Medicatia sistemului nervos

TEORIA FARMACOLOGICA A NARCOZEI:

Narcoza consta in intreruperea temporara a constiintei ,a sensibilitatii dureroase ,a miscarilor
voluntare si a reflexelor.Se mentin insa functiile vitale mari: respiratia ,circulatia si tonusul
neurovegetativ.Activitatea metabolica scade pana la nivel minim.
Exista mai multe teorii.Se sustine faptul ca substantele narcotice dizolva membrana lipidica a
neuronilor modificand astfel permeabilitatea si scazand excitabilitatea.
Substantele narcotice actioneaza succesiv mai intai la nivelul scoartei ,iar apoi la nivelul
formatiunilor subcorticale cuprinzand si maduva spinarii si bulbul.
O teorie mai noua sustine ca substantele narcotice actioneaza asupra sistemului activator
(reticular ascendent.
Posibilele accidente ale narcozei:
Spasmul glotic!
Sincopa respiratorie!
"olaps vascular!
#ibrilatie ventriculara!
Sincopa cardiaca.
Efecte secundare:$bradicardie!
aritmii cardiace!
%ipotonie arteriala!
%ipotensiune !
bradipnee!
oligurie!
%ipotermie.
Exista mai multe tipuri de narcoza:
Narcoza mixta &se asociaza mai multe narcotice!ex:Mgso
'
cu cloral%idrat !
Narcoza cu prenarcoza $se foloseste cloraloza si apoi uretan!
Narcoza cu premedicatie!ex: premedicatie &morfina si atropina dupa care se
utilizeaza narcoticul respectiv.
Neuroleptanalgezia(asocierea dintre un neuroleptic (tranc%ilizant ma)or si
un analgezic!
Narconeuroleptanalgezia$ neuroleptic*analgezic*narcotic.
+upa modul de prezentare al substantelor exista mai multe tipuri de narcoza:
Narcoza !rin in"alatie: Substantele utilizate pot fi:lic%ide volatile (eter etilic, cloroform,
%alotan,,elen pent%ran sau gaze narcotice (protoxid de azot si ciclopropan.Narcoza prin in%alatie
este contraindicata la bovine ,cabaline si ovine pt.ca sub actiunea vaporilor iritanti apare o
%ipersecretie salivara si bronsica intensa.#aza de excitatie aparenta este foarte intensa incat
animalele trebuie bine contentionate.-orcii suporta bine cloroformul,iar cainele eterul..a pisica si
animalele de laborator se recomanda eterul.-orcul nu prezinta faza de excitatie aparenta la
cloroform.-asarile si cobaiul nu fac faza de excitatie aparenta.
-erioada de inductie a narcozei ce cuprinde fazele de analgezie si excitatie aparenta are o
durata de :
/$0 min. la porc!
0$12 min. la caine!
2,0$3 min. la pisici.
ETERUL ETILIC $se utilizeaza ,in special, la carnivore si animale de laborator.Avanta)e:este
ieftin!nu scade tensiunea arteriala !nu diminua frecventa cardiaca!produce o buna relaxare a
musculaturii sc%eletice!nu are efecte asupra ficatului si rinic%ilor.4rezirea din narcoza se face in
momentul in care animalul inspira aer curat.5evenirea este ,insa ,mai lenta decat in cazul
cloroformului intrucat eterul da concentratii sangvine mai mari.+ezavanta)e: perioada de excitatie
aparenta este mai lunga si mai intensa decat la cloroform intrucat eterul se dizolva intr$o proportie
mai mare in sange!%ipersecretia salivara si bronsica este evidenta ,de aceea este indicata
administrarea de atropina.
Eterul poate stimula si centrul vomei.+atorita actiunii iritante poate provoca spasm laringian,
glotic si bron%ic, tuse puternica si apnee pe cale reflexa.
"arnea este improprie pt. consum timp de / zile de la utilizarea lui.Aceste nea)unsuri pot fi
corectate prin prenarcoza.
Alte utilizari:$administrat subcutanat stimuleaza circulatia si respiratia pe cale reflexa (este
considerat un analeptic restaurator.
$se poate utiliza eterul camforat 326 s.c., uleiul eterat 326 si /26 i.m. in bronsite
,stari febrile si boli infectioase in doza de: animale mari #$%$ &l!
animale mici $'() &l.
CLOROFORMUL &are faza de excitatie mai scurta ,iar narcoza este mai lunga si mai
profunda !creaza o analgezie mai buna, dar poate produce si accidente:fibrilatie ventriculara!
bradicardie puternica!
%epatoza grasa!
icter!
miocardoza.
"arnea este improprie pt. consum cca. o saptamana .Se poate utiliza la porci ,pasari, si la
animalele de laborator.
-t. prevenirea accidentelor se recomanda premedicatia cu atropina, cloral%idrat, barbiturice.
Alte utilizari:$pt. eut%anasie la caini!
$ca antivomitiv (apa cloroformata!
$transcutanat cu rol analgezic.
HALOTANUL & este de / ori mai activ decat cloroformul si de ' ori decat eterul.Nu confera
miros carnii si este mai putin toxic.Este un lic%id incolor , volatil, cu miros aromatic dulceag.
Se poate utiliza la toate speciile de animale pt . ca nu produce stare de excitatie
aparenta.Narcoza se instaleazarapid.Nu irita mucoasele si nu produce %ipersecretie bronsica..a
animalele mari se prefera utilizarea dupa prenarcoza cu cloral%idrat sau barbiturice.Se mai utilizeaza
si pt. testarea suinelor fata de sindromul de stres.
KELENUL $este lic%id volatil ce fierbe la 3/$378"."reaza o narcoza superficiala si o usoara
anestezie de suprafata.
9n M: se utilizeaza narcoticele nevolative (in)ectabile.Acestea nu produc faza de excitatie ,iar
pt. utilizarea lor nu este necesara aparatura.Efectul lor este adesea scurt.
CLA*IFICARE:
a)Narcotice barbiturice
b)Narcotice nebarbiturice-aldehide;
-carbamati;
-alcooli;
-derivati tiazinici.
a)Narcotice barbiturice $reprezinta o grupa moderna de medicamentece au proprietati
sedative ,%ipnotice, narcotice, anticonvulsivante si antileptice.
+arbiturice "i!notice : barbitalul,
barbitalul sodic,
fenobarbitalul,
!entobarbitalul,
"e-obarbitalul,
ciclobarbitalul,
dor&ital.
+arbiturice narcotice :clasice !entobarbital,
!ernocton,
deri/ati N&etilati"e-obarbitalul sodic,
eunarcon.
tiobarbiturice inactin 0bre/inarcon1,
tio!ental,
t"iolbarbital 02e&ital1,
&et"itiural 0tio3enal1,
t"4a&ilal ,
but"alital 0ba4tinal1.
+upa durata de actiune ,barbituricele se clasifica :
barbiturice de lun3a durata & cand somnul a)unge la ;$32 ore!
barbiturice cu durata &edie &cand somnul a)unge la '$; ore !
barbiturice cu durata scurta 5cand somnul a)unge la 3$/ ore !
barbiturice cu durata foarte scurta 5 somn de /2 min.
FENOBARBITALUL $ este un sedativ,anticonvulsiv utilizat in boli nervoase (in )igodie &
forma nervoasa!
doze: (($ c36ani&al 0la caine1,
)( c36ani&al 0la !isica1.
$in general se reduce somnul paradoxal (somnul care odi%neste
creierul!dupa somn urmeaza o stare stare de oboseala!
$se utilizeaza sub forma de fenobarbital sodic (comprimate si solutie in)ectabila!
$somn de lunga durata!
$se mai numeste luminal (garenal)!
BARBITALUL se utilizeaza mai putin ca atare si mai ales intrand in
compozitia
BARBITALUL "O#IC($ERONAL) unor prerarate.
+arbiturice narcotice: $ se folosesc solutiile apoase ale sarurilor de Na.Adesea avand un p<
foarte alcalin se administreaza i.v. -oate fi si pulbere ce se solubilizeaza in momentul utilizarii.
%ENTOBARBITALUL "O#IC (NEMBUTAL) &pt. a avea o narcoza mai lunga se
rein)ecteaza!
!re!arate:E7T8A 99 ce se administreaza
i.v. la toate speciile determinand eut%anasie.+upa narcoza urmeaza un somn lung postnarcotic.
#ERI$ATII N&METILATI $au efectul cel mai scurt d.p. d.v. c%imic.
TIOBARBITURICELE $au avanta)ul ca se distribuie repede la nivelul creierului provocand o
narcoza rapida ,apoi se distribuie uniform in tot organismul astfel incat concentratia la nivelul
creierului scade si narcoza dispare.Somnul postnarcotic este scurt.
=n preparat romanesc este rom'ental$ pulbere in flacoane de /2 ml ce se dilueaza la /,06.Se
administreaza la bovine ,cabaline ,ovine si caine in doza de 32$3/ mg>,g ,iar la pisica 30$/2 mg >,g
i.v.
Se importa produsul 'ent(otal ce produce o narcoza de 32$/2 min. Se poate folosi la cal , dar
cu premedicatie.Exista pericolul aritmiilor cardiace si laringospasmului.
9n %ipnoza , somnul provocat este asemanator celui fiziologic. Narcoza produce un somn
insotit de o combatere a analgeziei si o depresare a marilor functii.
Sunt derivati ai acidului barbituric.
b)Narcotice nebarbiturice)
ROM%UN &este cel mai bun narcotic pt. bovine Nu se utilizeaza la suine.Efectul poate fi
gradat in functie de doza si este insotit de o buna analgezie si miorelaxare..a pisica are efect
vomitiv.
Se administreaza i.m. si se absoarbe rapid.Efectul se instaleaza in cca 0$30 min.
+urata efectului &3$0 ore la bovine!
$'0 min. la ovine!
$/2$72 min. la cal.
-t. prelungirea efectului se poate rein)ecta dupa ? ore .Actiunea analgezica este datorata
deprimarii centrului durerii din talamus.Sunt flacoane de /0 ml /6 si se administreaza :
$la bovine $.$( &3623 pt. a produce sedare!
$.%&3623 pt. narcoza!
$la cal )%&3623 pt. narcoza!
$la caine )% &3623 pt.narcoza si se asociaza cu ,etamina (1$32 mg>,g.
Se mai numeste si *ila+ina.
ALCOOLUL ETILIC $ se poate utiliza la rumegatoarele mari si mici concomitent cu
anestezia locala .Se administreaza i.v. sau per os.-rovoaca o senzatie de caldura datorita
vasodilatatiei periferice.Se metabolizeaza la nivelul ficatului.
9n doze mari poate provoca coma etilica si poate provoca moarte prin paralizia centrului
respirator.
Narcoza dureaza 3$/ ore ,iar ca antidot se utilizeaza excitante ale sistemului nervos central de
tipul cafeinei.
Starea de ebrietate apare la alcoolemie de 36o, iar la /$7 6o apar fenomene de ataxie ,
tulburari de vorbire si stari confuzionale..a 7$'62 apare somnul narcotic iar la peste '6o poate
provoca coma sau c%iar moarte.
Intoxicatia acuta =betie grava (se combate cu cofeina
Intoxicatia cronica =alcoolism (se combate cu antalcool disulfurat ce opreste metabolizarea
alcoolului.
Alte actiuni: $ medicament foarte bun energetic si antifebril la toate speciile !se administreaza
un alcool de /2$726 per os ,doze:)$($ 36ani&al &are,
(#$ 36ani&al &i:lociu,
#) 36ani&al &ic.
CLORALHI#RATUL & este cel mai vec%i narcotic folosit in M.:.Se prezinta sub forma de
cristale incolore, %igroscopice cu miros dulceag (miros de pepene galben.Solutia se prepara in
momentul utilizarii si nu se sterilizeaza prin fierbere.Se utilizeaza in special la ecvine si suine si mai
rar la rumegatoare si caine.Se poate utiliza concomitent cu MgSO
'
sau cu un barbituric Se
administreaza i.v. ;#$ c3 623 pt sedare profunda si #)#<c3623 pt.narcoza.Se utilizeaza solutia
326 ,iar durata narcozei este 12$@2 min..a porc sr poate administra i.p. $.)( 3623 solutie 06 sau
i.v. $.#$$.#) 3623 !
$la bovine $.#$$.#)3623!
$la ovine $.#$3623,
$la caine $.)$.%3623 cu o durata a narcozei de '0$A2 min. (la bovine, ovine si caine.
9n)ectat perivenos poate determina periflebite.-roduce o analgezie ,dar nu suficienta de aceea
se asociaza de obicei cu anestezice locale.Are si o actiune %emolitica si produce si
vasodilatatie.+iminueaza excitabilitatea si conductibilitatea la nivel cardiac.
.a bovine poate produce meteorism si bradicardie.
Alte utilizari: $ca anticonvulsivant !
$ca sedativ ,%ipnotic in stari de surexcitare ,meningite, encefalite, indigestii!in
eut%anasie la caine in)ectat i.v.!
$la om are rol %ipnotic.
9n combinatie cu Mg SO
'
scade doza, iar efectul este mai puternic.
CLORALO,A $ se obtine prin condensarea cloral%idralului cu glucoza. Este folosit ca
narcotic mai ales la rumegatoarele mici ,caine si pisica .Se utilizeaza solutia 3$/ 6 i.v. cca ( c3623
la rumegatoarele mici!
#$#) c3623 caine!
; c3623 pisica.
Nu deprima cordul si nu produce stari de excitatie.Narcoza dureaza '$1 ore.Solutia se poate
prepara in momentul utilizarii !nu se solubilizeaza decat in apa calda.Nu recristalizeaza prin racire .
URETANUL $narcotic de lunga durata si se utilizeaza in special la animalele de laborator.Se
administreaza pe toate caile ,iar narcoza dureaza ;$32 ore.
$doze: #.= 3623 la caine i./. (pt. o narcoza rapida!
#.=3623 la iepure i.!. (narcoza ( @2 min..
Este si anticonvulsivant.Nu influenteaza functiile vitale si este relativ netoxic.
KETAMINA $nu produce narcoza , ci un somn superficial cu o analgezie puternica .Asa$
numita narcoza seamana cu o neuroleptanalgezie..a om produce %alucinatii.nu deprima respiratia
si circulatia .Administrata i.m. efectul se instaleaza in 7$32 min. si dureaza 30$'2 min. .a cal se
practica asocierea cu rompun ( /ml >,g ,etamina */ ml>,g rompun.
$doze:)( &3623 la bovine!
#$)$ &3623 la porc!
)$ &3623 la rumegatoarele mici!
#$ &3623 la caine!
)$%$ &3623 la pisica.
$preparate comerciale : Ketalrom &flacoane de 32!/2mg
Cali'-o.et &la toate speciile mai putin la cal!
Ketalar produse de uz uman.
Narcoman
*7+*TANTE MIORELA>ANTE:
Sunt substante ce relaxeaza musculatura sc%eletica si ca urmare se utilizeaza in urmatoarele
scopuri :
$in M= in interventii c%irurgicale pe torace si abdomen .9n cazul in care este paralizata
musculatura respiratorie ,functia respiratorie poate fi preluata de un aparat.
$in M: in acelasi scop ,pt. culcarea animalelor,pt. efectuarea de interventii pe animale
necontentionate,pt. capturarea animalelor salbatice.
Se clasifica in : a) miorela*ante 'eri/erice !
b) miorela*ante cu actiune centrala .
A1MIORELA>ANTE PERIFERICE : $medicamentele actioneaza la nivelul placii motorii a
musc%iului striat.
TUBOCURARINA &derivat sintetic(flaxedil!bloc%eaza receptorii pt. acetilcolina,creste gradul
de excitabilitate.-laca motorie ramane polarizata (in repaus .Actiunea poate fi antagonizata de
medicamentele ce in%iba colinesteraza si astfel ridica acetilcolina din organism.
"UCCINILCOLINA & are actiune asemanatoare acetilcolinei ,dar se descompune mai incet
astfel cxa placa motorie ramane un timp indelungat depolarizata si nu se poate repolariza .Actiunea
nu poate fi antagonizata de nici un medicament.Aceste substante (curarizante paralizeaza
musculatura in urmatoarea ordine: musc%ii pleoapei, ai fetei, ai gatului si cefei,laringelui si
faringelui, musc%ii extremitatilor,musc%ii abdominali,musc%ii intercostali si diafragma.
-rin curara se intelege un amestec de alcaloizi ce se obtin din specii vegetale de strBc%nos.
4ubocurarina se poate administra : $ la cal 2.7 mg>,g!
$la porc 2./$2.7 mg>,g!
$la carnivore 2.7$2.' mg>,g.
Preparate comerciale : %a.olon $.$)$.$% &3623 !se foloseste la caine!
0alamin se foloseste la cal $.(# &3623!
la rumegatoare si suine $.% &3623,
la caine #&3623.
Miorela*in se foloseste la cal $.# &3623!
la rumegatoare $.$#$.$) &3623!
la caine $.#$.%&3623!
la pisica #&3623.Nu se foloseste la porc.
+1MIORELA>ANTE C7 ACTI7NE CENTRALA: $sunt medicamente ce actioneaza
preponderent asupra maduvei spinarii.
TRECI# &este d.p.d.v. c%imic eterul gliceric al gaiacolului .Substanta deprima sinapsele
interneuronale de la nivelul maduvei spinarii si a trunc%iului cerebral.-oate provoca o rezolutie
musculara fara a afecta activitatea centrilor vitali respiratori si a musculaturii respiratorii.Nu
actioneaza asupra nervilor periferici ,asupra placii motorii si a musc%ilor.
Se poate utiliza la toate speciile ,dar mai ales la bovine.Se utilizeaza solutia 32$/2 6 in doza
de (= c3623.
-t. a evita efectul %emolitic al substantei ,dizolvarea se face in glucoza izotonica.+upa
in)ectare ,animalele fara nici un fel de spaima sau agitatie motorie flezeaza picioarele si se culca
linistit.-ulsul, respiratia ,temperatura corporala nu sunt modificate.+upa trecerea efectului animalul
se ridica .4rebuie sa se evite administrarea perivenoasa.
+ozele mortale sunt de /$7 ori mai mari decat cele terapeutice.
Preparate similare: $M1ola*in!
$M1 234!
9n M.=acest preparat se utilizeaza cu efect bron%iolitic si expectorant fiind indicat in
bronsite ,astm, afectiuni reumatismale, ca miorelaxant in stari de tensiune psi%ica Se gaseste in
comert sub forma de comprimate ,sirop /6 si solutie de uz intern 326.
ANALGEZICE OPIOI?E:
Sunt substante ce deprima durerea la nivel central , in%iband centrul durerii din talamus incat
animalul simte teama ,dar nu o percepe ca o durere.Sub actiunea acestor substante alte senzatii
(frig, foame nu sunt resimtite ca neplacute de unde efectul euforizant.
Morfina!
Opiul!
Succedaneele morfinei.
"u a)utorul lor se realizeaza neuroleptanalgezia ce este suficienta pt. efectuarea unor interventii
c%irurgicale fara ca pacientul sa fie adormit.
O%IUL &se obtine din latexul capsulelor imature de mac de gradina .Are miros caracteristic si
gust amar."ontine /7 alcaloizi ce pot fi derivati ai fenantrenului (mor/ina5 coeina5 a'omor/ina ce
actioneaza asupra eta)elor nervoase superioare si derivati izochinoleinici ('a'a.erina 5narcotina ce
au actiune spasmolitica.
9n comert exista &opiu brut! au efect calmant asupra durerilor digestive sau
viscerale ,efect antisecretor digestiv
$extract uscat de opiu! si deprimant al tusei.
$tinctura de opiu simpla.
MORFINA &cristale matasoase albe solubile in apa .Se pastreaza la venena si este supusa legii
stupefiantelor.
Exista fiole de 3 sau 0 ml /6 si fiole de asociere morfina$atropina pt uz uman.
=nii autori sustin ca nu are actiune asupra centrilor durerii din talamus , ci inlatura perceperea
corticala a durerii in%iband aria de asociere a durerii de la nivelul lobului frontal.
Animalele reactioneaza diferit la morfina : $la cal si caine produce o sedatie si %ipnoza!
$la bovine si pisica produce stare intensa de excitatie !
$la porc provoaca neliniste.
.a nivelul maduvei are actiune excitanta provocand %ipertonie musculara (semnul lui traub
(ridicarea cozii la soarece.
$doze: $.#$.) &3623 la cal!
)&3623 s.c. la caine !durata efectului este de 3$/ ore.
"UCCE#ANEELE MORFINEI $pot fi derivati &semisintetici &dilauden!
$$%eroina.
$sintetici &fentanil!
$$afentanil!
$$mialgin!
$$fortral (pentazocina!
$$tramal!
$$sintalgon etc.
Acesti derivati sintetici au efect analgezic central si prezinta avanta)ul unor efecte secundare
mai reduse.
FENTANIL &fiole de 32 ml !are efect sedativ si analgezic.Este folosit in neuroleptanalgezie in
asociere cu droperidolul.Analgezia se instaleaza in 7$0 min..Efectul dureaza 72$12 min..a nevoie se
poate repeta administrarea pt. a prelungi analgezia ,dar droperidolul nu trebuie rein)ectat pt. ca are
efect de lunga durata (/'$71 ore.
$doze :$.#&3623 i./. la caine !
$.$$)&3623 i.&. in asociere cu droperidol la cal.
AFENTANIL $preparat :Ra'i/in !
$fiole de 3 si /ml 2.06o
$i.v.!efectul dureaza 0$32min.
MIAL0IN &fiole de /ml 06!
$efectul analgezic mai slab decat la morfina!
$are efect spasmolitic!
$folosit la cal si caine.
"INTAL0ON &comprimate !
$efectul dureaza 1$; ore!
$este mai bine tolerat la cal si caine.
FORTRAL &comprimate si fiole de 3ml 76!
$toleranta foarte buna!
$efect asemanator morfinei!
$la om efectul dureaza 7$0ore !
$se poate utiliza in premedicatia narcozei!
$la caine % &3623 i.&.!
$la cal #&3623 i./..
TRAMAL $fiole de 3 ml 06 si supozitoare !
$efect asemanator morfinei!
$nu se utilizeaza inca la animale.
#ILAU#EN (HI#ROMORFONA) $semisintetizat!
$fiole 3 ml 2./6!
$efectul analgezic mai puternic decat morfina!
$efecte secundare mai putine decat la morfina.
*7+*TANTE TRANC8ILIZANTE: $calmeaza selectiv starile emotionale ,tensiunea
nervoasa ,starea de neliniste si teama.-roduc indiferenta si somnolenta .Nu influenteaza perceptiile
senzoriale si reflexele conditionate.
Exista tranc%ilizante &ma)ore care se mai numesc si neurileptice sau neuroplegice.
$minore sau propriu$zise sau anxiolitice ,adica substante care diminua
starea de frica si care produc indiferenta fata de factorii de mediu extern.9n M= ele nu influenteaza
psi%ozele umane ,ci le amelioreaza vizibil tulburarile din sc%izofrenie.Ele sunt mai putin active decat
neurolepticele ,in%iband mai bine starile agresive .Nu au efecte neurovegetative directe cum au
tranc%ilizantele ma)ore !la om pot crea toleranta si sindrom de abstinenta .Au efect miorelaxant
central si pot fi indicate in convulsii epileptice.
TRANCHILI,ANTE MA6ORE $actioneaza asupra sistemului reticular ascendent activator ,la
nivelul caruia in%iba transmiterea sinaptica adrenergica.9n%iba centrii simpatici vegetativi din
%ipotalamus ,in special termogeneza (adaptarea animalului la temperatura mediului ambiant devine
deficitara. Aceasta se explica prin scaderea respiratiei mitocondriale celulare din formatiunile
nervoase amintite.Nu actioneaza la nivelul scoartei cerebrale.
Alte efecte :$relaxeaza musculatura neteda intestinala !
$actiune anti%istaminica ,antivomitiva!
$vasodilatatie periferica.
Indicatii tera!eutice clinice : $in premedicatia narcozei!
pt. efectuarea interventiilor c%irurgicale pe animalul in
picioare.
pt. linistirea animalelor in vederea examenului clinic!
in vederea recoltarii de sange si unor mici interventii!
in vederea tratamentului unor comportamente anormale!
$in tratamentul colicilor!
$in preveniorea starilor de soc ca medicatie antistres!
$pt. relaxarea musculaturii esofagiene in cazul obstructiei cu corpuri straine!
$pt. relaxarea cervixului la vaci cu endometrita cronica.
Indicatii neclinice: $pt. evitarea pierderii in greutate in timpul transportului!
pt. obisnuirea animalelor la muls ,potcovit!
in dresa)ul animalelor !
pt. sedarea animalelor din gradina zoologica!
in dopa) la cai.
Reactii ad/erse: $scad temperatura corporala!
congestie pulmonara!
atonie gastrointestinala insotita de meteorism!
scad tensiunea arteriala !exista pericolulde colaps pt. circulatia periferica!
diminua secretia lactata!
la unele specii determina stari de intoxicatie (la porc!
cresc tonusul muscular.
?ERI@ATI FENOTIAZINICI: $Romtia+in7
&Combelen7
&Clorela+in (%legoma+in)7
&No+inan (Le.ome'roma+ina)7
&$etranc(il (Ace'roma+ina)!
ROMTIA,INA &fiole 32 ml 06!
$are efect de /.0 ori mai slab decat combelenul!
$se administreaza i.v. sau i.m.!
$doze: #.()&3623 la bovine!
##.(&3623 la porc!
<&3623 la ovine!
#.()&3623 la caine.
$efectul se instaleaza rapid in 32 min. si dureaza 3 ora .Se produce linistirea
animalului ,relaxarea musculaturii sc%eletice ,ptoza pleoapei superioare,evidentierea pleoapei aC$a,
reactivitatea scazuta ,dar animalul ramane in picioare.
COMBELEN &fiole de /0 ml 36!
$efectul dureaza intre 3$;ore!
$se administreaza i.v.,i.m., s.c.!
$doze: $.(#&l6#$$23 la cal!
#)&l6#$$23 la bovine!
$.%$.( &l6#$23 la suine!
$.$(&l623 la caine !are efect sedativ puternic.
CLOR#ENA,IN $de obicei ,pt. uz uman!
$doza: cca #&3623!
$are actiune sedativa, antivomitiva,antitensiva ,antipruriginoasa.
$ETRANCHIL &se administreaza parenteral sau per os!
$dozele in urma administrarii in)ectabile sunt de 32 ori mai mici decat cele
de romtiazin.
?ERI@ATI +7TIROFENONICI: d.p.d.v. c%imic sunt total diferiti de cei fenotiazinici ,dar
au efect tranc%ilizant la fel de bun!se utilizeaza in special in neuroleptanalgezie.
HALO%ERI#OL &fiole de 32ml !
$se utilizeaza in asociere cu analgezic in vederea unor interventii
c%irurgicale,iar la om in sc%izofrenie, psi%opatii.
#RO%ERI#OL $flacoane de 32 ml!
$produce o indiferenta totala si se utilizeaza in neuroleptanalgezie.
A,O%ERONA ("TRE"NIL) $in special la porc!
$durata efectului rste de 3$7 ore!
$pt. linistirea scroafelor agresive la fatare!
$in vedrea transportului de animale!
$in vedrea anesteziei in asociere cu anestezic local.
ALTE NE7ROLEPTICE:
#OMITOR $solutie in)ectabila!
$substanta activa (meetomiina!
$are efect in%ibator asupra transmiterii influxului nervos mediat de
noradrenalina!
$este un sedativ cu proprietati analgezice!
$folosit la caine si la pisica!
$ca premedicatie in narcoza!
$administrat i.m. sau s.c.!
$exista flacoane de 32ml 36.
#OMO"E#AN &substanta activa este etomiina!
$efect asemanator domitorului!
$are proprietati analgezice la cabaline si bovine!
$utilizat i.m. sau i.v.!
$dozele sunt diferite in functie de nivelul de sedare urmarit!
$perioada de asteptare este la bovine de A zile pt. carne si 7 zile pt. lapte!
$exista flacone de 0 si /2 ml 326.
TRANCHILI,ANTE MINORE $ aproximativ aceleasi recomandari ca la ma)ore!
$au si efect anticonvulsivant si miorelaxant.
?ERI@ATI ?E +ENZO?IAZEPINA: #ia+e'an;
Na'oton7
&O*a+e'am7
&Mea+e'am7
&Nitra+e'am.
?ERI@ATI ?E ?IFENILMETAN: -Mero*i+in!
?ERI@ATI AI ALCOOL7L7I: &Me'robamat.
#IA,E%ANUL $stimuleaza efectul acidului D &aminobutiric (EAFA(neurotransmitator
in%ibitor la mamifere!
$permite un flux crescut de ioni de clor prin membrana postsinaptica!
$la nivelul maduvei in%iba reflexele postsinaptice avand efect miorelaxant
central!
$se utilizeaza in tratamentul convulsiilor epileptice la caini si pisici!
$exista comprimate si fiole de / ml!
$se administreaza i.m. ,i.v. sau per os!
$doze : $.(&3623 la animalele mari!
#)&3623 la animalele mi)locii!
<=&3623 la animalele mici.
$durata efectului este la porc 12$A2min.!
la bovine 7$' ore!
la caine 3$/ore.
$scade temperatura corporala cu 2.0$38"!
$creste pofta de mancare ,desi animalul este slabit!
$la porc produce si ataxie, mers impleticit!animalul cade ,se culca si intra
intr$un somn superficial!
$bovinele se culca si nu pot fi ridicate!
$la cal efectul este mai slab si este insotit de ataxie ,astazie,contuzii
,pierderea orientarii in spatiu!
$la caine &ataxia trenului posterior!
$la om ,derivatele benzodiazepinice , in general, sunt eficace in starile de
insomnie actionand la nivelul sistemului limbic si uneori in doze mari c%iar asupra sistemului
activator ascendent (S5AA.
ANE*TEZICE LOCALE:
ANE*TEZIA LOCALA 5de su!rafata !t. !iele,
!rin infiltratie,
de conduceretronc"ulara,
!le-urala,
e!idurala,
ra"idiana,
!ara/ertebrala.
endoanestezia 5se face i.v., lent fiind pt. receptorii vasculari.
Mecanis&ul de actiune:Anestezicele locale impiedica patrunderea ionilor de Na si
expulzarea celor de G abolind potentialul de actiune al membranei nervului .+ispare sensibilitatea
dureroasa, apoi cea termica, in final cea tactila.Mai sensibile sunt fibrele senzitive!fibrele motorii
sunt anesteziate numai dupa intervale lungi si concentratii mari de anestezic.#ibrele amielinice sunt
mai sensibile decat cele mielinice."ombinarea anestezicelor intre ele este contreaindicata .-roduc
vasodilatatie si de aceea se asociaza cu adrenalina.
9ntoxicatia se produce numai la doze mari si poate determina :neliniste, frica, tremuraturi,
convulsii, paralizia centrului respirator.
Clasificarea anestezicelor locale:
-ot fi $deri/ati ai acidului benzoic:Cocaina!
$deri/ati ai acidului !araa&inobenzoic:Ane-te+ina5 %rocaina!
$deri/ati ai acetanilidei:8ilina (liocaiana)!
"ocaina si anestezina se utilizeaza numai pt. anestezia de suprafata, in timp ce procaina pt.
toate tipurile de anestezie ,mai putin in cea de suprafata, iar xilina pt. toate tipurile mai putin in
endoanestezie.
COCAINA $se prezinta sub forma de pulbere alba!se obtine din frunzele arborelui EritroxBlon
coca!se pastreaza la venena.
$este supusa legii stupefiantelor!
$pt. anestezia mucoaselor in concentratie /$'6!
$efectul dureaza 72min.!
$pt. anestezia timpanului in concentratie 3$326!
$solutiile se prepara in momentul utilizarii si se sterilizeaza prin tindalizare!se
utilizeaza pt. anestezia de suprafata a oc%iului.
ANE"TE,IA &ester al acidului aminobenzoic cu etanolul! sepastreaza la separanda!
$utilizata sub forma de ungvente si pulberi in concentratie de 0$326 in
eczemele pruriginoase!
$se utilizeaza in rectite ,tumori rectale sau vaginale, intrarectal sau
intravaginal sub forma de supozitoare.
$nu e solubila in apa!
$se absoarbe incet!
$efectul este mai lung.
%ROCAINA(NO$OCAINA) & ester al acidului paraaminobenzoic cu dietilaminoetanol!se
pastreaza la separanda!
$fiole cu solutie 36,/6,'6,;6!
$pt. prelungirea efectului se asociaza cu adrenalina!
$anestezic local si pt. diagnosticul sediului sc%iopaturilor!
$ca anestezic in colici gastrointestinale si renale, crize
vasculare, in nefrita acuta, in socul traumatic!
$ca antialergic in socul anafilactic, urticarie, stari
pruriginoase!efectul se datoreaza blocarii receptorilor %istaminergici!
$ca antiaritmic in aritmii cardiace, intrucat scade
excitabilitatea,conductabilitatea si puterea de contractie a miocardului!
$ca geriatric pt. tratamentul imbatranirii la om si caine$produsul :Gero/ital,
$ca anestezic local se utilizeaza $in anestezia prin infiltratie in conc.2.0$36!
$in anestezia de conducere 3,/,'6!
$in ra%ianestezie 0$;6!
$in anestezia epidurala )oasa la vaca 0$32ml 3$/6!
$in anestezia epidurala inalta la vaca /2$'2ml /6!
$se absoarbe si se metabolizeaza rapid!
$slab eficace in anestezia de suprafata!
$in anestezia de conducere ,efectul se instaleaza in 32min. si dureaza 72$12min.!
$este descompusa prin %idroliza de enzima procain$esteraza!
$se utilizeaza ca analgezic general, antialergic si antiaritmic i.v. lent 2.0$363$3.0mg>,g.
$preparate:?ener/inprodus de uz veterinar!pt. sc%iopaturi cronice la bovine si cabaline
provocate de entorse cronice, boli ale ongloanelor,exostoze.
8ILINA(LI#OCAINA) &pulbere alba, solubila in apa! se pastreaza la separanda!
$sunt fiole cu solutie 3,/,'6!
$fiole de /ml /6 asociata cu 2.2276 adrenalina!
$flacoane cu solutie 36!
$efectul anestezic local este rapid si de durata(12$@2min.!
$se utilizeaza si pt. anestezia de suprafata!
$este mai toxica decat procaina!
$in anestezia de suprafata se utilizeaza in conc. '6!
$in anestezia prin infiltratie!
$in anestezia de conducere 2.0$/6!
$in M= se utilizeaza in aritmii cardiace si convulsii epileptice.
*7+*TANTE C7 ACTI7NE LA NI@EL7L *N@:
+.p.d.v. morfologic *N@ este$!arasi&!atic!
$si&!atic.
+upa mediatorul specific exista siste&ul:coliner3ic,
adrener3ic,
tri!a&iner3ic,
"ista&iner3ic,
!uriner3ic.
Fibrele colinergice sunt formatiuni care elibereaza acetilcolina.Acestea sunt fibre
postganglionare parasimpatice,fibre preganglionare parasimpatice si simpatice !fibre nervoase ale
medulorenalei, placutele motorii,terminatiiole fibrelor simpatice care inerveaza gl. sudoripare,
formatiunile sinusului carotidian.
Fibrele arenergice sunt toate formatiunile care elibereaza catecolamine(adrenalina,
noradrenalina, dopamina.Acestea sunt fibre postganglionare simpatice,paraganglionare si celulele
cromafine din diverse tesuturi cromafine, precum si unii neuroni ai SN".
"ub-tantele -im'aticomimetice vor fi antagoniste cu parasimpaticomimeticele si
simpaticoliticele.
"ub-tantele 'ara-im'aticomimetice vor fi antagoniste cu parasimpaticoliticele si cu
simpaticomimeticele.
*ubstantele &i&etice sunt colinreactive si adrenreactive.
PARA*IMPATICOMIMETICELE:actioneaza asupra sistemelor bioc%imice colinreactive
ce se impart in enzime colinreactive sensibile la muscarina si pot fi blocate de atropina si enzime
colinreactive sensibile la doze mici de colinreactiva si pot fi blocate de dozele de nicotina sau curara.
Substantele parasimpaticomimetice pot fi &naturale &au origine vegetativa!
$de sinteza.
Efecte far&acolo3ice:$bradicardie!
$%ipotensiune!
$%iperperistaltism!
$stimuleaza musculaturii netede !
$produce mioza!
$%ipotensiune oculara!
$%ipersecretie bronsica si sudorala.
9ntoxicatia cu astfel de substante determina colaps circulator.
9n practica se utilizeaza ca purgative , ruminatorii, vomitive.
ACETILCOLINA $este un ester al colinei !
$se %idrolizeaza sub actiunea colinesterazei!
$este pulbere alba ,cristalina!
$are efect 30min. si se utilizeaza in demonstratii de farmacodinamie.
$A"O%ERIF $ester carbonic al colinei!
$nu are actiune la nivelul cordului!
$se recomanda in atonii gastrointestinale ,distocii, retentii placentare si ca
vasodilatator!
$nu se utilizeaza in supraincarcari gastrice acute la femelele gestante, la animalele batrane si
epuizate !
$fiole de 3ml 2./06o si 32ml 36o!
$doze: %=&l la animalele mari!
)<&l la animalele mi)locii!
$.()&l la animalele mici.
%ILOCAR%INA & se obtine din -ilocarpus )arberandi!
$se obtine si pe cale sintetica!
$se utilizeaza pilocarpina clor%idrica si nitrica ce se pastreaza la venena.
$in urma utilizarii predomina actiunea %ipersecretorieHsangele se
concentreazaHcombate edemele, %idropizia ,furbura acuta!
$efectul dureaza 3$7ore!
$poate determina bron%opneumonie ab ingestis!
$produce mioza!
$dozele mari pot provaca excitatia SN" ,avort,agravarea unor afectiuni
cardio$pulmonare!
$exista fiole 3ml 36o si 0ml 36!
$dozele sunt intre %(&l6ani&al!
$administrata subcutanat!
$se poate utiliza la nivelul oc%iului,alternativ cu atropina pt. prevenirea
sinec%iilor(aderente.
E,ERINA(%HI"O"TI0NINA) & din -%iosostigma venenosum !
$se utilizeaza salicilatul care se pastreaza la venena!
$are actiune colinesterazica!
$raspunsul organismului la ezerina este asemanator cu
cele la acetilcolina, in plus sunt influentate placutele motorii (musc%ii striati se contracta mai bine!
$are efect predominant asupra musculaturii netede
digestive, musc%ii oc%iului si musc%ii uterului!
$poate provoca spasme intestinale, coronare!
$induce avort, mioza!
$este utilizata in tratamentul sinec%iilor!
$dozele sunt ca la pilocarpina( %(&l6ani&al .
MIO"TIN(NEO"TI0NINA) &este substanta sintetica!
$are actiune anticolinesterazica cu durata mai mare ,toxicitate
scazuta!
$este stimulant al musculaturii netede!
$utilizat in atonii gastrointestinale si ca decurarizant in
pareze si paralizii!
$utilizat ca miotic!
$doze: #)c36ani&al &are,
(&36ani&al la !orc.
ARECOLINA & se obtine din semintele nucii de arec (palmierul se numeste Areca catec%u!
$se utilizeaza sarea brom%idrica !
$se pastreaza la venena!
$puterea de actiune se situeaza intre pilocarpina si ezerina!
$actiunea dureaza 72min.!
$determina bradicardie , mioza, transpiratii !
$se utilizeaza solutia 36!
$doze: )<c36ani&al la animalele mari!
$.#$.)(&l la caine.
$nu se utilizeaza in colici spastice si eventualele intoxicatii se combat cu
atropina.
PARA*IMPATICOLITICE: $ sunt antagoniste ale parasimpaticomimeticelor!
$produc: $ta%icardie!
$%ipertensiune sangvina!
$%iposecretii!
$%ipoperistaltim!
$midriaza pasiva!
$%ipotensiune celulara!
$reprezentantul de baza(Atro'ina.
ATRO%INA $are drept structura de baza nucleul tropanic!
$se obtine pe cale naturala din plantele: matraguna, maselarita, laur sau
ciumafaie.
$se extrage sub forma de %iosciamina levogira!
$se utilizeaza atropina sulfurica existenta sub forma de pulbere cristalina de
culoare alba, fara miros, gust amar, forma toxica!
$se pastreaza la venena!
$foarte solubila in apa!
$este incompatibila cu adrenalina, iodul, taninul, substantele colorante!
$este excitant al SN"!
$impiedica actiunea acetilcolinei!
$se absoarbe usor pe mucoase si piele!
$in sange si tesuturi este descompusa de cIatre esteraze!eliberarea ei este rapida si se face prin
urina!
$efectul dureaza 1$;ore! in doze mari, toxice poate produce paralizie si moarte prin asfixie!
$diminua ,c%iar opreste secretiile exocrine ale gl. salivare ,nazale, gastrointestinale, bronsice.
$sub actiunea ei musculatura neteda se relaxeaza , fenomen intalnit mai ales la nivelul
tractusului digestiv, aerofor, la nivelul splinei si irisului.
$stimuleaza plexul Auerbac% ducand la disparitia senzatiilor dureroase ce
insotesc spasmele!
$produce ta%icardie , stimuland in mod direct cordul!
$vasele de sange nu sunt influentate de actiunea atropinei!presiunea sangvina
creste datorita stimularii centrului vasomotor!
$induce midriaza pasiva, %ipertensiunea oculara!efectul la nivelul oc%iului
dureaza /$7zile, aparand in tulburarile de acomodare!
$ezerina scade,uneori efectele midratice ale atropinei, celelalte
parasimpaticomimetice nefiind eficace.
$intoxicatiile cu atropina duc la fenomene de surexcitare, la uscaciunea gurii
si nasului, ta%icardie, scaderea motilitatii gastrointestinale ,de aceea se fac spalaturi gastrice cu
suspensie de carbune si tanin! de asemenea se utilizeaza sedative.
Indicatii tera!eutice: $se utilizeaza solutiile 36o sau 36, precum si unele preparate galenice
(tincturi ,extracte!
$poseda actiune antispastica! pt. diagnostic diferential in cardiopatii, in
sensul ca bradicardia datorita atropinei numai in cazul unor tulburari functionale!se utilizeaza in
intoxicatii cu parasimpaticomimetice si cu organofosforice.
$doze:#(c36ani&al &animale mari!
#(&36ani&al 5animale mici ! in)ectata s.c. si se utilizeaza in colica la
cal.
in oftalmologie se utilizeaza solutia 36 pt. examenul fundului oc%iului,
alternativ cu un midriatic pt. combaterea sinec%iilor!
exista filoe de 3ml 36o, 0ml 36 si picaturi pt. oc%i! se utilizeaza
deasemenea extractul uscat de beladona, tinctura de beladona si extractul uscat %iosciamina.
TRO%ICAMI#A $efect midriatic rapid pt. circa /2$/0 min. si dureaza 0$1 ore.
"CO%OLAMINA &oficinala este sarea brom%idrica !
$pulbere alba ,fara miros, cu gust amar, solubila in apa!
$este incompatibila cu iodul , sarurile de Ag, taninul, substantele
alcaline!
$se pastreaza la venena!
$este linistitoare si analgezica!
$produce midriaza de scurta durata !
$se utilizeaza pt. combaterea raului de miscare si a verti)ului!
$se utilizeaza in stari de excitatie pt. ca spre deosebire de atropina
deprima SN"!
$se utilizeaza in sindromul de abstinenta la morfina!
$!re!arate: "cobutil &exista comprimate, solutie in)ectabila,
supozitoare!
$actioneaza mai putin intens asupra secretiei
salivare , sudorale, asupra inimii , oc%iului!
$este antisecretor antispasmodic!
$se utilizeaza in colici intestinale, biliare, uretrale,
ulcer gastric si duodenal.
*IMPATICOMIMETICE: $ sunt amine aromatice care actioneaza asupra sistemelor
bioc%imice adrenoreactive existente la nivelul aparatului cardiovascular, musculaturii netede
intestinale, musculaturii netede bronsice, musculaturii netede a irisului, splinei, uterului, la nivelul
gl. digestive si al gl. sudoripare.
$efecte: $ta%icardie!
$%ipertensiune sangvina!
$batmotropie (*!
$vasoconstrictie spla%nica cu exceptia vaselor
cerebrale, coronare, pulmonare!
$produce relaxarea musculaturii netede contractate!
$produce midriaza activa!
$inconstant produce excitatia sau depresia SN".
NORA#RENALINA &este un vasoconstrictor si %ipertensor de scurta durata !
$vasoconstrictia nu este urmata de vaodilatatie!
$este putin toxica si se utilizeaza pt. combaterea %ipotensiunii
arteriale si a %emoragiilor capilare ! Preparate comerciale : Noratrinal &fiole de 3ml /6o si '6o!
$se administreaza i.m. sau i.v. sau se utilizeaza local in aceleasi
doze ca si adrenalina.
Na/a+olina(rino/ugul) &se utilizeaza sarea clor%idrica!
$flacoane 32ml!
$picaturi pt. nas 2.36!
$produce vasoconstrictie rapida si prelungita , folosindu$
se in rinite, sinuzite!
$folosita timp indelungat poate produce necroza
mucoasei nazale.
Fenile/rina 9produs de sinteza!
$produce vasoconstrictie pe toate teritoriile vasculare!efectul este de
0ori mai mic decat al adrenalinei!
$este %ipertensiv si se utilizeaza in conc. de 2./06 mai ales pt.
mucoasa nazala.
Orci'renalina & beta$stimulator!
$are actiune bron%odilatatoare de durata !
$sub forma de flacoane presurizate!
$se administreaza peros ,sub forma de aerosoli.
I+o'renalina $izomer al orciprenalinei! tot beta$stimulator si bron%odilatator!
$se utilizeaza sub forma de comprimate sublinguale si aerosoli in
conc. 2.06.
Bametan $vasodilatator si %ipotensiv !
$se recomanda in sindromul de isc%emie periferica ,degeraturi ,spasme
arteriale periferice, tulburari vasculare postoperatorii, tulburari renale !
$exista sub forma de comprimate, fiole de 3ml 06.
Arenalina &este produsa de medulosuprarenala sub forma levogira!forma
sintetica este racemica!
$pulbere alba cu gust amar! la lumina se coloreaza in rosu!
$se pastreaza la venena!
$fiole de 3ml 36o si 0 ml 36o!
$in organism se descompune repede, o parte se oxideaza rezultand
adrenocrom ce poseda actiune %emodinamica si antiinflamatoare! o alta parte se elimina sub forma
de compusi sulfo$ si glucurono$con)ugati prin urina!
$efectul adrenalinei este de scurta durata !la locul in)ectiei produce
vasoconstrictie(parul se poate albi peste noapte.
$admisistrata i.m. determina aparitia de necroze, iar i.v.are efecte
imediate ,dar de scurta durata .Actioneaza la nivelul aparatului cardiovascular si asupra musculaturii
netede a glandelor, precum si asupra SN".
$produce vasoconstrictie determinand paliditatea mucoaselor!
%emoragiile locale se stopeaza rapid, dar durata efectului este de 72$12min., dupa care apare
fenomenul de vasodilatatie..a nivelul capilarelor musculaturii striate se produce vasodilatatie!de
asemenea se produce vasodilatatie la nivelul vaselor coronare, pulmonare, cerebrale!vasodilatatia
pulmonara favorizeaza aparitia edemului!
$imbunatateste debitul cardiac si astfel acesta creste ,dar dupa cateva
min. se produce bradicardie reflexa, dar de scurta durata!
$relaxeaza musculatura neteda a bron%iilor si pe cea intestinala!
$stimuleaza musculatura neteda de la nivelul splinei!
$asupra uterului are urmatoarele efecte: la vaca stimuleaza uterul
negestant si il deprima pe cel gestant! la pisica si catea stimuleaza uterul ge stant si nu are efect
asupra celui negestant! la scroafa initial determina relaxare apoi stimuleaza uterul gestant! la
iepuroaica stimuleaza atat uterul gestant cat si pe cel negestant!
$reduce secretiile bron%ice si digestive!
$in eventualele intoxicatii apar urmatoarele efecte: ta%icardie
exagerata, paliditatea mucoaselor , edem pulmonar, colaps consecutiv paraliziei centrului vasomotor
si moartea prin asfixie! ca antidotuir se pot utiliza vasodilatatoare si cafeina sau stricnina in colaps.
$in practica se utilizeaza ca v%emostatic local ,analeptic
cardiovascular, in stari anafilactice, in soc!
$se administreaza s.c. in conc. 36o !doze: %#$&l6ani&al la
animalele mari!
$.)#&l6ani&al la
animalele mici.
$se poate administra si i.v. in conc. de 3>32.222$3>322.222!
$se asociaza cu anestezicele locale in vederea prelungirii efectului
acestora.
"im'atolul &succedaneu al adrenalinei ,mai putin toxic !
$sub actiunea lui cordul nu este supus unor eforturi exagerate !
$este unul din cele mai inofensive simpaticomimetice!
$se administreaza i.m. si s.c. in doza de $.(#36ani&al &are,
$.$($.#36ani&al &ic.
Am/etamina(Ben+erina) &se utilizeaza sarea sulfurica existenta sub forma de
pulbere alba cu gust amar!
$solubila in apa! mse pastreaza la venena!
$comprimate!
$excitant al SN"!
$se poate utiliza in encefalomalacia calului.
E/erina $alcaloid levogir extras din planta Ep%idra distac%Bda (carcel!
$forma simntetica este efetonina racemica!
$exista cristale aciculare, fara miros si cu gust amar!
$se pastreaza la separanda!
$exista comprimate , fiole de 3ml 36 si 06 si fiole de 0ml /6!
$este un simpaticomimetic indirect ! vasoconstrictia produsa este
urmata de vasodilatatie!
$produce si bron%odilatatie, %ipertensiune arteriala, excitarea SN",
stimularea cordului, stimularea musculaturii striate!
$este considerat un succedaneu al adrenalinei cu efecte moderate!
$se utilizeaza in stari alergice, tulburari respiratorii!
$doze:(%$c36ani&al &are,
#(c36ani&al &ic.
*IMPATICOLITICE: $impiedica efectele excitarii nervilor simpatici si actiunea substantelor
simpaticomimetice!
Gru!e: neurosi&!aticolitice,
adrenolitice.
Neurosimpaticoliticele au actiune in%ibitoare la nivelul terminatiilor simpatice prin eliberarea
de noradrenalina de la nivelul acestor terminatii.
Adrenoliticele reactioneaza blocand receptorii adrenergici si impiedicand formarea
complexelor active ale mediatorului simpatic.
ALCALOIZII ?IN CORN7L *ECARII:
) 3ru!e: alcaloizi !oli!e!tidici cu efecte simpaticolitice HEr3ota&ina,
AEr3oto-ina.
alcaloizi a&idici ce poseda efecte uterotonice HEr3o&etrina,
AMetiler3o&etrina.
Efectul ocitocic este mai slab si mai nesigur comparativ cu ocitocina, dar de durata mai
lunga.Sunt mai indicati in %emoragii uterine si in %ipotonie uterina!sub actiunea lor , uterul ramane
sensibil! la diverse uterotonice.+urata efectului este de /$' ore.
Pre!arate: Metilergometrina(Romergometrin) &fiole de 0ml!
$se utilizeaza la bovine si suine in %ipotonie
uterina, %emoragii postpartum si dupa cezariana!
$doze: (#$&l i.&. sau ).((&l i./.!la porc se
utilizeaza si pt. grabirea fatarii , in %emoragii uterine, endometrite purulente ).((&l i.&.
Ergomet $la catea si pisica!
$fiole de 3ml 2./6o!
$doze: $.<&l623 in %emoragii uterine, dupa fatare si pt. a produce
involutie uterina.
?eri/ati ai er3ocri!tinei0bro&ocri!tina1:$in%iba secretia %ipofizara de prolactina !este
folosita in lactatia falsa la catea!
$se utilizeaza produsul +RBCerfft comprimate
ce contin 2.3 mg bromocriptina.
=nele substante simpaticolitice , in urma actiunii vasodilatatoare produc %ipotensiune ,ele fiind
utilizate in %ipertensiune.
0UANETI#INA &%ipotensiv cu efect rapid ce dureaza 1$A ore.
CLOMI#INA &efect ce se instaleaza lent si dureaza cca 3saptamana.
METIL#O%A &efectul dureaza 3ora.
E>CITANTE CORTICALE: $se mai numesc si analeptice cardiovasculare si respiratorii
(analepsis(restaurare.
CAFEINA &derivat purinic!
$in comert exista sub forma de cafeina natriobenzoica ,fiole de 0,32,/2ml /06
de uz veterinar si fiole de 3ml /06 de uz uman!
$se regaseste in mod natural in semintele de cafea in proportie de 3$/6, in
frunzele de ceai (peste /6 ,iar prin demetilare rezulta teofilina si teo%imina!
$se absoarbe rapid , o parte de demetileaza si o alta se oxideaza!
$are urmatoarele actiuni: stimuleaza neuronii din scoarta cerebrala cand acestia
sunt deprimati !inlatura senzatia de oboseala si imbunatateste capacitatea de memorare si gandire! la
nivelul bulbului stimuleaza centrul respirator si mai putin pe cel vasomotor si vag! stimuleaza ,in
principal, ritmul respiratiilor si mai putin amplitudinea lor! stimuleaza activitatea reflexa coordonata
de maduva spinarii(dispare senzatia de oboseala musculara!
$in doze mari produce convulsii tonicoclonice!
$actiuni la nivelul inimii: in doze mici produce bradicardie, in doze mari,
ta%icardie !toate functiile inimii devin pozitive!efectul este puternic numai asupra unui cord obosit!
scuteaza diastola si creste consumul de O
/
astfel incat cafeina poate fi utilizata numai in cazul unui
cord fara leziuni!
$la nivelul vaselor cutanate , renale si coronare produce vasodilatatie ca o
compensare a vasoconstrictiei din interiorul spla%nicului!
$la nivelul vaselor cerebrale, prin actiunea directa asupra musculaturii netede
produce constrictie (efect favorabil in migrena la om! scade fluxul sangvin cerebral si presiunea
lic%idului cefalora%idian!
$la nivelul musculaturii netede a bron%iilor produce bron%odilatatie prin
relaxare!acest efect este mai puternic la teofilina decat la cafeina!
$la nivelul rinic%iului produce efect diuretic, %idruric, prin vasodilatatia pe care
o provoaca in zona medulara a rinic%iului si prin reabsorbtia tubulara pe care o provoaca!
$tensiunea arteriala nu e modificata prea mult , deoarece paralel cu ameliorarea
activitatii cardiace se produce vasodilatatie periferica! totusi cafeina remediaza tensiunea arteriala
scazand$o sub limitele normale (este indicata in colaps!
$creste lipoliza si glicogenoliza!
$stimuleaza eliberarea de adrenalina si noradrenalina!
$creste metabolismul bazal cu 32$/26!
$creste temperatura corporala cu 2./$2.0 8" .
Indicatii tera!eutice: $in stari de urgenta (iminenat de colaps vascular periferic sau soc!
$in intoxicatii cu depresoare ,in stri de oboseala ,in edeme si %idropizii.
?oze si &od de ad&inistrare: $i.m. sau s.c. (#$&l6ani&al &are ,
#(&l6ani&al &i:lociu,
#)&l6ani&al &ic de /$7ori pe zi deoarece
efectul dureaza cca 1$;ore.
$in colaps vascular se utilizaeza doze maxime inglobate in ser gluconat
izotonic , i.v.
$nu se utilizeaza in boli cardiace , stari de excitatie , pt. trezirea din narcoza!
$in intoxicatia cu cafeina apar fenomene de ta%icardie, aritmie, convulsii
tonicoclonice, colaps , oprirea cordului in sistola! antidotul :barbiturice de scurta durata.
$la om consumul excesiv poate produce palpitatii ,neliniste, insomnie,
tremuraturi ale extremitatilor.
E>CITANTE +7L+ARE:
%ENTETRA,OL &fiole de 32ml 326!
$se absoarbe si se inactiveaza rapid! efectul dureaza 72min.!
$s.c. ,i.m., per os!
$excita centrii respiratori si vasomotori!
$creste frecventa si amplitudinea miscarilor respiratorii!
$creste tensiunea arteriala!
$este cel mai puternic antagonist al narcoticelor !
$in doze mari poate produce accese epileptiforme ce duc la Jsoc
pentetrazolicK(convulsii tonice scurte urmate de o faza clonica prelungita!convulsiile sunt localizate
la nivelul trunc%iului cerebral!
$este indicat in stare de urgenta pt. trezirea din narcoza, in febra septica ,
in pneumopatii, la animalele obosite si dupa interventii c%irurgicale si obstetricale!
$doze: s.c. <=&l6ani&al &are,
$.(#.(&l6ani&al &i:lociu,
D$.<&l6ani&al &ic de /$7ori>zi.
$nu se utilizeaza in intoxicatiile cu tranc%ilizante fenotiazinice!
$nu se utilizeaza la animalele slabite.
CAMFORUL &administrat parenteral are efecte analeptice ,bron%olitice expectorante! initial,
efectul analeptic cardiorespirator seproduce pe cale reflexa prin excitarea terminatiilor senzitive de la
locul in)ectiei! ulterior are actiune directa asupra centrilor bulbari si asupra cordului! creste
amplitudinea miscarilor respiratorii si mai putin frecventa!
$efectul antifebril se datoraeza vasodilatatiei periferice!
$transmite miros carnii si laptelui!
$indicat in : oboseal , intoxicatii ,bfebra, bronsite, pneumonii, sub forma de
ulei camforat (fiole de 32ml 326 si /26!
$se face s.c. sau i.m. in doze de : )$<$&l la animalele mari!
%=&l la animalele mi)locii!
$.()&l la animalele mici de /$7 ori>zi.
%NEUMO0UAR# &are in componenta sa camfor!
$exista sub forma de emulsie in)ectabila!
$este analeptic cardiorespirator, antiseptic pulmonar, fluidifiant al
secretiilor bronsice.