
R
i R a a
R R R
R R R
R a
+

+ +
+
+

%elatia arata ca pe masura ce frecventa creste creste si rezistenta de iesire

din eta$. Aceasta crestere este foarte rapida deoarece este determinata de doi
din cei trei factori care intervin in e.presia finala. Astfel la cresterea
frecventei scade amplificarea in )ucla deschisa 6a7 si creste %
2
.
&fectul (CMRR" finit la amplificatorul neinversor
Semnalele ce apar identic pe cele doua intrari ale AO din fig I+1 pot fi atat
de c.c. cat si de c.a. *omportarea amplificatorului pe modul comun constitue
un criteriu foarte important pentru aplicatiile din domeniul masuratorilor.+n
cele mai multe cazuri semnalul de pe modul diferential este semnalul util dar
in aplicatiile de precizie negli$area efectului semnalului de pe modul comun
1C
Aplicaii elementare cu circuite ideale
introduce erori mari. 1arametru notat *>%% si numit raport de re$ectie /de
eliminare0 a modului comun precizeaza cat de mult este amplificat semnalul
de pe modul diferential din intrare fata de semnalul de pe modul comun din
intrare!
cc
dd
a
a
C)RR
/0
+ndicii din /0 provin de la definirea parametrului din cazul eta$ului diferential
la intrare diferential la iesire. +n cazul AO deoarece e.ista o singura iesire se
va pastra notatia cu doi indici sau se va folosiun singur indice corespunzator
numai tensiunii din intrare. Astfel notatia
dd
a
sau
d
a sau a in cazul AO
precizeaza ca este vor)a despre amplificarea semnalului diferential din
intrare /in iesire nu se poate defini semnal diferential sau de mod comun0 iar
notatia
cc
a
sau
c
a in cazul AO precizeaza ca este vor)a despre
amplificarea semnalului comun din intrare. +n cazul AO ideal tensiunea de
mod comun din intrare are efect nul in iesire. Fa AO real efectul amplificarii
nenule a tensiunii de pe modul comun din intrare se poate modela cu un
generator de tensiune de decala$ introdus pe modul diferential in intrare asa
cum se o)serva in fig. I+1.1. si notat cu
DI C)
v
. 1entru AO real modelat ca
in fig I+1.1 tensiunea de mod comun din intrare are in iesire efectul notat cu
OC DI C) dd DI C)
v v a v a
si in caz general are in iesire efectul
OC c IC)
v a v . 4galind cele doua cantitati se determina o posi)ilitate de
masura a *>%% e.primata de relatia

IC)
c DI C)
a v
C)RR
a v

si data de
raportul tensiunilor de mod comun si de decala$ din intrare care dau acelasi
efect in iesire.
Fig. I+ 1.1
Densiunea totala din iesire la un amlificator real liniar se poate scrie pe )aza
teoremei suprapunerii efectelor ca suma dintre efectul tensiunii de mod
comun din intrare
OC) c IC)
v a v si efectul tensiunii de mod diferential din
intrare
OD) d ID)
v a v !
1E
Aplicaii elementare cu circuite ideale
O O D) O C) d ID) c IC)
IC IC
d ID ID
d
c
v v v a v a v
v v
a v a v
a
C)RR
a
+ +
_

_
+ +

,

,
/0
Din relatie se o)serva necesitatea introducerii generatorului de decala$ pentru
tensiunea de mod comun din fig. I+1.1.

0 /

C)RR
v
v
IC
C) DI

/0
1entru circuitul din fig. I+1 folosind /0 se o)tine!
( )
( )
1 1
1 & 1 &
&
&/ 0
I I
OUT d ID) c IC) d I I c
G OUT G OUT
v v
v a v a v a v v a
R a R
a v v v v
R R C)RR R R
+
+
+
+ +
_ _
+ +

+ +
, ,
de unde
1 1
1 & 1 &
&/ 0
1
&/ 0
OUT
G
a
a
v C)RR
R a R
v
a
R R C)RR R R
+

+
+ +
in care /*>%%0 este raportul de re$ectie a modului comun a amplificatorului
operational.
. Amplificator neinversor cu AO alimentat cu surs simpl.
Fig :2
15
Aplicaii elementare cu circuite ideale
Fig. I+3
Daca
g
v
nu permite trecerea cc circuitul nu poate functiona. +n fig I+3a
chiar daca e.ista in circuit rezistorul % eta$ul diferential din intrare va fi
)locat deoarece $onctiunea ,4 a tranzistorului din intrarea neinversoare este
)locata. 1entru a polariza $,4 a tranzistorului din intrarea neinversoare este
necesar sa ridicam de la zero potentialul intrarii neinversoare. Se introduce
in acest sens sursa de tensiune "
K
care va asigura o polarizare corecta pentru
L& in circuitul I+?).
Fig. I+?
Deficienta circuitului din I+3) consta in aceea ca simultan cu semnalul este
amplificata si tensiunea de polarizare "
K
. Astfel pentru circuitul din fig
I+3) aplicand teorema suprapunerii efectelor se o)tine!

OUT OUT out
v V v +
a0 componenta de cc din iesire este

,
_

+
1
&
1
R
R
V V
G OUT
)0 componenta de semnal din iesire este
&
1
1
OUT g
R
v v
R
_
+

,
ceea ce
determina!
& &
1 1
1 1
OUT G g
R R
v V v
R R
_ _
+ + +

, ,
1H
Aplicaii elementare cu circuite ideale
+n ipoteza unei e.cursii de semnal ma.ime in iesire este necesar ca tensiunea
de cc din iesire sa fie
&
CC
V
. Astfel se o)tine conditia!
&
1
1
& CC
G
V
R
R
V

,
_

+
din care se deduce

& &
CC CC
OUT g
G
V V
v v
V
+
ceea ce arata ca amplificarea este limitata de valoarea tensiunii
G
V
.
Se evita interferenta intre semnal si cc implementand circuitul in fig. I+3c
in care este introdus condensatorul de cupla$ *. "aloarea condensatorului se
alege astfel incat impedanta condensatorului la frecventa de lucru sa fie mai
mica decat rezistenta %1 plasata in serie cu condensatorul *. *ircuitul
realizeaza functia de repetor in cc si de amplificator in semnal. Se o)tine!
&
1
1
OUT G g
R
v V v
R
_
+ +

,
+n figura I+3d se arata o posi)ilitate de generare a tensiunii "
K
.
Modele comportamentale pentru amplificatorul neinversor.
>odelul comportamental este foarte util in aplicatiile mari sau in analiza la
nivel de sistem. Simularea si analiza la nivel comportamental permite
verificarea la nivel de principiu a sistemului proiectat si verificarea
interfatarilor intre diversele )locuri ale sistemului. >odelul comportamental
se reduce cel mai des la o functie de transfer sau la un circuit format din
surse comandate.
Amplificatorul neinversor se poate inlocui cu un circuit echivalent in care
numai AO sa fie modelat cu o sursa comandata ca in fig. I+Ca sau se poate
inlocui cu o sursa comandata ca in figura I+C) in care se tine seama de
rezistenta de intrare de rezistenta de iesire si de amplificarea anterior
calculate.
Fig. I+C
&2
Aplicaii elementare cu circuite ideale
$.Amplificator neinversor cu amplificator de curent ('orton"
Fig. I+E
Densiunea de cc din iesire este controlata de )ucla de recatie negativa care
lucreaza astfel incat
IN IN
I I
+
ceea ce determina pentru tensiunea de cc din
iesire!
& :
ON ON
OUT BE BE
V V E V
R R

& &
: :
1
ON
OUT BE
R R
V E V
R R
_


,
.
+mpunand
&
OUT
E
V pentru e.cursie ma.im posi)ila in iesire negli$and
"
,4
se deduce relatia apro.imativa
: &
& R R care se foloseste in aplicatii.
Analiza in semnal se face pe )aza relatiei impuse de reactia negativa
2
id i i
i i i
+
care determina
i
i i
+
. Deoarece
1 :
:
: 1 : 1
& &
1
g
g
d
g g
i g
d d d
o i o
i
v
i
R R r
v v
R
i i
r R R R r R r
v v v
i
R R
+

'
+ + +

g
se deduce ca amplificarea in semnal este data de
& &
1 1
o
g d
v R R
v R r R

+
.
Se poate face o analiza in marimi totale dupa cum urmeaza!
&1
Aplicaii elementare cu circuite ideale
&
ON
OUT BE
IN
v V
i
R

: 1 :
ON
BE g
IN
d
E V v
i
R R R r
+

+
+
*onditia de egalitate a curentilor totali din intrari
IN IN
i i
+
impusa de )ucla
de reactie negativa determina!
& : 1 :
ON ON
OUT BE BE g
d
v V E V v
R R R R r

+
+
Se o)tine pentru tensiunea totala din iesire e.presia!
& & : 1 :
ON ON
BE BE g
OUT
d
V E V v
v
R R R R R r

+ +
+
care determina
& & &
: : 1 :
1
ON
OUT BE g
d
R R R
v E V v
R R R R r
_
+

+
,
& & &
: : 1
1
ON
OUT BE g
R R R
v E V v
R R R
_
+

,
+n cazul in care AD* are amplificare finita in )ucla dechisa notata cu 6a7 se
o)tine pentru amplificarea in semnal mic!
&
&
1
1
1
o
g
v R
A
R
v R
a

+
Amplificator neinversor sumator cu amplificator de curent ('orton"
Analiza in semnal determina
1 & :
& & &
11 1& 1:
2
g g g
o i i i
v v v
v R i v R i R
R R R
+
_
+ + + +

,
Analiza in cc determina!
&&
Aplicaii elementare cu circuite ideale
( )
&
& &
:
O IN BEon IN BEon BEon BEon
R
V R I V R I V E V V
R
+
+ + +
Densiunea totala din iesire este data de!
( )
& & & &
1 & :
11 1& 1: :
O o O g g g BEon BEon
R R R R
v v V v v v E V V
R R R R
+ + + + +
$.Amplificator neinversor cu conveior de curent
Folosind relatiile!
! #
" !
V V
i i

'
t

.
Se o)tine pentru circuitul din fig. I+5
Fig. I+5
Din circuitul din fig. I+5a se o)tine succesiv!
( ) 1
g
S
o $ S % S S g
v
R
v i R i R R v
R R
_


,
Din circuitul din fig. I+5) se o)tine succesiv!
( )
g ! g &
S
O $ S % S S S g
v v v v
R
v i R i R R R v
R R R
_
t

,
*om)in'nd convertoarele tensiune A curent cu repetorul de tensiune cu
conveior de curent se o)in amplificatoarele de tensiune din figura I+H.
&:
Aplicaii elementare cu circuite ideale
Figura I+H
n figura I+Ha curentul i
z
de la ie-irea primului conveier de curent produce
pe %
&
o tensiune care va fi repetat la ie-irea M de ctre cel de(al doilea
conveier. Nin'nd seama de e.presia lui i
z
se o)ine e.presia factorului de
amplificare n tensiune!
&
1
o
IN
v R
a
v R

1roced'nd similar pentru figura I+H) se o)ine
&
1
o
IN
v R
a
v R

Amplificator de curent
*ircuitul din figura I+12 reprezint un amplificator de curent.
Fig. I+12
*urentul de intrare i
+I
se nchide prin rezistena %
1
pe care produce tensiunea
1 & g
v i R
&3
Aplicaii elementare cu circuite ideale
Aceast tensiune este repetat la )orna M -i provoac apariia curentului
1
& &
&
! g
v
R
i i
R R

%ezult astfel c
1
&
" g
R
i i
R

ceea ce determina
&
1
"
I
g
i R
a
i R

Repetor de tensiune cu AO
+n cazul amplificatorului repetor din fig. I+1.& se o)tine!

Fig. I+1.&
( )
( )
( )
&
&
I I
OUT d I I c
IN OUT
IN OUT c
v v
v a v v a
v v
a v v a
+
+
+
+
+ _
+

,
care determina!
( ) ( )
1
&/ 0
OUT IN OUT IN OUT
v a v v v v
C)RR
_
+ +

,
.
Se o)tine!
0 / &
1
0 / &
C)RR
a
a
C)RR
a
a
v
v
IN
OUT
+
+

in care /*>%%0 este raportul de re$ectie a modului comun a amplificatorului

operational.
%elatia anterioara se putea o)tine prin trecerea la limita a relatiei din cazul
amplificatorului neinversor in conditia
1
R .
Repetor de tensiune cu CC
&?
Aplicaii elementare cu circuite ideale
Schema de utilizare a unui ** pentru a o)ine un repetor de tensiune este
prezentat n figura I+11.
Figura I+11
ntre tensiunea de ie-ire v
o
-i tensiunea de intrare v
J
e.ist relaia evident
O g
v v
Repetor de tensiune cu ADC
1
1
1
o
g d
v R
v R r

+
( )
1 1
1 1
&
O g BEon
R R
v v E V
R R
+
%.Amplificator neinversor cu O!A.
n figura I+Ha se prezint schema unui amplificator de tensiune fara reacie
negativa realizat cu amplificator transconductan. Deoarece nu e.ista )ucla
de reactie negativa /ca cc0 functionarea liniara a circuitului din fig. I+Ha
este adeseori pro)lematica. Iumai in cazul amplificarilor mici amplificatorul
se poate utiliza in )ucla deschisa.
( ) ( )
2
O S o S m i i S g
v R i R g v v R gm v
+

n figura I+H) se prezint schema unui amplificator neinversor de tensiune
cu reacie negativa cu amplificator transconductan. Se urmareste
&C
Aplicaii elementare cu circuite ideale
a0comportarea in cc!
1.e.ist ci /ochiuri0 de curent continuu n care sunt coninute intrarile
transconductorului.
&.e.ist )ucl de reactie negativa in curent continuu.
Se deduce c circuitul poate s funcioneze liniar.
)0comportarea in semnal!
Fig. I+H
Analiza o vom face pe )aza relatiei de definitie a ODA si a relatiilor impuse
de circuit. Astfel se o)tine succesiv!
1
1 &
1 &
/ 0
o m G O L
R
v g v v R R R
R R
_
1 +

]
+
,

care determina!
1 &
1
1 &
1 &
/ 0
1 / 0
m L
o
G
m L
g R R R
v
R
v
g R R R
R R
1 +
]

1 + +
]
+
Dac valoarea c'-tigului n )ucl deschisa
1
1 &
1 &
/ 0
m L
R
g R R R
R R
1 +
]
+
este
suficient de mare ODA se comport ca un amplificator operaional cu
amplificare infinit. ,ucla de reacie negativ determin
&
1
1
o
g
v R
v R
+
.
&E