CUPRINS:

1. Scurt istoric
2. Prghia
3. Exemple de prghii
. Prghii !" orga"ismul
uma"
#. Prghii !" medici"$
%. &i'$ de lucru
1. Scurt istoric
(e'i prghiile 'i alte meca"isme simple
erau cu"oscute de mai mult timp)
*rhimede a +ost primul care a sta,ilit
legile matematice de mi'care a prghiilor.
-" leg$tur$ cu aceste reali.$ri ale lui
*rhimede) au ap$rut o serie de lege"de.
Potri/it u"eia di"tre ele) *rhimede a
utili.at u" sistem de prghii pe"tru a
trage u" /as !"c$rcat la 0$rm) /r"d s$
demo"stre.e ast+el ideea exprimat$ !"tr1o
a+irma0ie ce i se atri,uie: "Dai1mi u"
pu"ct de spri2i" i /oi ur"i P$m"tul3.
-N*P4I
2. Prghia
DEFINIIE:
O prghie este o bar rigid care se poate
roti n jurul unui punct fix, numit punct de
sprijin.
*supra u"ei prghii ac0io"ea.$ dou$ +or0e:
o +or0$ acti/$) &) care pu"e !" mi'care
prghia 'i o +or0$ re.iste"t$) R) care
tre,uie !"/i"s$. 5a prghia osoas$) pu"ctul
de spri2i" 6 S) este repre.e"tat de axul
,iomeca"ic al mi'c$rii) de pu"ctul de
spri2i" pe sol sau de u" aparat oarecare
7di" sala de sport8. &or0a re.iste"t$ 6 R
este repre.e"tat$ de greutatea corpului
sau segme"tului care se deplasea.$) iar
+or0a acti/$ 6 & este repre.e"tat$ de
mu'chiul care reali.ea.$ mi'carea.
*c0iu"ea prghiilor se ,a.ea.$ pe
echili,rul mome"telor celor dou$ +or0e:
acti/$ 'i re.iste"t$ pasi/$.
unde:
M6 mome"tul +or0ei acti/e9
M!6 mome"tul +or0ei re.iste"te9
b6 ,ra0ul +or0ei acti/e9
b!6 ,ra0ul +or0ei re.iste"te.
Prghiile su"t caracteri.ate pri" trei
pu"cte pri"cipale:
1 pu"ctul de aplica0ie a +or0ei &)
1 pu"ctul de aplica0ie a re.iste"0ei R)
1 pu"ctul de aplica0ie S a re.ulta"tei
+or0elor) "umit pu"ct de spri2i" al
prghiei) !" 2urul acestuia +or0ele & 'i R
d"d prghiei o mi'care de rota0ie.
*plica0i co"di0ia de echili,ru a u"ei prghii
+olosi"d applet1ul de aici.
"lasificarea prghiilor se +ace !" +u"c0ie de
po.i0iile celor trei pu"cte de aplica0ie &) R
'i S :
# prghia de gradul I are punctul de sprijin
situat ntre punctele de aplica$ie ale celor
dou for$e
1 prghia de gradul %% are pu"ctul de
spri2i" situat la u" cap$t) iar la cel$lalt
cap$t se a+l$ pu"ctul de aplica0ie al +or0ei
acti/e
1 prghia de gradul %%% are pu"ctul de
spri2i" situat situat la u" cap$t) iar la
cel$lalt cap$t se a+l$ pu"ctul de aplica0ie
al +or0ei re.iste"te
:eca"ismul de +u"c0io"are al celor 3 tipuri
de prghii poate +i /i.uali.at aici.
-N*P4I
3. Exemple de prghii
# prghii de gradul % : ,ala"0a) ,ala"soarul)
+oar+ecele) cle'tele) ra"ga) le/ierul etc.
# prghii de gradul II : roaba, sprgtorul
de nuci, pedala de frn, perforatorul, &sla
etc.
1 prghii de gradul %%% : pe"seta)
capsatorul) gre,la) ,$0ul u"di0ei etc.
-N*P4I
4. Prghii n organismul uman
Prghiile de gradul I sunt prghii de echilibru deoarece realizeaz
echilibrul static. Fora rezistent este reprezentat de greutatea
corpului sau a segmentului care se deplaseaz, iar fora acti este
reprezentat de inseria pe segmentul osos a mu!chiului care realizeaz
mi!carea.
Identificarea prghiilor de gradul I n organismul uman:
trunchiul se afl n echilibru pe picioare ca o prghie de gradul I"
capul n echilibru pe coloana ertebral. Punctul de spri#in este
ertebra atlas, rezistena este reprezentat de greutatea capului, care
tinde s cad nainte, iar fora acti este dezoltat de mu!chii cefei,
care opresc cderea capului nainte"
antebraul n e$tensie se comport ca o prghie de gradul I" cnd se face
ndoirea !i e$tinderea braelor n poziia %stnd pe mini&, antebraul
acioneaz ca o prghie de gradul I, mu!chii e$tensori preiau rolul de
agoni!ti att n mi!carea de e$tensie, ct !i n cea de fle$ie, ndoirea
braelor n aceast poziie o face greutatea !i o gradeaz mu!chii
e$tensori 'triceps(, iar e$tensia coatelor este realizat de mu!chii
e$tensori"
n situaia n care piciorul este fi$at pe sol (la mers, alergare, momentul
btii n sritur, cdere de la nlime(, segmentul gambei este tot o
prghie de ordinul I cu punctul de spri#in la mi#loc.
Prghiile de gradul II sunt prghii de for deoarece au rolul de a
multiplica fora. )ceste prghii au, de obicei, form de pan.
Identificarea prghiilor de gradul II n organismul uman:
incisiii
caninii
piciorul and ca rezisten greutatea corpului transmis prin tibie"
greutatea corpului este aplicat la nielul articulaiei tibio*tarsiene,
astfel nct fora o or da mu!chii inserai prin tendonul lui )hile pe
calcaneu" punctul de spri#in, cnd stm pe rful picioarelor, se afl la
e$tremitatea metatarsienelor n contact cu solul"
segmentul membrului superior n timpul e$ecutrii flotrilor.
Prghiile de gradul III sunt prghii de deplasare, ele utiliznd o for
mare pentru a ninge o for mic, n schimb deplaseaz mult punctul
de aplicaie a forei rezistente. )cest tip de prghii este cel mai frecent
ntlnit n corpul uman.
+a acest tip de prghii punctul de aplicaie al forei actie , locul de
inserare a mu!chiului , se afl ntru punctul de spri#in , articulaia , !i
punctul de aplicaie a forei rezistente.
Identificarea prghiilor de gradul III n organismul uman:
antebraul n fle$ie funcioneaz ca o prghie de gradul al III*lea cnd
mu!chii fle$ori se contract pentru a*l ridica" bicepsul se contract
producnd o for care are punctul de aplicaie pe antebra. -n acest
caz, braul forei actie este de apro$imati . ori mai mic dect braul
forei rezistente, rezult c fora acti trebuie s fie de . ori mai mare
dect fora rezistent"
coastele, n timpul respiraiei, la inspiraie !i e$piraie. )rticulaia costo
, ertebral reprezint punctul de spri#in, zonele de inserie a
mu!chiului pe corpul coastei reprezint punctul de aplicaie al forei
actie iar partea anterioar a coastelor reprezint rezistena"
gamba acioneaz ca o prghie de gradul III, la fotbal, n cazul unui
oleu, piciorul nu este fi$at pe sol, deci punctul de aplicaie al forei
actie se afl la mi#loc iar rezistena este reprezentat de un ansamblu
de fore 'greutatea mingii, greutatea piciorului etc.(. /pre e$emplu,
nsumnd greutatea piciorului, greutatea gambei, greutatea obiectului
loit 'mingii(, fora de contracie a e$tensorilor gambei pe coaps,
precum !i alorile acceleraiei rezultate din pendularea gambei spre
nainte, rezult c o minge de fotbal poate fi loit cu o for de
apro$imati 0 kN chiar de un indiid neantrenat"
mna, atunci cnd prinde obiectele ca o pens.
1rebuie s reinem faptul c, n organismul uman, aceea!i prghie poate
s*!i schimbe gradul n raport cu poziia n care acioneaz segmentele2
antebraul, n mi!carea de fle$ie, se comport ca o prghie de gradul
III, iar n poziia stnd pe mini, ca o prghie de gradul I.
3I3+I456)FI72
8ereiu, 9." :iu, ;. * Elemente de biomecanic ale aparatului
locomotor" 7d. <ni. =)urel >laicu= )rad, 0??@

A. Prghii n medicin
Prghiile de gradul I
n practica medical, prghiile de gradul I sunt foarte numeroase, n primul
rnd prghiile duble cum sunt foarfecele i cletii, care se mpart n funcie
de utilitate, dup lungimea braelor. Foarfece pentru nvins rezistene mari
cum ar fi gipsul sau cletii pentru e!tracii dentare" cu gur puternic i
mic i mnere lungi #ocher"$ apsnd pe un bra de prghie lung se poate
nvinge o rezisten mare$
%letii la care braele prghiei pe care apsm sunt mici, iar cele pe care se
aplic rezistena sunt lungi forcepsul". Foarfecele i cletii la care mrimea
braelor forei nu difer prea mult de cea a braelor rezistenei cletele
pentru traciunea limbii n caz de asfi!iere, cletele de manipulat
pansamentele etc."
n seciile de fizioterapie i n laboratoare e!ist tot felul de prghii de gradul
I balane analitice, scripei etc."
Prghiile de gradul al II*lea
Instrumentele medicale care au form de pan funcioneaz ca prghii de
gradul al II&lea' depresorul tobold pentru limb, atela, divaricatoarele
chirurgicale etc.
Prghiile de gradul al III*lea
n laborator i n practica medical ntlnim prghii de gradul al III&lea cum
ar fi' pensele anatomice, pedalele diferitelor aparate dentare etc.

7oluia randamentului mecanic al prghiilor sistemului osos uman

Autor: prof !iclean !ariana
coala cu cls I"#III,,Nichita $tnescu%, &aia"!are
'orpul uman repre(int un ansamblu e)trem de laborios anatomo"
fi(iologic care necesit conlucrarea mai multor (one ale *tiinei n
descifrarea, nelegerea *i cori+area funcionalitii lui
<nul din domeniile importante n care fizica poate s*!i aduc o real contribuie l
reprezint cel al Binetomotricitii umane.
Cinetomotricitatea studiaz modurile de generare ale mi!crilor de ctre om att
pe planul indiidului ca ansamblu ct !i al decriptrii modului n care mi!carea e
generat la niel de subsisteme. /istemul osos !i sistemul muscular conlucrez
coerent !i indiizibil. 9e o importan din ce n ce mai crescut este cea a ealurii
modului n care din punct de edere dinamic !i cinematic sistemul osos genereaz
anumite mi!cri.
4 ntrebare important ce necesit rspuns este cum eolueaz randamentul
mecanic al prghiilor sistemului osos uman n condiiile dezoltrii anatomice a
copiilor.
/tudiul de fa !i propune tocmai ealuarea modificrii randamentului mecanic al
prghiilor sistemului osos la diferite grupe de copii cuprinse ntre DD*DA ani la
principalele sisteme de prghii n cadrul sistemului osos.
:i!carea braului se bazeaza pe interaciunea dintre oase, articulaii !i
mu!chi. 3raul reprezint un sistem fizic relatie simplu alte prghii fiind
mai complicate 'genunchi, urechea medie(.
Prghia este o ti# rigid piotata la un punct fi$, punct de spri#in. )cesta este
capabil s se deplaseze n cadrul aciunii unor fore opuse. 4asele n special oasele
lungi sunt ca ni!te ti#e rigide capabile s se deplaseze fa de un alt os de la punctual
de spri#in. 3ratul ar putea fi gndit ca o prghie cu cotul fiind punctul de
spri#in iar antebraul fiind prghia.
Fle$ia sau ndoirea braului pot fi considerate ca prghii de ordinal III
iar efortul este ntre punctul de spri#in !i de ncrcare.
7$tinderea sau ndreptarea este o prghie de ordinal I iar punctul de
spri#in se afl ntre sarcin !i efort.
<n studiu efectuat la eleii dintr*o scoala gimnaziala pentru a demonstra ce for
muscular este necesar pentru a ridica aceea!i greutate '0?E( !i cum depinde
aceasta de lungimea antebraului.
-n urma msurtorilor efectuate la nielul antebraului !i fcnd o medie pe grupe
de rst s*au constatat urmtoarele alori2
DD*DF ani ,lungimea medie a antebraului este DGD mm
D4*DA ani , lungimea medie a antebraului este 0?G mm
F
3
H I J F H l
F
3
,fora dezoltat de mu!chiul biceps
I* distana la care este inserat mu!chiul biceps de cot
l* lungimea antebraului
F* greutatea ce a fi ridicat 'fragment(
Parghii !i parghii osoase
In fizic, prghia este o bar rigid, care se poate roti n (urul unui punct de
spri(in i asupracreia acioneaz dou fore' fora care trebuie nvins numit
for rezistent '6" i f or a cua(utorul creia este nvins fora rezistent, numit
for acti 'F(.
Prghi i l e os oas e , bi ol ogi ce s unt f or mat e de dou oas e veci ne,
art i cul at e mobi l cupl ucinematic" i legate printr&un muchi, intr&o pirghie
osoas'& p u n c t u l d e s p r i ( i n )" reprezint a!a biomecanica
a micrii sau punctul de spri(in p esol$& f o r a d e r e z i s t e n
*" reprezint greutatea corpului sau a segmentului care se deplaseazi la care se poate
aduga greutatea sarcinii de mobilizat$& f o r a a c t i F"
este reprezentat de muchiul care realizeaz micarea
.+istana dintre punctul de spri(in i suportul uneia dintre fore este numit braul forei.
9in punct de edere mecanic, o pirghie este n echilibru cnd'F I , * r, unde'F,fora
activ$ I,braul forei$ *,rezistena$ r, braul rezistentei+up di s puner ea f or t ei
act i ve F" i a cel ei de r ezi s t en *" f a de punct ul de
s pr i ( i n, distingem - tipuri de pirghii'
Parghii de gradul I
, in care spri(inul este situat la mi(ocul dintre punctul de rezisten i celde
for..cestea sunt pirghii de echilibru.
/!emple' articulaiile atlanto&occipital i cocso&femural..stfel, pentru articulaia
atlantooccipital*& punctul de rezistenta este greutatea masivului facial$)& punctul de
spri(in, este articulaia atlantooccipital$F& punctul de aplicare al forei, fatetele
occipitalului
Pirghii de gradul II
, n care rezistena este situata la mi(loc ntre punctul de spri(in i cel
defor..cete prghii, numite de for sint mai rare.0n astfel de e!emplu, l
constitue articulaiatalo&crural n poziia stnd pe vrful piciorului.*, punctul de
rezisten, este articulaia tibio&tarsian$F, punctul de for, este reprezentat de inseria pe
calcaneu a muchiului triceps sural.
DD. Forele interioare ale locomoiei2 prghia osos !i mobilitateaarticular
Prghia osoas) treia for a locomoiei este reprezentat de aciunea prghiilor
osoase. /egmenteleosoase asupra crora acioneaz mu!chii se comport, la prima
edere, ca prghiile din fizic.-n mecanic, o prghie este o ma!in simpl. :a!inile
simple sunt dispozitie utilizate pentru ca n procesul de deplasare a unor corpuri s
se poat reduce fora aplicat, pe seamadeplasrii mai mari a punctului de aplicare
a acestor fore.Prghia reprezint de obicei o bar care se poate roti n #urul unui
punct numit punctde spri#in '/(. /copul principal al utilizrii prghiei este acela de
a putea ridica o greutate maimare, aplicnd o for mai mic. 9eci, asupra prghiei
acioneaz dou fore2
K
fora care trebuie nins, numit fora rezistent , 6.
K
fora cu a#utorul creia este nins fora rezistent, numit fora acti , F.-n
funcie de raporturile dintre aceste trei puncte, prghiile se mpart n2
K
prghii de gradul I, cu spri#inul la mi#loc , 6/F.
K
prghii de gradul II, cu rezistena la mi#loc , /6F.
K
prghii de gradul III, cu fora la mi#loc , /F6.
9istana dintre punctul de spri#in !i suportul uneia dintre fore se nume!te braul
forei ,respecti braul rezistenei.
Pentru ca o prghie s fie n echilibru, momentele celor dou fore fa de punctul
de spri#in trebuie s fie egale.
F I d 0 J 6 I d D n care dDJ braul rezistenei d0J braul forei.
9ac nu e$ist frecri, !i prghia este absolut rigid, atunci2h0LhDJ dDLd0n care hD
J nlimea cu care urc punctul de aplicare al forei 6 h0
J nlimea cu care coboar punctul de aplicare al forei F.
;onform acestei formule, lucrul mecanic efectuat de cele dou fore este
egal,afirmaie alabil numai n cazul ideal.
-n realitate are loc relaia2F I h0M 6 I hD , randamentul prghiei fiind
subunitar./egmentele osoase asupra crora acioneaz mu!chii se comport, la
prima edere, ca prghiile din fizic.
Prghiile biologice sunt formate din dou oase ecine articulate mobil Jcuplu
cinematic, !i legate ntre ele printr*un mu!chi. +a prghia osoas2
punctul de spri#in / reprezint a$a biomecanic a mi!crii"
fora rezistent 6 reprezint greutatea corpului sau a segmentului care se
deplaseaz"la aceasta se poate aduga greutatea sarcinii de mobilizat"
fora acti F este reprezentat de inseria pe segmentul osos a mu!chiului
carerealizeaz mi!carea.
P r g hi i l e de g r a dul I sunt prghii de echilibru.
9e e $ e mpl u , l a a r t i c u l a i a atlantooccipital, capul n echilibru pe
coloana ertebral reprezint o prghie de gradul I2 'fig.D?.(
/ corespunde articulaiei atlantooccipitale"6 este reprezentat de greutatea capului,
care tinde s cad nainte"F este reprezentat de mu!chii cefei, care opresc cderea
capului nainte.
Prghiile de gradul al ,II ,lea sunt prghii de for !i sunt mai rare n
organismuluman.
<n e$emplu de prghie de gradul al*II*lea se ntlne!te atunci cnd subiectul se
ridic pe rful degetelor 'fig. DD.(2/ corespunde capetelor metatarsienelor"
6 este reprezentat de proiecia centrului de greutate, care cade pe
articulaiatalocrural"F este reprezentat de fora mu!chiului triceps sural, care se
inser pe calcaneu.
Prghiile de gradul al*III*lea cele mai frecente n organism, sunt
prghii de itez, permind ca printr*o for redus s se imprime braului
rezistenei deplasri foarte mari.
9e e$emplu, la nielul articulaiei cotului, pentru mi!carea de fle$iune
realizat de mu!chiul biceps brahial 'fig. D0.(./ corespunde articulaiei cotului"F
este reprezentat de inseria bicepsului brahial pe tuberozitatea radiusului"6 este
reprezentat de greutatea antebraului !i a minii.
9escompunerea forelor musculare
Fora dezoltat de un mu!chi aflat n contracie nu realizeaz numai
mobilizarea prghiilor osoase. Prin tonusul sau prin contracia
oluntar, mu!chii care traerseaz oarticulaie reprezint, dup cum am mai
amintit, unul din principalele mi#loace de menineren contact a suprafeeler
articulare.;o n f o r m p a r a l e l o g r a mu l u i f o r e l o r , f o r a
mu s c u l a r s e d e s c o mp u n e n d o u componente2
Kcomponenta tangenial, care tinde s mi!te segmentul"
Kcomponenta articular, care se transmite articulaiei, ca o for compresi
'%os pe os&( particip, alturi de capsul !i ligamente, la meninerea n
contact a suprafeelor articulare.:omentul mu!chiului6aportul dintre mu!chi !i
prghia acestuia ariaz n funcie de faza mi!crii. -ndiferitele momente ale
aciunii, mu!chiul poate sau nu s fie perpendicular pe prghia pe careacioneaz.
Faza n care incidena perpendicular i permite un ma$imum de aciune a
fostdenumit de 9ebriNrre momentul muchiului
.:omentul forei se poate calcula conform formulei21O J F $ d-n care F J fora
muscular 'E(9 J braul momentului 'm(3raul momentului este reprezentat de
distana perpendicular dintre a$a de mi!care !iectorul forei
/cripei i/cripeii fac parte ca !i prghiile din categoria ma!inilor simple
utilizate la om, fie pentru amplificarea unei fore, fie pentru a o face mai comod
de aplicat./cripeii nu determin amplificarea forei actie, dar permit o
serie de aran#amente pentru aplicarea forei n direcii diferite, n funcie de
necesiti. /pre deosebire de prghii,scripeii ofer posibilitatea unei mi!cri de
rotaie continu./cripetele este alctuit dintr*o roat cu un !an pe circumferin,
mobil, n #urula$ului care trece prin centrul acesteia. )$ul este montat pe o furc
prezut cu un crlig. Prin!anul scripetului trece un cablu
.Planul nclinatPlanul nclinat ofer aanta#ul descompunerii forei de greutate a
corpului sau a unuisegment '5( n dou componente2
greutatea tangenial '5t(, paralel cu planul nclinat"
greutatea normal '5n(, perpendicular pe plan.-n timpul efecturii
mi!crii este necesar numai ningerea componentei tangeniale agreutii
:obilitatea articular
9eplasarea segmentelor osoase angreneaz n lanul mecanismelor motorii
!i participarea obligatorie a articulaiilor.)rticulaiile reprezint locul unde
structurile de rezisten, reprezentate de oase,asigur mi!carea uneia din
componentele acesteia fa de cealalt. /tructura anatomic
aarticulaiilor permite transmiterea traciunilor, stabilitatea lanului
cinematic !i diminuareafrecrii.:obilitatea articular trebuie considerat
un factor acti care particip la realizareami!crilor. Forma articulaiilor !i
gradele de libertate ale acestora sunt factori importani careconduc direcia !i
sensul mi!crilor !i care, n acela!i timp limiteaz amplitudinea de mi!care.;upluri
!i lanuri cinematice
;upluri cinematice.
9ou segmente mobile apropiate realizeaz un cuplu cinematic.9e e$emplu2 gamb*
picior, bra*antebra, antebra*mn.-n mecanic se descriu trei tipuri de
cupluri cinematice2 de translaie, de rotaie !i helicoidale.-n biomecanica
corpului omenesc nu se ntlnesc cupluri de translaie, cele helicoidalesunt rare
'de e$emplu, articulaia gleznei(, iar cele de rotaie sunt frecente 'de
e$emplu,antebra*mn(.
+anuri cinematice.
;uplurile cinematice se leag ntre ele, realiznd lanuricinematice 'articulare(. +a
formarea unui lan cinematic particip mai multe segmente !i deci,mai multe
articulaii 'cupluri cinematice(.+anurile cinematice pot fi deschise sau
nchise.5radele de libertate !i a$ele de mi!care-n biomecanic, prin
grad de libertate se nelege planul n care se desf!oar oanumit mi!care. -n
funcie de numrul gradelor de libertate, articulaiile sinoiale se
clasificn2articulaii cu D grad de libertatearticulaii
cu 0 grade de libertatearticulaii
cu F grade de libertate
Funciile articulaiei n cadrul aparatului locomotor -n cadrul aparatului locomotor,
articulaia are dou funcii principale2 asigurstabilitatea !i mobilitatea
segmentelor.
/tabilitatea este important la toate articulaiile, dar reprezint o
condiie ma#or pentru cele ale membrului inferior, care asigur ortostatismul !i
mersul./tabilitatea unei articulaii depinde de mai muli factori, din care
amintim2 formacapetelor osoase articulare, capsula !i ligamentele acesteia,
musculatura periarticular,lichidul sinoial !i presiunea atmosferic.
:obilitatea articular intr n discuie mai ales la articulaiile sinoiale.
)ceastfuncie este dependent de cel puin trei structuri capsula
articular, sinoiala !i lichidul sinoial.

Parghii de grad II
Parghiile in medicina
Pirghiile de gradul I
)unt relativ putine in organism. 1runchiul se afla in echilibru pe picioare ca o
parghie de gradul I, la fel si capul, care spri(init pe atlas, functioneaza ca o parghie cu
brate inegale, verticala %2 netrecand prin atlas Fig. 34 a""$ antebratul in e!tensie se
comporta ca o parghie de gradul I.
In practica medicala, parghiile de gradul I sunt foarte numeroase Fig. 34 b"", in
primul rand parghiile duble cum sunt foarfecele si clestii, care se impart in functie de
utilitate, dupa lungimea bratelor. Foarfece pentru invins rezistente mari cum ar fi gipsul
sau clestii pentru e!tractii dentare" cu gura puternica si mica si manere lungi$ apasand pe
un brat de parghie lung se poate invinge o rezistenta mare$
Parghiile in medicina
Pirghiile de gradul I
)unt relativ putine in organism. 1runchiul se afla in echilibru pe picioare ca o
parghie de gradul I,
la fel si capul, care spri(init pe atlas, functioneaza ca o parghie cu brate inegale, verticala
%2 netrecand prin atlas Fig. 34 a""$ antebratul in e!tensie se
comporta ca o parghie de gradul I.
In practica medicala, parghiile de gradul I sunt foarte numeroase Fig. 34 b"", in
primul rand parghiile duble cum sunt foarfecele si clestii, care se impart in functie de
utilitate, dupa lungimea bratelor. Foarfece pentru invins rezistente mari cum ar fi gipsul
sau clestii pentru e!tractii dentare" cu gura puternica si mica si manere lungi$ apasand pe
un brat de parghie lung se poate invinge o rezistenta mare$
Fig. 12
Parghii de gradul I intalnite in a) organism si b) in practica medicala
%lestii la care bratele parghiei pe care apasam sunt mici, iar cele pe care se aplica
rezistenta sunt lungi forcepsul". Foarfecele si clestii la care marimea bratelor fortei nu
difera prea mult de cea a bratelor rezistentei clestele pentru tractiunea limbii in caz de
asfi!iere, clestele de manipulat pansamentele etc."
In sectiile de fizioterapie si in laboratoare e!ista tot felul de parghii de gradul I
balante analitice, scripeti etc."
Parghiile de gradul al II*lea
In organism, se pot mentiona, ca prim e$emplu, incisiii si caninii.
.ceste parghii au forma de pana, iar conditia necesara si suficienta pentru
echilibrul fortelor la un astfel de instrument este ca raportul dintre forta si rezistenta sa fie
acelasi ca intre marimea bazei de apasare si lungimea suprafetei laterale a instrumentului
eficacitatea instrumentului creste cu cat baza este mai mica, deci, cu cat el este mai
ascutit".
%a parghie de gradul al II&lea functioneaza si piciorul Fig. 3- a"", avand ca
rezistenta greutatea corpului transmisa prin tibie$ greutatea corpului este aplicata la
nivelul articulatiei tibio&tarsiene, asa incat forta o vor da muschii inserati prin tendonul lui
)hile pe calcaneu$ punctul de spri(in, cand stam pe varful picioarelor, se afla la
e!tremitatea metatarsienelor in contact cu solul. Instrumentele medicale, ca cele din fig.
3- b"
functioneaza tot ca parghii de gradul al II&lea au forma de pana".
Fig. 13 Parghii de
gradul al II-lea (bisturiu, dalta, lanteta)
5arghiile de gradul al III&lea
)unt elemente de deplasare Fig. 36".
.ntebratul in fle!ie functioneaza ca o parghie de gradul al III&lea cand muschii
fle!ori se contracta pentru a&l ridica$ bicepsul se contracta producand o forta care
are
punctul de aplicatie pe antebrat.
In general, distanta dintre punctul de aplicatie al fortei F si punctul de spri(in ) este
de 7 ori mai mica decat distanta dintre punctul de aplicatie a rezistentei * si punctul ).
*ezulta, ca in acest caz, forta desfasurata de muschi pentru a roti antebratul este de 7 ori
mai mare decat rezistenta. In schimbul pierderii de forta avem un castig de deplasare,
contractia de cativa cm a bicepsului determinand o deplasare liniara de 7 ori mai mare a
e!tremita
tii antebratului.
Fig. 14 Antebrat in flexie (parghie de gradul III)
In laborator si in practica medicala intalnim parghii de gradul al III&lea cum ar fi'
pensele anatomice, pedalele diferitelor aparate dentare
etc. Fig. 38"
.