Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA BUCURETI

FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI


SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR
AN: II









PLAN DE AFACERI
TonCaffe SRL












PROFESOR CURS:
PROFESOR SEMINAR:







REALIZATORI PROIECT:











BUCURETI 2010
2
1. Sinteza Planului de Afaceri ...................................................................................... 4
Istoricul firmei si activitatea curent ....................................................................... 4
Conceptul si oportunitatea afacerii ........................................................................... 4
Descrierea produselor si serviciilor ........................................................................... 4
Piaa ...................................................................................................................................... 5
Echipa manageriala ......................................................................................................... 6
2. Descrierea Afacerii ...................................................................................................... 6
Misiunea, scopurile si obiectivele afacerii .............................................................. 6
Descrierea afacerii ........................................................................................................... 6
Descrierea produselor si serviciilor ........................................................................... 6
Tehnologia actuala si poziionarea produsului pe piaa ................................... 7
Dezvoltarea ulterioara ................................................................................................... 7
Planul de producie ......................................................................................................... 7
Asigurarea calitii........................................................................................................... 8
Localizarea afacerii .......................................................................................................... 8
Descrierea mediului in care va opera afacerea ................................................... 9
3. Planul de Marketing .................................................................................................... 9
Descrierea Pieei .............................................................................................................. 9
Date generale asupra pieei din Europa si din Romnia .............................. 9
Descrierea Industriei ................................................................................................ 10
Piaa cafenelelor din Romnia .............................................................................. 10
Profilul consumatorului roman de cafea ........................................................... 11
Profilul clientului de cafenea ................................................................................. 11
Furnizori si distribuitori de cafea ......................................................................... 12
Segmentul inta .............................................................................................................. 13
Concurenta ....................................................................................................................... 13
Turabo Cafe.................................................................................................................. 14
Starbucks ...................................................................................................................... 14
Cafepedia ...................................................................................................................... 15
Franciza Costa Coffee .............................................................................................. 15
Bourbon Cocktails & Coffee ................................................................................... 15
Franciza Testa Rossa ................................................................................................ 16
Franciza Pascucci ....................................................................................................... 16
Franciza Cup&Cino .................................................................................................... 16
Franciza Gloria Jeans Coffees .............................................................................. 16
Cafenele cu specific .................................................................................................. 17
Cafenele deschise de productorii de cafea .................................................... 17
Cafenele care au ieit de pe piaa ....................................................................... 17
Obiectivele de marketing si definirea strategiei ................................................ 18
Analiza SWOT .................................................................................................................. 18
Politica de produs .......................................................................................................... 19
Politica de pre ................................................................................................................ 19
Politica de distribuie .................................................................................................... 19
Politica de promovare .................................................................................................. 20
Previzionarea vnzrilor .............................................................................................. 20
4. Planul operaional ...................................................................................................... 20
Personalul ......................................................................................................................... 22
3
Protecia mpotriva riscurilor ..................................................................................... 22
5. Management si organizarea afacerii .................................................................. 23
Organizarea afacerii ...................................................................................................... 23
Politica de management a resurselor umane ..................................................... 23
Directorii ............................................................................................................................ 23
Corpul consilierilor ......................................................................................................... 23
6. Planul financiar ........................................................................................................... 24
Cheltuieli lunare ............................................................................................................. 24
Cifra de afaceri ............................................................................................................... 25
Fond iniial necesar ....................................................................................................... 25
Profit lunar ........................................................................................................................ 25


4

1. Sinteza Planului de Afaceri
Istoricul firmei si activitatea curent
Societatea comerciala TONCAFFE.SRL si-a nceput activitatea n anul 2008 cu un capital
social de 2100 RON (echivalentul a 500 EUR)
n prezent, capitalul social subscris si vrsat de 1000 RON, echivalentul a .238.095 EUR, este
mprit n 2 pri sociale cu valoarea de 500 RON fiecare. Din totalul capitalului social, 1500
RON reprezint aport n natura, iar diferena de 600 RON aport n numerar.
Obiectiv pe termen lung
- Crearea unui lan de cafenele extins in Bucureti si in alte orae ale tarii
Obiective pe termen mediu si scurt
- Crearea unei afaceri profitabile
- Recuperarea invenstitiilor fcute intr-un orizont de timp de maxim 2 ani
Conceptul si oportunitatea afacerii
Piaa cafenelelor din Bucureti are in continuare un imens potenial, in condiiile in care
numrul actual de cafenele si baruri este insuficient pentru populaia existenta (o cafenea la
7.000 de bucureteni). In Bucureti exista o varietate mare de cafenele, de la cele de renume
internaional, pana la cafenele romaneti cu un renume mai mult sau mai puin cunoscut.
Majoritatea cafenelelor practica preturi destul de ridicate, chiar si cele orientate ctre
segmentul mediu. Marja aplicata este considerabil mai mare pentru o cafenea premium.
Societatea urmrete deschiderea unei cafenele care sa ofere produse si servicii de calitate la
preturi medii, reuind sa-si creeze astfel o clientela stabila care va recomanda cafeneaua si
altor clieni.
Descrierea produselor si serviciilor
Oferta cafenelei este centrata pe cafea: de la cafele clasice (espresso, cappuccino, cafe latte,
marocchino, etc), pana la cocktailuri originale, precum Confort Coffee, Frozen Irish Coffee,
Hot Dylan, Scrump Coffee, Boston Carribean Coffee etc. Oferta este completata de un meniu
cuprinztor de ceaiuri aromate calde si reci, de buturi alcoolice si non-alcoolice. Nu in
ultimul rnd, alturi de o ceaca de cafea, clienii cafenelei pot degusta produse de patiserie,
prjituri, sandwich-uri sau ngheata.
Se va lucra in mod exclusiv cu anumii furnizori de cafea, buturi, ngheata, astfel inct sa se
asigure un nalt standard de calitate. Produsele de patiserie, prjiturile si sandwich-urile vor fi
procurate de la un laborator de prjituri binecunoscut din Bucureti si de la un magazin
specializat in prepararea de sandwich-uri.
Pe lng aceste produse, cafeneaua va oferi acces gratuit la internet wireless si la anumite
ziare si reviste mondene. In plus, in timpul sptmnii, cafeneaua va organiza seri tematice
(karaoke, muzica live, etc.). Spaiul cafenelei va putea fi nchiriat pentru petreceri private,
parial sau in ntregime.
5
Piaa
Romnia este in momentul de fata afectata de criza economica financiara, observndu-se o
scdere a pieei anumitor produse. Previziunile privind evoluia economiei romaneti sunt in
continuare incerte, chiar contradictorii. Daca unii specialiti considera ca economia Romniei
va avea o cretere semnificativ redusa in 2009 fata de 2008, alii sunt convini ca evoluia
Romniei in 2009 va fi negativa.
Condiiile economice actuale, incertitudinea locului de munca, precum si ngreunarea
accesului la creditare vor duce la o scdere a consumului, romanii orientndu-se in aceasta
perioada ctre cheltuielile de baza.
Totui, comparativ cu alte industrii, industria Horeca a fost mai puin afectata in ultima
perioada, romanii prefernd in continuare socializarea in afara casei ca metoda de relaxare si
ieire din stresul zilnic. Consumul alimentelor si al buturilor, acas sau in afara casei, este
previzionat sa fie mai puin afectat de turbulenele economice si in perioada urmtoare.
In plus, in Bucureti, numrul de
cafenele si baruri este in continuare
redus comparativ cu media europeana si
cu numrul de consumatori. In prezent,
Capitala deine mai puin de 500 de
cafenele, ceea ce presupune o cafenea la
7000 de bucureteni, in condiiile in care
in Praga sunt peste 1000 de locaii, iar in
Paris si Londra numrul lor depaete
3000. Acest lucru denota o piaa cu
potenial, capabila sa absoarb noi
concureni.
Piaa de cafenele din Bucureti este
fragmentata intre lanuri mari de cafenele, care respecta invariabil acelai ablon in toate
locaiile, si cafenele mici, mai mult sau mai puin specializate pe o anumita tema. Cafenelele
de renume internaional intrate pe piaa in sistem de franciza se adreseaz in principal
segmentului premium, avnd preturi foarte ridicate. Nici cafenelele celelalte nu practica
preturi foarte mici, preul mediu pentru o cafea fiind de minimum 4 lei.
Consumul prin cafenele a crescut in ultima perioada, mpreuna cu o scdere a timpului
petrecut la masa, dup modelul occidental. Romanii au nceput sa ias mai mult in ora, sa
socializeze intr-un bar, restaurant sau cafenea. Clientul obinuit al unei cafenele are vrsta
cuprinsa intre 18 si 45 de ani, este educat si apreciaz produsele si serviciile de calitate. In
funcie de locaia cafenelei, oamenii de afaceri pot reprezenta intre 50% si 70% din clieni.
Criza economica actuala va duce cel mai probabil la o scdere a valorii notei de plata cu 10%-
15% si mai puin a numrului de clieni. Focusul unitatilor de profil va fi atragerea si mai ales
pstrarea clienilor existeni prin produse si servicii de calitate oferite intr-o atmosfera plcuta
care sa ii fac sa uite de stresul cotidian.



6
Echipa manageriala

Conducerea cafenelei este asigurat de Directorul General Ciurea Felicia-Martha si de
Responsabilul de Cafenea Cretu Denisa Gabriela.
Responsabilul de cafenea este o persoan dinamic, flexibil i cu o experien bogat in acest
domeniu, acumulat n 5 ani de activitate. El va fi responsabil de conducerea operaionala a
cafenelei avnd in subordine toi angajaii.
.
2. Descrierea Afacerii
Misiunea, scopurile si obiectivele afacerii
Telul cafenelei este de a oferi un meniu special de cafea, ceai si ciocolata de cea mai buna
calitate intr-o atmosfera vesela si relaxanta.
Obiective:
Deschiderea unei cafenele de succes, avnd ca segment tineri bucureteni din clasa de
mijloc
Adaptarea permanenta la mediul de afaceri din Bucureti prin oferirea de noi produse
si modaliti de petrecere a timpului liber
Un numr minim de 100 de clieni / zi in primul an de afaceri
Dezvoltarea unei relaii de ncredere cu clienii, astfel nct promovarea cafenelei sa se
realizeze in primul rnd prin recomandri
Descrierea afacerii
Societatea Comerciala TONCAFFE. SRL, persoana juridica romana, a fost nfiinata pe data
de 23. 03. 2008, avnd ca obiect principal de activitate vnzarea de buturi, cu consumarea n
local, cu sau fr program distractiv (CAEN 554). Societatea este nregistrata la Registrul
Comerului sub nr. 283597 si ii are sediul in Bucureti.
In prezent, capitalul social al firmei este de 6300 lei, fiind compus din 3 pari sociale cu
valoare unitara de 2100 lei.
Descrierea produselor si serviciilor
Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai, buturi alcoolice si rcoritoare, produse de
patiserie, prjituri si ngheata, clienii principali fiind tineri cu vrsta cuprinsa intre 20 si 35
de ani din clasa de mijloc din Bucureti.
Pe lng aceste produse, cafeneaua va organiza si
seri tematice (karaoke, muzica live, etc.). De
asemenea, se va oferi acces gratuit la internet
wireless si la o serie de ziare si reviste mondene.
Conform studiilor realizate, interesul principal al
segmentului nostru inta este axat pe calitatea
produselor si a servirii, in concordanta cu o
atmosfera plcuta si cu preturi moderate.
7
Consideram ca putem oferi produse la un pre mediu fr a sacrifica astfel calitatea acestora
sau calitatea servirii.
Tehnologia actuala si poziionarea produsului pe piaa
Aparatura necesara (pentru prepararea produselor pe baza de cafea, ceai si ciocolata si pentru
pstrarea buturilor si a produselor de patiserie) va fi obinuta direct de la furnizori, pe baza
unui contract gratuit de comodat.
In felul acesta, firma va deine aparatura moderna, fr costuri suplimentare. In plus,
furnizorii de cafea vor asigura si training-ul salariailor privind utilizarea aparatelor dar si
modalitatea de servire a produselor.
Dezvoltarea ulterioara
Managementul societii este contient de evoluia rapid a tendinelor si nevoilor
segmentului sau inta. Studiile periodice de piaa si analiza concurentei vor ajuta firma sa
anticipeze dorinele clienilor si si sa lanseze produse si servicii noi, astfel nct sa rmn in
topul preferinelor acestora.
In funcie de sugestiile clienilor se vor lansa noi produse pe baza de cafea sau cocktailuri, se
vor organiza concursuri pentru clieni (ex. propunerea / crearea unui produs nou), se vor oferi
produse deschise clientul i creaz propria butura prin comandarea dintr-un set de
ingrediente, etc. Serile tematice vor fi de asemenea adaptate in funcie de popularitatea
observata si de sugestiile clienilor.
In funcie de rezultatele primei cafenele si de evoluia pieei, managementul dorete
deschiderea unor noi locaii att in Bucureti, cat si in alte orae ale tarii, sub acelai nume,
pentru a crea un lan de cafenele. Se are in vedere si posibilitatea fracizarii know-how-ului
pentru dezvoltarea lanului de cafenele.
Planul de producie
Cafeneaua va ncheia contracte cu urmtorii furnizori:
Cafea: Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl), Strauss Romnia (Doncafe si
Lavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle Romnia (Nescafe),
Pro Brands Distribution (Illy);
Buturi rcoritoare: Coca Cola Hellenic, American Pepsi;
Bere: Heineken Romnia, Ursus Breweries, InBev Romnia, United Romanian
Breweries Bereprod;
Produse de patiserie si prjituri: laboratorul de cofetrie S.C. Mona S.A.;
Sandwich-uri: Snack-Attack, Toscana;
ngheata: Betty Ice, Delta.

Managementul prefer parteneriatul cu furnizorii in locul aprovizionrii din magazine gen
Metro sau Selgross datorita economiei de timp (furnizorii vor aduce marfa direct la punctul de
lucru) dar si datorita faptului ca astfel cafeneaua va beneficia in mod gratuit de aparate si
materiale promoionale.
8
Aprovizionarea se va realiza o data la 2 sptmni in cazul buturilor si a ngheatei si o zilnic
in cazul produselor de patiserie, prjituri si sandwichuri. In acest fel nu va fi necesar un spaiu
mare de depozitare. Buturile, cafeaua si ceaiul vor fi depozitate la punctul de lucru intr-o
camera special amenajata.
Seful de cafenea va fi responsabil de gestiunea stocurilor.
Asigurarea calitii
Societatea este contienta ca pentru a crea o relaie de lunga durata cu clienii si, calitatea
produselor si a serviciilor este un punct critic.
Pentru a asigura calitatea produselor finale, compania se bazeaz pe calitatea input-urilor si a
proceselor. Astfel, furnizorii companiei sunt recunoscui pe plan naional (si chiar
internaional) pentru calitatea produselor oferite. Procesul de preparare al produselor pe baza
de cafea si ceai si al cocktailurilor va respecta ntocmai parametrii stabilii, pentru a obine
calitate maxima.
Astfel, cafeneaua va respecta cu strictee standardele de calitate, cernd aceeai atitudine si
din partea furnizorilor si colaboratorilor si.
De asemenea, societatea va permite o comunicare directa cu clienii, prin intermediul unei
cutii de sugestii / reclamaii existente in cafenea dar si prin publicarea numrului de telefon al
responsabilului de cafenea intr-un loc vizibil. Cutia de sugestii/reclamaii va fi consultata in
mod periodic, nemulumirile si sugestiile clienilor fiind atent analizate si soluionate.
Localizarea afacerii
Managementul este contient ca locaia unei cafenele este la fel de importanta ca si calitatea
produselor si a servirii. Astfel, cafeneaua dispune de un vad comercial deosebit, fiind
amplasat la adresa Str. Lipscani. Nr. 20. Accesul la amplasament se poate face uor cu
mijloacele de transport in comun, existnd insa si posibilitatea de a parca in apropiere.
Reprezentnd un amnunt critic in acest tip de afacere, s-a acordat maxima atenie alegerii
locaiei optime.

9
Descrierea mediului in care va opera afacerea
Piaa de larg consum a fost mai puin afectata de turbulentele economice din ultima perioada,
comparativ cu alte piee. In plus, capitala in sine a fost mai puin afectata de criza financiara
fata de alte orae ale tarii.
Este posibil ca in situaia economica actuala sa existe o tendina de scdere a consumului prin
canalele Horeca (ca frecventa si cantitate). Totui, nota de plata dintr-o cafenea nu este foarte
ridicata, ceea ce transforma ieitul la o cafenea intr-un mod de recreare puin costisitor pentru
consumatori. Provocarea va fi atragerea de clieni si mai ales fidelizarea acestora prin oferirea
de produse de calitate la preturi rezonabile si prin
Numrul de cafenele este in continuare redus in Bucureti, specificul afacerii permind
exploatarea unor nise. Piaa cafenelelor este in continuare permisibil, permind accesul facil
al concurenilor pe piaa, dar si uor de imitat,
Afacerea nu este supusa vreunei influente majore din punct de vedere politic, macroeconomic
sau juridic. Ceea ce conteaz cel mai mult sunt abilitatule managementului de a anticipa si
percepe tendinele pieei, de a satisface dorinele clienilor si de a-i fideliza.

3. Planul de Marketing
Descrierea Pieei
Date generale asupra pieei din Europa si din Romnia
Economia Uniunii Europene este estimata sa scad cu 2% in 2009 pe fondul crizei economice
financiare care a cuprins ntreaga lume. PIB-ul Europei de Est se va contracta cu aproximativ
6%, aceasta zona fiind considerata mai vulnerabila in
fata in fata turbulentelor financiare prezente.
In primele 3 semestre ale anului 2008, economia
Romniei a nregistrat cea mai mare cretere din
Uniunea Europeana, si anume 8,9%. ncepnd cu
trimestrul al patrulea, economia a intrat insa pe o panta
descendenta, PIB-ul avnd o cretere de doar 2,9%
comparativ cu aceeai perioada din 2007.
Creterea economica a Romniei in 2009 va fi
semnificativ mai mica fata de 2008, unii specialiti
considernd ca ar putea fi chiar negativa in contextul
scderii exporturilor, nspririi condiiilor de creditare
pentru firme si gospodarii si al perspectivelor privind
declinul consumului si investiiilor.
La 1 ianuarie 2008 populaia Romniei era de 21,5
milioane de locuitori, din care 55% locuiete in mediul
urban, potrivit datelor publicate de Institutul Naional
de Statistica. Din totalul locuitorilor, 48,8% sunt
barbati. Populaia tnra (0-14 ani) reprezenta 15,2%
din totalul populaiei, populaia adulta 70,41%, iar cea
vrstnica (65 ani si peste) 14,9%;

10
Descrierea Industriei
Segmentul Horeca a fost cel mai dinamic sector de consum in Romnia, avnd o cretere de
peste 70% in ultimii 6 ani. Numrul persoanelor care prefera sa ias in ora a fost din ce in ce
mai mare in ultimii ani. Romanii au nceput sa aib o viata sociala mai activa, prefernd sa se
intalneasca cu prietenii in afara casei, insa a crescut si numrul ntlnirilor de afaceri care s-au
mutat din birouri in cafenele si restaurante.
Peste 34.000 de restaurante si baruri erau prezente la nceputul lui 2009 pe piaa din Romnia,
estimata la 2,5 miliarde de euro, in cretere cu 12% fata de aceeai perioada a anului trecut,
potrivit Oficiului Naional al Registrului Comerului.
La nivel naional sunt nregistrate in prezent 21.333 de baruri si 12.900 de restaurante,
capitala fiind lider de piaa cu o cota de 10,4% (peste 1.000 de baruri si aproape 2.450 de
restaurante). Printre judeele cu cele mai multe unitati de profil se pot numra si Constanta,
Timi, Cluj si Iai care, mpreuna cu Bucureti, dein 30% din numrul total de restaurante si
baruri. Pe ultimele locuri sunt judeele Giurgiu (doar 230 de restaurante si cafenele), Ialomia
si Covasna (fiecare cu puin peste 300 de unitati de profil).
In aceasta perioada nesigura economic, piaa Horeca a simit mai puin turbulentele financiare
comparativ cu alte domenii.
Piaa cafenelelor din Romnia
Cafeneaua este considerata de muli cel mai profitabil business din industria Horeca, datorita
marjelor de profit mari. Aceasta piaa este caracterizata de un trend ascendent, avnd chiar si
in condiiile actuale potenial cu o abordare corecta.
Numrul de cafenele este in continuare sczut comparativ cu alte tari europene. Media
europeana indica o cafenea la 2.000 de locuitori, in timp ce in Bucureti este o cafenea la
7.000 de locuitori. Capitala numra in prezent mai puin de 500 de cafenele, in condiiile in
care in Praga numrul lor depaseste 1.000, iar in alte capitale europene precum Parisul sau
Londra exista peste 3.000 de astfel de locaii.
In ultima perioada numrul cafenelelor a crescut foarte mult, att in Bucureti, cat si in oraele
de provincie. Au aprut branduri noi de cafea si lanuri de cafenele care s-au extins la nivel
local sau naional, individual sau prin franciza. Numrul cafenelelor a crescut datorita cererii
vizibile, dar si datorita creterii numrului de spatii comerciale de tip mall, a spatiilor de
birouri etc. Cafenelele stradale cresc mai ncet datorita lipsei de spatii cu vad si a nivelului
chiriilor.
Astfel, in 2008, in Bucureti se nregistra un consum de 450 de ceti de cafea pe zi. Ca si
trend al clienilor, in cursul saptamanii fluxul de clieni este mai ridicat dimineaa - oameni de
afaceri care isi ncep ziua cu o cafea la pachet, la prnz pentru pauzele de masa si seara cnd
clienii ies cu prietenii. Bineneles in weekend numrul de clieni este considerabil mai mare.
Preturile practicate in cafenele sunt destul de ridicate, astfel incat majoritatea consumatorilor
nu isi permit sa ias in ora in mod frecvent. Acest lucru inhiba intr-o oarecare msura
creterea consumului. Daca in Italia un espresso costa intre 0,80 - 1,20 euro, in Germania 1,2
- 1,8 euro, in Frana 1,2 - 2,00 euro, in Romnia, un espresso costa intre 1,1 si 1,7 euro.
Preul este aliniat la Europa dar puterea de cumprare este mult mai mica. O cafenea in Italia
vinde 3-6 kg/zi, produsul cel mai vndut fiind cafeaua. In Romnia, locaiile cu mai mult de 1
kg / zi sunt foarte rare si in majoritatea cafenelelor, cel mai vndute produse sunt, paradoxal,
apa sau berea.
11
Legea privind fumatul in locurile publice nchise, intrata in vigoare de la 1 ianuarie, a dus la
creterea numrului de locaii exclusiv destinate fumtorilor si nu a diminuat consumul de
tutun aa cum estimau autoritile. In urma modificrilor fcute la aceasta lege, de la 1
ianuarie fumatul este permis in locaii publice doar in jumtate din suprafaa utila si doar daca
aceasta este izolata complet de restul spaiului public.
Patronii restaurantelor sau cafenelelor cu suprafee sub 100 de metri ptrai pot opta daca
localul este destinat fumtorilor sau nefumtorilor. In cele mai multe cazuri se opteaz ca
locaia sa fie dedicata fumtorilor, avnd in vedere ca majoritatea celor care ies sa consume
cafeaua in ora sunt fumtori. O interzicere a fumatului ar putea diminua afacerea unui
restaurant sau cafenea cu pana la 30%.
Profilul consumatorului roman de cafea
Conform ultimelor statistici realizate de Organizaia Internaionala a Cafelei consumul mediu
anual de cafea in Romnia este de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, jumtate din media
europeana, unde consumul de cafea este de aproximativ 5 kg pe cap de locuitor.
Consumatorul tipic de cafea pentru Romnia este in 60% din cazuri femeie, in majoritate
intelectuala, realizeaz venituri de la mediu in sus, bea o ceaca de cafea dimineaa si,
eventual, una dup-amiaza si o prefera amara.
Procentul romanilor care cumpra cafea de mai mult de doua ori pe saptamana a crescut in
ultimii ani, dar nu intr-un ritm considerabil. La fel a crescut si cantitatea de cafea consumata
zilnic. Romanii au nceput sa bea mai mult de o ceaca de cafea pe zi, cum erau obinuii din
trecut, insa tot sunt in urma celorlali ceteni ai Europei.
In 80% din ocaziile de consum, cafeaua este preparata in casa, de preferabil la ibric.
Cafenelele, restaurantele sau fast-food-urile au o pondere de doar 10% din ocaziile de
consum, la fel ca automatele de cafea. Butul cafelei face parte dintr-un ritual zilnic, care
prevede de cele mai multe ori ca aceasta butura sa fie consumata dimineaa, nainte de a
pleca la serviciu.
Profilul clientului de cafenea
Potrivit proprietarilor de cafenele, clienii obinuii sunt
persoane cu vrsta intre 18 si 40 de ani, educai, care
apreciaz produse si servicii de calitate. Oamenii de afaceri
reprezint 50% din clienii cafenelelor. Procentajul ajunge
chiar la 70%, in cazul anumitor cafenele care sunt localizate
in apropierea centrelor de afaceri. In cazul acestora, fluxul
clienilor este cel mai ridicat dimineaa devreme sau seara
trziu.
Consumul de cafea in cafenele a crescut in Romnia
considerabil in ultimii ani, mpreuna cu o cretere
semnificativa a numrului de clieni. Aceste creteri au fost
acompaniate de o scdere a timpului petrecut la masa, dup
modelul occidental. Totui, suntem in continuare mult in
spatele vecinilor europeni.
Spre deosebire de Romnia, alte piee din Europa sunt chiar dominate de canalul HoReCa. De
exemplu, in Belgia, 58% din piaa cafelei este reprezentata de cafenele, restaurante si fast-
food-uri.
12
Criza economica nu a afectat in acest moment foarte puternic piaa cafenelelor. Faptul ca
aceasta afacere se adreseaz in primul rnd segmentului middle-upper class face ca piaa de
cafenele sa fie mai protejata de efectele crizei economice in comparaie cu alte piee. In plus,
nevoia de relaxare, de detaare de problemele zilnice face din cafenea o locaie perfecta
pentru o clasa socio-economica din ce in ce mai stresata.
Schimbrile cele mai probabile datorate crizei se vor vedea in notele de plata ale cafenelelor,
care vor scdea cu 10% 15%, chiar daca numrul clienilor va ramane aproximativ acelai.
Provocarea va fi de a atrage clieni noi si de a-i pstra pe cei existeni, convingndu-i in
acelai timp sa consume printr-o varietate de produse noi si printr-un serviciu de calitate.
Furnizori si distribuitori de cafea
Pe piaa din Romnia activeaz aproximativ 10
productori si importatori importani de cafea.
Dintre acetia, Strauss Romnia, Kraft Foods
Romnia, Supreme Imex, Nestl, Alca Co si
Panfoods dein mpreuna aproximativ 90% din
piaa locala oficiala a cafelei. Strauss Romnia
este lider de piaa, cu o cota totala de aproximativ
50% din piaa, urmata de Kraft Foods, cu aproape
25% din piaa si Tchibo Romnia, filiala a
grupului german Tchibo, cu o cota de piaa de
10%.
In timp ce companiile multinaionale se orienteaz ctre dezvoltarea segmentului premium,
productorul roman Cafea Fortuna se orienteaz ctre vnzrile de cafea vrac, fiind lider de
piaa pe acest segment care la rndul lui reprezint aproximativ 50% din volumul pieei de
cafea la nivelul anului 2008.
Top 5 productori de cafea mcinata si brand-urile din portofoliu
Strauss Romnia, are in portofoliu brandul Doncafe
Kraft Foods, companie care deine brandurile Jacobs si Nova Brasilia
Tchibo Romnia, compania germana care deine brandul Tchibo
Cafea Fortuna, singura companie romneasca de pe piaa
Lavazza - compania italiana isi distribuie cafeaua in Romnia in parteneriat cu Strauss
Printre furnizorii de cafea cu care firma colaboreaz enumerm:
Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl);
Divizia HoReCa din cadrul Strauss Romnia (Doncafe si Lavazza);
Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose);
Nestle Romnia (Nescafe);
Pro Brands Distribution (Illy).
13

Segmentul inta
Piaa romneasca a cafenelelor tinde sa transforme consumatorul intr-un client tot mai
pretenios. Gusturile si preferinele romanilor au evoluat att din perspectiva produselor pe
baza de cafea consumate, cat si din perspectiva aprecierii serviciului primit si a locaiei
frecventate. Consumatorii au nceput sa fie mai selectivi, sa treac de la cafeaua la filtru si
cappuccino la plic ctre preparate pregatire profesionist, sa recunoasc o cafea buna si chiar sa
dezvolte preferine pentru un anumit brand. Designul interior si serviciile conexe au nceput
sa conteze de asemenea in alegerea unei cafenele.
Clienii Cafenelei S.C. TONCAFFE. SRL sunt locuitori ai Bucurestiului, fac parte din
categoria middle class, cu vrsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani, sunt educai, le place sa
socializeze si apreciaz un serviciu de calitate. Dintre acetia, 80% sunt fumtori.
Cel mai mare trafic de clieni se va nregistra in weekend. In cursul saptamanii cele mai mare
vnzri se vor realiza intre orele 17 24, insa vor exista foarte muli clieni care isi vor
cumpra cafea la primele ore ale dimineii. Cafeneaua nu va fi doar un mod de relaxare dup
serviciu, ci si un loc de unde se poate procura cafeaua de dimineaa sau unde se poate servi
prnzul in pauza de masa.
In ultima perioada preferinele clienilor de cafenele se ndreapt ctre specialitile de cafea
pe baza de espresso, cum ar fi espresso con panna (espresso cu un vrf de spuma de lapte),
latte machiatto (espresso cu lapte si spuma de lapte), triestino (espresso dublu cu spuma de
lapte), cafe con panna (espresso lung cu frica), dar si affogato cafe (espresso cu ngheata),
ciocolata italiana sau trieste moca (ciocolata, espresso, lapte si frica). Un alt semn al rafinrii
gustului consumatorului roman este si creterea cererii pentru cafelele aromate.7
Cafeneaua va oferi o gama larga de produse pe baza de cafea, astfel incat sa poat satisface
gusturile cat mai pretenioase ale clienilor si.
Concurenta
Piaa cafenelelor din Romnia este impartita intre lanuri naionale si internaionale mari,
orientate ctre segmentul premium, si cafenele mici, mai mult sau mai puin personalizate,
centrate in majoritatea cazurilor pe clasa medie.
O clasificare a tipurilor cafenelelor din Bucureti ar include:
cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cteva preparate culinare si, deseori,
concerte sau alte evenimente): Turabo Cafe, Cremcaffe sau ViaCafe;
cafenele self-service (cu autoservire) - Coffeeright (din locaiile Gregory's);
cafenele bancare - BT Cafe;
cafenele din cldiri de birouri - City Cafe;
cafenele din centre comerciale - Gloria Jean's Coffees (si cu autoservire);
cafenele din hoteluri - Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel Bucureti)
cafenele din benzinarii - Vienna Cafe (din staiile OMV).
Locaiile cele mai agreate de proprietarii de cafenele din Bucureti sunt urmtoarele:
14
Lipscani - Universitate : Arcade Cafe; Coffee Right; Cream Cafe; Turabo Cafe; Jos
Plria; Coyote Cafe; Cafeneaua Actorilor; Living Room; Cafe Deko; Cooffe Grind;
Studio Cafe; Market 8
Cimigiu: Caff Latte; Planter's Cafe; Salzburg; Pardon Cafe; Your Cafe
Piaa Romana: BCR Cafe; Turabo Cafe; El Cafe de mi finca; Coffee Right; Centro
Cafe; Episcopiei; Turabo Cafe; Molinari
Dorobani: BT Cafe; BRD Caf; Belle Epoque; Rendez Vous; Centro Cafe; High
Heels; Mon Chery; Noblesse Cafe;Rouge Cafe
Alba Iulia Unirea: Via Cafe; Coffee Right; Arcade; Caffpedia; Asimo
Turabo Cafe
Turabo Cafe este in prezent lider de piaa, fiind prima
cafenea romneasca al crei concept a fost francizat. Cu
o cifra de afaceri de aproximativ 15 milioane EUR in
2008 si o reea de 40 de unitati, Turabo Cafe
previzioneaz pentru 2009 deschiderea a inca 20 de
cafenele, dintre care 5 in afara tarii. Conform oficialilor
Turabo o cafenea aduce venituri anuale intre 200.000 de
euro si 800.000 de euro, in funcie de zona in care este
amplasata sau de locurile de care dispune.



Starbucks
Starbucks a intrat pe piaa din Romnia in 2007 ca
rezultat al unui joint-venture dintre Starbucks
Coffee Company si partenerul sau european
Marinopoulos Holding. Aceasta a fost prima
cafenea din Europa Centrala si de Est. Marele
avantaj al acestei cafenele este renumele care a
devenit cunoscut in Romnia nainte chiar de a fi
deschisa cafeneaua propriu-zisa.
In prezent, compania opereaz sase cafenele in
Romnia, dintre care cinci in Bucureti (Plaza
Romnia, Bucureti Mall, Bneasa Shopping City,
Liberty Center, America House Center) si una in Cluj-Napoca (Iulius Mall). Pentru 2009
Starbucks intenioneaz sa-si extind operaiunile si sa deschid mai multe cafenele.
De altfel, reeaua americana anunat deschiderea un nou segment de business, destinat
exclusiv proiectelor din mediul online, Digital Venture. Decizia de a investi in tehnologia
digitala face parte din strategia anticriz a companiei.
15



Cafepedia
Compania Trotter Restaurant deine brandul de cafenele
Cafepedia si lanul de restaurante romaneti La Mama.
Prima cafenea s-a lansat in 2005 la parterul restaurantului La
Mama din Piaa Alba Iulia. In prezent exista 4 cafenele, dintre
care 3 in Bucureti si una in Mamaia.


Franciza Costa Coffee
Franciza Costa Coffee a fost preluata n Romnia pe o
perioada de 15 ani de compania Coffee Management cu
intenia de a deschide 60 de cafenele n Romnia pentru
urmtorii sase ani, cu o medie de 10 locaii anual. n prezent,
sub acest brand funcioneaz sase cafenele, 2009 urmnd sa
aduc inca 10 12 unitati. Toate vor fi operate direct, Coffee
Management excluznd n acest moment subfrancizarea.
Anul trecut, Costa Coffee a derulat afaceri de aproximativ un
milion de euro, iar pentru anul 2009 estimeaz trei milioane de euro. Exceptnd cafenelele din
Otopeni, Costa are n medie 200-250 de clieni zilnic. Aproximativ un sfert din acetia sunt
clieni fideli. Conform oficialilor, in prezent segmentul take-away reprezint 25%-30% din
vnzrile Costa din Romnia.
Bourbon Cocktails & Coffee


Lanul de cafenele Bourbon Cocktails & Coffee deine in
prezent 13 locaii in cinci orae din Romnia, att in sistem
propriu de administrare, cat si in sistem de franciza. Reeaua
urmeaz a fi dezvoltata in continuare, ajungnd la 22 de locaii
pana la sfritul anului 2009.
Grupul de firme Bourbon a realizat anul trecut o cifra de afaceri
de 4 milioane EUR, estimnd o cretere de 40% fata pentru
2009.


16
Franciza Testa Rossa
Prima cafenea Testa Rossa a fost deschisa in incinta
centrului comercial Liberty Center din Bucureti de ctre
compania Italian Coffee Concept printr-un contract de
franciza semnat cu grupul Wedl. Investiia necesara s-a
ridicat la 250.000 EUR, compania avnd intenia de a
deschide inca 3 cafenele in 2009 in urma unei investiii
de 700.000 750.000 EUR. Din 2010, compania
intenioneaz sa extind lanul de cafenele si in alte orae
din tara, ajungnd in 2011-2012 la o reea de 10 cafenele.


Franciza Pascucci
Prima cafenea Pascucci a fost deschisa in noiembrie
2008 in zona Dorobani de ctre compania Velvet
Cafe care deine master-franciza brandului din Italia.
Investiia s-a ridicat la suma de 600.000 EUR pentru o
suprafaa de 250 mp. Velvet Cafe intenioneaz sa
deschid 12 locaii Pascucci pana in 2011 in urma
unei investiii estimate de 3 milioane EUR pe an.
Pentru extinderea reelei, compania vizeaz att
spatiile comerciale cat si locaiile stradale.
Franciza Cup&Cino
Lanul de cafenele Cup&Cino a fost adus in Romnia
de grupul RTC prin contract de franciza. Oficialii
RTC previzioneaz o triplare a numrului de locaii in
2009 deschiznd 8 cafenele noi in Bucureti si in
oraele mari ale tarii. Investiia medie este de 2.000
EUR / mp. Pentru 2009 vnzrile sunt estimate la
aproximativ 1.5 mil. EUR si 500 600 de vizitatori pe
zi.
Franciza Gloria Jeans Coffees
Compania Gourmet Products Servicii deine
master-franciza Gloria Jean's Coffees, lan
internaional, originar din SUA, deinut in prezent
de o companie australiana. In Romnia au fost
deschise, ncepnd din ianuarie 2005, sase cafenele
sub acest brand, dintre care 5 amplasate in centre
comerciale de tip mall - unul in Timioara si restul
in Bucureti.

17

Cafenele cu specific
Exista cafenele care se orienteaz ctre o anumita tema dincolo de ideea simpla a savurrii
unei ceti de cafea pentru a se diferenia de concurenta. Astfel, se observa cafenele care
promoveaz specificul unei tari (cafenea egipteana, indiana, etc.) sau chiar o activitate (cititul,
arta, make-up, achiziionarea de haine, etc.). Specificul ales va fi un criteriu de selecie a
clientelei, devenind un puternic instrument de marketing.
Cafenele cu specificul unei tari: Valea regilor, Krishna Cafe
Cafenele cu specificul unei activitati: Carturesti cititul, Dada achiziionarea de haine,
H2O articole sport, Studio Cafe studio foto si make-up.
Cafenele deschise de productorii de cafea
Pentru o mai buna reprezentare, productorii de cafea Strauss Romnia si Kraft Foods si-au
deschis si ei propriile cafenele.
Kraft Foods
Kraft a deschis doua cafenele Jacobs in centrele comerciale Bucureti Mall si Plaza Romnia
cu o capacitate de 206 si respectiv 118 locuri. Aceste locaii vor fi operate in parteneriat cu
diveri investitori, cu o participare solida din partea Kraft Foods.
Strauss Romnia
Strauss Romnia a deschis in 2007 prima cafenea Doncafe
Brasserie & Expresso Bar in parteneriat cu un operator de cafenele
si restaurante. Planurile companiei israeliene vizeaz extinderea
Doncafe Brasserie & Espresso Bar in trei locaii noi, pe termen
scurt.
Tchibo
Tchibo si-ar putea face de asemenea intrarea pe
segmentul cafenelelor. In luna martie 2008,
productorul german a anunat ca isi va concentra
strategia de extindere in HoReCa in Europa de
Est, inclusiv Romnia. Planurile sale nu s-au
concretizat pana in prezent.
Cafenele care au ieit de pe piaa
Romaqua Group, mbuteliatorul apei minerale
Borsec, a decis sa nchid cafeneaua Metropolitan
din Bucureti inaugurata in iunie 2008 in urma unei investiii de 80.000 EUR.
Nestle a ieit de pe piaa cafenelelor in 2008, pe locul celor doua cafenele fiind deschise alte
cafenele care aparin Kraft Foods.
CoffeeHeaven a anunat ca se va retrage din Romnia, piaa pe care a ptruns odat cu
deschiderea centrului comercial Bneasa Shopping City, din cauza rezultatelor sub ateptri
obinute in aceasta perioada. Brandul polonez a fost adus in Romnia prin intermediul Snack
Attack, in urma unui joint-venture intre cele doua companii si urma sa fie extins in alte trei
locaii in 2009.
18
Privind politica concurentei, se observa o tendina clara de cretere a numrului de cafenele,
att in Bucureti, cat si in alte orae din tara. Din punctul de vedere al gamei de produse si
servicii, majoritatea cafenelelor existente ofer o gama variata de produse bazate pe cafea,
mpreuna cu produse auxiliare (buturi sau mncare), precum si servicii menite sa fidelizeze
clienii (internet wireless gratuit, ziare sau reviste existente in cafenea, etc.).
Pentru a putea face fata concurentei, Cafeneaua... va trebui sa aib de asemenea un meniu
variat in specialitati de cafea, buturi rcoritoare sau alcoolice si preparate culinare. In plus,
atmosfera plcuta si serviciile de calitate vor contribui la atragerea si fidelizarea clienilor.
Un dezavantaj pe care Cafeneaua... l are fata de concurenta este lipsa unui renume pe piaa.
Consumatorul roman este intr-o anumita proporie snob, fiind atras de nume mari, de
cafenele, pe care mai intai le-a cunoscut din surse externe (televizor, reviste, excursii in
strintate) si ulterior le-a descoperit si in Romnia. Totui, Cafeneaua.... va ncerca sa creeze
o atmosfera prietenoasa, sa construiasc o clientela fidela care apreciaz calitatea,
demonstrnd ca renumele se poate construi.
Obiectivele de marketing si definirea strategiei
Societatea urmrete intrarea pe piaa cafenelelor, o piaa cu un vizibil potenial de exploatat
chiar si in condiiile economice actuale. Intenia conducerii este de a atrage si mai ales fideliza
clieni din clasa de mijloc, oferind produse de calitate la un pre corect si cu un serviciu
impecabil.
Cafeneaua... va fi perceputa ca un spaiu cald si primitor, unde personalul se mprietenete cu
clienii si creaza o relaie de ncredere. Se dorete ca baza promovrii cafenelei sa fie
recomandrile clienilor mulumii, alocndu-se un buget mic (nu mai mult de 2% din vnzri)
pentru promovare.
Analiza SWOT
Puncte Tari
- asocierea cu un productor
binecunoscut de cafea (Julius Meinl,
Illy, etc.);
- originalitate (organizare seri tematice,
programe de fidelitate, servicii
conexe);
- calitatea produselor si a servirii;
- experiena responsabilului de cafenea;
- marja de profit;
- locaia.
Oportunitati
- o ieire la cafenea presupune un cost mai
mic dect o ieire la restaurant;
- o mai mare deschidere a consumatorilor
romani / bucureteni ctre socializare in
afara casei;
- creterea consumului zilnic de cafea (mai
mult de o ceaca pe zi);
- gusturile consumatorilor de cafea au
evoluat, acetia apreciind acum o cafea si un
serviciu de calitate;
- scderea timpului petrecut intr-o cafenea;
- creterea ponderii clienilor care iau cafeaua
la pachet;
- scderea chiriei pentru spatiile comerciale;
- o mai mare uurina de a gsi un spaiu
comercial comparativ cu anii precedeni.
Puncte Slabe
- lipsa unui renume pe piaa cafenelelor
din Romnia;
- lipsa de experiena a acionarilor
Ameninri
- o posibila scdere a consumului ca
frecventa si cantitate;
- condiii de creditare mai aspre;
19
- fonduri proprii iniiale insuficiente

- lichiditate redusa pe piaa;
- creterea costului cu materia prima;
- devalorizarea monedei naionale.
Politica de produs
Cafeneaua va oferi o varietate de buturi pe baza de cafea, de la cappuccino, caffe latte,
americano, mocha, mocha flake, la espresso, ristretto, macchiato, etc., dar si un meniu
cuprinztor de ceai si ciocolata calda. Aceasta gama va fi completata de cocktailuri originale,
buturi rcoritoare si alcoolice.
Se va stabili si un parteneriat cu o cofetrie si un magazin de sandwich-uri (ex. Snack Attack)
care sa livreze prjituri si sandviuri ce vor fi inute intr-o vitrina frigorifica si servite
clienilor.
Cafeaua va fi procurata direct de la un distribuitor de cafea pentru segmentul HoReCa (Julius
Meinl, Pro Brands Distribution, Strauss Romnia, Nordic Import Export Co SRL). Acest
lucru va garanta calitatea ridicata a cafelei, dar si o reducere a cheltuielilor cu achiziionarea
aparatelor de cafea (pot fi luate in custodie) si a elementelor necesare servirii (ceti, meniuri,
tvi, ervetele, etc.) care de asemenea sunt oferite in mod gratuit de partenerul ales.
Pe langa produsele sale, Cafeneaua va oferi si acces gratuit la internet wireless si o serie de
reviste si ziare mondene. In plus, pentru a creste traficul de clieni in timpul saptamanii, se vor
organiza seri tematice (muzica de camera live, karaoke, srbtori naionale sau internaionale,
stand-up comedy, etc.).
Cafeneaua va oferi si posibilitatea nchirierii spaiului pentru petreceri private in msura in
care acest lucru va fi solicitat.
Politica de pre
Preturile practicate vor ncadra Cafeneaua in categoria medie. In funcie de produs, Cafeneaua
va practica un ados comercial de la 30% (buturile alcoolice si non-alcoolice) pana la 300%
(produsele pe baza de cafea si ceaiurile).
Astfel, o cafea va costa intre 5 si 15 lei, o ciocolata calda intre 7 si 10 lei, buturile non-
alcoolice intre 5 si 8 lei, berea intre 6 si 12 lei.
In cursul saptamanii, intre orele 15.00 si 18.00, Cafeneaua va practica preturi reduse cu 20%
pentru a atrage clientela.
Clienii fideli vor fi rasplatiti periodic prin oferirea unor buturi sau chiar a ntregii consumaii
din partea casei (in funcie de frecventa si volumul lor de consum).
Politica de distribuie
Cafeneaua isi va ncepe activitatea cu o locaie de 100 mp. Se va urmri nchirierea unui
spaiu intr-o zona cu trafic pietonal ridicat (in centru, in apropierea unei universitati sau a unor
cldiri de birouri, intr-un spaiu comercial). Doua aspecte de urmrit vor fi posibilitatea
deschiderii unei terase in timpul verii si locurile de parcare in apropiere.
Spaiul cafenelei va fi amenajat astfel incat sa poat fi separat in doua sau trei saloane. Acest
lucru va permite att gzduirea de petreceri private, cat si amenajarea unui spaiu pentru
nefumtori in conformitate cu noua lege anti-fumat.
Programul de lucru va fi: Luni Vineri 8.00 23.00, Smbta si Duminica: 10.00 24.00.
20
Clienii care nu si-au terminat cafeaua dar trebuie sa plece vor putea sa o ia cu ei prin
ambalaje, capace si paie speciale pentru aceasta alternativa.
In funcie de rezultatele primei cafenele, managementul va decide momentul deschideri unei
noi locaii.
Politica de promovare
Managementul dorete ca mecanismul cel mai puternic de promovare al cafenelei sa fie
recomandarea clienilor mulumii.
Cafeneaua va fi promovata constant prin ghidurile de petrecere a timpului liber att in format
hrtie, cat si in format on-line (ex. revista apte seri, www.localuri.ro, bucharest-guide.ro,
www.afterhours.ro). Prin aceste canale, se va prezenta o scurta descriere a cafenelei, a
serviciilor oferite si a serilor tematice, propria pagina de internet si un numr de telefon pentru
rezervri.
Managementul cafenelei va opta si pentru o pagina proprie de internet prin care sa ofere
informaii despre produsele oferite si posibilitatea de a face rezervri on-line sau prin telefon.
Previzionarea vnzrilor
Managementul societatii a decis abordarea unei strategii moderate de previzionare a
vnzrilor, dat fiind contextul economic general din Romnia (si nu numai). Intr-adevr, piaa
cafenelelor a cunoscut o cretere considerabila in ultimii ani, insa, in condiiile actuale de
piaa se previzioneaz o evoluie mai modesta. Astfel, pentru urmtorii 3 ani, societatea
prognozeaz o cretere anuala de 25%.
In condiiile in care cafeneaua va fi prevzuta cu terasa, managementul nu considera ca vor fi
fluctuaii importante in funcie de anotimp. Intr-adevr, produsele servite intr-o cafenea sunt
in general mai apreciate in anotimpul rece, insa prezenta terasei va atrage clieni si primvara
sau vara.

4. Planul operaional
Autorizaiile de funcionare necesare pentru deschiderea cafenelei se obin de la Ministerul
Alimentaiei Publice, Primrie, Sanepid si Pompieri.
Locaia
Un punct cheie in demararea acestei afaceri este gsirea locaiei potrivite, care sa asigure
vizibilitate si traficul necesar de clieni. Locaia aleasa va ajuta sau va pune piedici dezvoltrii
afacerii. In cazul unei cafenele locaia, stilul si ambianta vor crea imaginea acesteia si vor
selecta invariabil clientela.
Cafeneaua va fi localizata intr-o zona centrala a Bucurestiului, avnd un spaiu de 100 mp si o
deschidere de minim 7 metri. Spaiul va fi renovat si amenajat, astfel incat sa inspire o
atmosfera primitoare. O atenie speciala va fi acordata utilitaiilor, finisajelor superioare i
elementelor de decor si iluminat indirect, instalaie de climatizare, etc.
Cafeneaua va cuprinde 15 mese (separate in doua sau 3 saloane), un bar, 2 grupuri sanitare,
un vestiar pentru salariai, un birou si o camera care va servi drept depozit.
Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai, ciocolata calda, buturi rcoritoare,
buturi alcoolice, produse de patiserie, prjituri, sandviuri si ngheata.
21
Posibili furnizori:
Cafea: Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl), Strauss Romnia (Doncafe si
Lavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle Romnia (Nescafe),
Pro Brands Distribution (Illy);

Buturi rcoritoare: Coca Cola Hellenic, American Pepsi;

Bere: Heineken Romnia, Ursus Breweries, InBev Romnia, United Romanian
Breweries Bereprod;

Produse de patiserie si prjituri: laboratorul de cofetrie ......
Sandwich-uri: Snack-Attack, Toscana;
ngheata: Betty Ice, Delta.
Aparatele necesare (pentru prepararea cafelei, pstrarea buturilor alcoolice si rcoritoare si
a ngheatei) pot fi achiziionate sau luate in comodat de la furnizorii de cafea si buturi. In al
doilea caz (cel pentru care se opteaz in cadrul acestei afaceri), managementul se obliga sa
22
achiziioneze produsele doar de la acel furnizor, care poate impune un target lunar obligatoriu
(ex. 12 kg. de cafea / luna pentru un grup de aparate oferit, acest grup fiind format dintr-un
macinator, un expressor si un dedurizator).
Avantajele de a lucra in parteneriat cu furnizori in loc de a achiziiona produsele dintr-un
hipermarket precum Metro / Selgros / Carrefour / Cora:
economia de timp - furnizorul va aduce necesarul de cafea / buturi la intervale de
timp stabilite;
costuri reduse - aparatele sunt luate in custodie in mod gratuit, nu achiziionate sau
nchiriate, iar service-ul este gratuit; se primesc de asemenea si toate materialele
necesare servirii in mod gratuit (ceti, tav, meniuri, pahare, ervetele, etc.);
personalul este instruit de ctre furnizorul de cafea cum sa utilizeze aparatele de cafea
si cum sa serveasc preparatele.
Numrul si tipul de aparate necesare sunt detaliate in seciunea financiara a acestui plan de
afaceri, unde este prezentata investiia iniiala.
Personalul
Personalul cafenelei va fi format din: un responsabil de cafenea, 4 chelneri, 2 barmani si 2
persoane responsabile cu curatenia care vor lucra in ture. Cu excepia responsabilului de
cafenea care va avea o experiena considerabila in domeniu, recrutarea celorlalte persoane va
tine cont in primul rnd de caracteristicile personale si dorina de a invata si mai puin de
experiena acumulata in domeniu.
Acetia vor fi in subordinea responsabilului de cafenea, care va avea obligatoriu experiena in
conducerea unei cafenele. Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curenta a cafenelei,
de relaia cu furnizorii si clienii parteneri, dar va lucra si in mod direct cu managementul
societatii pentru a stabili si respecta metodele de promovare ale cafenelei si bonsurile de
performanta acordate salariailor.
Chelnerii si barmanii vor fi instruii de ctre responsabilul de cafenea si de ctre furnizorii de
cafea si buturi alcoolice cu privire la modul de utilizare al aparatelor, dar si privind
modalitatea de servire a diferitelor buturi. Trainingul privind comportamenul in relaia cu
clienii va fi realizat de ctre responsabilul de cafenea.
Pe langa servirea clienilor, se dorete ca toi chelnerii sa prezinte produsele intr-o maniera
atrgtoare pentru clieni, astfel incat sa genereze vnzare ncruciata (ex. produse de patiserie
pe langa ceaiul sau cafeaua comandate).
Clienii nemulumii vor avea la dispoziie att o cutie de reclamaii (care va putea fi deschisa
doar de ctre responsabilul de cafenea), cat si un numr de telefon mobil (de asemenea al
responsabilului de cafenea). Toate reclamaiile vor fi soluionate de ctre responsabilul de
cafenea, care va lua masuri pentru a minimiza nemulumirea clienilor (schimbarea
produsului, oferirea unor produse din partea casei, etc.).
Protecia mpotriva riscurilor
Managementul a hotrt ncheierea unei polie de asigurare mpotriva incendiilor, precum si
instalarea unui sistem de alarma si a unor camere de supraveghere.
Managementul dorete un control strict al costurilor si asigurarea unui cash-flow stabil, astfel
incat sa poat reaciona la evenimente neprevzute care ar putea afecta activitatea firmei.
23
Contractul de nchiriere este realizat pe un an, cu clauza de rennoire automata. Pe parcursul
acestui an, proprietarul nu poate mari chiria. S-a dorit stipularea acestei clauze in contract,
pentru ca o eventuala mrire de chirie sa aib loc ncepnd cu al doilea an, cnd cafeneaua va
avea un flux de clieni constant si o afacere mai stabila. ncepnd cu al doilea an, societatea
dorete ncheierea contractului de nchiriere pe mai muli ani.
Apariia unor noi concureni in zona cafenelei ar putea diminua traficul de clieni.
Managementul dorete sa se pregteasc pentru aceasta posibilitate prin fidelizarea clienilor,
prin programe speciale (carduri de fidelitate, consumaii ocazionale gratuite, calitatea servirii
si a produselor, seri tematice).
Managementul nu dorete o rotaie mare a personalului. Pe langa salariile fixe, salariaii vor
beneficia si de bonusuri in funcie de performanta sau evenimente speciale. Responsabilul de
cafenea va crea programe de motivare (implicarea tuturor salariailor in activitatea firmei,
responsabilizarea lor, bonusarea lor). Responsabilul de cafenea va beneficia trimestrial de un
bonus format dintr-un procentaj din vnzrile realizate peste un anumit target.
In cazul in care cafeneaua nu prezint rentabilitatea previzionata in primele 6 luni,
managementul va obine autorizaiile necesare pentru transformarea locaiei in bar cu program
prelungit.

5. Management si organizarea afacerii
Organizarea afacerii
Directorii Generali vor fi Ciurea Felicia Martha si Cristea Daniela si vor avea in subordine
ierarhica ntreg personalul cafenelei, mpreuna cu Responsabilul de cafenea. Responsabilul de
cafenea va avea in subordine ierarhica si funcionala chelnerii, barmanii si persoanele
responsabile cu curatenia.
Politica de management a resurselor umane
Programul de recrutare si verificare a personalului se va derula conform precizrilor din
planul operaional. Recrutarea personalului se va efectua direct de ctre societate. Prima
persoana angajata va fi Responsabilul de cafenea care se va implica ulterior in angajarea
personalului operaional.
ntregul personal va fi angajat cu carte de munca, pe durata nedeterminata. Remunerarea se va
face prin salariu fix si se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente.
Responsabilul de cafenea va avea si un telefon mobil cu abonament pltit de societate.
Directorii
Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curenta a cafenelei. El va avea in subordine
toi angajaii, va menine legtura cu furnizorii si partenerii cafenelei. Responsabilul de
cafenea va rspunde direct in fata acionarilor.
Corpul consilierilor
Acionarii societatii vor menine legtura cu un avocat care sa le ofere sfaturi juridice atunci
cnd au nevoie. De asemenea vor ncheia un contract de prestri servicii cu un contabil.


24



6. Planul financiar
Pentru toate cheltuielile s-a folosit un curs mediu de 4.3 Lei / EUR
Cheltuieli lunare
Cheltuieli cu personalul
Poziie Numr Salariul individual
net - Lei
Cost Total pentru
firma - Lei
ef cafenea / Responsabil 1 3000 5504
Barman 2 1500 2719
Chelner 4 1000 1775
Personal de curaenie 2 700 1213
Total 9 11.400 15.143
Abonamentul lunar de telefon mobil al responsabilului de cafenea: 30 EUR / luna
Cost total lunar cu salarizarea: 15143 LEI / 4.3 EUR = 3522 EUR + 30 EUR = 3552 EUR
Cheltuieli cu chiria
Chiria reprezint in general costul lunar cel mai mare. Chiriile cele mai mari se regsesc in
special in spatiile comerciale de tip mall. In situaia economica actuala, in condiiile in care
mall-urile au nregistrat o scdere drastica a numrului de vizitatori, este probabil ca si chiriile
sa mai scad, insa nu considerabil. S-a luat in calcul o chirie de 40 EUR / mp.
40 eur / mp * 100 mp = 4000 EUR / lunar
Cheltuieli cu utilitile (medie / luna): 260 EUR
Electricitate si apa: 250 EUR
Abonament RDS: 10 EUR
Cheltuielile cu aprovizionarea
Consumul dintr-o cafenea se mparte in medie astfel:
Produse pe baza de cafea sau ceai 40%;
Buturi rcoritoare 15%;
Bere 25%;
Produse de patiserie, prjituri, ngheata 20%
Un client consuma in medie 2 - 3 produse.
Un kg de cafea de calitate (ex. Julius Meinl) costa intre 100 si 119 RON iar prepararea unei
cafele necesita 8 g de pulbere de cafea, ceea ce rezulta ca dintr-un kilogram de cafea se pot
prepara pana la 125 de cafele.
25



Cheltuielile cu promovarea: 1% din vnzri = 160 eur / luna in primul an

Cifra de afaceri
Nota de plata pentru o persoana intr-o cafenea conine 2 sau 3 produse.
Flux de clieni: in primul an se estimeaz un flux de 100 de clieni zilnic, afacerea urmnd sa
creasc cu 25% pe an si sa ajung in al doilea an la 125 de clieni zilnic, iar in al III-lea la 150
de clieni zilnic
In primul an 100 de clieni zilnic 3000 de clieni lunar
Cifra de afaceri lunara in eur (4.3 lei / eur) = 68.500 RON = 15.930 EUR lunar in primul
an = 191.160 EUR ANUAL
Produse de cafea si ceai (40%) = 3000 produse, dintre care 1000 ceaiuri = 28.000 RON
- Pre mediu cafea: 2000* 10 RON = 20.000 RON
- Pre mediu ceai: 1000 * 8 RON = 8000 RON
Buturi rcoritoare (15%): 1125 produse lunar * 5 RON = 5.625 RON
Buturi alcoolice (25%): 1875 produse lunar * 9 RON = 16.875 RON
Produse de patiserie, prjituri si ngheata: (20%): 1500 produse lunar * 12 RON = 18.000
RON
In al II-lea an cretere cu 25% - 1.027.500 RON ANUAL
In al III-lea an cretere cu 25% fata de anul II 1.284.375 RON ANUAL

Fond iniial necesar
Total: 109472 eur aprox 110.000 EUR
Investiia iniiala in amenajare: 40.645 EUR
Salarii 6 luni: 21.312 EUR
Chiria 6 luni: 24.000 EUR
Utilitati 6 luni: 1.040 EUR
Aprovizionare 6 luni: 21.000 EUR
Promovare 6 luni: 1.475 EUR
Profit lunar
Cheltuieli lunare = 11610 EUR
Salarii: 3600 eur
Chiria: 4000 eur
26
Utilitati: 260 eur
Aprovizionare: 3500
Promovare: 250
ncasri lunare = aprox. 16.000 EUR
Profit lunar: 4400 EUR
Investiia iniiala de 40.000 eur se amortizeaz in 10 luni 1 an.