Stabilitate Structurala - Iacob Bors - Reduced

ECHILIBRUL ISTEMELOR MATERIALE
CAPITOLUL 1
ECIDLIBRUL SISTEMELOR MATERIALE
1.1. DESPRE ECHILIBRU CALIT ATEA ECHILIBRUL UI
Fundamentarea cadrului matematic necesar exprimarii condi!iilor de
echilibru static al sistemelor materiale este o problema importanta a
Mecanicii. Se studiaza In Statica, fiind In virtutea principiului
inef!iei la echivalenta cu zero a sistemelor de forte, iar In Mecanica
analitica, la principiullucrului mecanic virtual.
Putem astfel determina configuratiile de echilibru ale unui sistem
material, fara lnsa a preciza calitatea echilibrului: stabil, labil sau instabil.
Pentru a putea aprecia calitatea echilibrului, trebuie postulat un criteriu sau o
axioma care sa faca acest lucru. Un astfel de postulat, natural, evident, este
oferit de ,criteriul mecanic" de apreciere a calitatii echilibrului, care
afirma urmatoarele: un sistem material este in pozipe de echilibru stabil,
daca scos din aceasta pozipe prin deplasari mici (sau) viteze mici, el
ramane in vecinatatea acestei pozip.i; daca efectueaza deplasari mari cu
viteze crescande, lndepartandu-se de la pozitia de echilibru, echilibrul este
instabil, iar daca W o alta pozitie adiacenta de echilibru, echilibrul
este labil, indiferent sau critic.
Studiul calitatii echilibrului cere de Cinematica, Dinamica
Mecanica analitica. Para aceste calitatea echilibrului unui sistem
material relativa unei anumite pozitii, poate fi doar ,banuita". Daca reducem
sistemul material la un punct material, o bila, ca In figura 1.1,
conform enuntului ,criteriului mecanic", ca pozitia 1 este de echilibru stabil,
pozitia 2 este de echilibru instabil, iar pozitia 3 de echilibru labil, indiferent
sau critic.
7
ST ABILIT ATE STRUCTURALA
(1) (2) (3)
Fig. 1.1.
Daca se de pozitie sau configuratie de echilibru, insearnna ca
sistemul material studiat poseda grade de libertate, posibilitati de deplasare.
Exista un numar de parametri independenti care definesc configuratia
sistemului material, numar egal cu numarul gradelor lui de libertate. A
determina pozitia de echilibru sau configuratia de echilibru insearnna a gasi
marimile parametrilor corespunzator acestei configuratii.
1.1.1. Echilibrulin Statidi
In Statica, problema se trateaza eel mai elementar. Sa consideram
sistemul material, un sistem de puncte materiale actionat de forte exterioare,
supus la legaturi exterioare interioare ( echivalente la legaturi simple -
care suprima un grad de libertate). Notam cu N numarul de puncte
materiale, cu m numarul legaturilor rezulta ca sistemul de puncte
materiale are n grade de libertate,
n = 3N- m. ( 1.1)
In scrierea relatiei ( 1.1) s-a avut in vedere ca un punct in spatiu are 3
grade de libertate ca fiecare legatura (simpla) suprima ciite 1 grad de
libertate. Fiecare legatura introduce cate o necunoscuta forta de legatura cu
care este echivalenta din punct de vedere mecanic. Astfel, problema
echilibrului sistemului material introduce ca necunoscute, m reactiuni (sau
forte de legatura) n parametri care definesc configuratia sistemului. In
total (m+n) necunoscute. Ecuatii de echilibru, putand scrie cate 3 ecuatii
pentru fiecare punct, in total se vor putea scrie 3N ecuatii. Pentru un sistem
- -
de puncte materiale Ai, i = 1, N, supus la legaturile <pk, k = l,m, sistemul de
ecuatii se va scrie
8
ECHILIBRUL SISTEMELOR MA TERIALE
{
I x<i) =O
IY(i) = 0
Iz(i) = o
i=l, 2, ... , N. (1.2)
Din (1.1) rezulta m + n = 3N, adica suntem Ia un sistem de
ecuatii in care numarul ecuatiilor este egal cu numarul de necunoscute. In
situatia cam< 3N; n > 0 legaturile sunt corect dispuse, sistemul de ecuatii
( obtinut prin scrierea ecuatiilor de echilibru static, intregite cu ecuatiile
legaturilor) este compatibil rezolvarea lui conduce la parametrii de
pozitie, adica Ia pozitia de echilibru sau configuratia de echilibru a
sistemului de puncte materiale. Sunt adesea situatii cand Ia echilibru se
gasesc mai multe configuratii pentru sistem de puncte materiale.
Uneori suntem ajutati de ,criteriul mecanic" sa ,banuim" care din
configuratiile de echilibru sunt stabile.
1.1.2. Echilibrul in Mecanica analitica
In Mecanica analitica, principiile analitice permit exprimari alternative
ale conditiilor de echilibru static ale sistemelor materiale. Pentru a ajunge la
aceste exprimari alternative, vom prezenta in continuare anumite chestiuni
importante din Mecanica analitica. Pentru marirea interesului cititorului,
precizam ca PLMV (principiullucrului mecanic virtual) este eel mai general
principiu care guverneaza probleme de sau repaus ale sistemelor
materiale libere sau supuse la legaturi. Este enuntat fundamentat in
Mecanica pentru sisteme de puncte materiale in apoi dezvoltat
utilizat in Statica constructiilor, Teoria elasticitatii, Dinamica constructiilor,
Stabilitatea constructiilor.
. ,
1.1.2.1. Legiituri olonome, reonome, scleronome
Legaturile aplicate unui sistem material se manifesta prin restnctn
geometrice referitoare la pozitiile pe care le poate ocupa in spatiu. Daca eel
putin unui punct material Ai, apartinand unui sistem de puncte materiale i se
aplica o legatura, sistemul se zice sistem legat sau sistem supus la legaturi.
Restrictia ca punctul Ai sa se gaseasca la momentul t al pe suprafata
de legatura <:pi, se poate exprima in forma cea mai generala, printr-o relatie
- - -
diferentiala intre elementele deplasarii = dxi i + dyj + dzik, ale
punctului, in intervalul de timp dt in care are loc deplasarea, de forma
9
ST ABILIT ATE STRUCTURAL,'\.
(1.3)
Aici 1\i, 'ti sunt functii continue in spatiul x, y, z in care are loc
timpul t, derivabile in domeniul lor de definitie. Daca relatia
(1.3) poate fi pusa sub forma intreaga sau admite un factor integrant
<p/Xi,yi,zi,t)=O, (1.4}
legatura se zice olonoma, altfel este neolonoma.
Daca timpul t intervine explicit in relatia de legatura, se legatura
reonoma sau nestationala (variabila in timp). Daca timpul t nu intervine in
relatie, legatura se scleronoma sau stationara (fixa),
<p/xi, yi,zJ = 0. (1.5)
1.1.2.2. Deplasari reale. Deplasari virtuale
Efectul de al unui sistem material se sintetizeaza prin deplasarile
punctelor care alcatuiesc sistemul, in raport cu un reper. Deplasarile pot fi
finite ca marime sau infinitezimale (elementare), daca se efectueaza intr-un
interval elementar de timp dt. In cele ce urmeaza, ne referim numai la
deplasarile elementare.
Deplasarile efectuate sub actiunea foqelor exterioare aplicate, se numesc
deplasari reale. Acestea sunt deplasari care aduc sistemul din configuratia
avuta la momentul t in configuratia la momentul t + dt. In virtutea legilor
Mecanicii, deplasarile reale sunt unic determinate. Aceste deplasari se
exprima prin
d
- - d
r. =v.dt=- t,
'1 I dt
(1.6)
sau considerate intr-un sistem de referinta cartezian,
- - -
= dxi i + dyij + dzik,
(1.7)
unde
d
. d dxi d
x. =x. t=- t
I I dt
d
. d dyi d
Yi = Yi t=dt t
(1.8)
d
. d dzi d
zi =zit=- t.
dt
10
deplasari
ECHILffiRL"L ISTEMELOR MA TERIALE
Deplasarile unui sistem material pot fi presupuse posibile; cinematic
posibile. Aceste deplasari elementare se numesc deplasari virtuale
transpun sistemul material dintr-o anumita configuratie intr-o alta
configuratie adiacenta posibiHi, arbitrara. Aceste deplasari se dau sistemului
material sunt independente de forte timp (sau in afara timpului); sunt
efectuate instantaneu, intr-un interval de timp egal cu zero. Timpul joaca
rolul unei constante. Spre deosebire de deplasarea reala, deplasarea virtuala
nu este unica; orice deplasare cinematic posibila corespunde unei deplasari
virtual e.
Numarul deplasarilor virtuale distincte (independente) ce se pot da unui
sistem este egal cu numarul gradelor de libertate ale acestuia. Pentru a
deosebi deplasarile virtuale de deplasarile reale, cele virtuale ale punctului
Ai se noteaza cu , in componentele sale carteziene 8xi, 8yi, 8zi, unde
simbolul 8 semnifica variatia virtuala a pozitiei, independenta de timp.
1.1.2. 3. Deplasari compatibile cu legaturile
Deplasarile elementare (reale sau virtuale) care respecta legaturile se zic
deplasari compatibile cu legaturile. In cazul. unui punct Ai pe o suprafata
<pj(Xi, Yi, zi) = 0, ca legatura scleronoma (stationara), deplasarea reala ca
cea virtuala care respecta suprafata, are loc in plan tangent, adica
perpendicular pe gradientul ei, iar relatiile care exprima compatibilitatea
intre deplasarea reala, respectiv deplasarea virtuala suprafata <pj vor fi
grad<pj = 0; grad<pj = 0. (1.9)
Daca legatura <pj este stationara, deplasarea reala se printre
deplasarile virtuale , se mai spune ca deplasarea (unica) reala este una
dintre deplasarile virtuale . In cazul legaturii <pj, olonome, reonome
(nestationare), timpul intervine in ecuatia legaturii (suprafetei),
<pj(Xi, Yi. Zi, t) = 0, adica legatura este reprezentata de o suprafata variabila
( evolutiva) in timp. Deplasarea reala obligata sa respecte legatura, se
traduce prin faptul ca, daca la momentul t punctul Ai se afla pe suprafata
S(t), la momentul t+dt, el se pe suprafata S(t+dt). Deplasarea reala
nu mai are loc in plan tangent. Deplasarea virtuala care se da independent de
timp, poate avea loc atat la momentul t, cat la t+dt se da in plan tangent;
deplasarea reala nu se mai printre deplasarile virtuale.
Compatibilitatea dintre deplasarea virtuala legatura <pj este exprimata
ll
STABILITATE STRUCTURALA
prin relatie (1.9)0 Fortele de legatudi, daca legaturile sunt ideale (Ia.ra
frecare ), apar dupa gradientul suprafetei, adica
R; = A;gradcpi 0
Lucrul mecanic virtual al fortei de legatura se va scrie
= A;gradcpi
0
= 0 ,
( 1.1 0)
(1.11)
de unde rezulta ca lucrul mecanic virtual al fortei de legatura este nul.
10102.40 Principiullucrului mecanic virtual
Daca se pleaca de la relatia care exprima principiullui d'Alembert, pentru
punctul Ai,
(1.12)
in care F; este forta care actioneaza asupra punctului; F;' = -m;a; este forta
de inertie, iar R;, forta de legatura, relatie pe care o inmultim cu deplasarea
irtuala sumam pe toate punctele sistemului, obtinem:
N
+F;. =0 , (1.13)
i=l
sau
(1.14)
i=l i=l
respectiv
N
L (F; +
0
= 0 '
(1.15)
i=l
deoarece lucrul mecanic virtual al fortelor de legatura este nul.
Relatia ( 1015) ex prima principiul lucrului mecanic virtual se enunta
astfel: ,in cazul unui sistem de puncte materiale In fortele date
F
1
fortele de inerpe :F; = -m
1
a
1
efectueaza In orice moment al
un lucru mecanic virtual nul pentru orice deplasare virtuala
compatibila cu legaturile data sistemului, daca legaturile sunt ideale
(fara frecare)"o
Un sistem de puncte materiale Ai, de mase ffii, i = 1, N, supus la legaturi
cpj, j = 1, m, are n grade de libertate, n = 3N - mo Unui sistem cu n grade de
libertate i se pot da n deplasari virtuale independenteo Adica, pentru un
12
PLMV
ECHILIBRGL SISTEMELOR MA TERIALE
sistem cu n grade de libertate se pot scrie n ecuatii de lucru mecanic virtual
independente de forma (1.15). Rezulta astfel un sistem de n ecuatii in care
ca necunoscute figureaza punctelor prin intermediul fortelor de
inertie.
Principiul lucrului mecanic virtual se aplica sistemelor in repaus. Cum
in acest caz fortele de inertie = 0 , se va obtine
8L = = 0 , ( 1.16)
iar enuntul principiului lucrului mecanic virtual va fi: ,Condifia necesara
suficienta pentru ca fortele Fi aplicate punctelor Ai sa lase sistemul in
-
repaus este ca lucrul mecanic virtual al tuturor fortelor Fi sa fie nul
pentru orice deplasare virtuala compatibila cu legaturile data
sistemului, daca legaturile sunt ideale".
Aplicarea principiului lucrului mecanic virtual in probleme de
sau echilibru este cunoscuta sub numele de metoda deplasarilor virtuale.
1.1. 2. 5. Spafiul configurafiilor
Daca studiem echilibrul unui sistem cu n grade de libertate, se scriu n
ecuatii independente de lucru mecanic virtual de forma (1.16). Se obtine un
sistem de n ecuatii in care ca necunoscute intervin cei n parametri
independenti de pozitie. n parametri care defi.nesc confi.guratia
sistemului pot fi. in termenii oricarei marimi care ajuta la pozitionarea
sistemului. Pot fi coordonatele carteziene, cilindrice, polare, intrinseci; pot fi
distante relative dintre puncte, unghiuri relative dintre anumite segmente ce
apartin sistemului material, astfel incat prin fixarea lor configuratia
sistemului sa fie perfect determinata. parametri poarta denumirea de
coordonate generalizate se noteaza cu qk, k = 1, n . Daca aceste n
coordonate generalizate fixeaza la un moment t configuratia sistemului,
inseamna ca toate coordonatele carteziene ale punctelor pot fi determinate in
functie de qk t, adica:
Xj = Xi( qk, t); Yi = Yi( qk, t); Zj = Zi( qk, t), ( 1.17)
respectiv
( 1.18)

( 1.19)
13
Adidi, daca parametrii qk definesc in mod univoc configura{ia sistemului,
intre coordonatele generalizate qk coordonatele carteziene Xi. Yi Zi la un
moment t, exista o corespondenta biunivoca. Aceste coordonate generalizate
au fost introduse de Lagrange. Spatiul n-dimensional al coordonatelor
generalizate formeaza spapul configurapilor. in spatiul configuratiilor
deplasarile reale ( elementare) ale sistemului se noteaza cu dq iar cele
virtuale cu 8qk.
Prin diferentierea relatiei (1.18), rezulta
_ ar ar ar ar
=-' dq
1
+-' dq
2
+ ... +-' dqn +-' dt 1.20)
8ql aq2 aqn at
sau
d
- - ar; d ar; d
.L... qk +- t ,
k=l 8qk at
(1.21)
expnma legatura dintre deplasarea reala df; din spatiul euclidian
deplasarea reala dqk din spatiul configuratiilor. Se mai pot scrie:
ax
dxi = .L...--' dqk +-' dt,
k=l 8qk at
ay. ;::t., _
dyi = .L..,;--' dqk +-uy_, dt,
k=l aqk at
(1.22)
az. az
dzi = .L...--' dqk + -' dt ,
k=l 8qk at
- - - -- - -
in care am tinut cont ca f; = xi i + Yi j + zik, df; = dxi i + dyi j + dzik , daca ne
raportam la spatiul euclidian in sistem cartezian.
Deplasarile virtuale fiind date in afara timpului, vom putea da relatiile
care exprima legatura dintre deplasarile virtuale din spatiul euclidian
deplasarile virtuale din spatiul configuratiilor:
- n ar
= 2:-' 8qk'
k=l 8qk
"ax
8xi = .L...--' 8q k,
aqk
14
(1.23)
1.1.2.6. Forte generalizate
Lucrul mecanic virtual al fof!elor Fi se poate scrie
N N N a- N N a-
8L= = = LLpi_5_8qk =
i=l i=l k=l aqk i=l k=l aqk
= f(Fi J8qk.
k=l i=l aqk
Se noteaza
Qk = IFi ,
i=l aqk
(1.24)
numita forta generalizata se obtine
(1.25)
k=l
o forma mai accesibila calculelor mai apropiata de ceea ce inseamna lucru
mecanic; forta inmultita cu deplasare sau forta generalizata 1nmultita cu
deplasare virtuala generalizata. Fof!a generalizata Qk poate fi interpretata
astfel, ca lucrul mecanic virtual efectuat de fof!ele Fi prin deplasarile induse
(provocate) de 8qk = 1, deplasare data pe directia gradului de libertate k,
deplasarile pe directiile celorlalte grade de libertate, fiind nule (blocate);
Qk = .
1.1.2. 7. Forte conservative. Potential
Daca fof!ele Fi sunt conservative, ele deriva dintr-o functie de forta
= U( xi, Yi, zJ , respectiv dintr-un = V( xi, Yi, zJ , adica
functiile U V sunt functii de pozitia sistemului,
=
(1.26)
15
PLMV
PLMV
Generarea fort:ei conservative F; rezulta prin
F; = gradU = -gradY ,
sau
Cum
Xi = Xi( qk); Yi = Yi( qk); Zi = Zi( qk),
1._ )
1._8)
rezulta ca potentialul V este o functie de pozitie ( energie potemialii ~ ~
V = V(qk). 1.29)
Fort:a generalizata Qk se va scrie
N - a-r
Qk=IF;-' =
i=l aqk
~ av-: av-: av k-)( axi -: ayj -: azi k-)
=-L... -1+-j+- -1+-j+- =
i=l axi ayi azj aqk aqk aqk
=-f(av axi + av ayi + av azj )=- av.
i=l axi aqk ayi aqk azj aqk aqk
A rezultat astfel:
Q
__ av
k- .
aqk
( 1.30)
1.1.2.8. Echilibrul fn Mecanica analiticii. Teorema Langrange-Dirichlet
Echilibrul unui sistem material in spatiul configuratiilor, alegand drept
parametri de pozitie, coordonatele generalizate qk ale sistemului, se va
. .
expnmapnn
N n
oL= F i o ~ = IQkoqk =O.
( 1.31)
Dar deplasarile virtuale generalizate oq k fiind independente, echilibrulin
spatiul configuratiilor va fi exprimat de
Qk = 0, k = 1, 2, ... , n. (1.32)
Adica sistemul este in echilibru daca toate fort:ele generalizate sunt nule.
16
Conditiile de echilibru (1. 32) capata o importanta deosebita dadi fort:ele
Fi care actioneaza asupra sistemului material sunt conservative. Din (1.30)
rezulta
av
-=0, k=1, 2, ... , n.
8qk
(1.33)
Relatiile (1.33) exprima faptul ca In configuratia de echilibru, energia
potentiala V a sistemului este stationara, extrema (minima, constanta sau
maxima) este echivalenta cu conditia ca variatia de ordinul I a energiei
potentiale sa fie egala cu zero
a'v = f av 8qk = o. (1.34)
k;l 8qk
Astfel, calitatea echilibrului unui sistem material poate fi judecata In
functie de energia sa potentiala in acea pozitie. Teorema Lagrange-Dirichlet
afirma ca In pozipa de echilibru stabil energia potenpaHi este minima.
Facem referinta la experimentul ,gropii de potential" din figura 1.2, In care
ca in pozitia ( 1) echilibrul este stabil, in pozitia (2) este labil,
iar in pozitia (3) este instabil (in figura sunt reprezentate curbele- dreptele-
echipotentiale ).
(1) (2) (3)
Fig. 1.2.
Daca ne referim la un sistem cu 1 grad de libertate, alegem coordonata
generalizata q, energia potentiala (de pozitie) este V = V(q).
Pentru echilibru se va scrie
av =O.
aq
17
(1.35)
Dadi echilibrul este stabil
dadi echilibrul este instabil
8
2
V
--<0
8q2 '
iar dacii echilibrul este labil, indiferent sau critic
8
2
V
-=0.
8q2
(1.36)
(1.37)
(1.38)
Referindu-ne la un sistem conservativ cu n grade de libertate,
coordonatele generalizate fiind qi, i = 1, 2, ... , n, energia potentiaHi este
V = V(qt, q2, ... , qn). Notam
qT = {qt, q2, ... , qn} (1.39)
vectorul coordonatelor generalizate ~ i vom putea scrie
V = V(q). (1.40)
Calitatea echilibrului 1ntr-o anumita configuratie se analizeaza in raport
cu o deplasare virtuala data din aceasta pozitie ~ i examinandu-se variatia
energiei potentiale totale V,
~ v = V(q + 8q)- V(q) = 8'V +_!_8
2
V + 0(8
3
). (1.41)
2
in expresia ( 1.41) 8
1
V este variatia de ordinul I a energiei potentiale
' "av r
8 V= L...J-8q; =8q ~ V (1.42)
i 8qi
in care s-a notat
(1.43)
reprezentand vectorul deplasarilor virtuale, respectiv al derivatelor paqiale
al e energiei potentiale in raport cu coordonatele generalizate.
Variatia de ordinul alII-lea a energiei V este
2 "" 8
2
V T
8 V = LJLJ 8q;8qj = 8q H8q,
i j 8q;8qj
(1.44)
18
i'n care H este matricea hessiana
riv 8
2
V 8
2
V
q ~
aq,aq
2
aq,aqn
8
2
V 8
2
V 8
2
V
= [ a' v l (1.45) H=
aq
2
aq, aq; 8q28qn
aqiaqj
8
2
V 8
2
V 8
2
V
8qn8q1 aqnaqz q ~
0(8
3
) reprezinta termenii de ordin superior, nuli, deoarece energm
potentiala este o forma patratica de coordonatele generalizate q.
Conditia de echilibru 11 V = 0 (8
1
V = 0) se va exprima prin sistemul de
ecuatii algebrice liniare i'n coordonatele generalizate
av =0; i= 1, 2, ... ,n. (1.46)
aqi
Echilibrul sistemului va fi stabil, daca 8
2
V > 0, ceea ce implica conditia
ca matricea hessiana H sa fie pozitiv definita, adica
8
2
V
det(H) = > 0 . (1.47)
aqiaqj
Echilibrul sistemului este instabil, daca 8
2
V < 0, adica matricea hessiana
H este negativ definita ~ i prin urmare,
8
2
V
det(H) = < 0 . (1.48)
aqiaqj
Sistemul material i'n configuratia rezultata in urma rezolvarii sistemului
(1.46) este de echilibru labil, indiferent sau critic (se mai spune incipient
nestabil), daca 8
2
V = 0, adica matricea hessiana H este singulara,
8
2
V
det(H) = = 0. (1.49)
aqiaqj
In cazul unm sistem conservativ de puncte materiale asupra carora
actioneaza, fortele F; , energia potentiala V este egala cu potentialul fortelor
Fi din care acestea deriva prin
19
- ( av -; av -: av -J
Fi =-gradY=- -1 +-J+-k .
axi ayi azi
(1.50)
Lucrul mecanic elementar al acestor forte este
N - ( av - av - av -Jr - - -)
dL = L i d ~ =-L - i +-j +-k \dxi i + dyi j + dzi k =
i=l i axi ayi azi
(
av av av J
=- -dx. +-dy. +-dz. = -dV
I I I '
axi ayi azi
(1.51)
adica
dL=-dV, (1.52)
sau
dV =- dL, V =- fdL + C =- f F i d ~ + C , (1.53)
respectiv
V=-L+ C.
Evident eli dU = dL, de unde
U = fdL+ C'= fFi d ~ + C'.
(1.54)
Se spune eli energia potentiala se determina cu aproximatia unei
constante de integrare C.
Cum in studiul echilibrului au importanta derivatele energiei potentiate
V, se poate considera V = -L.
1.1. 2. 9. Energie potenfialii. interioarii.. Energie potential a to tala
Sa ne referim in continuare la un sistem conservativ de puncte materiale
in care exista forte exterioare ~ care deriva dintr-un potential yext;
Fi = -gradvext ~ i forte interioare Fii intre punctele Ai, Aj, care deriva dintr-o
functie de forta uint; Fij = graduint .
Energia potentialii totala a sistemului va fi
V = Uint- Le. (1.55)
Aici uint = U, trebuie inteleasa sub forma unei energii interioare
inmagazinata in sistem ~ i caracterizeaza starea intema a sistemului, iar Le
este lucrul mecanic efectuat de fortele aplicate.
V = U- Le. (1.56)
20
ECHILIBRl.H. SISTEMELOR MA TERIALE
De exemplu in cazul unui resort avand constanta elastica (k), asupra
caruia actioneaza foqa P, producandu-i o alungire 1:1 (fig. 1.3),
--+
p
Fig. 1.3.
kx
/!,. 2 /!,. ~
U= k x d x k ~ =-,
0 2 0 2
Le = p. /:1,
k/:12
V=U-Le =--P/:1.
2
In cazul unui resort rotational (fig. 1.4), de constanta elastica (r),
p
[
(r)
Fig. 1.4.
r82 [ . 8
V=--P sm .
2
21
(1.57)
(1.58)
(1.59)
(1.60)
Observatii
'
Asupra echilibrului unui sistem material putem sintetiza:
1. Pentru ca un sistem material sa fie in echilibru energia sa potentiala
totala trebuie sa fie stationara.
2. Pentru ca un sistem material sa fie in echilibru stabil energia sa
potentiala totala trebuie sa fie minima. Dar echilibrul unui sistem material
mai poate fi instabil ~ i acesta are loc daca energia sa potentiala totala este
maxima cum mai poate fi labil (indiferent sau critic) daca stationaritatea
energiei sale potentiate totale consta intr-o constanta. Acest ultim calificativ
se da ~ i in cazul echilibrului incipient instabil, dind un sistem trece din
echilibru stabil intr-un echilibru instabil prin faza unui echilibru critic.
1.2 APLICATII ALE ,CRITERIULUI MECANIC"
1.2.1. 0 hila A de masa m se g s e ~ t e pe un cere fix de raza R ca ill figura
1.5. Bila in pozitiile (1) ~ i (2) este in echilibru (se neglijeaza frecarea). Aplicand
, criteriul mecanic" de apreciere a calitatii echilibrului, sa se demonstreze ca
pozitia , 1" este de echilibru stabil, iar pozitia ,2" este de echilibru instabil.
.... ....
N
0
=-mg
....
mg
Fig. 1.5.
22
....
't
Rezolvare
Faptul di pozipile (1) ~ i (2) sunt pozitii de echilibru este evident.
Pentru a adita ca pozipa 1" este de echilibru stabil, scoatern bila din
pozitia de echilibru, 1ntr-o pozitie de vecina, sub unghi 8 rnic. Scriern
principiul al 11-lea al Dinarnicii
rna = L F; = rng + N' ( 1.61)
pe care o proiectam dupa tangenta 1: ,
rna,;= -mg sinS. (1.62)
Tinern cont ca a, = R8 ~ i obtinern dupa sirnplificarea cu m : ~ ; 0 ~ ~
impaqirea cu R,
.. g .
8 =--sm8.
R
(1.63)
Ecuatia (1.69) este o ecuatie diferentiala neliniara de ordinul II in functia
necunoscuta 8 = S(t). Pentru integrarea acestei ecuatii, o 1nrnultire cu 28
2ee =-
2
g e sine, (1.64)
rezultand
R
(8
2
)" =
2
g(cose)",
R
"7 2g
e- =-cos8+C.
R
(1.65)
(1.66)
Constanta C o determinarn din condi!iile initiale. Pentru aceasta apelarn
,criteriul rnecanic" de apreciere a calita!ii echilibrului care considera ca bila
este scoasa (la t = 0) din pozitia la echilibru cu viteza initiala vo, mica. Dar
. . .
Va = R8a' unde eo este viteza unghiulara initiala. Adica la t = 0, Sa = Va I R.
Se ob!ine
ez = v ~ = 2g +c. c = v ~ - 2g
0
R
2
R ' R
2
R
(1.67)
Constanta C introdusa in (1.66) conduce la
2g v
2
2g 7 v
2
2g
8
2
=-cos8+-
0
--; e- =-
0
--(1-cose) .
R R
2
R R
2
R
(1.68)
Dar
23
ST ABILIT ATE STRUCTURAL.\.
(1.69)
obtinem
(1.70)
Din ultima relatie se constata ca viteza (care initial este v
0
, mica) scade.
Adica bila ramane 1n jurul pozitiei de echilibru , 1 ", care 1n aceste conditii
este pozitie de echilibru stabil.
Observafie
Daca pozitia de echilibru este stabila, atunci bila scoasa din aceasta
pozitie cu viteza initiala mica, efectueaza mici oscilatii 1n jurul acestei
pozitii. In situatia noastra pentru a demonstra acest lucru, revenim la ecuatia
diferentiala (1.63) 1n care, daca S este mic, putem considera aproximapa
sin S S devine
(1.71)
in care am notat u} = g/R.
Solutia ecuatiei diferentiale ( 1. 71) este
S = C
1
cos cot+ C
2
sin cot.
Constantele de integrare C
1
C
2
le determinam din conditii
initiale t = 0, So= 0, 8
0
= v
0
/R (viteza initiala vo se da din pozitia (1) unde
S = So = 0). Se obtine
S
coR
'
(1.72)
de unde rezulta ca bila efectueaza mici oscilatii 1n jurul pozitiei (1 ).
Daca raza R oo, suntem in situatia ,3" din figura 1.1, bila are o
oscilatorie cu pulsatia co = 0, adica o pozitie adiacenta de
echilibru, echilibrul fiind indiferent, labil sau critic.
Pentru a arata ca pozitia ,2" este de echilibru instabil, scoatem bila din
aceasta pozitie, facem apel la principiul al 11-lea al Dinamicii obtinem
ecuatie ( 1.61) care proiectata pe ::r conduce la
mar= mg sinS, (1.73)
unde a, = R8, iar dupa simplificarea cum -:F. 0 impartirea cu R gasim
24
ECHILIBRL I TD1ELOR MATERIALE
.. a
8 = c sinS.
R
Folosim artificiu inrnultim cu 29)
de unde
288 =
2
g 8sins ,
R
(8
2
)" =

R
"? 2g
s- =--cosS+C.
R
conditii initiale t = 0, S
0
= v
0
I R, conduc la
respectiv
sau
adica
C = + 2g
R
2
R'
2g v
2
2g
S
2
=--cos9+-
0
+-
R R
2
R'
v
2
2g
S
2
=-
0
+-(1-cos8) ,
R
2
R
? ? 4R 2S
v- = v
0
+ g sm - .
2
(1.74)
(1.75)
(1.76)
(1.77)
(1.78)
(1.79)
(1.80)
(1.81)
Din ultima relatie ( 1.81) se constata ca viteza initial vo mica, cu 9,
indepartandu-se de pozitia de echilibru ,2" care in aceste conditii este
pozitie de echilibru instabil.
1.2.2. 0 bara de lungime [, cain figura 1.6, articulata la un capat, se poate
gasi in configuratia ,1", respectiv in configuratia ,2". Ambele pozitii sunt
pozitii de echilibru. Sa se demonstreze, aplicand ,criteriul mecanic" de
apreciere a calitatii echilibrului ca pozitia , 1" este de echilibru stabil, iar
pozitia , 2" este de echilibru instabil.
25
"
1"
"
2"
Fig. 1.6.
Rezolvare
Pozipa ,1" este de echilibru stabil. Yom arata ca bara fiind scoasa din
aceasta pozitie sub un unghi 9 mic cu verticala Oy, ea va ramane in
vecinatatea verticala, efectuand mici oscilatii in jurul acesteia. Pentru
aceasta scriem ecuatia diferentiala a m i ~ c r i i de rotatie a barei in jurullui 0,
1
0
8=M
0
, (1.82)
in care 1
0
este momentul de inertie al barei in raport cu articulatia 0 , iar M
0
este momentul fortei P aplicata barei.
Cum Mo = -P [sinS, rezulta
1
0
8=-P[sine, (1.83)
de unde
.. p[ .
e = --sme.
lo
(1.84)
No tam
p[ 2
-=w
lo
(1.85)
26
ECHILIBRUL SISTEMELOR MATERIALE
ecuatia diferentiaHi se scrie
8 = -Ctl sine. (1.86)
Se cu 28 , obtinand
288 = -2Ctl8 sine
sau
(1.87)
Constanta C o determinam din conditiile initiale: t = 0; 8
0
= 0; e = So
rezulta
de unde
8
2
= 2ro
2
(cos8 -cos8
0
). (1.88)
Interpretarea relatiei (1.88) este urmatoarea: 8
2
;:::: 0, de unde
cosS - cosSo ::::: 0; cosS cosSo; S So; adica bara ramane in vecinatatea
verticala, care este astfel pozitie de echilibru stabil.
Observa(ie
Se poate arata ca bara efectueaza mici oscilatii in jurul verticalei. Pentru
aceasta consideram ca unghiul e fiind mic, sin S e obtinem ecuatia
diferentiala
(1.89)
cu solutia
8 =So cosrot, (1.90)
in care am considerat ca la momentul initial t = 0, bara este scoasa din
pozitia de echilibru vertical, sub unghi S
0
mic este in repaus. Bara
efectueaza mici oscilatii in jurul verticalei, dupa legea data de (1.90), adica
echilibrul in configuratia , 1" este stabil.
Pozipa ,2" este de echilibru instabil. Yom arata ca bara scoasa din
aceasta pozitie, sub unghi So mic cu verticala Oy, ea va inregistra deplasari
mari, indepartandu-se de pozitia verticala. Ecuatia diferentiala a de
rotatie a barei in jurul articulatiei 0, se scrie
J 0 e = p( sine .
Cu notatie (1.91), ecuatia devine
8 = ro
2
sinS. ( 1.91)
27
ST ABTLIT ATE STRUCTURALA
In vederea integrarii acestei ecuatii, o inmultim cu 28
288 = 2ro
2
Ssine
devine
{"7)
0
( 7 ).
\e- = -2ro-cose ,
adica
7 2
e- = -2ro cose +c .
(1.92)
(1.93)
(1.94)
Constanta de integrare Co determinam din conditiile initiale ale
Presupunem ca la to, e = eo e
0
= 0, rezulta
0 = -2ro
2
cose
0
+ C; C = 2ro
2
cose
0
. ( 1.95)
Obtinem
S
2
= 2ro
2
(cos eo -cos e),
cos eo :2: cose' eo e
e;;:::eo
(1.96)
(1.97)
(1.98)
Adica bara se departeaza de la pozitia verticala, inregistrand deplasari
mari, echilibrul fiind instabil.
1.3. SISTEME ELASTICE. CRITERII DE STABILITATE
Un sistem elastic fiind supus unor incarcari crescande, poate ca la o
anumita incarcare schimbe brusc configuratia. Incarcarea
corespunzatoare se critica. Aceasta schimbare brusca a
configuratiei sistemului, la valoarea incarcarii egale cu incarcarea critica se
flambaj; pierderea stabilitatii prin flambaj. Notand parametrul
incarcarii cuP, incarcarea critica corespunzatoare va fi Per Sa presupunem
eli sistemul a carui stabilitate o studiem are un grad de libertate notat cu q.
Daca la echilibru putem stabili o relatie de forma
P(q) =Per f(q), q 7:0 (1.99)
obtinem una din reprezentarile din figura 1. 7.
28
ECHILIBRUL SISTEMELOR MATERIALE
p
P(q)
a) ----+-------+ q
0
p
P(q)
b)----+------+ q
0
Fig. 1.7.
p
q
0
p
d)----+------+ q
0
In toate situatiile din figura 1.7, se spune ca pierderea stabilitatii are loc
prin flambaj, respectiv prin bifurcarea echilibrului sau simplu prin bifurcare.
Daca P( q) Per, comportarea postbifurcare
(postflambaj) este stabila (fig. 1.7c,d). Comportarea stabila trebuie inteleasa
in sensul ca foqa P adica dupa flambaj sistemul preia incarcare
sup limen tara.
Criteriile care permit determinarea incarcarii critice de flambaj sunt in
principal: criteriul static, criteriul energetic criteriul dinamic.
29
ST ABILIT ATE STRUCTURAL6..
1.3.1. Criteriul static
Sistemul se considerl:i 1n echilibru critic In situatia In care pentru a c e e a ~ i
valoare a parametrului de lndircare P, pe langa configuratia initiala de
echilibru exista o alta configuratie adiacenta posibila de echilibru. Este cazul
,3" din figura 1.1 .
Aplica{ii ale criteriului static
1. Se considera bara rigida OA, articulata 1n 0, iar 1n A prinsa cu un
resort ca 1n figura 1.8. In A este aplicata pe directia verticala foyta P. Se cere
Per
(k) ~ p
~ ~ ~ A ~ ~ ~ ~
8 ={sinS
p
r bara {cosS
rig ida
a) b)
Fig. 1.8.
Rezolvare
In situatia a) bara este In echilibru. Exprimam echilibrul In configuratia
adiacenta b)
L Mo = 0 ; k {sinS{ cosS - p {sinS = 0
(k { cosS- P) sinS = 0. (1.100)
Din ecuatia ( 1.1 00) gasim solutia banal a (triviala) S = 0 care corespunde
configuratiei a) ~ i
P = kfcosS, (1.101)
30
ECHILIBRLL.
care corespunde configuratiei b). Dar trecerea din configuratia a) in
configuratia b) (flambajul) are lac pentru 9 = 0, care conduce la
P cr = k (. ( 1.1 02)
Adidi
P =Per case, (1.103)
se obtine reprezentarea din figura 1.9, cu
instabiHi p p cr
o comportare postbifurcare
p
----,o-+-----+ e
Fig. 1.9.
2. 0 bara rigida OA de lungime [, este prevazuta in 0 cu o incastrare
elastica, modelata cu un resort de constanta elastica la rotire r. Momentul
care ia in resort este re, in care e este rotirea barei. in punctul A este
aplicata pe directia vertical a forta P. Se cere P cr

r bara
rigida
a) b)
Fig. 1.1 0.
31
[sinS
p
Rezolvare
In situatia a) bara este in echilibru. Exprimam echilibru in configuratia
deplasata b).
L M
0
= 0 ; r S - P [sinS = 0. (1.1 04)
Ecuatia (1.104) este satisracuta pentru S = 0 (solutia triviala), echilibrul
pe configuratia initiala prezentata in situatia a), sau
P ~ (1.105)
[sinS
care corespunde configuratiei b). Unghiul S, corespunzator acestei pozitii se
determina (la un P dat) cain figura 1.11.
Fig. 1.11.
Trecerea din configuratia a) in configuratia b) (flambajul) are loc pentru
S = 0, care conduce prin
la
Gasim
lim-
8
-=1
a ~ o sin8
r
per=-
[
8
P=Pc,-.-
sm8
( 1.1 06)
(1.107)
~ i se obtine reprezentarea din figura 1.12, de unde rezulta o comportare
postcritidi stabila a sistemului P 2 Per (S 2 sinS).
32
ECHILIBRGL Sl T ~ lELOR MA TERIALE
p
------.----------. e
0
Fig. 1.12.
3. Consideram sistemul de doua bare rigide OA ~ i AB legate ca in figura
1.13, unde in A avem o legatura elastica la deplasare orizontala, un resort de
constanta k, barele fiind incastrate elastic, incastrare modelata printr-un
resort de constanta elastica la rotire r. Pe verticala in B actioneaza forta P.
Se cere Per
a)
[
(r)
[
Fig. 1.13.
33
p
L = [cose
f(l-cos9)
L = [cose
Rezolvare
In figura 1.13b) este prezentaHi configuratia deplasata, pozitie adiacenta
de echilibru. Ecuatia de moment in A' pentru bara OA' sau A'B' conduce la
ecuatia (Ho = HB = H),
de unde
Dar
de unde
sau
H r cos8 + 2r8 - P r sinS= 0, (1.108)
H = P[ sinS- 2r8.
lcos8
Ho + HB = 2H = k [sinS,
2
P[ sin 8- 2r8 k[ .
8
-----= sin ,
lcos8
P[sin8-2r8= k[ [sin8cos8.
2
(1.109)
(1.11 0)
(1.111)
(1.112)
Din (1.112) rezulta solutia triviala 8 = 0, sau
k[ 2r 8
P=-cos8+---.
2 [ sinS
(1.113)
Flambaj ul sistemului, prin trecerea brusca a configuratiei a) in
configuratia b) (bifurcarea echilibrului) are loc la 8 = 0 ~ i gasim
k[ 2r
per = - + - ( 1.114)
2 [
Pentru a decide asupra comportarii postflambaj, trebuie sa punem relatia
( 1.113) sub forma ( 1.99) cu q = 8, aceasta puttindu-se face numai daca
consideram o anumita relatie intre k ~ i r. Sa consideram:
r = k[
2
/8 sau 2r/[ = k[/4 care conduce la
P = k[ (cos8 +-
8
-) (1.115)
2 2sin8
~
p = 3k[
cr
4
(1.116)
adica
34
ECHILIBRUL SISTE rELOR MA TERIALE
P =
3
k[ 3. ( cos 8 + -
8
-);
4 3 2sin8
(1.117)
r = k
2
/4 sau 2r/[ = k/2 care conduce la
P = k[ (cos8 +-
8
-)
2 sinS
(1.118)

(1.119)
adica
P = k[ _!_(cos8 + -
8
- );
2 sinS
(1.120)
r = k
2
/2 sau 2r/[ = k[ care conduce la
P = k[ (cos8
2 sinS
(1.121)

p = 3k
cr
2
(1.122)
adica
P =
3
k[ .
2 3 sinS
(1.123)
Relatiile ( 1.117), ( 1.120) ( 1.123) respecta forma ( 1.99) cu q = 8. La
acestea daca adaugarn cazurile (k * 0; r = 0), respectiv (k = 0; r * 0) se obtin
reprezentarile din figura 1.14.
k[2
3k[. r=-
2 ' 2
kf
kf; r=-
4
k[2
3k[. r=-
4 ' 8
-------+------+8
Fig. 1.14.
35
4. Consideram bara rigida OA incastrata elastic in 0 iar in A, avand un
reazem elastic, este actio nata de fof!a P ca in figura 1. 15. Se cere P r
[cose
Fig. 1.15.
Ecuatia de moment in 0, M
0
= 0, conduce la
P8 - k8f cose - r8 = 0,
respectiv
8 =fsine
Pf sine- kf sin8f cos8- r8 = 0.
(1.124)
(1 .125)
Din (1.125) rezulta solutia triviala 8 = 0 (configuratia nedeplasata) ~ i
pentru configuratia deplasata 8 * 0 (configuratie adiacenta de echilibru)
Gasim
r 8
P = k[ cos8 +--. (1.126)
[ sin8
r
per =kf +-.
[
(1. 127)
Solutia comporta a c e e a ~ discutie ~ reprezentare ca ~ problema
precedenta.
36
f?bservafii
In exemplele de mai sus, m care am aplicat ,criteriul static", s-au
considerat deplasarile finite, putand astfel analiza comportarea
postbifurcare, postcritica (postfl ambaj) a sistemului.
Daca ne intereseaza doar P cr, putem considera deplasarile infinitezimale,
elementare. In aceasta situatie vom putea lua sin d8 = d8; cos d8 = 1. Astfel,
in cazul ultimei aplicatii, configuratia deformata adiacenta celei
nedeformate arata cain figura 1.16.
kfd8
Fig. 1.16.
Ecuatia de moment se scrie
de unde rezulta
Pf.d8- kf.d8f- r d8 = 0,
r
per = k[ +-,
[
(1.128)
c e e ~ i valoare obtinuta ca in ipoteza deplasarilor finite ( 1.127), dar tara
posibilitatea analizei comportarii postcritice.
5. Bara cu conexiuni elastice la capete
Cazul barei rigide
Se considera bara rigida AB avand legaturile Ia capete ca in figura 1.1 7.
Bara este actionata de fof!a P verticala, initial pe directia ei. Se cere P cr
37
p
(sine
p
( badi
rigida
Fig. 1.17.
Scriem ecuatia de moment in A:
k.f.sine-f.cose +rAe+ rse - Pf.sine = 0. ( 1.129)
Se obtine
r + r e
p = k( COS 8 + A B --
. '
( sme
(1.130)
~
P
= k( rA + rs
cr +
(
(1.131)
Observatie
'
Bara elastica cu conexiuni elastice la capete se va studia in Capitolul 2.
1.3.2. Criteriul energetic
In acest criteriu se aplica teorema Langrange-Dirichlet, care afirma ca un
sistem material este in echilibru, daca energia sa potentiala totala V = V(q)
este stationara, adica
av =O
'
aq
(1.132)
iar daca echilibrul este stabil, energia sa potentiala V este minima, adica
38
ECHIU BRlrL SI TE. lELOR MA TERIALE
o
2
V
--> 0
? '
aq-
respectiv daca echilibrul este criti c (labil sau indiferent)
8
2
V
-=0.
aqz
(1.133)
(1.134)
Relatiile (1.132), (1.133), (1.134) sunt valabile pentru sistemele cu 1 GL,
caz in care pozitia lui depinde de un singur parametru q.
Daca sistemul are n grade de libertate q
1
, q
2
, . , q
0
, V = V(q
1
, qz, ... , q
0
),
vom avea n ecuati i de echilibru
av
-=0; k= 1, 2, .. . , n, (1.135)
aqk
iar calitatea echilibrului va fi decisa de semnul determinantului matricei
hessiana
(1.136)
Aplicatii ale criteriului energetic
Reluam exemplele studiate cu criteriul static ~ le vom aborda aplica.nd
criteriul energetic.
1.
p
8 =fsine
p
r bara
rigid a
Fig. 1.18.
39
Aici energia potentiala de deformatie
U = _!_k8
2
= _!_k
2
sin
2
8
2 2 '
( 1. 137)
iarlucrulrnecanic
Le = P ~ = P f(l- cos8). (1. 138)
RezuWi ca energia potentiala totala a sisternului este
V(8) = U -Le =_!_k!
2
sin
2
8-Pf(1-cos8). (1.139)
2
Ecuatia de echilibru se va scrie
dV(S) = _!_ k[
2
2sin 8. cos8- P[ sinS= 0 , (1.140)
d8 2
sau
f.sin8 (k f.cos8 - P) = 0. (1.141)
De aici gasirn
sin8 = 0 ( 1.142)
sau
kf.cos8 .- P = 0. ( 1.143)
Din prima ecuatie rezulta 8 = 0, solutia triviala, de echilibru pe
configuratia nedeformata, respectiv din a doua ecuatie
P = kf.cos8, ( 1.144)
care ne da rnarirnea incarcarii P pe configuratia defmmata 8 * 0.
Diagrama (P, 8) arata ca in figura 1.19.
p
punct de bifurcare
C al echilibrului
P(8) = k!cos8
- - - - - - - - - - 0 - - 4 8 ~ - - - - - - - e
Fig. 1.19.
40
Pierderea stabiliHitii are loc prin bifurcarea echilibrului. Pentru analiza
calitatii echilibrului in punctul de bifurcare, facem derivata de ordinul al
doilea a functiei V(8),
d
2
V = cos8(kf cos8- P) +sin 8(- kf sinS)= -kf sin
2
8, (1.145)
d8
2
adica
(1.146)
In orice pozitie a barei, definita de unghiul 8, sunt satis:Iacute relatiile
!
~ =O (1.147)
d2V :s; 0.
d8
2
Din prima relatie rezulta ca bara este in echilibru, iar din a doua relatie ca
echilibrul este instabil. Corespunzator punctului de bifurcare, relatiile
( 1.14 7) sunt satis:Iacute, ~ comportarea postbifurcare este instabila, in
aceasta pozitie definim
Per= P(O); Per= k f. (1.148)
2.
p
p
~ =[(1- cos8)
[ bara
rigida
(r)
Fig. 1.20.
41
Putem scrie
1 ' [
U = - re- ; Le = P = P ( 1 - cos8),
2
1
V(8) = U- Le = -r8
2
- P[(l- cos8).
2
dV = r8- P[ sin 8 ,
d8
d
2
V
--=r-P[cos8.
d8
2
(1.149)
(1.150)
(1.151)
(1.154)
Pentru echilibru, trebuie ca dV/dS = 0; de unde rezulta 8 = 0 (solutia
banala sau triviala), respectiv
P = ~
[ sin8
Graficul functiei P = P(S) arata cain figura 1.21 .
p
Per C punct de bifurcare
al echilibrului
----------0+------------+e
Fig. 1.21.
(1.153)
Pierderea stabilitatii are loc prin bifurcarea echilibrului (punctul C de pe
grafic). A ~ a cum rezulta din expresia lui d
2
V/d8
2
, semnul acesteia nu
rezulta, astfel ca pentru a arata calitatea echilibrului in punctul C, dezvoltam
pe V = V(S) in serie Taylor. Calculiim
~ ~ scnem
d
3
V
--=P[sin8
d8
3
'
42
(1.154)
ctvl e' d'vl e' d' v e' d'v
V(8)=V(0)+8- +-
2
+--- +--- + ... (1.155)
d8 9=0 2 d8 9=0 6 d8
3
9=0 24 d8
4
9=0
cum
rezulta
V(8) = V(O) + p[ 8
4
V(O),
24
(1.156)
(1.157)
adica V(O) reprezinta un minim pentru energia potentia1a a sistemului
echilibrul este stabil. Concluzia este ca sistemul are o comportare
postbifurcare (postflambaj) stabila.
Observa(ie
Puteam scrie
d
2
V =r-P[cos8=r(l- p[
d8
2
r [ sin8
sau
= =
[ sm8 r tg8
d
2
V
- >0
d8
2
- '
(8 :s; tg8)
din care rezulta ca V(O) reprezinta un minimal energiei potentiale V(8).
Mai putem scrie
adica
deoarece
P = P(O) .!.tim-
8
-
cr S->O [sin 8 [ S->O sin 8 '
r
per =- ,
1
43
(1.158)
comportare postcritica stabila
3.
p
[ badi
rig ida
(r)
r bara
rig ida
lim-
8
-=1.
S-->O sine
p
I
Fig. 1.22.
_ _i = J 1 - cos8)
U = _!_ko
2
+_!_r(28)
2
= _!_kf
2
sin
2
8 + 2r8
2
, (1.159)
2 2 2
Le = P = P 2[(1- cos8), (1.160)
V = U- Le = .!_kf
2
sin
2
8 + 2r8
2
- 2P[(l- cos8). (1.161)
2
Echilibrul este dat de ecuatia
dV =O
d8 '
44
iar calitatea echilibrului este analizata prin semnullui d
2
V.
d8
2
Putem scrie
dV =k
2
sin8cos8+4r8-2P[sin8=0 (1.162)
d8
d
2
V
--= k
2
cos
2
8- k
2
sin
2
8 + 4r- 2P[ cos8 = 0. (1.163)
d8
2
Prima ecuatie conduce la pozitia nedeformata de echilibru 8 = 0 sau lao
pozitie e =1:- 0 pentru care
tar
k[ 2r 8
P(8) =-cos8+---, (1.164)
2 f sine
k[ 2r
per = P(O) =-+- .
2 [
(1.165)
cum se vede in expresia d
2
V/d8
2
, semnul acesteia, in vederea
deciderii asupra calitatii echilibrului, nu rezulta, ca o sa procedam ca
in exemplul precedent prin dezvoltarea in serie Taylor a energiei V(S),
V(S) = V(O) +
8
dV(O) + 8
2
d
2
V(O) + !._ V(O) + 8
4
d
4
V(O) + .. .
d8 2 d8
2
6 d8
3
24 d8
4
Primele doua derivate sunt calculate rezulta
V(O) = 0; dV(O) = 0
d8
d2V(O) = (k2 + 4r- 2Pf)= (k + 2r- p). 2[ = 0.
d8
2
2 [
A poi
d
3
V(O) = (- 2k
2
cos8sin8- 2k
2
sin8cos8 + 2P[ sin8 = 0
d83
d
4
V(O)
----'--'- = (- 4k
2
cos
2
8 + 4k
2
sin
2
8 + 2P[ cos8 = -4k
2
+ 2P(O)f =

=-4k + 2P =-4k +2 -+- =-3k +-.
2 [ 2 (k[ 2r)
2
4r
2 [ [
45
Adica
V(8)=V(O) +- -3k!
2
+- + . . .
8
4
( 4r)
24 [
(1.166)
Pentru ca starea postcritica sa fie stabila, trebuie ca
d
4
V(O) . 3k!
2
0' --< 1.
d8
4
4r
In aceasta situatie, V(O) = 0 reprezinta un minim al energiei potentiate
totale V(S), altminteri, reprezinta un maxim starea postcritica este
instabila.
Aceasta modalitate de analiza a starii postbifurcare este valabila pentru 8
in vecinatatea lui e = 0 (ipoteza micilor deplasari).
In ipoteza deplasarilor finite, o posibilitate de analiza a comportarii
postcritice, este de a reprezenta functia energie potentiala totala V(S), cu
considerarea evidenta a unei relatii intre k r. De exemplu, daca r = k
2
/8,
V(8) = _!_ k
2
sin
2
8 + _!_ k
2
8
2
- 2P[ (1- cos 8), (1.167)
2 4
unde
k[ 2 kf
2
3k!
P=P =-+--=-
er 2 { 8 4
(1.168)
Convine ca reprezentarea sa o facem pentru
V(8) 4 [ 1 2 . 2 1 k2
2
3k!
2
( ):
--=--
2
-k! sm 8+- 8 -2-- 1-cos8
Per { 3k{ 2 4 4
(1.169)
V(
8
)
2
8 + _!._8
2
- 2(1- cos8).
per. { 3 3
(1.170)
Reprezentarea este data in figura 1.23.
46
ECHILIBRL'L I TD1ELORMATERIALE
V(8)
~
(instabil)
convex
punct de
inflexiune
d
2
V
d82=0
(stabil)
concav
Fig. 1.23.
In zonele in care curba este convexa, comportarea postbifurcare este
instabila, iar in zonele in care curba este concava, comportarea postbifurcare
este stabila. Analogia cu groapa de potential din figura 1.2 este evidenta.
47
4. Un sistem cu doua grade de libertate (fig. 1.24)
a)
[
b)
[
f(l-cos9) +f(l -coscp) +
-;1'-----,r+. [(1-cos( qHj))
f(sincp-sin9) f(qHj)
k[
- ..... pi er=].
Fig. 1.24.
Consideram ipoteza micilor deplasari rotiri (figura 1.24b) 9, cp ale
barelor marginate; sine 9; sincp cp; 1- cos 9 = 2 sin
2
;
2
1- COS<p = 2sin
2
) = _.!_ k
2
8
2
+ _.!._ kf
2
<p
2
- Pr( 8
2
+ <p
2
- 8<p).
2 2
Echilibrul rezulta din condi!iile
l
~ t ::,
8<p
iar calitatea lui din sernnul determinantului rnatricei
CalcuHirn
8
2
V 8
2
V
8
V = k
2
8- 2P[8 + P[<p = (kf
2
- 2P[)8 + P[ <p
88
8
V = k[
2
<p- 2P[ <p + P[8 = (kf
2
- 2P[)<p + P[8
8<p
8
2
V = kf z _
2
Pr. 8
2
V = Pr
88
2
' 888<p
8
2
V = p[.
'
8<p88
Sisternul de ecuatii din care rezulta echilibrul se scrie
{
(k
2
- 2Pr)8 + P[<p = o
Pl8 + (kf
2
- 2P[)<p = 0.
49
(1.172)
(1.173)
(1.174)
(1.175)
(1.176)
(1.177)
(1.178)
Este un sistem de ecuatii liniare ~ omogene. Daca sistemul de bare) ~
pierde stabilitatea, se inregistreaza deplasari ~ deci 8 * 0: ::;:. 0. sistemul de
ecuatii admite solutie nebanala ~ determinantullui trebuie sa fie nul.
Rezulta
k
2
- 2P[
p[
p[ =0
k
2
-2P[ '
respectiv ecuatia caracteristica
(k!
2
- 2P[ / - (P{)
2
= 0 .
Aceasta se mai scrie
(k
2
- 2P[- P{)(k
2
- 2P[ + Pf) = 0 ,
care conduce la
sau
k
2
- P[= 0.
Din prima ecuatie rezulta
k[
pier =3,
iar din a doua
P 2 cr = k[
(1. 179)
(1. 180)
(1.181)
Configuratiile deformate se obtin din rezolvarea sistemului de ecuatii in
care in locullui P punem pe rand P1cr ~ P2cr
Configuratia corespunzatoare lui PI cr = '
8+<p=0
(1.182)
8 + <p = 0.
Sistemul de ecuatii fiind nedeterminat, solutia este 8; <p = -8 (figura
1.24c).
Configuratia corespunzatoare lui P2cr = k[,
{
(k
2
- 2k!
2
)8 + k!
2
<p = 0 ~ -8 + <p = 0
(1. 183)
k
2
8 + (k
2
- 2k!
2
)<p = 0 ~ -8 + <p = 0.
50
Solutia nedeterminata a sistemului de ecuatii este 9, <p = 9 (figura 1.24d).
Rezulta astfel formele de pierdere a stabilitatii.
Se observa ca matricea hessiana H este identica cu matricea sistemului de
ecuatii care determina de echilibru. Aceasta insearnna ca
det(H) = 0, adica echilibrul este critic. Abordarea studiului echilibrului
radindu-se in ipoteza micilor deplasari, nu poate fi studiata calitatea
echilibrului postcritic. Mai exact, aceasta se datoreaza aproximarilor
sin 9 9, ...
H = [k2 - 2P[ p[ ] .
P[ k
2
-2P[
(1.184)
Daca studiul se face in raport cu P, nu cu 9, atunci se poate proceda
astfel: echilibrul este stabil daca sunt satistacute expresiile
Rezulta
Putem spune ca, daca
8
2
V
->0
89
2
'
8
2
V 8
2
V ( 8
2
V J
2
89
2
8 898 2P
(k!- p { -p) > 0.
k[
P<-
3
echilibrul este stabil, iar daca
echilibrul este instabil,
k[
P>-
3
k[
per=-
3
pierderea stabilitatii avand loc pe configuratia din figura 1.24c.
Pentru ca pierderea stabilitatii sa aiba loc pe configuratia 1.24d; P cr = k[,
trebuie impuse restrictii asupra deformatei, restrictii care maresc incarcarea
critic a.
51
1.3.3. Criteriul dinamic
Acest criteriu aplica la randul lui ,criteriul mecani e apreciere a
calitatii echilibrului enuntat in primele pagini ale lucrarii. A est principiu
afirma ca o anumita configuratie de echilibru este stabila, da a scoasa din
aceasta pozitie sistemul efectueaza mici oscilatii in jurul a estei pozitii. Se
mai spune eli sistemul efectueaza o sinusoidala tabila. Orice
in care deplasarile inregistreaza marimi mari care nu mai revin la
pozitia initiala este o instabila. In cazul in care este
oscilatorie, sinusoidala, aceasta se efectueaza cu o anumita pulsatie ro.
Ecuatia de stabilitate din care rezulta incarcarea critica este reprezentata de
ro = 0. Pentru a aplica acest criteriu in studiul stabilitatii unui sistem static,
acesta trebuie transformat in sistem dinamic prin unor mase in
pozitii convenabil alese.
Aplicatii ale criteriului dinamic
Consideram sistemul din figura 1.25, in care bara OA este 1ncastrata
elastic in 0, are in capatul A o masa m asupra ei actioneaza foqa verticala
(conservativa) P. Sa se studieze comportarea sistemului la mici deplasari
care 11 deviaza de la pozitia verticala.
p y y
p
(m)
A
re
[
bar a
rigida
(r)
X
a) b) c)
Fig. 1.25.
52
ECHIUBRLL. I TDIELOR MA TERIALE
In studiu aplidim principiul lui d'Alembert. Masa m inregistreaza viteza
[ e acceleratiile [ e, [ S
2
cain figura. Schita foqelor date, de ineqie de
legatura arata ca in figura 1.25c.
Ecuatia de moment nul in 0 conduce la
mee+ re-p[ sin8 = 0. (1.185)
Aceasta este ecuatia diferentiala a maset m (am neglijat
greutatea masei m).
.. .
Echilibrul static (8 = 0, 8 = 0) se realizeaza pe configuratia determinata de
respectiv
r8- P Csin8 = 0, (1.186)
sin 8 = __:_8
p[
(1.187)
conduce la 8 = 8o (figura 1.26).
r
arctg p[>1
r r
p[>1; P<y
r n. r r
arctg p[ <
4
, p[ <1; P>y

Fig. 1.26.
Am exclus pozitia banala 8 = 0.
Ecuatia diferentiala a in cazul micilor deplasari, poate fi
liniarizata considerand aproximatia sin8 8, suntem la
m[
2
S + (r- P[)8 = 0 . (1.188)
Aceasta ecuatie diferentiala omogena poate descrie o
sinusoidala, vibratorie stabila daca
in acest caz scriem
r
r-P[ > 0; P<-
[ '
53
NoHim
r-P[
8+--8=0.
m[ z
~ i ecuatia finita a m i ~ c r i i vibratorii stabile este
8 =A sin( cot+ <p).
(1. 189)
(1. 190)
Vibratiile se produc cu pulsatia proprie co ill jurul poziriei de echilibru
static 8 = 0, care astfel este o pozitie stabila.
Daca. r- Pf < 0 P >.E.
' [ '
ecuatia diferentiala nu mai descrie o m i ~ c r e oscilatorie, ci descrie o m i ~ c r e
in care deplasarile unghiulare 8 sunt exponentiate, adica m i ~ c r e nu mai
este stabila.
La granita dintre aceste doua m i ~ c r i situatia este cea critica ~ i rezulta
r
per=-
[
In acest caz se poate considera ca ecuatie de stabilitate
co= 0,
de unde rezulta c e e ~ i valoare pentru P cr
Alt exemplu (figura 1.27)
(k)
[
a)
p y
(m)
bar a
rigida
0
b)
Fig. 1.27.
54
(1.191)
Schita fortelor date, de inertie de legatura este cea din figura. Ecuatia
de moment in 0 conduce la ecuatia diferentiala a masei m,
me8 + k
2
sin8cos8- p[ sin8 = 0 . (1.192)
Pozitia de echilibru static (in lipsa fortelor de inertie) este data de
k.Psin8cos8- P(sin8 = 0, (1.193)
sau
(kicos8- PL) sin8 = 0.
Daca excludem situatia triviala de echilibru obtinem
k} cos8- p.[ = 0
sau
(1.194)
p p p
cos8=- 8
0
=arccos- (1.195)
k[' k[' k[
Aproximand, sin8 :::::: 8; cos 0; P < k[, notam
? k[ -P
(J)- = > 0
m( '
ecuatia diferentiala liniarizata
8 + ro
2
8 = 0
descrie o sinusoidala stabila.
(1.197)
(1.198)
Daca k(- P < 0; P > k-[, suntem la ecuatia diferentiala
8- ro
2
8 = 0,
care descrie o exponentiala instabila.
Ecuatia de stabilitate ro = 0 conduce la P cr = k-f.
55
liniarizarea ec 1.192
STABfLITATE STRUCTURALA
1.4. PIERDEREA STABILITATII PRIN DEFORMARE
CONTINUA ,
Consideram ca pierderea stabilitatii se produce prin deformare continua
cand sub actiunea fortelor sistemul lnregistreaza deplasari (rotiri) mari la
mici ale parametrului de lncarcare P.
Exemplull
Sistemul din figura 1.28 este lncarcat cu forta P ( considerat parametru de
lncarcare) forta constanta Q.
(k)
p
P punct de
bar a
rig ida
r---++- g sine

punct de
divergenta
bifurcare
flambaj
-+--------+
0
a) b) c)
Fig. 1.28.
Studiul poate fi abordat aplicand criteriul static. Scriem
LM
0
=0 ,
k
2
sin8cose- P[ sine- Qi.cose = 0.
2
(1.199)
Din aceasta ecuatie putem exprima P = P(8), a carui grafic este dat In
figura 1.28c ( deformare continua). Daca liniarizam ecuatia (1.199) se ajunge
la
Q
(k! -P)8=- ,
2
care conduce la accentuarea rotirilor 8, daca
56
(1.200)
k- [ - p ~ 0
adidi
P = P r ~ Per= k-[; P r ~ Per
Exemplu/2
Consideram sistemul din figura 1.29. Momentul aplicat in capatul A se
considera constant. Parametrul de incarcare P c r e ~ t e
p
M
[ bara
rigida
(r)
a) b)
p
punct de
divergenta
-of------_.e
c)
Fig. 1.29.
Ecuatia de 'moment in 0 conduce Ia
r9 - P[sin9 - M = 0 (1.201)
de unde rezulta P = P(9), a carei grafic este dat in figura 1.29c ( deformare
continua).
Liniarizam ecuatia ( 1.201) obtinand
(r- PL)9 = M (1.202)
respectiv, accentuarea rotirii 9 cand
r- p.[ 0,
adica
57
1.5. EFECTUL IMPERFECTIUNILOR
Considedim imperfectiunile sistemului datorat apliciirii foqei P cu o
excentricitate care produce un moment M = Pc. Exemplificam efectul
acestui tip de imperfectiune pe doua cazuri:
a) cazul barei rigide incastrate elastic -in care sistemul are o comportare
postbifurcare stabila ~
b) cazul barei rigide articulate la un capat ~ legate la ceHilalt capat cu un
resort - in care sistemul are o comportare postbifurcare instabila.
Facem ipoteza caM= constant, :tara a depinde de pozitia barei.
p
M
[ bara
rigida
(r)
a) b)
p
Fig. 1.30.
p
curba (P, 8)
efectul excentricitatii
0 0,1 000
c)
e
Ecuatia de moment in 0 conduce la
r8 - P[ sine - M = 0.
Trasam diagrama (P, ~ = 8), pe situatia numerica
Se obtine ecuatia
r=1kNm, [=1m, M=0,1kNm, Pcr = r/[=lkN.
rad
8- Psin8 -0,1 = 0,
pe care o rezolvam cu o metoda numerica (metoda bisectiei) pentru valori a
lui P E [0; 1,5] cu incremente ~ p = 0,1 kN.
58
ECHILIBRUL SISTE. tELOR MATERIALE
Obtinem tabelul 1.1 ~ graficul din figura 1.30c.
Tabelul 1.1.
p [kN]
8 (la echilibru) [rad]
0 0, 1000
0,1 0, 1111
0,2 0,1249
0,3 0,1426
0,4 0,1662
0,5 0,1987
0,6 0,2463
0,7 0,3206
0,8 0,4427
0,9 0,6308
1,0 0,8538
1,1 1,0590
1,2 1,2317
1,3 1,3752
1,4 1,4961
1,5 1,5994
b)
p
p
p
[sinS
curba postbifurcare
instabila f(S)= cosS
per
[ bar a
rig ida
curba (P, 8)
'
efectul excentrioitatii
.
0
0 0, 1007
.TI_ 8
2
a) b) c)
Fig. 1.31.
59
T ABILIT ATE STRUCTURALA
Ca in cazul precedent, ecuatia de echilibru de moment in punctul 0 se
sene
kisin8cos8- Pf.sin8- M= 0.
Cu datele numerice
k = 1 kN/m; [=1m; M = 0,1 kNm; Per= k[= 1 kN,
obtinem ecuatia
sin8cos8- Psin8 - 0,1 = 0,
pe care o rezolvam pentru P ;::: 0, incremente = 0,1 kN determinand
pozitia de echilibru prin e. Se constata ca pentru P;::: 0,67 kN ecuatia nu mai
are solutii, bara nu mai poate fi 1n echilibru. Obtinem tabelul 1.2 graficul
din figura 1.31c.
Tabelul 1.2.
p [kN]
e (la echilibru} [rad]
0 0,1007
0, 1 0,1121
0,2 0, 1266
0,3 0,1456
0,4 0,1717
0,5 0,2109
0,6 0,2809
0,67
-
-
...
Concluzii
In acest capitol s-a studiat echilibrul sistemelor materiale calitatea
acestuia, aplicand de Mecanica teoretica - Statica, Cinematica,
Dinamica Mecanica analitica. Au fost prezentate criteriile de stabilitate:
criteriul static, criteriul dinamic criteriul energetic, insotite de exemple. Pe
exemple au fost determinate incarcari de pierdere a stabilitatii sistemelor
prin bifurcarea echilibrului (flambaj) - Per prin divergenta (deformare
continua) - P
1

Criteriile de stabilitate expuse in acest capitol se vor aplica in
capitolele urmatoare.
60
STABfLITATEA BAREl ELASTICE
CAPITOLUL2
ST ABILITA TEA BAREl ELASTICE
2.1. GENERALITATI
In acest capitol, aplidind criteriile de stabilitate expuse in capitolul 1, se
vor studia probleme ale stabilitalii barei elastice cu diverse conditii la capete,
respectiv bara cu conexiuni elastice la capete. Modul de abordare este eel
prezentat in capitolul 1, dar bara fiind elastica, pierderea stabilitatii se .
produce insotita de incovoierea barei, presupunem valabile ipotezele accep-
tate in studiul solicitarii barei la compresiune, respectiv incovoiere anume
1) materialul este omogen izotop;
2) este valabila ipoteza sectiunilor plane (Bernoulli);
3) se neglijeaza efectul fortei taietoare;
4) incovoierea se produce dupa o axa principala de inertie a sectiunii
transversale;
5) comportarea materialului este in domeniul elastic;
6) se accepta ipoteza micilor deplasari rotiri, respectiv aproximarea
curburii 11 p :=::: y";
7) incarcarile axiale transversale sunt aplicate static.
Observafie
La capitolului se va studia comportarea barei foarte elastice cu
1 y"
considerarea expresiei exacte a curburii K --- . Curba
- p-
deformata poarta numele de ,elastica" sau ,elastica lui Euler".
61
In literatura de specialitate, utilizand metoda statidi, in studiul stabiliHitii
barei drepte comprimate se procedeaza in doua moduri, ambele acceptate
a) integrand ecuatia diferentiala de ordinul al doilea obtinuta din relatia
diferentiala
1 M
(2.1) -=--
p EI
adica
" M(x)
y =---
EI
(2.2)
in care s-a aproximat curbura cu derivata de ordinul al doi1ea a functiei
deplasare transversala y(x), momentul incovoietor M(x) fiind datorat ~ i
fortei axiale, respectiv
b) integrand ecuatia diferentiala de ordinul patru, la care se ajunge
studiind echilibrul unui element diferential de bara de lungime dx in care se
tine cont ~ i de (2.1 ), respectiv (2.2).
In aceasta carte o sa folosim ambele moduri in funqie de avantajele
fiecareia.
Inainte de intrarea efectiva in studiul problemei stabilitatii elastice a barei
drepte, vom prezenta anumite chestiuni care trebuie ~ t i u t referitoare la bara
incovoiata. Consideram bara comprimat-incovoiata de rigiditate EI
constanta din figura 2.1,
y
Fig. 2.1.
functia y = y(x) exprima deplasarile transversale
momentulincovoietor intr-o sectiune x este
M=-Ely"
energia potentiala de deformatie U este
62
(2.3)
ec. de echilibru
(criteriul static)
ST ABILIT ATE.-\ BAREl ELASTICE
(
= EI J(y"jdx
2 0
(2.4)
neglijand scurtarea barei din compresiune, deplasarea datoraHi
incovoierii este
1 {
=- J(y')
2
dx
2o
fiind in ipoteza micilor rotiri, vom scrie
1 y"
p
lungimea barei incovoiate este [, adica
{
+ y'
2
dx = [
0
Observa(ii
(2.5)
;:::;y''
(2.6)
(2.7)
cum rezulta din relatiile (2.3}-(2.7), toate marimile descrise sunt
exprimate in functie dey= y(x)- ecuatia finita a fibrei medii deformate.
Relatia (2.3) decurge din (2.2), care presupune curbura pe forma
simplificata 1/p y".
Daca in relatia (2.3), momentul incovoietor se exprima pe configuratia
nedeformata, suntem la teoria de ordinul intai.
Daca in relatia (2.3), in momentul incovoietor se considera contributia
momentului dat de compresiunea P prin Py, suntem lao teorie de
ordinul al doilea (geometric neliniara).
Daca in relatia moment-curbura (1/p = -M/EI), consideram curbura pe
forma exacta (2.6), iar in M consideram contributia compresiunii, daca
exista, suntem in cadrul unei teorii de ordinul al treilea (geometric
neliniara).
Flambajul barei elastice. Un experiment simplu: se considera o vergea
dreapta subtire, dublu articulata, actionata la capete de doua forte de
compresiune P. Pentru valori mici ale lui P, bara pastreaza forma
rectilinie, fiind supusa la compresiune simpla (fig. 2.2a).
63

a) b)
Fig. 2.2.
Marind fortele P pana la o anumita valoare, bara continua pastreze
forma dreapta, apoi se incovoie brusc, luand o forma de echilibru curba (fig.
2.2b). Acest fenomen de trecere brusca de la forma rectilinie la forma
curbilinie de echilibru se flambaj. Valoarea fortei P pentru care
bara trece de la forma rectilinie de echilibru la o forma curbilinie de
echilibru se forta critica de flambaj se noteaza P cr Pentru P p cr
bara practic iese din functiune.
2.2 EXEMPLIFICARI ALE CRITERIILOR DE STABILITATE
Pentru bara dublu articulata de lungime [ rigiditate la incovoiere El se
cere Per utilizand criteriile static, energetic dinamic.
64
ST ABILrT A TEA BAREl ELASTICE
2.2.1. Criteriul static (fig. 2.3)
y
Fig. 2.3.
Echilibrul pe configuratia deformaHi de echilibru conduce la
y"=- Py; M(x) = Py (2.8)
EI
sau
NoHim
~ obtinem
a direi solutie este
p
y"+-y = 0.
EI
2 p
n=-
EI
(2.9)
(2.1 0)
(2.11)
y = C
1
cos nx + C
2
sin nx. (2.12)
Ecuatia diferentiala (2. 11) fiind de ordinul 2, condi!iile la capete (limita)
se pun 1n y ~ y'. Aici conditiile sunt
{
y(O) = 0
y([) = 0. (2.13)
Din prima condipe rezulta C
1
= 0, iar din a doua
C_ sin n! = 0.
65
(2.14)
ec de ord 2
cu coef. const. omogena
Dadi bara ~ i pierde stabilitatea, y ;t; 0 ~ i deci C
2
;t; 0, de unde
sin n[= 0. (2. 15)
Aceasta este ecuatia de stabilitate cu o infinitate de radlkini . Excludem
solutia triviala care conduce la forma rectilinie de echilibru. Din (2.15)
rezulta
sau
n[ = jn (j = 1, 2, ... )
p - .z nzEI
crj - J { 2
(2.16)
Intereseaza cea mai mica valoare a lui P cr, j = 1
n
2
EI
p e r = ~ (2.17)
care este chiar valoarea dedusa de Euler, pe cand nu existau notiuni de
ecuatii diferentiale.
Urmatoarea valoare este
(2.18)
care pentru a avea loc, trebuie create conditiile, adica impuse restrictii
sup limen tare (care maresc valoarea lui P cr) ~ i aceasta este flambajul pe doua
unde sinus (figura 2.4).
y
Fig. 2.4.
66
Euler
j=2
Obs: pt. j=3 rezulta pierderea stabilitatii pe 3 unde, iar 4 devine 9 in (2.18)
ST ABILIT A TEA BAREl ELASTICE
2.2.2. Criteriul energetic (fig. 2.5)
[
y
Fig. 2.5.
Tinem cont eli energia potentiala de deformatie este
I
{ 2
Ef ? 1t .1tX
U=- (y")-dx; y"=--
2
asm-[ ,
2 0 [
(2.19)
EI n4
2
rf .
2
nx EI n
4
2
1 rr( 2nx \
U =lf4a
0
sm =lfia .
2
=
= EI. n4. a
2
.!(x _ __sin 2nx) r = n
4
EI a
2
2 [
4
2 2n [
0
4[
3
Deplasarea pe directia barei din incovoiere este
1 { 1
2
{
JCy')
2
dx=-a
2
2:_ Jcos
2
nxdx=
2 o 2 e o [
1 2 n
2
1 rr( 2nx ) 1 2 n
2
1 ( 1 . 2nx) r
=
2
a
dx=
2
a [2.
2
x+
2
7tsm-[-
0
=
7'[ 2
=-az.
4[
Cu deplasarea calculatli,
L = = Pnz a2
p 4[
iar energia potenpala totala
V(a) = U- L = ---- a.
(
Eln
4
Pn
2
) 2
p 4e 4[
67
(2.20)
(2.21)
ST ABILIT ATE STRUCTURAL.ii..
Daca
8V = 0; (n2EI - p) 1t2 . 2a = 0
aa [
2
4[
(2.22)
avem echilibru. Din (2.22) rezulta ca echilibrul se pentru a = 0
(solutia banala) pe configuratia nedeformata sau pentru
p = n2EI = p
[ 2 cr
(2.23)
pe configuratia deformata. Se constata ca pentru aceasta configuratie
a2v = P) = o (2.24)
8a
2
2[ e
echilibrul este intr-adevar critic (labil sau indiferent).
Observafii
Cu metoda energetica aplicata in acest exemplu, de obicei se obtine o
valoare aproximativa a incarcarii critice. S-a obtinut valoarea exacta
Euler, deoarece in expresia deformatei s-a folosit forma exacta a ei.
Folosindu-se prima forma de pierdere a stabilitatii in care deformata are o
singura unda sinusoidala, s-a obtinut P cr, 1 (2.17).
Daca consideram a doua forma de pierdere a stabilitatii exprimata prin
doua unde sinusoidale, y = a sin
2
;x , se obtine P cr,
2
, data de (2.18).
Daca aproximam deformata, de exemplu prin
y = ax(x-L),
o parabola de ordinul doi, care satisface condi!iile de capat (2.13), putem
relua calculele scriind:
y' = 2ax - a[; y" = 2a,
68
Euler
forma aproximativa

STABILITATEA BAREl ELASTICE
( (
f(y'' f dx = 4a
2
x = 4a
2
[,
0 0
U = 2EI [. a
2
'
2 Pe 2
V=U-L =2EIf a --a
p 6
av = o; (2EI. r- Pe )a = o
aa 6
p = 12EI
cr rz
Expresia (2.26) aproximeaza pe P cr data de Euler cu 22%.
2.2.3. Criteriul dinamic (fig. 2.6)
masa uniform distribuita (p)
y(x,t)
y
Fig. 2.6.
(2.26)
Se considera bara de rigiditate EI din figura 2.6. Se barei o masa
uniform distribuita, transformiind-o intr-un sistem dinamic cu masa
continua. Se demonstreaza ca ecuatia diferentiala a (vibratiilor
lib ere) barei este
Ely
1
v + Py"+py = 0 . (2.27)
Ecuatia este cu derivate partiale, y = y(x,t) fiind necunoscuta ecuatiei. In
integrarea acestei ecuatii diferentiale aplicam metoda separarii variabilelor,
puniind
fiind la
y(x,t) = <D(x)-T)(t),
EI<DIV (x) T)(t) + P<D" (x)T)(t) + = 0.
69
(2.28)
(2.29)
CURSUL 3
Impartim ecuatia cu EJ.<D(x)ll(t) obtinem
<!> IV (x) + l_. "(x) = _ _e_. =A
 (x) EI (x) EI TJ(t)
'
(2.30)
in care am considerat ca doua rapoarte de variabile diferite sunt egale, daca
sunt constante am notat aceasta constanta A. Din al doilea raport rezulta
+ ul TJ(t) = 0, (2.31)
in care s-a notat
2
ElA
(\) =--
'
p
iar solutia ecuatiei diferentiale de mai sus se poate pune sub forma
(2.32)
11(t) =A sin( CDt + IV (x) + n
2
<!>" (x)- A<l>(x) = 0. (2.35)
Ecuatia caracteristica a acestei ecuatii diferentiale este
' s
4
+n
2
s
2
-A,=0 '
'
admite doua radacini reale doua imaginare.
Notand
(2.36)
solutia ecuatiei diferentiale este
=A ch SiX+ B sh SiX+ C cos s2x + D sin s2x,
reprezinta functia formelor proprii de vibratie a barei. Punand condi!iile
de capat ale barei simplu rezemate rezulta
A=B=C=O

D sin s2f = 0.
Cum D * 0 deoarece altfel nu avem deformata (se elimina solutia triviala
= 0), se
s, = J7t ; j = l' 2, ...
- [
70
nota: pentru bara dublu
articulata A = C = 0
de unde
STABILITATEA. BAREl ELASTlCE
/.... . = /rr4 (1- n2[2).
J [4 2 2
J 1t
Tinand cont de expresia pulsatiei proprii aceasta devine
co . = /rr2 @ 1- p[z
J CZ fp /rr
2
EI
Ecuatia de stabilitate este
co= 0
J
~ i se obtine
.z zEI
p<j) = J 1t .
cr {2
(2.37)
(2.38)
Cea mai midi incarcare critica se obtine pentru j = 1
rr
2
EI
per ={2, (2.39)
care coincide cu incarcarea critica dupa Euler. Tot astfel se poate proceda
pentru alte conditii la 1imita ale barei.
In continuare in studiul stabilitatii barei drepte elastice vom aplica
metoda statica.
2.2.4. Bara cu conexiuni elastice (fig. 2.7)
X
bara
elastica
(El)
p
M>O
~
y
X
Fig. 2.7.
71
p
Legaturile elastice in capetele A B au cafacteristicile fA, k, fso
Intf-O sectiune x, momentul incovoietof M este
M(x) = f
8
8
8
+ k8(l-x)- P(8-y) (2.40)
astfel ca (202) conduce la ecuatia difefentiala
y"=-..!]_8 (2.41)
EI B EI EI EI
respectiv
Notam
= x)J8- fs 8 } 0
EI EI p p B
2 p
n=-
EI
numit coeficient de compfesiuneo
Se obtine ecuatia difefentiala
y"+n
2
y = n
2
{[1- (f- x)}-; 8
8
},
a cafei solutie genefala este
y = cl cosnx + Cz sinnx + [t- ({- x)}-; 8B 0
Constantele de integfafe se determina din conditiile la limite
X = 0; y = 0; y' = 8 A
x = [; y = 8; y' = 8s
(2.42)
(2.43)
(2.44)
(2.45)
(2.46)
In final solutia (2.45) va depinde de 5 constante C
1
, C2, 8, SA, 8
8
, din acest
motiv la cele 4 conditii (2.46) mai avem nevoie de o felatieo Aceasta felatie
este repfezentata de ecuatia de moment nul pentru intfeaga bafa ( ecuatiile de
proiectii 2:Xi = 0; LYi = 0 )
0
de unde
8A = k[ -P
fA fA
In vedefea expfimafii conditiilof (2.46) calculam
iar conditiile conduc la
y'= -nC
1
sinnx + nC
2
cosnx +
p
72
(2.47)
(2.48)
(2.49)
STABIUTATEA BAREl ELASTICE
c + (1 -k r)8 - r
8
8
I p p 8
=0
k
nC
2
+-8
p
-8
- A
cl cos n[ + c2 sin n[ + 8- r
8
88 = 8
p
-nC
1
sinn[ +nC
2
cosn[ =8
8

p
(2.50)
In acest sistem consideram relatia (2.48) ecuatia a doua se scrie
nC + k8= k[ -P 8-..8
2 8
p fA fA
sau
(
k k[- PJ f 8
nC
2
+ - + 8 + -8
8
= 0 .
p fA fA
(2.51)
Sistemul de ecuatii (2.50) in care ecuatia a doua este inlocuita de (2.51)
se sene
c + (1 - k r)8 - r
8
8
I p p 8
=0
nC
2
+(k + k[- PJ8+_8
8
p rA rA
=0
cl cosn[ + c2 sinn[- r
8
= 0
p
- nC
1
sinnf + nC
2
cosn[ 8
8
= 0.
p
(2.52)
Este un sistem de ecua!ii liniare omogene. Pentru ca echilibrul sa fie
posibil pe configuratia deformata ( adiacenta celei nedeformate ), sistemul
trebuie sa admita solutie nebanala, adica eel putin una din necunoscutele lui
(C
1
, C
2
, 8, 8
8
) sa fie nenula. Pentru aceasta determinantul sistemului trebuie
sa fie nul. Suntem astfel la ecuatia
73
0
(1- {)
rs
p
0 n

p fA
rA
= 0 , (2.53)
cosn{ sin n[ 0
rs
p
- n sin n{ ncosn{
k
-1
p
in necunoscuta P = n
2
EI, numWi ecuatia de stabilitate a barei cu legaturi
elastice la capete. Este avantajos sa se considere ca necunoscuta v = nl,
numita factor de compresiune al barei.
Ecuatia de stabilitate devine astfel
1 0
0 v
COSY Sill V
-vsmv vcosv
k[3
1--
v2EI
k[3 k[3 _ vzEI
-------
fr
A
0
care rezolvata conduce la solutiile:
0 <VI< Y2 < .. .
-[
Cea mai mica radacina pozitiva este Ycr =VI, apoi
p =
cr [2 '
care comparata cu incarcarea critica dupa Euler
n
2
EI
PE=--
e
f
=0 , (2.54)
(2.55)
(2.56)
conduce Ia lungimea de flambaj al barei cu legaturi elastice Ia capete
1[
{f =-[.
(2.57)
Legaturile Ia capetele barei prezentate in figura 2. 7 pot fi particularizate
ca in tabelul 2.1, asociate cu ecuatiile de stabilitate corespunzatoare.
74
ST ABILIT.-\ TEA BAREl ELASTICE
Tabelul2 1 ..
Nr.
Schema barei
Coeficien!ii de
Ecuatia de stabilitate
crt. rigiditate
(k)

k3
--1
1
EI,{
rs = 0
tgv =v
v
2
EI
k3
k
3
- v
2
EI
--+
/,l
v
2
EI
[zr
A
;if
rA +ra
EI
tgv =v -
2
EI,{
k=O
2
EI
[
v El--r r
/,l
e AB
EI,{
k=O
[r
3
tgv=--A
f,l
rs = 0
vEl
(k)

EI,[
rs = 0
( v'EI)
4 tgv = v 1- k
3
fA= 00
"""""
a cum rezulta din tabelul 2.1, cazurile r A = 0 nu au putut fi
particularizate. Sa studiem separat aceste cazuri prezentate in figura 2.8.
75
X
X
p
[, EI
y
X
e A= rotire Iibera
---{}-----;t--v-..... --------. y
A
Fig. 2.8.
Momentul incovoietor
M(x) = rs8s + k8({-x)- P(8-y) (2.58)
are c e e ~ i expresie ca ~ i in cazul general cu rA * 0, adica ~ i ecuatia
diferentiala ~ i solutia ei generala este c e e ~ i (2.45). Se schimba conditiile
de capat. Aceste conditii le punem sub forma
X = 0; y = 0; y" = 0 (2.59)
x = [; y = 8; y' = 8s
puse ~ cum rezulHi in y, y', y" pe care le scriem mai jos.
y = C
1
COS llX + C
2
Sill llX + [ }- ~ ({-X)}- ~ 8
8
y'= -nC
1
sinnx + nC
2
cosnx + k 8 (2.60)
p
Y
"= -n
2
C cosnx- n
2
C sinnx
1 2
Conditiile devin
76
STABILITXE .. -\ B..-\REI ELASTICE
C + (1 - ~ {)8 -fB 8 = 0
I p p B
C
1
=O
C
1
COS n{ + C
2
sin nf + 8- fB 8
8
= 8
p
- nC
1
sinnf + nC
2
cosnf +l8 = 8
8

p
(2.61)
La aceste conditii adaugam ecuatia de echilibru global LMA = 0, care se
sene
(2.62)
Prima relatie (2.61) ~ relatia (2.62) sunt identice. Ignorand (la
numaratoare) relatia a doua (2.67), raman trei ecuatii pe care le ordonam
astfel:
(2.63)
Necunoscutele nebanale fiind C
2
, 8, 8
8
, rezulta ecuatia de stabilitate
sinnf 0
- rs
p
n[ cosn[
k[
p
-[
=0. (2.64)
0 P-kf
-rs
Punem 1n evidenta necunoscuta (factorul de compresiune) v nf;
P = v
2
EI/(
77
STABILITATE
smv 0
vcosv -[ =0 . (2.65)
0
Din acest caz (fig. 2.8) putem particulariza doua situatii prezentate in
tabelul 2.2.
Tabelul 2.2.
Nr.
Schema barei
Coeficientii de
Ecuatia de stabilitate
crt. rigiditate

(v
2
EI- kf)sinv = 0
1
EI,[
rs = 0
v. min( rr,(
A
;fl
fr
2 EI,[ k=O
tgv=--
8
vEl
>
A
Cazul 2 din tabelul 2.2 putea fi obtinut din cazul 2 prezentat in tabelul
2.1. Cazul 1 din tabelul 2.2 poate fi interpretat astfel: daca rigiditatea k este
mare, atunci bara se comporta ca una elastica simplu rezemata, iar daca
rigiditatea k a resortului este mica, atunci bara se comporta ca una rigida
( exemplul figura 1.8).
78
Rigiditatile legaturilor elastice k, rA, r
8
sunt date de structura din care
face parte bara AB dupa eliminarea acesteia. Cateva exemple sunt utile in
aceasta etapa; in to ate exemplele, cerinta este P cr
1.
r
h EI
2EI
[
a)
h EI
d)
EI
I
I
I
I
I
I
I
I
\
... _
----
_ ....
b)
e)
Fig. 2.9.
\
\
I
I
I
I
I
"""'""
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
-- ... ,. ....
....
/
__,.
"""'""
c)
f)
Modelul de calcul este eel prezentat in figura 2.9d, in care rA este
minimul calculat dintre situatiile e) ~ f). Se aplica metoda Maxwell-Mohr,
SA= 1. In situatia e), pierderea stabilitatii pe forma simetrica
1 1 4EI
r 1[ - -=8 =1 r =-
A 2 2EI A ' A [
79
ST ABILIT ATE STRUCTURALi\
In situa!ia f), pierderea stabilitalii pe forma antisimetridi
fA { 1 ' ~ ' ~ + 1 ' ~ ' ~ ' ~ -1 '' . ~ }
2
~ = 8 A = 1
r . ( + _!__- _!_). _1_ = 1; r . _r- = 1; r = 12EI .
A 8 12 24 2EI A 12EI A [
Cazul 3) din tabelul 2. 1 conduce la
sau
h 4EI
tgv = [ ,
vEl
4h
tgv=-.
v[
Sa consideram un raport hi[= 2 ~ i obtinem ecuatia de stabilitate sub
forma finala
8
tgv =-.
v
Prima radacina pozitiva a acestei ecuatii este Vcr Aceasta se separa
folosind graficele din figura 2.1 0.
Fig. 2.10.
80
Jncadrclnd radacina in in erYaluJ cr E 1 0; 2,0), aplicand 0 metoda
numerica (s-a aplicat metoda bi eqiei se obpne
cr = 1,39 8
de unde
p = ~ r E I
cr h2
Se observa ca pierderea stabilitatii se produce pe forma simetrica. Facem
observatia ca in general o structura simetrica geometric, elastic ~ i static W
pierde stabilitatea pe o forma antisimetrica; este o exceptie de la regula.
2.
p
4 EI
6m
a)
Fig. 2.11.
(k)
b)
'
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
EI = 20.000 kNm
2
c)
Modelul este eel din figura 2.11 b, cazul 4 din tabelul 2.1. Aici k este
rigiditatea laterala, data de cadrul incastrat (figura 2.11c). Pentru
determinarea lui k, determinam mai inta.i pe 8 ( coeficientul de flexibilitate)
~ i apoi k = 1/8. in determinarea lui 8, aplicam metoda deplasarilor, cu
sistemul de baza prezentat in figura 2.12a.
81
a)
Sistemul ecuatiilor de echilibru in metoda deplasarilor se scrie
{
riizi + r12Z2 +riO = 0
r2lzi + rz2Zz + rzo = 0
unde
r
11
= (4EI + 6 4EI).
2
=
1
0EI = 80EI'
4 6 8
r = - (4EI + 2EI) . .!..
2
= _ 3EI = _ 6EI
21
4 4 4 4 8 '
r = _ 6EI .
2
= _ 3EI = _ 6EI
12 42 4 8 '
r ?J = 12EI _
2
= 3EI '
-- 4
3
8
[JO = 0,
8
r = -1 = --
zo 8
Explicitat sistemul este
{
80z
1
- 6z
2
=
-6z +3z =-
I 2 EI
Obtinem
<5=z =3,137
2 EI '
respectiv
82
T.-\BI!.ITAEA 8.-\REI ELASTICE
k = _ _ = ~
8 3,137
Introducem pe kin tabelul 2.1 cazul 4 ~ i explicitam ecuatia de stabilitate
tgv = v[1 - ;12EI 3] '
--4
3,137
sub forma
tgv = v(1- 0,0490 v
2
)
sau
respectiv
tgv = 0,0490v (20,408 - v
2
),
tgv = 0,0490v (4,5175- v) (4,5175 + v).
Ultima forma am folosit-o in separarea primei radacini pozitive v
1
= Ycr,
cain figura 2.13.
f(v)
Fig. 2.13.
83
tg v
Se constata astfel ca
Ycr E (7t, 4,00),
iar o metoda numerica (metoda bisectiei) ne conduce la
Ycr = 3,9142

p =
cr 42
Asupra criteriului static se va reveni cu studiul stabilitatii barei drepte
avand diverse condi!ii la capete ( cele cinci cazuri fundamentale ), cu studiul
matricei de rigiditate a barei drepte ca cu studiul stabilitatii cadrelor plane.
2.2.5. Elastica
Teoria clasica a staticii barei drepte, cu functiunea de grinda, presupune
admiterea ipotezei micilor deplasari rotiri, datorate rigiditatii mari la
incovoiere.
Experienta arata ca la o bara cu functiunea de grinda pentru care
h/[ < 1/5, in care h este inaltimea sectiunii transversale [ este deschiderea
grinzii, sageata este f < [/200, iar rotirile sunt q> < 0,02 rad.
In aceste condi!ii relatia moment-curbura
1 M
p EI
(2.66) -=-
in care p este raza de curbura, avand expresia exacta
1 y"

p (l+y' zt2'
(2.67)
M fiind momentul incovoietor din sectiune, iar EI este rigiditatea barei la
incovoiere, conduce prin neglijarea marimilor rotirilor q> = y', fata de 1
radian, la ecuatia
II M
y =--.
EI
(2.68)
In relatiile (2.67) (2.68) y reprezinta functia deplasarilor transversale.
Toata Statica constructiilor, clasica Rezistenta materialelor se bazeaza
pe aceasta ipoteza, perfect justificata care conduce la rezultate foarte bune
in cazul barelor cu functiunea de grinda, alcatuita din materiale de
constructii pentru care P cap este relativ mic.
84
ST ABIUT ATE.-\ BAREl ELASTICE
In cazul barelor care nu au functiunea de grinda, putand avea deplasari
rotiri mari, neglijarea rotirilor y' in raport cu unitatea nu se mai poate face.
In baza expresiei exacte a curburii date de (2.67) se ajunge la ecuatia
fibrei medii deformate sub forma
M
EI
o ecuatie diferentiala neliniara de ordinul doi.
Daca punem ecuatia (2.69) sub forma normala
11 M (l r2 )3 / 2
y =-- +y '
EI
(2.69)
(2.70)
se expresia momentului incovoietor M = M(x) in lungul barei ca
variatia rigiditatii, putem determina functia deplasarilor y(x) pnn
integrare. Se poate recomanda in acest sens metoda publicata in [ 45].
2.2.5.1. Integra/a curburii fn raport cu x
Ne ocupam in continuare de integrala in raport cu x a membrului stang a
ecuatiei (2.69).
Scriem
y" (y')'dx dy'
f (1 + y' 2 y/2 dx = f (1 + y'2 r2 = f (1 + y'2 .
Se face schimbarea de variabila de tip Euler
+ y'
2
= y'+u,
de unde
respectiv
1-u
2
y'=--;
2u
dy' = - 1 + u 2 du
2u
2
'
-y'>O; = 1+u2.
2u
Suntem astfel la
y" 1
J(
1
+y'
2
Y
12
dx -y)+C
1

Daca se amplifica cu conjugata + y', se obtine
85
(2.71)
y'' y'
f
dx = +C' ,
(1 + y' 2 y/2 ~ + y'2
(2.72)
unde C' = 1 + C t
2.2.5.2. Formularea problemei staticii barei cu deplasari mari
Consideram bara In consoHi, lncarcatli, ca 1n figura 2.14. Deplaslirile
efectuate de sectiunile barei fiind mari, se lnregistreazli atat deplasliri
verticale, cat ~ i orizontale. Astfel, un punct A(x,O) va avea pozitia dupa
deformare in A'(X,Y) .
p
p
[
y
Fig. 2.14.
Daca neglijam alungirea barei din incovoiere, ecuatiile care rezolvli
problema determinarii deformatei sunt:
Y" M(x)
=---
(1 + Y'
2
Y
12
EI
X
(2.73)
f.Jt + Y'
2
dX =X.
0
S-a notat cu Y deplasarea pe normala la axa Ox, iar pe directia Ox,
deplasarea este x- X.
Este evident eli ecuatia axei deformate a barei este Y = Y(X), ceea ce
explica scrierea cu litere mari in relatiile (2.73).
Ultima relatie (2.73), pentru X= L se scrie
86
STABIUTATE-\ BAREl ELASTICE
(2.74)
0
legatura dintre L {, in ipoteza ca lungimea barei dupa
incovoiere este egala cu cea dinaintea incovoierii.
Notam
- fM(X) dX = F(X) + C
EI
2
suntem la relatia
1
=F(X)+C.
.J1 + Y'
2
(.J1 + Y'
2
- Y')
Din relatia (2.76) gasim conditii pentru determinarea
integrare C.
Notam f(X) = F(X) + C, din relatia (2.76) gasim
Y' 2 = (f(X) -1)
2
2f(X) - f
2
(X) '
sau
Y'= lf(X) -II

respectiv
(2.75)
(2.76)
constantei de
(2.77)
(2.78)
1 + Y'
2
=
1
(2.79)
2f(X)-f
2
(X)
Pentru ca relatiile (2. 77-2. 79) sa fie calculabile, trebuie ca
Im f c (0, 2). (2.80)
Functia deplasare Y(X) se obtine din (2.78) fi
Y= f if(X)-11 dX+C ( 8)
.Jf(X)(2- f(X))
0
'
2
.
1
constanta de integrare Co determinandu-se din conditii puse asupra lui Y, in
functie de conditiile de rezemare.
87
ST ABrLIT ATE STRUCTURAL.\.
2.2.5.3. Exemple
Consola incarcata cu moment concentrat
Consideram consola cu moment de ineqie constant, de deschidere [,
1ndircaUi cu moment concentrat M in capat (fig. 2.15), bara fiind solicitata
la incovoiere pura.
y
In acest caz,
Relatia (2.76) se va scrie
[
Fig. 2.15.
M
f(X)=-X+C.
EI
1 = M X+C
-J1 + Y'
2
(-J1 + Y'
2
- Y') EI '
M
in care punand condifia Y'(O) = 0, rezulta valoarea constantei de integrare C = 1.
Determinam mai intai relatia dintre [ L, cu formula
L
f dX =[,

sau cu schimbarea de variabila
M
-X+1=t,
EI
88
STABILITATEA BAREl ELASTICE
:O.!L- 1
EI EI dt
M ! -J2t -t
2
=.
Efectmlnd integrala punand t = 2sin
2
cp, se obtine relatia dintre L ~ i [
L = EI sin M [ . (2.82)
M EI
Observafie
Consola din figura 2.15 fiind solicitata la incovoiere pura, relatia (2.82)
poate fi gasita ~ i pe ca1e geometrica, ~ cum rezulta din figura 2.16, curba
deformata fiind un cere de raza p, constanta.
L
Fig. 2.16.
Astfel, se observa ca
L = p sine,
iar din
r= P e,
tinand cont de relatia (2.66), rezulta (2.82).
89
Dat fiind situatia particulara, relatia (2.82) este valabila intre X x,
putand scrie
X= Eisin Mx
M EI '
deplasarea pe axa barei fiind x- X.
Deplasarea pe axa y se poate gasi cu relatia de forma (2.81), adica
X (M X+1)-1
Y= f EI dx,
0

care conduce, tinand cont ca Y(O) = 0, la

(2.84)
Daca X = L, punem Y = H,
H = 2EI sin 2 Mf .
M 2EI
(2.85)
Relatia (2.85) se poate obtine pe cale geometrica din figura (2.16), ceea
ce valideaza teoria propusa. Totodata, relatia (2.85) este valabila pentru un x
oarecare se va putea scrie
y = 2EI sin z Mx . (2.86)
M 2EI
Cazuri particulare
y

0
90
M
p= EI. M = EI
M' p
[
8=-
8= Mf
EI
p
p
ST ABfLITA TE-\ BAREl ELASTICE
_____ ____... x 2np = [; p = 2[
4 1t

2
M = EI = nEI
2[ 2[
0
y [
[
1tp = [; p =-
1t
M
y
y
----+X
[
1t EI
M=--
[
,....._, _____ [ _____ ____... x 3 2np = [. p =
4 ' 3n
[
91
M = EI = 3nEI
2[ 2[
37t
[
2np=[; p=-
2n
M = EI = 2n EI
[ [
2n
suprapunere
y
suprapunere de n ori + a
y
2.2.5.4. Consola fncarcata cuforfa concentrata
S= Sn. p ~
2 ' Sn
M = EI = 5nEI
2[ 2[
Sn
Snp = [
2
n 2np + a.p = [
[
p=---
a.+2nn
9=a.+2nn
M = EI = (a.+2nn)EI
p [
In cazul consolei din figura 2.17, incarcata cu o fort:a concentrata P, se va
tine cont ca
p ( x
2
)
f(X)=- LX-- +1.
EI 2
(2.87)
p
[
y, y
Fig. 2.17.
92
Rezultatele sunt date in figura 2.18. S-a considerat o consola cu EI =
43,75 kNm
2
, avand [ = 1 m, incarcata cu foqa concentrata P, care ia diverse
valori de 1 kN, 10 kN, 100 kN 200 kN.
0,190
0,365
Fig. 2.18.
Se observa ca pentru P = 1 kN, sageata de 0,0761 m poate fi calculata cu
relatia
Pe
y =-
max 3EI
(2.87)
rezultand exact valoarea, capatul consolei deplasandu-se pe verticala.
Pentru P = 10 kN, sageata calculata cu metoda propusa este de 0,0765 m,
diferenta fata de valoarea calculata, cu relatia (2.87) fiind de 0,41 %, punctul
inregistrand o deplasare pe axa Ox de 0,00351 m.
Daca P = 100 kN, deplasarea verticala este de 0,520 m, diferenta fata de
valoarea data de (2.87) fiind de 7,8%, dar se inregistreaza deplasari pe
directia barei (tara a fi axiale) de 0,19 m, care nu pot fi determinate cu teoria
clasica, a staticii barei drepte.
Se mai observa ca deplasarile transversale 1ntr-o teorie ce considera
curbura exacta, sunt mai mici, decat in ceea care se considera curbura
aproximativa. Explicatia rezulta din faptul ca, curbura aproximativa este mai
mare, decat curbura exacta.
intr-o teorie exacta, fata de o teorie aproximativa, se impun restrictii
suplimentare, care conduc Ia o sporire a rigiditapi.
93
2.2.5.5. Bara simplu rezematii, fnciircatii cu momente concentrate la capete
X
M
X
L
[
y, y
Fig. 2.19.
In cazul barei din figura 2.19, se va tine cont ca f(x) este de a c e e a ~ i forma
ca ~ i in cazul consolei din figura 2.15, constanta de integrare C modifi-
candu-se, avand valoarea ce rezulta din Y'(L/2) = 0, adica, C =- ML .
2EI
Relatia dintre [ i L este a c e e a ~ i stabilita de relatia (2.82), dar L ~ L/2,
r [/2, adica
ML . M[
--=sm-.
2EI 2EI
(2.88)
Relatia (2.88) poate fi stabilita ~ i geometric cain figura 2.20.
Axa deformata este cere ~ i pot fi puse in evidenta urmatoarele situatii:
Centrul cercului este deasupra axei x
0
L
[
Fig. 2.20.
94
STABIUTATE.-\ BAREl ELASTICE
[
-=pa ;
2
[
a =-
2p
1
p
M
M[
a =-
EI 2EI
L .
-=psma;
L = 2psina; L =
2
EI sin M[
2 M 2EI
Centrul cercului este pe axa x ( axa deformata este un semi cere)
[
Fig. 2.21.
M = EI =reEl
p [
L = !_ ; centrul cercului este sub axa x
2
a > TC ; cat trebuie sa fie M?
2
95
ST ABILIT ATE STRUCTURAL.\
_j_
- - ~ - - - - - ~ ~ ~ ~ - - - - - - = 2 - - - - - - ~ B ~ - X
({)
il=
Fig. 2.22.
[ 2EI . M[ M sin t[ 1
-=-sm-; -=t; --=-
2 M 2EI 2EI t[ 2
2sin t[- t[ = 0 ~ t[ = 1,8955; t =
1
'
8955
~ = 1,8955. M = 3,791EI
'
2EI [ [
Deformata este un cere 1ntreg. L = 0: M = ?
Centrul cercului este pe axa y; a = n.
[
11 = [
- - - - ~ ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ 8
y
({)
Fig. 2.23.
96
ST ABILIT ATEA BAREl ELASTICE
a = n; [ = 2np;
1 27t
p [
M = 2nEI
[
Dacli M >
2
nEI , reazemul B' se deplaseaza in stanga celui din A, a> n.
[
zona de suprapunere
(()
L
[
Fig. 2.24.
2.2.6. Stabilitatea barei foarte elastice; un calcul de ordinul al 3-lea
y
Fig. 2.25.
Pentru bara din figura 2.25, relatia moment-curbura
1 M
-=--
p EI
conducela
97
M(x)+P y
EI
(2.89)
in care am tinut cant de expresia exacta a curburii ~ i de contributia foqei
axiale la momentul1ncovoietor din sectiune.
Ecuatia (2.89) descrie comportarea barei 1ntr-un calcul geometric neliniar
de ordinul al 3-lea.
Deformata y = y(x) se poate determina prin integrarea ecuatiei
diferentiale neliniare de ordinul al doilea (2.89) ca problema la limite.
Daca bara nu este 1ncarcata transversal, M(x) = 0, ecuatia diferentiala
(2.89) devine
y" p
--;==== = --y
~ 1 + y'2Y EI
(2.90)
~ i descrie problema flambajului barei (fig. 2.26) cu considerarea exacta a
curburii.
EI
[
y
Fig. 2.26.
Daca tinem cant de definitia curburii
ecuatia se scrie
K =_!_= dS
p ds'
98
(2.91)
ST ABILITATEA BAREl ELASTICE
d8 p
-=--y,
ds EI
sau
d8
EI-+Py=O. (2.92)
ds
2.2.6.1. Integra/a curburii in raport cu s
Derivam in raport cu s ecuatia (2.92) ~ i obtinem
EI d
2
S + P dy = 0 dy =sin 8
ds
2
ds ' ds
d
2
8
El-+ Psin 8 = 0. (2.93)
ds
2
Inmultim ecuatia (2.93) cu dS
' ' ds
EI d
2
S(d
8
)+ Psine(de) = o (2.94)
ds
2
ds ds
echivalenta cu
d [EI(d8)
2
l --- -Pcos8 =0 ,
ds 2 ds
(2.95)
de unde
EI(d8)
2
-- -Pcos8=C
2 ds
(2.96)
sau
EI(d8)
2
-- =Pcos8+C.
2 ds
(2.97)
Constanta de integrare C se determina din conditia ca 8(0) =a ~ i
M(O) = EI K(O) = EI ~ : (0) = 0 . Se obtine
Pcosa + C = 0; C = -Pcosa
~
EI ( d8)
2
- - = P(cos8- cos a).
2 ds
(2.98)
99
Notam,
de unde
sau
n
2
= _!_ ( coeficient de compresiune ),
EI
(
d8)
2
ds =2n
2
(cos8-cosa)
dS = -n.J2..Jcos8-cosa.
ds
(2.99)
(2.100)
In (2 .1 00) s-a tinut cont ca In cazul barei simplu rezemate din figura
(2.26) rotirea 8 = S(s) este o functie descrescatoare 8::::; a.
Ecuatia (2.1 00) se mai scrie
ds = dS . (2.101)
n .J2 (cos e - cos a)
Tinem cont ca lungimea barei deformate este egala cu lungimea initiala a
barei, [, adica
[= rJds=--Ja dS = aJ dS . (2.102)
0 a n.J2(cos8-cosa) -an.J2(cos8-cosa)
Utilizam relatiile cunoscute
cos e = 1- 2 sin
2
cos a = 1- 2 sin
2
a ;
2 2
cos8-cosa=2(sin
2
-sin
2

obtinem
r = _1 } de ; r = _!__ f-r===de==
2n a 1 . 2 a . 2 e n o . 2 a . 2 e
-
2
-sm
2
sm
2
-sm
2
(2.103)
Daca facem schimbarea de variabila = sin a sin <p cu limitele de
integrare e = 0 (j) = 0; e = a (j) = 1t .
2
N
. a
otam sm-=p;
2

8
d d
sm- = p sm <p , e un e
2
100
2 2
ST ABILIT A TEA BARE I ELASTICE
1 e
-cos-de= pcoscp dcp;
2 2
de = 2p cos cp dcp .
e ,
cos-
de= 2pcoscp dcp .
R '
2
de= 2p cos cp dcp

Expresia lui de data de (2.104) introdusa in (2.103) conduce la
1l
[ = .!_ f 2p cos cpdcp ,
no

sin
2

-p
2
sin
2
cp
1l
[ f dcp ; [
n o p
2
sin
2
cp n
1l
F(p) = f dcp .
o p
2
sin
2
cp
(2.104)
(2.1 05)
(2.106)
Functia F(p) reprezinta integrala eliptica completa de prima speta.
Valorile acestei integrate (efectuata numeric) sunt tabelate in raport cu p
(respectiv a).
Din (2.1 05) gasim
n[ = 2F(p); n[ = v; v = 2F(p)

(2.107)
Observafii
Incarcarea critica dupa Euler poate fi gasita daca consideram
1t
F(p) = F(O) =-.
2
101
Incarcarea critica PE poate fi aproximata pentru valori ale lui p pentru
care p sincp se poate neglij a in raport cu 1.
Funct].a F(p) este crescatoare cu p, respectiv a .
Valoarea minima a functiei F(p) este F(O) = 7t.
' 2
Valoarea PE reprezinta un minim pentru P cr
p = 4F
2
(p)El = n
2
EI. 4F
2
(p)
cr e rz 1t2
p = 4F
2
(p) .p . Per= 4F
2
(p)
cr 2 E' p 2
7t E 7t
Valorile integralei eliptice F(p) sunt date in tabe1ul2.3.
Tabelul2.3.
a o
p F(p)
0 0
n/2 = 1 ,57080
10 0,08716 1,57379
20 0,17365 1,58284
30 0,25882 1,59814
40 0,34202 1,62003
50 0,4226 1,64900
60 0,5 1,68575
70 0,573 1,73125
80 0,642 1,78676
90 0,707 1,85402
100 0,766 1,93542
120 0,866 2,15580
130 0,906 2,30793
140 0,939 2,50529
150 0,965 2,77741
160 0,984 3, 18930
170 0,996 3,84948
180 1,0 4,40823
Relatia (2.1 08) conduce la diagrama din figura 2.27.
102
(2.108)
PcrfPE
1,00000
1,004
1,015
1,035
1,064
1,102
1, 152
1,215
1,294
1,393
1,518
1,884
2,159
2,544
3, 126
4, 122
6,006
7,876
1,15
1
TABILITATE.-\ BAREl ELASTICE
- - 1 - - - - - - - - - ~ ~ - - - - - - - - ~ - P
0 0,5 1
Fig. 2.27.
Interpretarea este data in figura 2.28.
[
1,15 PE
1,884 PE 1,884PE
Fig. 2.28.
103
CAPITOLUL3
STABILITATEA CADRELOR PLANE
3.1. Consideratll generale
Stabilitatea constructiilor este disciplina care studiaza comportarea
structurilor care au in componenta elemente puternic comprimate.
0 structura cu elementele supuse la eforturi de intindere n u ~ i pierde
stabilitatea. Pierderea stabilitatii inseamna trecerea unui sistem din echilibru
stabil in echilibru instabil prin faza unui echilibru critic. Pentru a deosebi
comportarea unui sistem in echilibru stabil sau instabil, experimentul
,gropii de potential" este eel mai relevant (fig. 3.1 ). in figura 3.1 se studiaza
comportarea unei bile cand este scoasa din pozitia ei de echilibru, printr-o
deplasare ~ i viteza initiala. Este ,criteriul mecanic" asupra aprecierii
calitatii echilibrului.
(a)
Fig. 3.1.
104
STABILITA TE-\ CADRE LOR PLANE
Pozitiile Po ale bilei sunt pozitii de echilibru. Scoatem bila din pozitia de
echilibru, intr-o pozitie adiacenta Pt. Din aceasta pozitie dam bilei viteza
initiala relativ mica. Daca bila efectueaza deplasari in jurul lui Po atunci
pozitia Po este o pozitie de echilibru stabila.
Daca bila inregistreaza deplasari mari cu viteze crescande, atunci pozitia
Po este una de echilibru instabila. In cazulin care bila o pozitie de
echilibru adiacenta, atunci pozitia Po este una de echilibru labil; se mai
spune pozitie de echilibru indiferent sau critic. In figura 3.1, in
situatia (a) bila este in echilibru stabil; (b) bila este in echilibru instabil, (c)
bila este in echilibru critic. Referindu-ne la ,groapa de potential" din
figura 3.1 mai putem face unele consideratii energetice anume: in
situatia (a), energia potentiala este minima, in situatia (b) energia potentiala
este maxima iar in (c) energia potentiala este constanta. Notand cu V
energia potentiala, evident o functie de pozitia bilei, pot fi transcrise
matematic conditiile de stabilitate. Din aceasta prezentare, rezulta ca in
studiul fenomenului stabilitatii constructiilor, problema poate fi abordata
prin mai multe criterii:
1. criteriul static. Este situatia (c) din figura 3.1, in care sistemul se
considera in echilibru critic, intr-o configuratie adiacenta, configuratie
posibila de echilibru, vecina celei initiale. Practic, configuratia de echilibru
este nedeterminata. Sunt posibile mai multe configuratii de echilibru.
2. criteriul dinamic. Reprezinta eel mai general criteriu de apreciere a
calitatii echilibrului. Echilibrul este stabil in situatia (a) in figura 3.1 cand
bila efectueaza mici oscilatii in jurul lui P
0
. Echilibrul critic fiind definit in
situatia (c) cand oscilatiile au loc cu pulsatiile m = 0 .
3. criteriul energetic. Acest criteriu face apel la conditiile de minim ale
energiei potentiale. Astfel, V fiind energia potentiala, echilibrul este stabil
daca energia potentiala este minima, putand scrie:
{
V'=O
; echilibru stabil
V">O
{
V' =O
; echilibru instabil
V" < 0
{
V"=O
; echilibru critic,
V"=O
105
in care V' V" sunt derivatele de ordinul intai, respectiv ordinul al doilea
ale energiei poten}iale totale ale sistemului in raport cu parametrul de pozitie
a sistemului. Daca sistemul depinde de mai multi parametri, atunci
derivatele de ordinul al doilea definesc o matrice numita matrice hesiana, iar
echilibrul critic este exprimat prin singularitatea acesteia.
Ecuapile diferentiale ale barelor comprimat-incovoiate, respectiv
intins-incovoiate (fig. 3.2.)

iq
t T1

t
iq
t T1
4 t

t t

+
f
I
l t
I
l
a) b)
Fig. 3.2.
In figura 3 .2a, bara este comprimata inc arcata cu o forta q, transversala
iar in figura 3.2b, bara este intinsa supusa incarcari transversale q.
Studiem mai intai bara comprimata. Deformata este prezentata in figura
3.3.
Calculul, in care echilibrul se considera pe configuratia deformata, este
un calcul geometric neliniar.
y
y=y(x)
Fig. 3.3.
Sectiunile x x + dx sunt incastrari de continuitate. Fof!ele de legatura
sunt: reactiuni pe doua directii ortogonale H = N = P, V M in sectiunea x,
iar in sectiunea x + dx, H = N = P, V+dV M+dM.
Un element diferential supus actiunii fof!elor date de legatura este
prezentat in figura 3.4.
106
CURSUL 4
Ecuatia diferentiala de ord 4
V+dv
y
Fig. 3.4.
Ecuatiile de echilibru ale acestui element conduc la
!
Ixi =O;
"Y =0
L...J I '
"M =0
L...J I '
P-P=O
- V + V + dV + qdx = 0
dx
Vdx + M + Pdy- M -dM -qdx- = 0.
2
Neglijand infinitul mic de ordinul doi obtinem ecuatiile:
(
: = -q (3.1)
dM =V+Pdy.
dx dx
Aici V trebuie vazut, astfel ca proiectia lui V pe normala la axa barei
deformate, este numai o parte din forta taietoare.
Tinem cont ca
dM =T
dx
I dy l A d
ma1 no tam y = - , rezu tan
dx
(3.1 ' )
107
adidi intr-un calcul geometric neliniar, in forta taietoare contribuie forta
axiala.
Daca se accepta ipoteza micilor deformatii, ecuatia
deformate este cea cunoscuta din Rezistenta materialelor
d
2
y M
--=--
dx
2
EI
in care EI este rigiditatea barei la incovoiere.
Derivam a doua ecuatie (3.1) se obtine
d
2
M dV d
2
y
--=-+P-
dx2 dx dx
2
'
care, tinand cont de prima ecuatie (3 .1) devine
d
2
M d
2
y
--=-q+P--?.
dx
2
dx-
Derivam, de doua ori ecuatia (3.2) obtinem
d
4
y 1 d
2
M
=----
dx
4
EI dx
2
tinem cont de (3.3), rezuWind
sau
Notam
obtinem
d4y =--1
dx
4
EI dx-
2 p
n=-
EI
fibrei medii
(3.2)
(3.3)
(3.4)
(3.5)
relatie, care reprezinta ecuatia fibrei medii a barei comprimat-incovoiate.
Evident eli in cazul barei din figura (3.2b), intins-incovoiate ecuatia va fi
d4y 2 d2y q
dx4 -n dx2 = EI (
3
.
6
)
108
Ecuatiile (3.5, 3.6) sunt neomogene, datorita incarcarii transversale q.
Daca incarcarea transversala este nula, ecuatiile devin omogene ~ i sunt
(3.7)
(3.8)
Ecuatia (3.7) corespunde barei comprimate, iar (3.8), barei intinse. Daca
ne referim la bara comprimata, ecuatia caracteristica t ~ t ecuatiei
diferentiale (3. 7) se scrie
cu radacinile
r
1
1
= 0 ; r
3 4
= in ,
- .
ceea ce conduce la solutia
y = c, + CzX + c3 sinnx + c4 cosnx.
Ecuatia caracteristica asociata ecuatiei diferentiale (3.8) este
r
2
(r
2
-n
2
)=0
cu radacinile
r
1
1
= 0 ; r
3 4
= n ,
- .
ceea ce conduce la solutia
y = C
1
+ C
2
x + C
3
shnx + C
4
chnx .
(3.9)
(3.10)
Pentru a diferentia comportarea unei bare comprimate de una !ntinsa,
ambele supuse ~ i la !ncovoiere, sa consideram consolele din figura 3.5.
Ecuatia fibrei medii deformate pentru bara comprimat-incovoiata din
figura 3.5a este (3.7), iar solutia este data de (3.9) iar pentru bara intinsa-
incovoiata din figura 3.5b este (3.8) cu solutia (3.10).
109
Integrarea ec.diferentiale
a)
y
b)
ST ABIUT ATE STRUCTURALA
1
Fig. 3.5.
Q
p
arctg y'(l) y(l)
p
arctg y'(l)
Q
Considerand ipoteza micilor deplasari (respectiv rotiri), acceptam rotirile
neglijabile in raport cu n/4, adica neglijam tangenta rotirii in raport cu
unitatea. Putem scrie astfel
1
cos arctgy' (l) =
1
::::::: 1
-y1 + y'2(l)
sin arctgy'(l) = y'(l) ::::::: y'(l).
~ + y'2(1)
(3 .11)
Tinand cont de acestea, putem calcula foqa taietoare in capatul consolei
T(l) = Q + Py'(l) (3.12)
pentru bara comprimata, ~ i
T(l) = Q- Py'(l) (3.12')
pentru bara intinsa.
Conditiile de capat pentru ambele bare se scriu:
110
bara comprimata
bara intinsa
y(O = 0
y'(O) = 0
y"(l) = 0
- Eiy'"(l) = T(l).
Pentru a explicita relatiile (3.13), avem in vedere ca:
y = C, +C
2
x +C
3
sinnx+C
4
cosnx
y' = C
2
+ nC
3
cos nx- nC
4
sin nx
y" = -n
2
C
3
sinnx -n
2
C
4
cosnx
y'" = -n
3
C
3
cosnx + n
3
C
4
sinnx,
in cazul barei comprimat-incovoiate, ~ i
y = C, + C
2
x + C
3
shnx + C
4
chnx
y' = C
2
+ nC
3
chnx + nC
4
shnx
Y
"- n
2
C shnx + n
2
C chnx
- 3 4
Y
'" = n
3
C chnx + n
3
C shnx
3 4 '
pentru bara intinsa-incovoiata.
(3.13)
(3.14)
(3.15)
Mai avem in vedere ca ultima conditie (3.13), pentru bara comprimata se
sene
- EI(- n
3
C
3
cos nl + n
3
C
4
sin nl)= Q + PC
2
+ nPC
3
cos nl- nPC
4
sin nl,
~
- EI(n
3
C
3
chnl + n
3
C
4
shnl)= Q- PC
2
- nPC
3
chnl- nPC
4
shnl,
Daca tinem cont ca
P = n
2
EI
ultima conditie (3 .13) pentru cele doua bare conduce la:
n
3
EIC
3
cosnl-n
3
EIC
4
sinnl =
= Q- n
2
EIC
2
+ n
3
EIC
3
cosnl- n
3
EIC
4
sin nl,
-n
3
EIC
3
chnl-n
3
EIC
4
shnl =
= Q-n
2
EIC
2
-n
3
EIC
3
chnl -n
3
EIC
4
shnl.
Dupa reducerea evidenta a termenilor, ultima conditie din (3.13) se scrie
Q + n
2
EIC
2
= 0
111
pentru bara comprimata ~
Astfel, sistemul de ecuatii ce reprezinta conditiile de capat, pentru bara
comprimata este:
C
1
+C
4
=O
C
2
+nC
3
=0
c3 sin nl + c4 cosnl = 0
n
2
EIC
2
= -Q
iar pentru bara intinsa
C
1
+C
4
=O
C
2
+nC
3
=0
C
3
shnl + C
4
chnl = 0
n
2
EIC
2
= Q.
3.2. Analiza calitatii echilibrului
(3.16)
(3. 17)
Evident ca., atilt pentru bara comprimata cat ~ pentru cea intinsa,
constantele C
1
, C2, C3, C4 stabilesc ecuatiile fibrelor medii deformate prin
expresiile (3.9) ~ (3.10).
Sistemele de ecuatii (3.16), (3 .17) pot fi compatibile determinate,
nedeterminate sau incompatibile. Situatia de incompatibilitate se exclude
deoarece problema expusa este una reala ~ posibila. Raman cazurile in care
sistemele (3 .16), (3 .17) sunt compatibile.
Sa analizam ce se intampla dad!., Q = 0.
Sistemele devin astfel omogene. Pot admite numai solutia banala ~
atunci evident eli toate constantele sunt nule ~ y = 0 sau pot admite ~
solutie nenula ~ atunci y * 0. Determinantul sistemului decide calitatea
echilibrului ~ contribupa barei intr-o structura. Daca determinantul
sistemului este zero, sistemul admite ~ solutie nebanala, aceasta se traduce
prin deformata nenula, chiar, numai la forta axiala, P * 0 . Daca
determinantul sistemului este nenul, sistemul admite doar solutia banala,
care inseamna eli la orice P * 0, deformata este nula, y = 0 .
Sa analizam in continuare bara comprimata.
112
_-\ C-\DRELOR PLANE
Determinantul sistemului condip.ilor limita rezulta din (3.16)
1 0 0 1
0 1 n 0
11 =
c 0 0 sin nl cos nl
0 n
2
EI 0
Putem scrie succesiv:
1 n
0
0
n
cosnl = n
2
0
11c = 0 sin nl
n
2
EI 0
sinnl cos nl
11c = n
3
EI cos nl
in cazul barei comprimate.
Pentru bara 1ntinsa
1 0
0 1
/1. =
I 0
0
0 n
2
EI
respectiv
11i = n
3
Elchnl .
0
0 1
n 0
shnl chnl
0 0
(3.18)
(3.19)
Analizand determinantii 11c ~ 11i dati de (3 .18) ~ (3 .19), corespunzatori
barei comprimate respectiv barei 1ntinse se constata urmatoarele:
a) in cazul barei comprimate, 11c poate fi, corespunzator valorii 1ncarcarii
P, nenul sau nul. In cazulin care este nenul toate constantele de integrare Ci,
i = 1 ,2,3,4 sunt nule ~ nu avem deformata, y = 0. Daca 11c = 0, sistemul
(3.16) cu Q = 0 fiind omogen admite ~ solutie nebanala, Ci ::j:. 0, i = 1,2,3,4
~ avem deformata transversala (fig. 3.6a).
113
X
a)
y
y=O p
'J------------.....,---.)It----+- X
b)
y
Fig. 3.6.
Adidi la valoarea fortei P pentru care = 0, este posibil echilibru atat pe
configuratia nedeforrnata cat pe cea deforrnata; sunt posibile mai multe
configuratii de echilibru. Este cazul din figura 3.1 c - echilibru labil,
indiferent sau critic. La aceasta valoare a lui P (respectiv, n) bara nu mai
este in echilibru stabil, pierde stabilitatea prin incovoiere (flambaj).
Ecuatia = 0 , respectiv
cos nl = 0 (3.20)
se ecuatie de stabilitate, ale carei radacini sunt valorile proprii nj ale
problemei (3. 7), iar deforrnata este functia proprie yj , valorii proprii.
b) in cazul barei intinse (fig. 3.6b), valoarea deterrninantului este
diferit de zero pentru orice valoare a incarcarii P :t: 0, adica
:t: 0, Vn :t: 0.
Cum studiem bara intinsa (Q = 0), sistemul de ecuatii (3.17) este omogen
acesta admite doar solutia banala ci = 0, i = 1,2, 3,4. insearnna ca
echilibrul se realizeaza rara deforrnatii transversale y = 0 (fig. 3.6b). Bara
114
TABILITA!u.'\ CADRELOR PLANE
intinsa, cu sau :tara incarcari transversale poate pierde stabilitatea prin
incovoiere.
3.3. Analiza deplasarilor
Daca bara comprirnata respectiv intinsa este actionata de forta
transversal a Q =t 0 , sistemele de ecuatii (3 .16) (3 .17) sunt neomogene, dar
au determinanti = n
3
Elcosnl respectiv = n
3
Elchnl, cain cazul
in care Q = 0. Rezo1vand sistemul (3 .16), constantele de integrare au
expresiile:
C
1
=-$-tgnl; C
2
=-+
n EI n-Er
Q
c4 = --3 -tgnl
n EI
(3.21)
in cazul barei comprimate. Acestea se mai pot scrie ( daca tin em cont ca
P=n
2
EI)
c =_g_
3
nP'
c =- Q
2 p .
c4 = _ _g_tgnl.
nP
(3.22)
In cazul barei intinse aceste constante de integrare rezulta din rezolvarea
sistemului (3.17) au expresiile:
sau
C
Q hnl c =_g__
1
=--3 -t ; 2 2
n EI n EI
c = _ _2_.
3
nP'
Q
c4 =-3 -thnl
n EI
c = Q
2 p
Q
C
4
=-thnl.
nP
(3.23)
(3.24)
Dep1asarile transversale ale barei sunt descrise astfel de functiile (3.9),
(3 .1 0) care devin:
115
Q ( tgnl sin nx cos nx
1
)
y=- ---x+--- tgn
P n n n
(3.25)
y = Q (- thnl + x _ shnx + chnx thnl) .
P n n n
(3.26)
Expresia (3.25) este valabila pentru bara comprimat-incovoiata (fig. 3.5a)
iar expresia (3.26) este valabila pentru bara intins-incovoiata (fig. 3.5b ).
Pentru a putea face unele observatii interesante asupra comportarii acestor
doua bare ~ a trage concluzii asupra comportarii diferentiat calitative, sa
calculam pe y(l), deplasarea in capatulliber al celor doua console.
Notam y(l) = <ic pentru bara comprimata ~ y(l) =(\in cazul barei
intinse. Rezulta (fig. 3.7)
8
= Q ( tgnl -l) = Ql
3
tgnl- nl (
3
_
27
)
c P n EI (nlY
8
= Q (I- thnl) = Ql
3
n1- thnl (
3
.2S)
' P n EI (nl)
3
1, EI
p
a)
Q
1, EI
b)
Fig. 3.7.
116
STABILITATE-\ CADRELOR PLANE
Observatii
'
Daca P = 0 Q * 0 , trebuie studiat ce se intampla cu expresiile (3.27)
(3.28) cfmd n 0.
l
. s: Qe
1
. tgv-v (o) l'H .
1 lmuc =- lm 3 = - = osplta =
El y 0
1
Ql
) 2 -1 Ql) . ? Ql3
=-lim cos v =-lim sm- v =-
EI HO 3v
2
3EI v
2
3EI
. smv
deoarecehm-- = 1.
y
I
. s: Ql31. v-tgv (0) l'H . I
Imu. =-1m = - = osp1ta =
I EI y
3
0
1
3 1--- 3 2 3
= Ql lim ch
2
v = Ql lim sin v = Ql
EI HO 3v
2
3EI HO v
2
3EI
d 1
. shv
1 eoarece 1m-= :
y
In observatia de mai sus s-a folosit notatia
v = nl v = 1 (P
, vill
care se factor axial.
(3.29)
Se observa cum e normal ca daca P = 0, consola este incarcata numai
de forta transversala Q in capat, iar sageata este cum se .
Daca P * 0, Q * 0, relatiile care dau deplasarile transversale y(l) sunt (3.27)
(3.28)
Notam
( )
_ 3(tgv-v)
y v - 3 '
v
( )
_3(v-thv)
11 v - 3 '
v
(3.30)
astfel putem scrie
117
ST ABILIT ATE STRUCTURAL<\.
Ql3
8c = 3EI y(v)
Ql3
bi =-11(v).
3EI
(3.31)
Dintr-o tabelare a functiilor y(v) 11(v) pentru valori relativ mici ale
factorului v se observa ca y(v) > 1 iar 11(v) E (0,1), de unde rezulta ca forta
de compresiune P sageata data de Q, iar forta de 1ntindere P reduce
sageata data de Q (fig. 3.7a, 3.7b).
Daca P =f:. 0, Q = 0, pentru valori mici ale fortei P, 8c = 0 8i = 0, adica
nu se 1nregistreaza deplasari transversale y; y = 0 .
In cazul barei !ntinse, =f:. 0, VP rezulta ca8i = 0 pentru orice
valoare a lui P. In cazul barei comprimate, cum rezulta din paragraful
3.2 referitor la analiza calitatii echilibrului, daca = 0 Q = 0 sistemul de
ecuatii care exprima conditiile limita este omogen el poate admite
solutia nebanalaCi =f:. 0, i = 1,2,3,4 care conduce la deformata 1n lipsa
1ncarcarii transversale Q.
In cazul nostru = 0, conduce la ecuatia de stabilitate cos nl = 0 (3 .20)
respectiv la cos v = 0 cu
n 3n Sn 2 j + 1
V
1
=2,v
2
=2,v
3
=
2
, ... ,vj =-
2
-n. (3.32)
Cea mai mica valoare a riidacinii ecuatiei de stabilitate, pe Vcr,
iar din (3.24) rezulta Per In cazul studiat
v _ n . p _ _ n
2
EI
cr -2, cr (3.33)
Deplasarea in capatul consolei va fi
(
1) = 8 = Ql3 tgv- v . (3.34)
y c EI v
3
Daca Q * 0 v tin de catre una din riidacinile (3 .32), atunci
s: Ql
3
1
. tgv-v
u =- Im
c EI
v
3
2
deoarece tgv oo .
Oadi Q 0 , rezulta
118
b =lim Ql
3
lim tgv - v = 0 oo = .2_
c Q--+o EI v--+ 2j- l" v 3 0 '
2
ceea ce conduce la o nedeterminare, adidi la o configuratie de echilibru
nedeterminatii, respectiv la un echilibru labil indiferent sau critic; situatia (c) din
figura 3.1. Producerea deplasfuilor transversale y(x) din fortft de compresiune P
pe directia barei, m lipsa foqelor transversale, se flambaj. Cum in
aceastii situatie echilibrul este critic, este vorba de pierderea stabilitiitii
echilibrului prin flambaj.
Sa ne oprim mai mult asupra relatiei (3.34) care da deplasarea
be = y(l), in capatul consolei comprimate in prezenta unei forte Q relativ
mici. Punem pe be sub forma
b = Ql
3
3(tgv- v) = Ql
3
(v)
c 3EI v
3
3EI y
relatie identica cu (3.31). Prezentam valorile lui y(v) pentru anumite valori
ale factorului de compresiune v < n .
2
lv
0,00 0,20 0,40 0,80 1,00 1,20 1,50
I y(v) 1,0000 1,0163 1,0683 1,3456 1,6722 2,3822 11,2013
cu observatia eli oo.
Putem trasa diagrama (P, be) in care foqa P, poate fi reprezentata de
factorul de compresiune v; figura 3.8.
p
(v)
(rc/2) Per
PI
0
Fig. 3.8.
119
In acest caz este vorba de pierderea stabilitatii prin accentuatli a
deplaslirilor, se mai zice pierderea stabilitatii prin deformare continua. Pe
graficul din figura 3.8, Pt, care reprezintli valoarea limitli a incarcarii P, se
determinli din conditia ca, tga -7 0.
Este clar eli P
1
-7 Per sau eli P
1
< Per . Aceasta insearnna eli, dacli la o
structurli putem determina pe p cr, de pierdere a stabilitatii prin flambaj
pentru structurli determinam pe Pt, de pierdere a stabilitatii prin
deformare continua, atunci P
1
< Per .
Trebuie precizat eli o structurli (din bare) pierde stabilitatea prin
flambaj atunci cand inainte de pierderea stabilitatii, in barele structurii sunt
numai forte axiale. Dacli inaintea pierderii stabilitlitii, in structurli existli
bare incovoiate, pierderea stabilitatii are loc prin deformare continua.
3.4. Studiul stabilitapi barei drepte
Vom studia in continuare stabilitatea barei drepte de lungime l de
rigiditate EI, constantli, avand diverse conditii la capete. Se va studia
flambajul barei drepte simplu rezemate, barei incastratli la ambele
extremitliti, bara incastratli la un caplit articulata la cealaltli, bara incastratli
lao extremitate liberli la cealaltli, etc.
Echilibrul acestor bare va fi considerat in absenta foqelor transversale.
Ecuatia diferentialli de echilibru este (3.7) iar solutia (3.9). Conditiile limitli
vor fi exprimate in functie de tipul de rezemare. Studiul se incadreazli intr-o
problema de valori proprii Sturm-Liouville care intr-o forma generalizatli
pentru bara comprimatli o enuntlim astfel:
{
d4y + n2 d2y = 0
dx
4
dx
2
conditii de capat omogene.
(3.35)
Se vor determina acele valori ale lui n numite valori proprii care conduc
la solutii netriviale y(x), satisfac conditiile limita omogene. Valorile n se
numesc valori proprii iar functiile y(x) sunt functiile proprii asociate.
Suntem in cazul unui sistem infinit-dimensional, valorile proprii nj ca
functiile proprii de pierdere a stabilitatii yj(x) sunt in numlir infinit, j =
1,2,3, ...
In continuare, solutia ecuatiei diferentiale (3.35) fiind cunoscutli (3.9),
problema Sturm-Liouville (3.35) va fi lnlocuitli prin:
120
ST ABILIT ATE-\ C.-\DRELOR PLANE
{
y = cl T c _X C3sinnx +C4 cosnx
conditii de capat ornogene.
(3.36)
Conform problemei Sturm-Liouville, trebuie determinate acele valori ale
lui nj, numite valori proprii, care sa conduca prin conditiile de capat
omogene la functii proprii asociate y i ( x) :t 0 . Valorile proprii nj ~ i functiile
proprii yj(x) le vom numi valori proprii ~ i functii proprii de stabilitate.
Bara simplu rezemata (fig. 3.9)
Conditiile de capat sunt:
y(O) = 0
y"(O) = 0
y(l) = 0
y"(l)=O.
Fig. 3.9.
Tinem cont de expresiile (3.14) ~ i suntem o n d u ~ i la
C
1
+C
4
=O
C
4
=O
C
1
+C
2
l+C
3
sinnl+C
4
cosnl=O
c3 sinnl + c4 cosnl = 0.
(3.37)
(3.38)
Evident ca C1 = C4 = 0. Dar sistemul omogen (3.38) poate avea solutie
nebanala, care sa conduca lay( x) :t 0, daca
l sin nl
=0
sinnl 0
respectiv
sin nl = 0. (3.39)
12 1
vezi intro mai sus
Aceasta este ecuatia de stabi1itate corespunzatoare barei simp1u rezemate,
comprimate. Se obtin va1ori1e proprii
Functii1e proprii asociate sunt
. JTI:X
yj =sm--.
1
(3.40)
(3.41)
Reprezentarea aces tor functii proprii este data in figura (3 . 1 0), pentru
prime1e trei moduri de pierdere a stabilitatii.
1, EI
Fig. 3.10.
Pierderea stabilitatii pe forma y
1
, poate avea 1oc pentru forta P2l,
p (ll = rc 2EI (3.42)
cr, l
1
2 '
pe forma yz, poate avea 1oc pentru pc<r
2
>
p(2) = (2rrY EI
cr, l l2
(3.43)
iar pe forma y3, pentru
p(Jl = (3rrY EI
cr, l l2
(3.44)
etc.
Dintre aces tea, intereseaza practic P cr,
1
care este de fapt P cr
122
Pentru pierderea stabilitatii pe formele superioare, trebuie create
condi!iile de pierdere a stabilira." m a est sens. Adica pentru pierderea
stabiliHi!ii pe forma y _ trebuie impiedicata deplasarea transversaUi la
mijlocul barei, iar pe forma
3
impiedicate deplasarile transversale la
treimile deschideri i.
Bara incastrata Ia un capat ~ libera Ia celalalt. Consola (fig. 3.11)
Condi!iile limita sunt:
Fig. 3.11.
y(O) = 0
y'(O) = 0
y"(l) = 0
Ely'" (I)+ Py'(l) = 0.
(3.45)
In obtinerea ultimei condi!ii (3.45) s-au acceptat aproximarile (3.11)
valabile in cazul micilor deplasari respectiv micilor rotiri. Solutia y(x) (3.36)
conduce la sistemul de ecuatii liniare ~ omogene.
C
1
+ C
4
= o
C
2
+ nC
3
= 0
C
3
sinnl+C
4
cosnl = 0
C
2
= o.
In scrierea ultimei ecuatii, s-a avut in vedere ca
y "'(l) + n
2
y '(1) = 0 ; ( P = n
2
EI)
sau
123
(3.46)
respectiv
- n
3
C
3
cosnl + n
3
C
4
sin nl + n
2
C
2
+n
3
C
3
cosnl- n
3
C
4
sinnl = 0
care dupa reducerea termenilor, exprima ultima ecuatie din sistemul (3.46).
Acest sistem are doar solutia banala, daca determinantullui este diferit de
zero, ~ i conduce la deplasari transversale nule.
Dar, sistemul poate avea ~ i solutie nebanala iar aceasta se 1ntampla daca
determinantul sistemului este nul. Se poate arata dl solutia nebanala este
Cz = c3 = 0; c4 = -CI = arbitrar,
iar conditia de determinant nul, este
cosnl = 0. (3.47)
Ecuatia (3.47) este ecuatia de stabilitate a consolei. Rezolvarea et
conduce la valorile proprii
2j +1
nil=vi=--n. (3.48)
2
Functiile proprii asociate sunt
y i = 1 -cos nix . (3.49)
Aces tea, tinand cont de (3 .48), iau forma
2j+ 1
y . = 1-cos--nx.
J 21
(3.50)
Avand 'in vedere (3.48) ~ i (3.4) obtinem
v
2
EI
P. =-J-
J 12
Sunt valorile foqelor P, de compresiune corespunzlitor carora, bara
'inregistreaza deplasari transversale, adica W pierde stabilitatea pe forma
y(x).
Valoarea cea mai mica a fortei P, pentru j = 0, reprezinta valoarea critica
a lui P.
(3.51)
Aceasta este valoarea P cr,I, iar valorile superioare P cr,2, P cr,J, . .. se pot scrie
considerand j = 1 ,2, ... cu observatia ca pentru ca bara ( consola) s a ~ i piarda
stabilitatea pe formele superioare, trebuie create condi!iile 'in acest sens.
Sa revenim asupra functiilor proprii de pierdere a stabilitatii (3.50). 0
reprezentare geometrica a acestora, pentru primele trei moduri de pierdere a
stabilitatii, este data in figura 3.12.
124
Fig. 3.12.
Bara incastrata Ia un capat ~ i articulata Ia ceHilalt (fig. 3.13)
Fig. 3.13.
Aici trebuie vazuta articulatia, ca o legatura care permite transmiterea 1n
bara a foqei de compresiune P (practic un reazem simplu).
In acest caz, conditiile limita se scriu
y(O) = 0
y'(O) = 0
y(l) = 0
y"(l) = 0.
(3.52)
Avand 1n vedere (3.36) ~ i mai explicit (3.14), suntem o n d u ~ i la sistemul
de ecuatii liniare ~ i omogene
125
deplasare
moment
ST ABILITA TE
C
1
+C
4
=0
C
2
+ nC
3
= 0
C
1
+ C
2
1 +C
3
sinn1 + C
4
cosn1 = 0
c3 sin n1 + c4 cos n1 = 0.
(3.53)
So1utia banaHi nu intereseaza, iar so1utia nebana1a se intamp1a atunci
cand determinantu1 sistemu1ui (3.53) este nul. Adica
1 0 0 1
0 1 n 0
=0.
1 1 sin n1 cosn1
0 0 sin nl cosnl
Conditia de determinant nul conduce la ecuatia de stabilitate.
Determinantu1 se mai scrie
sau
1

n 0 0
sin nl cos n1 + 1
0
n
1
0
0 sin nl cos nl 0 sin n1 cos n1
1 cos nl 1 n
(3.54)
= -n + = -nl cos nl + sin nl .
0 cos nl 0 sin nl
Ecuatia de stabilitate = 0 , nl cos nl +sin nl = 0 devine
tgn1- n1 = 0. (3.55)
Rezolvarea ecuatiei de stabilitate (3.55) conduce la valorile proprii njl, iar
apoi revenind in sistemul (3.53) respectiv in solutia (3.9) putem determina
functiile proprii de pierdere a stabilitatii barei incastrat-articulate, asociate.
Ap1icand o metoda numerica in rezolvarea ecuatiei de stabi1itate (3.55),
cum este metoda bisectiei, metoda fa1sei pozitii, metoda Newton, etc ... ,
gasim valorile proprii njl. Acestea sunt:
126
STABI::...ITATE-\ CADRELOR PLANE
n
1
1 = 4 49340944
n
2
1 = 7 72525184
n
3
l = 10,9041217
n
4
1 = 14,0661939
n
5
l = 17,2207553
(3.56)
Functiile proprii asociate acestor valori proprii, numite functiile proprii
de pierdere a stabilitatii barei 1ncastrat-articulate se determina exprimand
so1utia nedeterminata a sistemului omogen (3.53).
Pentru aceasta, sa observam ca tinand cont de ecuatia a patra, sistemul se
cne
C
1
+ C
4
= o
C
2
+ nC
3
= 0
C
1
+C
2
1 = o
C
3
sin nl + C
4
cosnl = 0
(3.57)
Sistemul este omogen, compatibil nedeterminat ( daca este satis!acuta
ecuatia (3.55)). Solutia sistemului este:
Cu aceste valori
transversale y este
ale
C
1
=C
c
c2 =--
1
c
c3 =--
tgnl
C
4
=-c.
constantelor de integrare, functia dep1asarilor
C
c c . c
y = --x + --sm nx- cos nx .
1 tgnl
Interesand forma functiei y se poate renunta 1a factorul de scara C ~
x smnx
y = 1--+---cosnx .
1 tgnl
(3.58)
Uti1izand notatia
127
Pcr = 4.49 EI/l
2
2
v = n1 = 1 /P
VFi'
functii1e proprii de pierdere a stabiliHitii barei incastrat-articulate se scriu
VX YX V . VX
y(x) =v---vcos-+-sm-. (3.59)
1 l tgv l
Aici v = Yj = nj1 are valorile prezentate in (3.56).
Functiile proprii YJ, y2, ... sunt reprezentate in figura 3.14.
Fig. 3.14.
Bara incastrata Ia ambele capete (fig. 3.15)
~ ~
YW
y 1
X
Fig. 3.15.
Aici, una din incastdiri, trebuie sa permita transmiterea in bara a fortei de
compresiune P. Conditii1e la 1imita sunt:
128
STABIIJTA .:::...\ CADRELOR PLANE
y 0 = 0
y' 0) = 0
y(l) = 0
y'(l) = 0 .
Aceste conditii puse in (3 .14) devin
C
1
+C
4
=O
C
2
+nC
3
=0
C
1
+ C
2
1 + C
3
sinnl + C
4
cosnl = 0
C
2
+ nC
3
cosnl- nC
4
sinnl = 0.
(3.60)
(3.61)
Sistemul de ecuatii omogene (3.61), admite ~ solutie nebanala (nenuUi)
daca determinantu1 sistemului este nul, adica
1 0 0 1
0 1 n 0
1 1 sin nl cos nl
=0. (3.62)
0 1 n cos nl - n sin nl
Ecuatia (3.62) conduce la (se dezvolta determinantu1 dupa elemente1e
primei linii)
1 n
1 sin n1
1 n cosnl
0 0 1 n
cos n1 - 1 1 sin nl = 0,
- n sin nl 0 1 n cos nl
sin nl cos nl cos nl 1 n
-n + =0
n cos nl - n sin nl 1 - n sin 1 1 n cos n1 '
- n- n(- nsinn1- cosn1)+ (ncosn1- n) = 0,
-1- (- nl sin nlcos nl) + (cos n1- 1) = 0,
- 1 + n1 sin nl + cos nl + cos nl- 1 = 0,
nisin nl- 2(1- cos nl) = 0,
1 2
. n1 n1
2 2
.
2
nl
0 n sm-cos-- sm - =
2 2 2 '
. nl (
1
nl
2
. n1)
sm- n cos-- sm- = 0.
2 2 2
(3.63)
129
ST ABILIT ATE STRUCTURALA..
Ecuatia (3.63) are solutii, pentru
. nl
0 Sill-= ,
2
nl nl
tg2=2.
Prima ecuatie (3.64) are solutiile:
iar a doua
nl . l 2.
-=J7t. n . = J7t
2 ' J
n
1
l = 8,98681892
n
2
l = 15,4505037
n
3
l = 21,8082433
Evident eli (nl)minim = 27t = 6,28 ...
care conduce la
(3.64)
(3.65)
(3.66)
(3.67)
(3.68)
Dar problema trebuie analizatli, mai ales eli In cazul acestei bare suntem
o n d u ~ i la douli ecuatii de stabilitate (3.64), (3.65).
Mai observlim eli prima rlidlicinli a ecuatiei de stabilitate (3 .65) este
nd = 8,98681892,
care reprezintli dublul radacinii ecuatiei de stabilitate, din cazul barei
lncastrat-articulate care este 4,49340944. Inseamna eli a doua valoare a
sarcinii critice produce pierderea stabilitatii pe forma corespunzatoare barei
lncastrat-articulate, punctul de articulare fiind la mijlocul barei lncastrat-
lncastrat.
Adica
p(2) = 8,98681892
2
EI
cr l2
(3.69)
Aceasta sugereaza forma functiei de pierdere a stabilitatii (fig. 3.16).
130
j=1
ST ABILITA E-\ CADRE LOR PLANE
J (2)
~ ~ ~ l - .. _Per
Fig. 3.16.
PentruP<
1
)
er '
(3.70)
pierderea stabiliHitii se produce pe o forma a functiei, care pe jumatatea din
mijloc se comporta ca o bara simplu rezemata cu lungimea V2 (fig. 3.17).
J
( I )
~ ~ l - - .. p er
1/2
Fig. 3.17.
Comparand situatiile din figurile (3.16) ~ i (3.17) care provin din ecuatiile
de stabilitate (3.65) ~ i (3.64) sugereaza faptul ca pierderea stabilitatii acestei
bare dublu incastrate poate avea loc pe forme simetrice, corespunzatoare
ecuatiei de stabilitate (3.64) ~ i pe forme antisimetrice corespunzatoare
ecuatiei de stabilitate (3.65). Rezulta ca sistemul ecuatiilor (3.61) care
exprima conditiile la limita, este compatibil dublu nedeterminat. Aceasta
deoarece determinantul sistemului se anuleaza pentru o dubla infinitate de
valori (njl); una este data de (3.66) ~ i alta de (3.67). Dubla nedeterminare a
sistemului (3.61) rezulta deci din dubla infinitate a solutiilor determinantului
sau. Revenim asupra sistemului (3.61).
Putem scrie
C
1
+C
4
=O
C
2
+ nC
3
= 0
C
1
+ C
2
l + C
3
sin nl + C
4
cosnl = 0
C
1
+ nC
3
cos nl- nC
4
sin nl = 0.
131
C, =-C
4
C
2
= -nC
3
care introduse in ultimele doua ecuatii, acestea devin
sau
{
- C
4
- nlC
3
+ C
3
sinnl + C
4
cosnl = 0
- nC
3
+ nC
3
cosnl- nC
4
sinnl = 0
{
(nlsin nl)C
3
+ (1- cos nl)C
4
= 0
(1- cos nl)C
3
+ C
4
sin nl = 0.
(3.71)
(3.72)
Sistemul este omogen ~ i pentru a exista deformata, trebuie ca el sa admita
solutie nebanala, adica
nl - sin nl 1 - cos nl
=0.
1- cosnl
Ecuatia (3.73) conduce la
sin nl
sin nl(nlsin nl)- (1- cosnlY = 0,
nl sin nlsin
2
nl- 1 - cos
2
nl + 2 cos nl = 0
sau
nl sin nl + 2 cos nl - 2 = 0
respectiv
nlsin nl- 2(1- cosnl) = 0
adica
l 2
. nl nl
4
.
2
nl
0 n sm-cos-- sm - =
2 2 2 '
iar dupa simplificare
. nl (
1
nl
2
. nl)
0 sm- n cos-- sm- =
2 2 2
care conduce la c e l e ~ i ecuatii (3.64), (3.65)
. nl
0 sm-=
2
nl nl
tg2=2.
(3.73)
Putem insa da solutia dublu nedeterminata a sistemului (3.61). Pentru
acesta avem in vedere (3.71) ~ i
132
adica
sau
2
.
2
nl
sm-
C. = --C 1 - OS nl = -C 2
~ - nl - sin nl
4
nl - sin nl
. nl nl nl
(3.74)
. sm-cos- cos-
C - -C Sill nl - -C 2 2 - -C 2
3
-
4
1 - cos nl -
4
.
2
nl -
4
. nl
Sill - sm-
adica
respectiv, daca tinem cont de (3.65)
1
c3 = -c4 -;I
2
2 2
(3.75)
cu observatia ca (3. 74) este valabila in cazul pierderii stabilitatii pe forme
simetrice, iar (3.75) in cazul pierderii stabilitatii pe forme antisimetrice.
Cu C3 dat de (3.74) se obtine setul de solutii nedeterminate ale sistemului
(3.61)
c1 =-C4
C2=0
c3 =O
c4 = c4 (arbitrar)
care conduc la functiile proprii de pierdere a stabilitatii barei dublu
incastrate pe forme simetrice.
Acestea se obtin din (3.36) ~ sunt de forma
yj =1-cosnjx, (3.76)
care se mai pot scrie
(3.76')
sau
133
ST ABILIT ATE STRUCTURAL.\.
v.x
Y
. = 1 - cos _J_.
J 1 '
2jnx
y. = 1-cos--
J 1
unde am tinut cont di vi =nil. Se observa ca. yi ;::: 0, Vx.
(3.76")
Cu C3 dat de (3.75) se obtine setul de solutii nedeterminate ale sistemului
(3.61)
2
C3=-C4-
nl
c4 = c4 (arbitrar)
care conduce la functiile proprii de pierdere a stabiliHitii barei dublu
incastrate pe forme antisimetrice.
Acestea se obtin din (3.36) ~ sunt de forma
2x 2sinnix
y i = -C
4
+ C
4
--C
4
+ C
4
cos nix
1 nil
care se mai pot scrie
2x 2sin nix
y = 1--+ -cosn x
J l n .1 J
J
sau
(
2xJ 2 . vix vix
y. = 1-- +-sm--cos-
J 1 v j 1 1
(3.77)
Aici vi = nil.
Configuratiile functiilor proprii de pierdere a stabilitatii, pe forme
simetrice ~ antisimetrice se prezinta in figura 3.18.
134
ST ABILITA TEA CADRELOR PLANE
r - - - - - - - - - - - - - ~ p
Fig. 3.18
Forta criticli P2l , corespunde formei simetrice
2nx
y ~ m = 1- cos--
1
X
(3.78)
Urmlitoarea va1oare a fortei critice Pdr
2
l ( dacli se rea1izeazli conditii1e in
acest sens) corespunde formei antisimetrice
asim (1 2x) 2 . vlx vlx
Y
1
= --- +-sm---cos--
1 VI 1 1
(3.79)
in care v
1
= 8,98681982.
135
STABIUTATE STRUCTURALA
Bara 'incastrata Ia un capat ~ i Ia ceHilalt capat supusa Ia o
'incastrare deplasabila (fig. 3.19)
y
Conditiile limita se scriu
Fig. 3.19.
y(O) = 0
y'(O) = 0
y'(l) = 0
y ( ~ ) = 0.
(3.80)
S-a avut In vedere ca punctul de inflexiune este la mijlocul barei.
Din relatiile (3.14) obtinem:
C
1
+C
4
=O
C
2
+nC
3
=0
C
2
+ nC
3
cos nl- nC
4
sin nl = 0
(3.81)
. nl nl
c3 sm-- c4 cos-= 0,
2 2
un sistem de ecuatii liniare ~ i omogene. In conditiile ca exista deformata,
sistemul In necunoscutele C
1
, C
2
, C
3
, C
4
, trebuie sa aiba solutie nebanala.
Conditia este ca determinantul sistemului (3.81) sa fie nul, adica
1 0 0 1
0 n 0
0 1
0 0
ncosnl
. nl
sm-
2
- nsin nl =
0

nl
-cos-
2
Dezvoltarea dupa prima coloana conduce la
136
(3.82)
-_-\BILITATEA CADRELOR PLANE
1 n 0
1 ncosnl - nsin nl =0
0
nl nl
Sill- -cos-
2 2
~ i dezvoWind in continuare determinantul dupa prima coloana se obtine
n cos nl - n sin nl n 0
. nl nl - . nl nl = 0.
sm- -cos- sm- -cos-
2 2 2 2
Calcu1ele conduc la
(
1
nl .
1
. n1) n1
0 -n cosn cos--smn Sill- +ncos-= .
2 2 2
S
. 1.fi ~ . . ~ 3nl R 1
e stmp 1 tea cu n ~ se tme cont ca paranteza este cos
2
. ezu ta
3n1 n1
cos--cos-= 0.
2 2
Calculullui cos
301
, conduce la
2
cos-= cos- 4cos --3
3n1 n1 ( 2 n1 )
2 2 2 '
astfe1 ca ecuatia de stabi1itate (3.83) se scrie
cosE.!.(4cos
2
nl- 3)- cos n
1
= 0
2 2 2 '
respectiv
cos ~

(cos
2
~

- 1) = 0
care conduce la ecuatii1e:
nl
COS -= 0
2
n1
cos
2
- = 1
2
Din rezolvarea ecuatiei (3.85), gasim
137
(3.83)
(3.84)
(3.85)
(3.86)
iar din a doua
STABILITATE
n 1 2j + 1
_J = --TC n .1 = (2J. + 1)n
2 2 ' J
n 1
_J = jn; nj1 = 2jn.
2
(3.87)
(3.88)
Altfe1 spus, Vj = nj1 poate fi din (3.87) un numar impar de rc iar din (3.88),
un numar par de rc. Cum j = 0,1,2,3, ... din (3.87) rezulta Vjmin = rc, pentru
j = 0.
Aceasta conduce 1a
p(ll = rc
2
EI
cr
1
2
Pentru j = 1, din (3 .88), gasim v2 = 2n
p (2l = 4n
2
EI
cr
1
2
v
3
= 3rc, ...
(3.89)
(3.90)
Pentru a studia formele de pierdere a stabilitatii, sa vedem care este
solutia (nedeterminata) a sistemului (3.81). Putem scrie succesiv
cl = - c4
C
2
= - nC
3
(3.91)
cu care ultime1e doua ecuatii devin
{
- nC
3
+ nC
3
cosn1- nC
4
sin n1 = 0
. n1 n1
C sm--C cos-= 0
3 2 4 2
sau
{
(1 - cos n1)c3 + c4 sin n1 = 0
. nl n1
c3 sm-- c4 cos-= 0
2 2
respectiv
lc
.
2
n1 C . n1 nl
0
3
sm -+
4
sm-cos- =
2 2 2
. n1 n1
C sm--C cos-= 0.
3 2 4 2
(3.92)
138
Solutia nenuUi implica determinantul nul
0
2
nl 0 nl nl
sm - sm-cos-
2 2 2 = 0
0 nl nl
0
sm- -cos-
2 2
Se ecuatia de stabilitate
adica
respectiv
0
2
nl nl 0
2
nl nl
sm -cos-+sm -cos-= 0
2 2 2 2
0
2
nl nl
sm -cos-=0
2 2
nl
COS-= 0
2
0
2
nl
0 sm -=
2 '
practic cu (3085) (3086) daca observam ca solutiile celei de-a doua
ecuatii sunt identice cu solutiile ecuatiei (3086)0
Pentru obtinerea solutiei sistemului (3081) sa scriem sistemul (3 092) sub
forma
D
_ 0 nl
0 aca sm- ":F
2
D
_ 0 nl
0 aca sm- =
2
0 nl(c 0 nl nlJ
sm-
3
sm-+ C
4
cos- = 0
2 2 2
0 nl nl
c 3 sm-- c4 cos-= 0 0
2 2
nl
C
3
= C
4
ctg-,
2
care nu poate exista deoarece acolo unde
139
(3093)
. nl nl
sm- = 0 ctg- = oo.
2 ' 2
Ramane deci
iar ca ecuatie de stabilitate
cu radacinile
adica
nl
cos-= 0,
2
nil 2j + 1
-=--7t
2 2
nil=(2j+1)n
iar radacinile (3.88) sunt eliminate.
Putem scrie
pCil = nzEI
cr l2
p<2l = 9n
2
EI
cr 12
cum se constata, formula
data de (3.90) nu este valabila.

(3.94)
Din punctul de vedere al incarcari bara incastrata la un capat
incastrata deplasabilla celalalt capat se comporta ca o bara dublu articulata.
Tinand cont de (3.91) (3.94) solutia sistemului (3.81) este
140
(3.95)
Din prima re1atie (3.14) se obtin functiile proprii de pierdere a stabi1iHitii
n .l n .1
yj = -C
4
+ n jxC
4
ctgT- C
4
ctg--t-sinn jx + C
4
cosnjx.
Forme1e functii1or nu depind de constanta C
4
, ca
n .1 n .1
yj = 1- n jxctg- J + ctg-J sinn jx- cosn jx,
2 2
sau
respectiv
(
v .xJ v . (v .x v xJ
yj = -ctgf .
in expresii1e (3 .1 00), (3 .1 01) trebuie avut in vedere ca v j = n j 1 .
Pentru
7t
v
1
= 7t avem ctg- = 0
2
37t
v
2
= 3n avem ctg- = 0
2
Raman pentru funct ii1e proprii expresiile
v .x
y . = 1- cos-J-
J I
141
(3.99)
(3.100)
(3.101)
(3.102)
sau
Adica
v .x
y . = sin
2
_ J_
J 21
. 2 7tX
y
1
=sm 2l
? 37tX
y? =sm--
- 21
.
2
5nx
YJ =sm 21
(3.103)
(3.104)
Bara articulata Ia un capat ~ i Ia celalalt capat supusa Ia o
incastrare deplasabila (fig. 3.20)
EI
p
IIC ~ X
0 ~ --{'---y(l)
y
Conditii1e limita se scriu
Fig. 3.20.
y(O) = 0
y"(O) = 0
y'(l) = 0
y"'(1)=0
Tinem cont de (3.14) ~ i acestea devin
C
1
+C
4
=O
c3 sin n1 + c4 cos n1 = 0
C
2
+nC
3
cosn1-nC
4
sinn1 = 0
c3 cos n1- c4 sin n1 = 0
142
(3.1 05)
(3.106)
TEA CADRELOR PLANE
Sistemul (3 .1 0 este omogen i admite solutie nebanala, care 1nseamna
eli eel putin una din onstan ele C1 C_ C3, C4 este diferita de zero.
Aceasta conduce la determinantul sistemului
1 0 0 1
0 0 sin nl cos nl
0 1
0 0
=0.
n cos nl - n sin nl
cos nl - sin nl
Dezvoltat, dupa prima coloana se obtine
. .
tar apm
adica
0 sin nl cos nl
1 n cos nl - n sin nl = 0
0 cosnl -sinnl
sin nl cosnl
=0
cos nl -sin nl
sin
2
nl + cos
2
nl = 0
care este o imposibilitate.
Sa observam t o t u ~ eli ecuatia (3 .1 07) este satisracuta daca
Din (3 .1 08) rezulta
{
sinnl = 0
cosnl = 0.
n) = jn
n .l= 2j+1n
J 2
care genereaza pe vi = n) . Se poate constata eli v min = n ~
2
p (l l = n
2
EI
cr
41
2
143
(3.107)
(3.1 08)
(3.109)
(3.110)
Din (3 .11 0) rezulta ca bara articulata la un cap at ~ supusa unei incastrari
deplasabile in celalalt capat se comporta la flambaj ca ~ bara incastrata la
un capat ~ lib era la celalalt, ( consola de lungime 1) sau ca o bara simplu
rezemata ( dublu articulata) de lungime 21.
3.5. Lungime de flambaj
Discutand numai de P
1
(crl , pentru cazurile studiate, toate pot fi reduse la
cazul barei dublu articulate daca lungimea barei este considerata ca fiind
distanta dintre doua puncte de inflexiune consecutive ale deformatei y
1
(x),
in care y
1
(x) este functia formei proprii de pierdere a stabilitatii,
corespunzatoare lui P cr minim, adica P
1
(cr ) .
Astfel putem scrie pentru toate cazurile
(3.111)
In care lr este lungimea de flambaj considerata ca distanta lntre doua puncte
de inflexiune a lui y
1
(x), care poate fi pusa In evidenta ~ prin prelungirea
barei. Relatia (3 .111) este cunoscuta sub numele de formula lui Euler.
Reprezentam formele proprii de pierdere a stabilitatii barei
corespunzatoare lui P
1
(crl pentru cazurile studiate mai sus (fig. 3.21 ).
Consultand figura 3.21 se constata ca:
- bara simplu rezemata are lr = f
- bara In consola are lr = 2 1
- bara lncastrat-articulata are lr = 0, 7 1
- bara dublu incastrata are lr = 0,5 l.
144
Euler
n
-
-
.. - -
.

1 1
11=1
. ---

.
1
11=21
.........
1p0,71
1
1
- - - - .. - - ---
----....1'---..._ -

1r=1
1
k-----u'l- ...... - ..
ri' ----
-+-----.-1 ---+-
Fig. 3.21.
145
calculeaza Pcr
inlocuind lf in functie de l
3.6. Matricea de rigiditate a barei drepte comprimate
Yom studia in continuare bara dreapta comprimata in vederea incadrarii
ei intr-o structura, in vederea studierii comportarii structurii la stabilitate sau
in vederea efectuarii unui calcul static geometric neliniar. Mai precis, vom
determina matricea ei de rigiditate, ca momentele de incastrare perfecta
respectiv fortele taietoare de capat. 0 bara intr-o structura, in mod
poate fi cuprinsa intre doua noduri. Nodurile pot fi incastrari rigide,
semirigide, elastice sau articulatii. Se vor determina coeficientii de rigiditate
ale barei comprimate de tip incastrat-incastrat incastrat-articulat,
incastrarile le vom considera elastice.
3.6.1. Bara de tip incastrat-incastrat (fig. 3.22)
q,
q2

EI, 1

q3 q4
Fig. 3.22.
In figura 3.22 am notat cu q
1
, q
2
, q
3
, q
4
GLE (gradele de libertate
elastice).
Se va integra ecuatia diferentiala a fibrei medii deformate a barei
comprimate supusa pe rand la incarcari cu deplasari rotiri.
Matricea de rigiditate a barei din figura 3.22 este de forma
k,, k,2 k,3 k,4
K=
k21 k22 k23 k24
(3.112)
k31 k32 k33 k34
k41 k42 k43 k44
Coeficientul kij are semnificatia reactiunii care apare pe directia qi cand
= 1. aceasta face ca din q1 = 1 sa se determine prima coloana din matricea de
rigiditate K, din q2 = 1 sa se calculeze coeficientii din a doua coloana, etc.
146
Determinarea primelor doua coloane din matricea K
Ne referim prima dam la prima co1oana (fig 3.23), cea de-a doua
determinandu-se analog.
N
T(O)
y
k21
~ - - + - - - - - - - - - - - ~ ~ - - ~ ~ - -
~ I
y(x)
X
Fig. 3.23.
Condi!ii1e limita a1 prob1emei sunt:
y(O) = 0
y'(O) = 1
y(1) = 0
y'(l) = 0
Aceste condi!ii, cu considerarea re1a!ii1or (3.14) devin
C
1
+C
4
=0
C
2
+ nC
3
= 1
C, + C
2
1 + C
3
sinn1 + C
4
cosn1 = 0
C
2
+ nC
3
cosn1- nC
4
sin n1 = 0.
Rezo1vam sistemu1 (3 .114) ~ i scriem succesiv:
C1 = -C4 ; Cz = 1 - nC3
(3.113)
(3.114)
{
- C
4
+ (1- nC
3
)1 + C
3
sin n1 + C
4
cos n1 = 0
(1 - nC
3
) + nC
3
cos n1- nC
4
sin n1 = 0
{
- n1C
3
+ C
3
sinn1- C
4
+ C
4
cosn1 + 1 = 0
- nC
3
+ nC
3
cos n1- nC
4
sin n1 + 1 = 0
{
- (n1- sin n1)c
3
- (1- cos n1)c
4
= -1
- n(1- cos n1)c
3
- nC
4
sin n1 = -1
147
{
(n1-sinnl)C
3
+(1-cosnl)C
4
= l
(1- cos n1)C
3
+ C
4
sin n1 = _!_
n
n1- sin n1 1- cos n1
~ = =
1 -cos n1 sin n1
= n1sinn1-sin
2
n1-(1-cosn1Y =
= n1 sin n1 - sin
2
n1 - 1 - cos
2
n1 + 2 cos n1 =
= n1 sin n1 + 2 cos n1 - 2
1 1 - cos n1 0 1 - cos n1
~

= 1
1
= 1 sm n1- =
smn n
n
n1 sin n1- (1- cos n1)
=
n
n1- sin n1
~ =
4
1- cosn1
1
sin nl ( )
1 = 1- ---l 1 - cos n1 =
- n
n
sin n1 sin n1
= 1---- 1 + 1 cos n1 = ---+ 1 cos n1
n n
-sin n1 + nl cos n1 sin n1- n1 cos n1
= =
n n
c3 = ~ = nl sin n1 +cos nl-1
~ n(nlsinn1+2cosn1-2)
c4 = ~ 4 =- sinn1-n1cosn1
~ n(n1sin n1 + 2 cos n1- 2)
C = -C
4
= sin nl- n1 cos n1
1
n(n1sin nl + 2 cosn1- 2)
C
2
=
1
-C
3
=
1
- n1sinnl+cosn1-1 =
n1 sin n1 + 2 cos n1 - 2
n1 sin n1 + 2 cos n1- 2 - n1 sin n1- cos n1 + 1
= =
nl sin n1 + 2 cos nl - 2
cosnl-1
=--------
nlsin nl + 2 cos n1- 2
148
sYersaHi va fi
1- cosnl
-------x+
nlsin nl 2 cos n1- 2
nlsinnl cosnl-1 . sinnl-nlcosnl
+ smnx - cosnx
n(nlsin nl + _cosnl- 2) n(nlsin nl + 2cosnl- 2)
1 [sin nl- nl cos nl (
1 1
)
y = - -cosn x +
nl sin n1 + 2 cos nl - 2 n
. . sin nl - nl cos nl l
+ (nlsmnl+cosnl -l)smnx- n cosnx
(3.115)
(3.116)
Coeficientii de rigiditate din coloana 1 vor fi calculati cu relatiile:
k
11
= -Ely"(O) .
k
21
=-Ely" (I)
k
3 1
= V(O) = T(O)- N = -Ely"'(O)- n
2
EI = -EI(y"'(O) + n
2
) (3.117)
k41 =-Ely'" (I).
Pentru aceasta scriem:
, 1 - cos nl nl sin nl + cos nl- 1
y =- + cosnx+
nl sin nl + 2 cos nl - 2 nl sin nl + 2 cos nl- 2
sin nl - nl cos nl .
+ smnx
y" =
nl sin nl + 2 cos nl - 2
nl sin nl + cos nl- 1
-------n sin nx +
nl sin nl + 2 cos nl- 2
sin nl- nl cos nl
+ ncosnx
"' nl sin nl + cos nl- 1
2
y =- n cosnx-
sin nl - nl cos nl
2

-------n smnx
y"(O)= sinnl -n1cosnl n
n1 sin nl + 2 cos nl- 2
"(
1
) nlsin nl + cosn1-1 .
1 y =- nsmn +
nlsin n1 + 2cosn1- 2
149
(3.118)
(3.119)
(3.120)
(3.121)
sin nl- n1 cos ni
1 + ncosn =
= n (- nl sin
2
nl - sin nl cos nisin ni +
nl sin ni + 2 cos ni - 2
+sin ni cos ni- nicos
2
ni)
ni +sin ni
y"(l) = -------n
nl sin n1 + 2 cos n1- 2
y'"(O) = nisinni+cosnl-1 n2
nisin ni + 2 cos nl- 2
'"(O) 2 ( nisin ni +cos ni-1
1
) 2
y +n = + n =
n1 sin ni + 2 cos n1 - 2
- n1 sin n1- cos ni + 1 + nisin nl + 2 cos ni- 2
2
= n.
nisin n1 + 2cos nl- 2
'"(O)
2
1 - cos nl 2
y +n =- n .
nl sin n1 + 2 cos n1- 2
'"(
1
) nisin n1 + cos n1-1 2 I
y =- n cosn -
nl sin ni + 2 cos n1 - 2
sin n1- ni cos n1
-------n
2
sinni =
nl sin nl + 2 cos ni- 2
(3.122)
(3.123)
(3.124)
2
= n (nisin nlcosnl + cos
2
nicos nl +
nisin ni + 2 cos ni - 2
+ sin
2
ni- nisin ni cos nl)
y'"(l) = 1- cos n1 n
2
(
3
.
125
)
n1sin nl + 2cos nl- 2
Sa observam cay"' (1) = y"' (0) + n
2
, astfel ca obtinem:
k
_ ni cos ni-sin ni EI
II- n
nl sin ni + 2 cos nl - 2
(3.126)
k
_ nisin n1 EI
21 - n
n1 sin nl + 2 cos nl - 2
(3.127)
k
_ 1 - cos nl
2
EI
31- n
(3.128)
!50
L\BILITA TE-\ CADRE LOR PLANE
k
_ 1 - cos nl
2
EI
'I - n .
- nl sin nl + 2 cos nl - 2
Dacii ne referim la a doua coloana (fig. 3.24),
putem scrie:
Fig. 3.24.
k22 = kll
kl2 = k 21
k32 = k41
k42 = k) J
Determinarea coloanelor 3 ~ 4 din matricea K
(3.129)
(3.130)
Ne referim mai intai la coloana a 3-a (fig. 3.25), coloana a 4-a
determinandu-se in mod analog.
y
Fig. 3.25.
!51
Conditiile limita se scriu
y(O) = 1
y'(O) = 0
y(l) = 0
y'(l) = 0.
Tin em cont de (3 .14) ~ i obtinem sistemul
C
1
+C
4
=1
C
2
+ nC
3
= 0
C
1
+C
2
1+C
3
sinnl+C
4
cosnl=0
C
2
+ nC
3
cos nl- nC
4
sin nl = 0.
(3.131)
(3.132)
Rezolvarea sistemului (3.132) conduce la constantele Ct, C2, C3, C4,
respectiv la ecuatia fibrei medii deformate a barei comprimate dublu
incastrate, incastrarea din stanga fiind deplasabila. Pentru aceasta scriem
succestv:
c1 = 1- c4
C2 =-nC3
{
1-C
4
-nlC
3
+C
3
sinn1+C
4
cosnl=0
- nC
3
+ nC
3
cos nl- nC
4
sin nl = 0
{
(nl-sinnl)C
3
+(1-cosnl)C
4
= 1
(1- cos nl)C
3
+ C
4
sin nl = 0
nlsin n1 1- cosnl
~ = = nl sin nl + 2 cos nl - 2
1 - cos nl sin nl
1 1- cosnl
~
3
= = sinn1
0 sin nl
nlsin nl 1
~
4
= = -(1 - cos nl)
1- cosnl 0
C
~ sinl
3- -
~ nl sin nl + 2 cos nl- 2
_ ~ 4 _ 1-cosnl
c4 ------------
~ nl sin nl + 2 cos nl- 2
152
IT.-\ TEA CADRELOR PLANE
C
_
1
_ C _
1
1 - cos n1
I - 4 - + --------
sin nl
C
2
= -nC
3
= - n.
Cu acestea deformata transversala va fi
(
1
1 - cos nl J sin nl
y= + - nx+
nl sin nl + 2 cos nl - 2 nl sin nl + 2 cos nl- 2
(3.133)
sin nl . 1 - cos nl
+ sm nx- cosnx.
nl sin nl + 2 cos nl- 2 nl sin nl + 2 cos nl- 2
Coeficientii de rigiditate din coloana 3 vor fi calculati cu relatiile
k
13
= -Eiy"(O)
k
23
= -Ely"(l)
k
33
= -Eiy'"(O)
k
43
=-Ely'" (I)
Pentru aceasta scriem
, sin nl sin nl
y = - n + n cos nx +
nl sin nl + 2 cos nl- 2 nl sin nl + 2 cos nl - 2
1- cos nl
+ nsin nx
, sin nl 1
y =- n- smnx+
nisin nl + 2cosnl- 2
1-cosnl
+ n
2
cosnx
nlsinnl + 2cosnl- 2
, sin nl
3
y =- n cosnx-
1- cos nl
--------n
3
sin nx
y"(O)= 1-cosnl n
2
y" (1) = - sin
2
nl + cos nlcos
2
nl n 2
153
(3.134)
(3.135)
(3.136)
(3.137)
(3.138)
"(l) 1 - cos nl 2
y =- n
y'"(O)=- sinnl n
3
nisin nl + 2 cos nl- 2
y'"(l) =_-sin nl cos nlsin nl +sin nl cos nl n
3
y'"(l)=- sinnl n
3
Cu acestea (3.134) conduce la:
k
_ 1 - cos nl 2 EI
13 - n
k
_ 1 - cos nl 2 EI
73- . n
- nl sm nl + 2 cos nl- 2
k
_ sin nl 3EI
33 - n
nisin nl + 2 cosnl- 2
k
_ sinnl 3EI
43- n
Coloana a 4-a (fig. 3.26) se determina in mod analog.
Putem scrie:
Fig. 3.26.
k44 = k33
k 24 = k, 3
k 34 = k43
k,4 = k 23
154
(3.139)
(3.140)
(3.141)
(3. 142)
(3.143)
(3.144)
(3.145)
(3.146)
_ --"E-\ CADRELOR PLANE
Daca exprim- oe i e n ~ i de rigiditate in functie de v =nl, factorul de
compresiune al arei, a e ~ se scriu:
k = vsin V -v
2
COSY El
11
2 - 2 cos v - v sin v 1
k
_ _ v
2
- vsin v EI
?( -
- 2-2cosv-vsinv
k
_ v
2
(1-cosv) EI
31 -
2 - 2 cos v - v sin v 1
2
(3.147)
k __ v
2
(1-cosv) EI
41
- 2 2 . 1
7
- cos v - v sm v -
Sunt verificate ecuatiile de echilibru global (de corp rigid).
L Y = 0 sunt evidente, iar cea de echilibru la rotire conduce la identitatea
Mai putem scrie:
k
= kll +k21
41-
1
k l2 = k21
k22 = kll
k32 = k41
k42 = k 31
k = v
2
(1- cosv) EI
13
2-2cosv-vsinv 1
2
k = _ v
2
(1- cos v) EI
23
2 - 2 cos v - v sin v 1
2
k
_ _ v
3
sin v EI
33 -
2 - 2 cos v - v sin v 1
3
k
_ _ v
3
sin v EI
43 -
2 - 2 cos v - v sin v 1
3
(3.148)
(3.149)
Si aici sunt verificate ecuatiile de echilibru global prin transformarea
ecuatiei
intr-o identitate.
155
La fel
kl4 = k23
k24 = kl3
k34 = k43
k44 = k33 "
(3.150)
Cu acestea matricea de rigiditate K a unei bare cuprinse lntre doua noduri
de tip incastrat-1ncastrat este determinata. Asupra semnelor din relatiile
(3 .14 7), (3 .149) trebuie spus ca au fost studiate astfel inc at expresiile, a tat de
la numarator cat ti de la numitor sa fie pozitive pentru valori mici ale
factorului de compresiune v.
S-au folosit inegalitatile cunoscute din Analiza matematica, cum ar
fi v ~ s n v; tgv ~ v, sin v ~ v cos v,... S-a admis regula semnelor din
Rezistenta materialelor, prin acceptarea re1atiilor M =-Ely"; T =-Ely"', in
calculul coeficientilor de rigiditate. Formulele (3.148) ~ (3.150) trebuie
considerate numai in valorile absolute ale coeficientilor de rigiditate.
Notam:
( )
v sin v - v
2
cos v
cv =-------
2- 2cosv -vsin v
2 .
( )
v -vsmv
sv =-------
2 - 2 cos v - v sin v
() ()
v
2
(1-cosv)
c v + s v = __ _;__ __ ....:...__
2 - 2 cos v - v sin v
(3.151)
[ ]
v
3
sin v
2c(v)+s(v)-v
2
= . =r(v) .
2-2cosv-vsm v
Cu aceste notatii expresiile coeficientilor de rigiditate in cazul barei
comprimate de tip incastrat-incestrat se pun sub forma:
156
CADRELOR PLANE
EI
k. =- \!
cl 1
EI
k
1
=-s )
- 1
EI
k
31
=
2
[c(v)+s(v)]
1
k
41
= [c(v) + s(v)]
1-
kl 3 = E
2
I [c(v) + s(v)]
1
EI
k
23
= IZ[c(v) + s(v)]
EI
k 33 = -3 r(v)
1
EI
k 43 = - 3 r(v).
1
(3.152)
Cu acestea putem da reprezentarea coeficientilor de rigiditate (fig. 3.27)
fara a mai insista asupra sernnelor lor, ci doar asupra sensurilor lor.
157
q,=l
kn ( }:------1_, _E_I,_v ___ -==--u
7hc(v)+s(v)]
q3=1
k:l3
7
2
1
[c(v)+s(v)]
7}r(v)
8
1, EI, v
CD
8
Fig. 3.27.
158
~
7l [c(v)+s(v)]
0k23
k43
8
7
2
1
[c(v)+s(v)]
EI
yr(v)
4ET
1
6ET
T
k33
6EI
T
12EI
T
~ T B I L I T A TEA CADRE LOR PLANE
()

8

8
Fig. 3.28.
159
6ET
T
)k23
k43
6EI
T
12EI
T
ST ABILIT ATE STRUCTURAL\
Inseamnli eli
c(O) = 4; s(O) = 2; r(O) = 12.
Dar se observa ca m expresiile c(v), s(v), r(v) date de (3.151) v = 0
conduce la nedeterminare Q . Aceste nedeterminari dind v 0 , le ridicam
0
cu regula lui l'Hospital. Putem scrie
(0) 1
. v sin v- Y
2
cosY
1
. sin Y + Y cosY- 2Y cosY+ v
2
sin Y
c =1m = Im--------------
HO 2 - 2 COSY - Y Sin Y 2 Sin Y - Sin Y - Y COSY
. 2 .
1
. smY-YcosY+Y smY
1 1
.
= 1m = + Im------
v---+0 sinV-VCOSV
=
1
+lim 2Y sin Y + Y
2
cosY =
1
+lim 2 sin Y .+ Y cosy =
COS Y - COS Y + Y sin Y Sln Y
1 1
. 2 cosY + cosY - Y sin Y
1 3 4
= + Im = + = .
COSY
(0) 1
. Y
2
-YsinY
1
. 2Y-sinY-YCOSY
s = 1m = tm---------
HO 2 - 2 COSY - Y Sin Y 2 Sin Y -Sin Y - Y COSY
1
. 2Y- sin Y -Ycosy
1
. 2- cosy- cosY+ Ysin Y
=lm =tm =
sin Y - Y COSY COSY - COSY + V sin Y
1
. 2-2cosY+YsinY
1
. 2sinY+sinY+YcosY
= lm = lm =
Ysin v sin y + YCOSY
Sln Y COSY
= 1+21im =1+21im-------
sin Y + Y COSY COSY + COSY - Y sin Y
3 . 3 2 . 3
(0) 1
. Y sm Y
1
. Y sm Y + Y cosY
r = 1m = 1m =
2 - 2 COSY - V sin Y 2 Sin Y - sin Y - Y COSY
1
1+2- = 2.
2
1
. 3Y
2
sinY+Y
3
cosY
1
. 6YsinY +3Y
2
cosY+3Y
2
cosY-Y
3
sinY
= lm = lm =
SillY - Y COSY COSY -COSY + Y SillY
1
. 6sinY+6YcosY-Y
2
sinY
6 1
. 6YcosY-Y
2
sinY
= lm . = + lm . =
Slll Y SillY
6 1
. 6cosY-6YsinY-2YsinY-Y
2
cosY
6 6 12 = + lm = + = .
COSY
160
ITA TE-\ CADRELOR PLANE
Din tabelarea Yalorilor functiilor c(v), s(v), r(v), numite functii de
corecpe san func1tl de stabilitate, rezulta ca valorile coeficientilor de
rigiditate ale barei omprimate sunt mai mici deca.t ale barei necomprimate.
In general rigiditatea barei comprimate este mai mica decat a barei
necomprimate. Ca exemplu, nodul unei bare comprimate il rotim mai
decat al unei bare necomprimate.
Exista valori ale lui v pentru care bara pierde rigiditatea. Cea mai mica
valoare a lui v in acest caz se Vcr conduce la P cr, 1ncarcarea critica
de pierdere a stabilitatii. Sintetizand calculele, matricea de rigiditate a barei
comprimate, de tip 1ncastrat-1ncastrat este
c(v) s(v)
s(v) c(v)
K=
c(v) + s(v) c(v) + s(v)
1 1
c(v) + s(v) c(v) + s(v)
1 1
c(v) + s(v)
1
c(v) + s(v)
1
r(v)
--
12
r(v)
--
12
c(v) + s(v)
1
c(v) + s(v)
1
r(v)
--
12
r(v)
--
12
EI. (3.153)
1
Se poate constata prin calcul ca matricea K este singulara. Matricea K
data de (3.153) se 1mpreuna cu figura 3.27.
3.6.2. Bara de tip incastrat-articulata (fig. 3.29)
Fig. 3.29.
Aici q
1
, q
2
, q3 sunt GLE (gradele de libertate elastice).
Matricea de rigiditate in acest caz va fi
161
Determinarea primei coloane din matricea K.
Semnificatia coeficientilor se vede in figura 3.30.
N
T(O)
y
1
ql=l; q2=0; q3=0 N X

y(x)
X
Fig. 3.30.
T(l)
\
y'(l)
(3.154)
Fibra medie deformata are forma y derivatele sale date de (3.14).
Condi!iile limita sunt:
se obtine sistemul de ecuatii
Scriem
y(O) = 0
y'(O) = 1
y(l) = 0
y"(l) = 0
C
1
+C
4
=O
C
2
+nC
3
= 1
C
1
+ C
2
1 + C
3
sin nl + C
4
cos nl = 0
c3 sin nl + c 4 cos nl = 0
C, =-C4
C2 = 1- nC3
obtinem sistemul in c3 c4
162
(3.155)
Obs: vezi calcul de ordin I
din curs
- ~ CADRELOR PLANE
- C_ - l - nlC
3
c: in nl - c 4 cos nl = 0
sau
CalcuH1m
nl 1
1'1 = = nl cos n1- sin nl
sin n1 cosnl
1 1
1'1
3
= = 1 cos n1
0 cos n1
nl
1'1
4
= = -1 sin nl.
sinnl 0
Rezulta
c3 ~
1'1 sin nl- nl cos nl
1cosnl
C =1'14 = lsinnl
4
1'1 sin nl- nl cos n1
C = -C = _ 1 sin n1
1 4
sin n1- n1 cos n1
C
2
=
1
-nC
3
=
1
+ n1cosn1 = __ s_in_n1 __
sin n1- n1 cos n1 sin n1- nl cos nl
Cu acestea
1 sin n1 sin n1 1 cos n1 .
y = - + x - sm nx +
sin nl- nl cos nl sin nl- n1 cos nl sin n1- n1 cos n1
1 sin n1
+ cosnx
sin n1 - nl cos n1
, sin nl n1 cos n1 nl sin nl .
y = - cosnx- smnx
sin nl - nl cos nl sin nl - n1 cos n1 sin nl- nl cos nl
n
2
lcosnl . n
2
lsinn1
y" = smnx - cosnx
sin nl- nl cos nl sin n1- nl cos n1
163
n
3
lcosnl n
3
1stnnl .
'"
y = cos nx + sm nx .
sin nl - nl cos nl sin nl - nl cos nl
Coeficientii de rigiditate din prima coloana a matricei K se scriu
k
11
= -Ely"(O)
k
21
=-Ely"'(O)-n
2
EI
k
31
= -Ely"'(1)-n
2
Ely'(l) .
Tinem cont ca
y"(O)=- n
2
lsinnl
sin nl- nl cos nl
y"'(O) = n
3
lcosnl
sin nl - nl cos nl
y'(l) = sin nl- nl
sin nl- nl cos nl
y"'(l) = n
3
1
sin nl - nl cos nl
'"(O) 2
1
n
3
lcosnl 2
y +n = +n =------
sin nl- nl cos nl sin nl- nl cos nl
ri
2
sin nl
(3.156)
n
3
l n
2
sinnl-n
3
l n
2
sinnl
y'"(l)+n2y'(l) = + =-----
sin nl- nl cos nl sin nl- nl cos nl sin nl- nl cos nl
Se observa ca
y"'(O) + n
2
y'(O) = y'"(l) + n
2
y'(l).
Adica
k = nlsinnl . nEI
11
sin nl- nl cos nl
k = - sin nl n
2
EI (3 157)
21
sin nl - nl cos nl
k
= _ sin nl .
2
EI
31 n .
sin nl - nl cos nl
~ a cum rezulta, sunt verificate ecuatiile de echilibru de corp rigid,
aceasta prin identitatile
k
k
-k - II
21 = 31 =-1-
164
obs: vezi factorul
de corectie c'(v)
si scrie Kij in fct de c'(v)
ST-ill ITUL.-\ CADRELOR PLANE
Determinarea coloanei a 2-a din matricea K (fig. 3.31)
1
N
y
Fig. 3.31.
Functia y(x), trebuie in acest caz sa satisfaca conditiile:
y(O) = 1
y'(O) = 0
y(l) = 0
y"(1) = 0.
Considerand relatiile (3 .168) in (3 .14 ), obtinem:
C, +C
4
=1
C
2
+nC
3
= 0
C, + C
2
1 + C
3
sinnl + C
4
cosnl = 0
c3 sinnl + c4 cosnl = 0.
(3.158)
(3.159)
Rezolvarea sistemului (3.159) conduce la valorile constantelor de
integrare Ct, C2, C3, C
4
. Putem scrie
Ct = l-C4
C2 =-nC3
~ rezulta sistemul in c3 ~ c4
{
nlC
3
+C
4
= 1
c3 sin nl + c4 cosnl = 0.
Calculam
nl 1
~ = = nl cos nlsin nl
sin nl cosnl
165
1 1
~

= = cosnl
0 cosnl
nl 1
~
4
= = -sinnl.
sin nl 0
Rezultii
C = ~ = _ cos nl
3
~ sin nl- nl cos nl
C
- ~ 4
4- =------
~ sin nl- nlcos nl
sinnl
sin nl - nl cos nl
c = 1- c4 = 1- sin nl =
1
sin nl - nl cos nl
nlcosnl
C
_ ncosnl
2 -
sin nl- nl cos nl
Cu acestea
nl cos nl cos nl
y=- + nx-
cosnl sin nl
------sin nx + cos nx
, n cos nl ncosnl nsinnl .
y =
------cosnx- smnx
sin nl- nl cos nl sin nl- nl cos nl sin nl- nl cos nl
n
2
cos nl . n
2
sin nl
y" = smnx- cosnx
,, n
3
cos nl n
3
sin nl .
y = cosnx + smnx.
sin nl - nl cos nl sin nl - nl cos nl
Coeficientii de rigiditate din coloana a doua a matricei K se scriu
k
12
= -Ely"(O)
Tinern cont ca
k?? = -Ely'"(O)
k
32
=-Ely'" (I)- Ny'(l) =-Ely"' (I)- n
2
Ely'(l)
= -EI(y"'(l) + n
2
y'(l) ).
166
(3.160)
Se observii cii
Obtinem
T_-\BILITA TE-\ CADRELOR PLANE
O) = _ n
2
sin nl
sin nl - nl cos nl
y'"(O) = n
3
cos nl
sin nl- nl cos nl
3
y'"(l) = n
sin nl - nl cos nl
y'(l) = ncosnl-n
2
sin nl - nl cos nl
y'"(l)+n
2
y'(l) = . n
3
cosnl
nlsm nl- nlcosnl
y"'(l) +n
2
y'(l) = y'"(O).
k
_ sinnl . 2EI
12- n
sin nl- nl cos nl
k
__ cosnl . 3EI
22 - n
sin nl- nl cos nl
k
_ cosnl . 3EI
32 - n .
sin nl- nlcos nl
(3.161)
Ecuatiile de echilibru global sunt indeplinite ~ in acest caz ~ aceasta
presupune
De reamintit cii semnele din expresiile coeficientilor respectii conventia
de sernn din Rezistenta materialelor.
167
Coloana a treia din matricea K (fig. 3.32)
y'(l)
Fig. 3.32.
Dadi se compara figuri1e 3.31, 3.32, rezu1ta
kl3 = -kl2
k 23 = -k22
k33 = -k32 .
(3.162)
Exprimam coeficientii de rigiditate in functie de factoru1 de compresie
v = n1 ~ i suntem o n d u ~ i 1a:
?
k
_ v- smv
I I -
EI
1 sm v -vcosv
v
2
sinv EI
sm v - v cos v 1
2
v
2
sinv EI
sin v - v cos v 1
2
? .
k
_ v- smv
12-
sin v - v cos v 1
2
EI
168
(3.163)
Notam
_ TE..-\ CADRELOR PLANE
v
3
cosv EI
=
Sill - VCOSV 1
3
k = - v
3
cos v EI
31
sinv -vcosv 1
3
k l3 = -kl2
k23 = -k22
k 33 = -k32 .
2
'( ) v sm v
c v = .
sm v -vcosv
3
'( ) 2 v cos v '( )
c v -v = . =r v
smv-vcosv
iar expresiile coeficientilor de rigiditate se scriu
k = EI c'(v)
II
1
k21 = I c'(v) = k31
1
k2z = I r'(v) = k32.
(3.164)
(3.165)
Reprezentarea coeficientilor, tara a insista nici de aceasta data asupra
semnelor lor este data in figura 3.33.
169
1, EI, v
k21
k31
@
Elc'(v)
1
<B
G)
7lc'(v)
8
7
2
1
c'(v)
1, EI, v
k32
7lc'(v) <B
8
7lr'(v)
170
. E...-\ CADRELOR PLANE
7l r' (v)
~ = ~
Dupa cum se ~ t i e din Statica de ordinul intai, coeficientii de rigiditate au
valorile ~ i semnificatia din figura 3.34.
1
3EI
T
3EI
7
1, EI
]
3EI
7
3EI
7
Fig. 3.34.
171
ST ABILlT ATE STRUCTURAL.\.
RezulHi cac'(O) = 3; r'(O) = 3, adica
1
. '( )
1
. v
2
sin v 0
lillC V = liD =
Sin V - V COS V 0
= lim 2v sin v + v
2
cos v = lim 2 sin v + v cos v = Q
cos v - cos v + v sin v v--->0 sin v 0
= lim 2 cos v +cos v + v sin v =
3
.
COSY
Cum r'(v) = c'(v)- v
2
, este evident ca
limr'(v) = 3.
v--->0
Cu acestea matricea de rigiditate a barei incastrat-anticalculate este
c'(v)
c'(v)
1
K=
c'(v) r'(v)
--
1
12
c'(v) r'(v)
--
1
12
c'(v)
1
r'(v)
--
e
r'(v)
--
12
EI
1
cum se observa in acest caz, matricea K este singulara.
Din tabelarea valorilor functiilor de stabilitate c'(v), r'(v) se observa eli
pentru valori ale factorului de compresiune mai mici dedit eel corespunzator
caruia bara pierde stabilitatea, coeficientii de rigiditate sunt mai mici
decat in cazul barei necomprimate. Capetele barei se rotesc respectiv se
deplaseaza, mai la o bara comprimata decat la una necomprimata. In
general rigiditatea barei comprimate este mai mica decat a barei
necomprimate. Evident ca o bara intinsa are rigiditatea mai mare decat o
bara comprimata.
3.7. Momente reacpuni de capat In cazul barelor comprimate
Pentru incadrarea unei bare intr-o structura, pe langa matricea ei de
rigiditate K, intereseaza efectul incarcarii asupra capetelor ei. Se va studia
bara de tip incastrat-incastrat incastrat-articulat supusa fortelor distribuite
al fortelor concentrate.
172
CURSUL 5
" TE-\ CADRELOR PLANE
3.7.1. Bara dub u rratii
Cazul mcar -rii uniform distribuite (fig. 3.35)
Fig. 3.35.
Ecuatia diferentiala a fibrei medii deformate in calculul de ordinul al
doilea se scrie
(3.167)
unde
z N
n=-
EI
Solutia generala a ecuatiei neomogene (3.167) este formata din solutia
generala a ecuatiei omogene, cu membrul drept nul, la care se adauga o
solutie particulara a ecuatiei neomogene. Cum solutia generala a ecuatiei
omogene este de forma (3.9) ~ solutia particulara a ecuatiei neomogene
qx z
este
20
2
EI , solutia generala a ecuatiei (3 .167) se va scrie
173
deplasare
Constantele de integrare C
2
, C
3
, C
4
se determina din conditiile limita
y(O) = 0
Tinem cont ca
y'(O) = 0
y(l) = 0
y'(l) = 0.
y' = C
2
+ nC
3
cosnx- n
2
C
4
sinnx +
suntem la sistemul de ecuatii
C
1
+C
4
=O
C
2
+ nC
3
= 0
f
C
1
+C
2
l+C
3
sinnl+C
4
cosnl+ q
2
=0
2n EI
C
2
+ nC
3
cos nl- nC
4
sin nl +--*-- = 0.
n-EI
(3.169)
(3.170)
(3.171)
Pentru rezolvarea sistemului (3. 171), eliminam pe C1 C2 se ajunge la
!
C
3
(nl-sinnl) + C
4
(1- cosnl) = + (nl)
2n EI (3.172)
C
3
(1-cosnl)+C
4
sinnl =+2,
2n EI
respectiv
C = ql C = -nC = -n ql
3
2n
3
EI'
2 3
2n
3
EI
C = nl- 2sin nl + nlcosnl. ql
4
2-2cosnl-nlsinnl 2n
3
EI
cl = -c4.
Yom putea scrie
174
rotire
[
nl - 2sin nl + n1cosn1 .
y = - nx + sm nx -
2 - 2 cos n1 - n1 sin n1
- cos nx + --=---
nl- 2sinn1+n1cosn1 ] q1 qx
2
2-2cosn1-n1sinn1 2n
3
EI 2n
2
EI
, [
1
n1- 2 sin n1 + n1 cos n1 . ] q1 qx (
3
_
173
)
y = - + cos nx + sm nx
7
+ -
7
-
2-2 cos n1- n1sin n1 2n -m n -m
, [ . n1- 2 sin n1 + n1 cos n1 ] q1 q
y = -smnx+ cosnx --+--
2- 2 cos n1- n1sin n1 2nEI n
2
EI
,, [ n1- 2 sin n1 + n1 cos n1 . ] ql
y = - cos nx - sm nx --.
2- 2 cos n1- n1sin n1 2EI
Dadi se trece 1a factorul de compresiune v = n1, re1atii1e (3.173) devin:
[
v - 2 sin v + v cos v vx . vx
y= --+sm--
2 - 2 cos v - v sin v l l
v-2sinv+vcosv vx] ql
4
q1
2
x
2
- cos- --+ _:_=--
2-2cosv-vsinv 1 2v
3
EI 2v
2
EI
(3.174)
, [
1
vx v-2sinv+vcosv . vx] ql
3
qfx
y = - +cos-+ sm- +--
1 2- 2cosv- vsin v l 2v
2
EI v
2
EI
, [ . vx v-2sinv+vcosv vx] ql
2
ql
2
y = -sm-+ cos- --+--
1 2 -2cos v-vsinv 1 2vEI v
2
EI
"' [ vx v- 2 sin v + v cos v . vx] q1
y = -cos-- sm---.
1 2 - 2 cos v - v sin v 1 2EI
Mai ca1cuHim
"(O) _ v - 2 sin v + v cos v qf q1
2
y - --+--
2-2cosv-vsinv 2vEI v
2
EI
"(
1
) [ . v- 2 sin v + v cos v ] ql
2
ql
2
y = -smv+ COSY --+--
2-2cosv-vsinv 2vEI v
2
EI
= [- 2sin v + 2sin vcosv + vsin
2
v + vcosv- 2sin vcosv + vcos
2
v] +
2-2cosv -vsinv 2vEI
175
+ = Y-2sinY+YcosY . + q1
2
= y"(O).
Y
2
EI 2- 2cosY- Ysin Y 2YEI Y
2
EI
y"'(O) =-
"'(
1
) [ Y-2sinY+YcosY. ] q1
y = -COSY- SillY -=
2- 2 cosY- Y sin Y 2EI
- 2 cosY+ 2 cos
2
Y + Y sin Y cosY- Y sin Y + 2 sin
2
Y- Y sin Y cosY q1
= -=
2- 2cosv- Ysin Y
= 2-2cosY-YsinY
2 - 2 cosY - Y sin Y 2EI 2EI
2EI
Se obtin astfe1 momente1e de incastrare perfecta M(O), M(1) foqe1e
taietoare 1a capete T(O), T(l).
adica
Din (3.151)
M(O) = -Eiy"(O); M(1) = -Ely"(1)
T(O) = -Eiy"'(O) ; T(l) = -Eiy'"(1) ,
M(O) = M(l) = [- Y- 2sin Y 1 =
2-2cosY-YsmY 2Y y-
4+Y2 -4YsinY-4cosY+Y
2
cosY
12
= 2Y
2
(2- 2 cosY- Y sin Y) . q
T(O) = ; T(l) = - .
( ) ( )
y
2
(1 - cosy)
c Y +s Y =-------
2- 2cosY -Ysin Y
(3.175)
asociata cu identitatea trigonometrica
rezulta ca
4+Y
2
-4YsinY-4cosY+Y
2
cosY
2 y
2
( 2 - 2 cosY - Y sin Y)
q1 2
M(O) = M(l) = 2[c(Y) + s(Y)]
2 - 2 cosY - Y sin Y
2Y
2
(1-cosY)
(3.176)
astfel ca diagramele M, T din figura 3.35 sunt defmitivate.
176
ST ABILIT A TEA CADRE LOR PLANE
Observapi
La capete V(O) = T(O); V(l) = T(l).
Dadi v = 0;
:M(O) = M(l) =- ql z lim 1 = qlz
2 HO c(v) + s(v) 12
Momentul maxim in camp este
=
M v-2sinv+vcosv

_ ql
2

2 2-2cosv-vsinv 2 2v v
2
Cazulindircarii concentrate (fig. 3.36)
lp
t _j N

a b
1
M(l)
T(l)
Fig. 3.36.
In acest caz, ecuatia diferentiala care trebuie integrata in vederea
determinarii fibrei medii deformate este omogena
Yiv + nzy" = 0.
177
Trebuie integra Hi pe interva1e1e x E [ 0, a] x E [a, 1] . Funqii1e
y, y', y" sunt continue In x = a, iar ym prezinta o discontinuitate de prima
speta, sa1tu1 avand va1oarea P/EI. Ca1cu1e1e conduc la va1ori1e:
M(O) =
1
p.
1
[c(v)(b sin v- sin bvJ- v- sin avJ]
v- sm v 1 1 1 1
M(1)=
1
p.
1
avJ-s(v)(.!:sinv-sin bvJ]
v- sm v 1 1 1 1
T(o)
P{
b c(v) + s(v) [2b -1 . . av . bv]}
= -+ --smv+sm--sm-
1 v
2
sin v 1 1 1
(3.177)
T(1)
P{
a c(v) + s(v) [2a -1 . . bv . av]}
=- -+
1
--smv+sm--sm- .
1 v- sin v 1 1 1
Observafii
Rotiri1e 1a capete fiind nu1e, avem
V(O) = T(O); V(l) = T(1)
Daca a = b = 1/2
P1 r J(sinv . VJ
M(O) = M(l) =
1
Lc(v)- s(v) --sm-
v- sm v 2 2
(3.178)
p p
T(O) =
2
; T(1) = -
2
.
178
ATE-\ CADRELOR PLANE
3.7.2. Bara mcastrat-articulata
Cazul incarcarii uniform distribuite (fig. 3.37)
q

arctg y'(l)
Fig. 3.37.
Solutia ecuatiei diferentiale (3.167)
qx 2
y = C
1
+ C
2
x + C
3
sin nx + C
4
cos nx +
2
2n EI
trebuie sa satisfaca conditiile limita
y(O) = 0
y'(O) = 0
y(l) = 0
y"(l) = 0.
Conditiile (3 .179) con due la
CI+C4=0
C
2
+ nC
3
= 0
(3.179)
12
C
1
+C
2
l+C
3
sinnl+C
4
cosnl+ q
2
=0
2n EI
-n
2
C
3
sinnl-n
2
C
4
cosnl++ = 0
n EI
179
ST ABILIT ATE
sistem care dupa e1iminarea constantelor C1 C2 va fi
(n1-sinn1)C
3
+(1-cosn1)C
4
= ; (n1)
2
2n EI
Din acest sistem gasim
C = 2 - 2 cos n1- n
2
1
2
cos n1 q
3
sinn1-n1cosn1 2n
4
EI
c =- 2n1- 2 sin n1- n
2
e sin n1 q
4
sin n1- n1cos n1 2n
4
EI
cl = -c4
C
2
=-nC
3

Vom putea scrie:
[
2n1- 2sinn1- n
2
esinn1 2- 2cosn1- n
2
ecosn1
y= - nx+
sinnl- n1cosn1 sinn1- n1cosn1
(3.180)
+ s1nnx - cosnx +
2-2cosn1-n
2
ecosn1. 2n1-2sinn1-n
2
1
2
sinn1 l q
sinn1- nlcosnl sinnl- nlcosnl 2n
4
El
qx2
+--
2n2EI
, [ 2 - 2 cos nl - n
2
1
2
cos n1 2 - 2 cos nl - n
2
1
2
cos n1
y = - + cosnx+
sin n1 - n1 cos n1 sin n1 - n1 cos nl
+ smnx +--
2n1 - 2 sin n1 - n
2
1
2
sin n1 . l q qx
sin n1- nl cos n1 2n
3
EI n
2
EI
" [ 2 - 2 cos nl - n
2
1
2
cos nl .
y = - smnx+
sin nl - n1 cos n1
2n1-2sinn1-n
2
1
2
sinn1 l q q
---------cosnx
7
+--
sinn1-n1cosn1 2n-EI n
2
EI
'" [ 2 - 2 cos n1 - n
2
1
2
cos n1
y = - cosnx-
sin n1- n1 cos n1
180
(3.181)
2nl-_ -innl - n.:fsinnl. ] q
- srnnx --.
sin nl - nl os nl 2nEI
Tree em 1a factorul de compresiune adimensiona1 Y = n1 ~ re1atii1e (3 .181)
de Yin:
[
2Y --SinY - Y
2
sinY 2-2cosY-Y
2
cosY YX
y= - -+
sinY- YcosY sinY- YCOSY 1
2 - 2cosY - Y
2
cosY . YX 2Y- 2sinY- Y
2
sinY Yx] q1
4
+ sm-- cos- --+
sinY- YCOSY 1 sinY- YCOSY 1 2Y
4
El
q1zxz
+--
2Y2El
(3.182)
1
[ 2-2cosY-Y
2
cosy 2-2cosY-Y
2
cosY YX
y = - + cos-+
sin Y - Y cosY sin Y - Y cosY 1
2Y- 2sin Y- Y
2
sin Y . YX] q1
3
q1
2
x
+ sm- +--
sinY-YcosY 1 2Y
3
El Y
2
El
11 [ 2 - 2 COSY - Y
2
COSY . YX
y = - sm-+
sin Y - Y cosY 1
2Y- 2sin Y- Y
2
sin Y YX] q1
2
q1
2
--------cos- +--
sinY-YcosY 1 2Y
2
EI Y
2
EI
,
1
[ 2-2cosY-Y
2
cosy YX 2Y-2sinY-Y
2
sinY. YX] q1
y = - cos-- sm- --.
sinY-YCOSY 1 sinY-YCOSY 1 2YEI
In Yederea determinarii momentu1ui de incastrare perfecta M(O) ~ a
forte1or taietoare T(O), T(l) calculam:
y"(O) = 2Y-2sinY-Y
2
sinY .L+=
sin Y -YcosY 2Y
2
EI Y
2
El
= 2Y - 2sinY-Y
2
sinY+2sinY-2YcosY . ql
2
_ 2-2cosY-YsinY qf
2Y
2
(sinY-YCOSY) EI- 2Y(sinY-YcosY). EI '
y"'(O) = _ 2 - 2 cosY- Y
2
cosY. _g!_
2Y(sin Y- Y cosY) EI
181
STABILITATE STRUCTURAL.\
y'"(l) = 2+Y
2
-2YsinY-2cosY ,_9!_
2Y(sin Y- Y cosY) EI
y'(
1
) = 4+ Y
2
+ Y
2
cosY -4cosY- 4Ysin Y. qe
2Y
3
(sinY-YcosY) EI
2
'(
1
)_ Y
2
'(
1
)- 4+Y
2
+Y
2
cosY-4cosY-4YsinY q1
n y --y -- -.
1
2
2 Y( sin Y - Y cosY) EI
Cu acestea putem ca1cu1a
M(O) = -Ely"(
1
) = _ 2- -Ysin Y. ql
2
2v(smY-YcosY)
T(O) = -Eiy'"(O) = 2- Y
2
cosY. ql
2Y(smY-YcosY)
V(O) = T(O)
M(l) = 0
T(l) =-Ely'"=_ 2+ Y
2
-_2Ysin Y- 2cosY. q
1
2Y(sm Y- YcosY)
V (l) = T(l)- Ny' (l) = T(l)- n
2
Ely' (l) =
2
= T(l) -;-Eiy'(1)
1
V(l) = [- 2 + Y
2
-2Ysin Y- 2cosY +
2Y(sin Y- YcosY)
+ 4+Y
2
+Y
2

2Y(sin Y- Y cosY)
V(l) = 2- 2Ysin Y- 2cosY + y
2
cosY. ql.
2Y(sin Y- YcosY)
(3.183)
(3. 184)
Pentru verificare considedim bara cu reactiunile la capete (momente de
incastrare perfecta reactiuni verticale) determinate ca in figura 3.38
trebuie ca ecuatiile de echilibru sa devina identitati.
182
M(O) ~ ql
V ( ~ . - - - - - - - - - - - - - - - - - - . i ~ X
y!
Fig. 3.38.
Ecuatia L, X = 0 , ecuatia L, Y = 0 conduce la
V(O) + V(l) = ql.
inlocuim pe V(O) ~ i V(l) cu expresiile gasite mai sus ~ i putem scrie
V(O) + V(l) = 2- 2cosv -v
2
cosv -_2 + 2vsin v + 2cosv -v
2
cosv ql =
2v(smv-vcosv)
= 2v(sin v- v cos v) ql = ql.
2v(sin v- v cos v)
Aici trebuie precizat ca V(l) s-a luat cu semn schimbat deoarece in
expresia lui este semnul cunoscut din Rezistenta materialelor dar ca
reactiune este indreptata in sus.
Ecuatia L, M = 0 se scrie de exemplu in capatul din dreapta ~ i obtinem
1
M(O) -lV(O) + ql l =
2-2cosv -vsinv
1
? 2-2cosv-v
2
cosv
12
1
2
- q-- q +q-=
2v(sin v- v cos v) 2v(sin v- v cos v) 2
= -vsinv+v
2
cosv ql 2 + ql
2
=
2v(sin v- v cos v) 2
=- v(sinv-vcosv) ql 2 + ql
2
=- ql
2
+ ql
2
=O.
2v(sinv - vcosv) 2 2 2
183
ST ABfLIT ATE STRUCTURAL.\.
Cazullndirdirii concentrate (fig. 3.39)
arctg y'(l)
arctg y'(l)
V(l)
Fig. 3.39.
In acest caz ecuatia diferentiaUi a deformatei este cea omogena
y IV + n 2 y" = Q .
Solutia ei trebuie considerata pe intervale1e de continuitate in y"' ,
adicax E [O,ahi x E [a, l].
Vom avea
{
c, + C2x + c 3 sin nx + c 4 cosnx, X E [O,a]
y=
O, + 0
2
x + D
3
sinnx + 0
4
cosnx, x E [a,l]
1
{C
2
+ nC
3
cos nx- nC
4
sin nx,x E [O,a]
y =
0
2
+ n0
3
cosnx- n0
4
sinnx, x E [a,l]
, _ {- n
2
C
3
sin nx- n
2
C
4
cosnx, x E [O, a]
y - ? ?
- n-0
3
sm nx- n-0
4
cosnx, x E [a, 1]
1
, {-n
3
C
3
cosnx + n
3
C
4
sinnx, x E [O,a]
y =
- n
3
0
3
cosnx + n
3
0
4
sinnx,x E [a, l].
184
(3.186)
(3.187)
(3. 188)
(3. 189)
Condipile la limite ale problemei sunt
y(O) = 0
y'(O) = 0
Y st (a) = Y dr (a)
Y:t(a) =
Y;t (a)= (a)
p
vst (a) = v dr (a) +-
El
y(l) = 0
y"(l) = 0
(3.190)
Conditia a 6-a din relatiile (3 .190) trebuie transpusa 1n y' y'". Pentru
aceasta tinem cont ca in orice sectiune x,
V(x) = T(x)- Ny'(x),
adica
V(x) = -Ely'"(x)- n
2
Ely'(x)
conditia a 6-a devine
-Ely: (a)- n
2
Ely:
1
(a)= -Ely: (a)- n
2
(a)+ P
cum
se obtine
-Ely: (a)= -Ely: (a)+ P
sau
(3.190')
Suntem la sistemul de ecuatii liniare
185
C
1
+ C
4
= o
C
2
+ nC
3
= 0
C
1
+ C
2
a + C
3
sinna + C
4
cosna =
= D
1
+ D
2
a + D
3
sinna + 0
4
cosna
C
2
+ nC
3
cos na- nC
4
sin na =
= D
2
+ nO
3
cos na - nD
4
sin na
C
3
sin na + C
4
cos na = D
3
sin na + D
4
cos na
C
3
cosna- C
4
sinna = 0
3
cosna- D
4
sinna +-i-
n EI
D
1
+ D
2
1 + D
3
sin n1 + D
4
cos n1 = 0
D
3
sin n1 + D
4
cos n1 = 0.
(3.191)
Este un sistem de ecuatii 1iniare in necunoscute1e Ci, Di, i = 1,2,3,4.
Scriem ecuatii1e 3, 4, 5, 6, care exprima condi!ii1e din sectiunea x = a,
sub forma
(C
1
- D
1
) + (C
2
- D
2
)a + (C
3
- D
3
) sinna + (C
4
- D
4
)cosna = 0
(C
2
- 0
2
) + n(C
3
- D
3
)cosna -n(C
4
- D
4
) sinna = 0
(C
3
-D
3
)sinna+(C
4
-D
4
)cosna=0
(C
3
- D
3
)cosna- (C
4
- D
4
) sinna = -i-
n EI
din care putem determina marimi1e
Ct-Dt, CrD2, C3-D3, C4-D4.
Ultime1e 2 ecuatii conduc 1a
smna cosna
~ = =-1
cosna -smna
0
~ =
1
cosna p
=
-sinna n
3
EI
smna
~ 4 =
cosna
186
(3.1 92)
S"":".-ill ATE-\ CADRELOR PLANE
adidi
C _ D, = P cos na . C _ D = _ P sin na
3
., n
3
EI
4 4
n
3
EI
(3.193)
Se observa ca, ultimele 2 ecuap.i din (3.192) considerate in primele doua
conduc la
Din acestea rezulta
(
c -D )=--P-
2 z n zEI
Pa
(CI-DI)=-?-.
n-EI
(3.194)
(3.195)
Din sistemul de ecuatii (3 .191) au ramas nefolosite primele doua ~
ultimele doua ecuatii.
Relatiile (3.193), (3.194), (3.195) se mai scriu
Pa
cl =Dl +-?-
n-EI
p
Cz =Dz --?-
n-EI
C = D + Pcosna
3 3 n3EI
C = D _ Psinna
4 4 n3EI
iar ecuatiile nefolosite, care se scriu
C
1
+C
4
=0
C
2
+ nC
3
= 0
D
1
+D
2
1=0
D
3
sin nl + D
4
cos nl = 0,
187
(3.196)
(3.197)
conduc la sistemul
D
Pa D P sin na _
0 +--+ - -
1
n
2
EI
4
n
3
EI
D __ P_+nD + Pcosna =
0
2
n
2
El
3
n
2
El
D
1
+ D
2
1 = 0
D
3
sinnl+ D
4
cosnl = 0
Din acest sistem de ecuatii rezulta
D
_ sinnl-sinnb-nacosnl
l-
n2EI sinnl- nlcosnl
0 2
P sinnl-sinnb-nacosnl
l n
2
EI sin nl- nl cos nl
D
_ Pcosnl_ nb-nlcosna+sinnal
3 -
n
3
EI sin nl- nlcos nl
D = Psinnl_ nb-nlcosna+sinna
4
n
3
EI sinnl-nlcosnl
iar cu relatiile (3.196) se gasesc
C
1
n
2
EI sinnl-nlcosnl
C? = __ P_. nb- nb cos nl
- n
2
EI smnl- nlcosnl
C
3
=- C2 =-p- sinnb-nbcosnl
n n
3
El sinnl-nlcosnl
C
--C
4 - I-
n
2
El sin nl- nl cos nl
Constantele Ci, Di; i = 1,2,3,4, fiind determinate, scriem:
188
(3.198)
(3.199)
(3.200)

inn - n cos nl . n1 sin nb - nb sin n1 ] [O ]
-'---------'-smnx- cosnx ;x E ,a
in nl - nl cos nl sin n1 - n1 cos n1
P [ sin nb - sin n1 + na cos n1 (
1
)
-- n -x +
n
3
El sin n1- n1 cos n1
y=
nb - n1 cos na + sin na . (
1
)] [
1
]
+ sm n - x ; x E a,
sin n1 - n1 cos n1
P [ sin nb- nbcosn1 sin nb- nbcosnl
-- - + cosnx+
n
2
EI sinnl-n1cosn1 sin nl- nlcosn1
y'=
n1sinnb-nbsinn1 . ] [O ]
+ smnx ;x E ,a
sin n1- n1 cos n1
___!___[-sin nb- sin n1 + na cos n1 _
n
2
El sinn1-n1cosn1
nb - n1 cos na + sin na (
1
)] [
1
]
- COS n - X ; X E a,
sin nl- n1 cos n1
P [ sin nb - nb cos n1 .
-- smnx+
nEI sin n1 - n1 cos n1
y" =
n1 sin nb - nb sin nl l [O ]
+ cos nx ; x E , a
sin n1- n1 cos nl
(3.201)
P [ nb - n1 cos na + sin na . (
1
)J [
1
]
- - sm n - x x E a
nEI sin n1 - n1 cos n1 ' '
189
STABlLITATE STRUCTURALA
P [ sin nb - nb cos nl
- - cosnx-
El sin nl- nl cos nl
"' nl sin nb - nb sin nl . l [O ]
y = - sm nx ; x E , a
sin nl - nl cos nl
Calculam
P [ nb- nl cos na +sin na (l )] ( l]
- COS n - X , X E a, .
EI sin nl - nl cos nl
y"(O)= lsinnb-bsinnl p
El(sin nl- nl cos nl)
y'"(O) = _ sin nb- nb cos nl p
y'(l) = sin nlsin nb- na cos nl p
n
2
EI(sin nl- nl cos nl)
y'"(l) = nb- nlcos na +sin nap.
(3.202)
Cu aceste marimi, putem calcula efectele la capat M(O), V(O) = T(O),
V(l) = T(l)- Ny'(l) cu relatiile:
M(O) = -Eiy"(O)
V(O) = -Ely'"(O) (3.203)
Se obtine
V(l) =-Ely"' (I)- n
2
Ely' (I)
M(O) = I sin nb- bsin nl p
sin nl- nl cos nl
V(O) = sin nb- nb cos nl p
sin nl- nl cos nl
V(l) =
sin nlsin nb - na cos nl p
sin nl- nl cos nl
190
(3.204)
lATEACADRELORPLANE
Verificam rezul ele. criind ecua!llle de echi1ibru (de corp rigid), figura
3.40.
Fig. 3.40.
IY=O; V(O)+V(l)=
sm n1- n1 cos n1
"M, =
0
. V(0)
1
- Pb =sin nb- nbcosn1 p
1
_ Pb = 1sin nb- bsinn1 p = M(O).
L.... ' sin n1- n1 cos nl sin n1- n1 cos n1
Foqa axiaHi N fiind constanta in bara, ecuatia Ix = 0.
Daca se trece 1a factoru1 de compresiune v = n1, re1atii1e (3.204) devin:
. vb b .
sm---smv
M(O) =
1 1
P1
sm v -vcosv
. vb vb
sm---cosv
V(O) = 1 1 p
sm v -vcosv
. . vb va
smv-sm---cosv
V(l) = _ -----=1'----'1'--- p .
sm v- vcosv
Pentru a = b = 112, obtinem:
191
(3.205)
. v 1 .
sm---smv
M(O) =
2 2
Pl
sm v-vcosv
. v v
sm---cosv
V(O) = . 2 2 p
smv-vcosv
. . v v
sm v- sm-- -cos v
V(l)=
2 2
------""-----'"'-----p .
smv-vcosv
(3.205)
In cazul in care N = 0, trebuie sa se obtina valorile din statica de ordinul
intai.
Intr-adevar
. v 1 .
sm---smv
lim M(O) = lim .
2 2
Pl = .2_ =
v ~ o v ~ o sm v - v cos v 0
1 v 1
-cos-- -cos v
= Pllim
2 2 2
=
0
=
v ~ COS V - COS V + V Sin V 0
v 1 . v .
cos-- cos v - -sm- + sm v
= Pllim 2 = .2. = Pllim 2 2
=
2 v ~ V Sill V 0 2 v ~ Sin V + V COS V
1 v 1
- -cos-+ cos v --+ 1
= .2_ = ~ l i m 4 2 = Pl 4 = 3 Pl
0 2 HO cos v + cos v - v sin v 2 1 + 1
. v v
sm---cosv
limT(O) = Plim .
2 2
v ~ v ~ Slll V - V COS V
1 v 1 v .
=
-cos- --cos v + - sm v
= Plim 2 2 2 2
v ~ o cos v - cos v + v sin v
v .
p cos-- cos v + v sm v
=-lim
2
=
2 v ~ o vsin v
192
0
-
=
0
0
= =
0
16
pt a=b=l/2
ST ABILIT A TEA CADRELOR PLANE
1 . v . .
P
--sm-+smv+smv+vcosv
0
=-lim 2 2 =
2 v-+0 sin v + v cos v 0
1 v 2 .
p --cos- + cos v + cos v - v sm v
=-lim
4 2
2 v-+0 cos v + cos v - v sin v
1
P- 4 +
3
liP
= _.:.____ =
2 2 16
Tinem cont di
T(l) = -Eiy"'(l)
unde y'"(l) are expresia data de ultima relape din (3.202). Se obtine
T(l) = _ nb- nlcos na +sin nap
sin nl - nl cos nl
sau cub= 112
Rezul 'ele
v v . v
- - v cos-+ sm-
T(l) = _ 2 . 2 2 P.
sm v -vcosv
v v . v
--vcos-+sm-
lim T(l) = P lim
2
.
2 2
=
0
v-+0 v-+0 sm v - v cos v 0
1 VY.V 1 V
--cos-+-sm-+-cos-
0
= p lim 2 2 2 2 2 2 =
v-+0 cos v - cos v + v sin v 0
l.v l . v v v l . v
- sm- +- sm- +-cos---sm-
= p lim 2 2 2 2 4 2 4 2 =
sin v + vcosv
1 v 1 v 1 v 1.v 1 v
-cos-+- cos- +-cos- --sm--- cos-
= p lim 4 2 4 2 4 2 8 2 8 2 =
cos v + cos v - v sin v
1 1 1 1 3 1
-+-+---
= p 4 4 4 8 = p = 5P
2 2 16
193
M(O) = 3Pl
. 16
T(O) = liP . T(l) = 5P
16 ' 16
sunt cunoscute din statica de ordinul intai.
Observafie
Daca studiem
. . v v
sm v - sm---cos v
lim V(l) = Plim
2 2
v-40 v-4o sm v - v cos v
1 v 1 v .
=
cos v --cos---cos v +-sm v
= Plim 2 2 2 2
0
=
0
0
=
v-40 cos v - cos v + v sin v 0
. l.v 1. 1. v
=
- sm v +-sm- +-sm v +-sm v +-cos v
= Plim 4 2 2 2 2
V-40
sin v + vcosv
1 V 1 Y. 11
-cos-+-cosv --sm v -+-
= Plim 8 2 2 2 = P]_____l_= 5P
v-40 cos v + cos v - v sin v 1 + 1 16
=
Este normal ca intr-o bara cu v = 0, reactiunea V(l) sa fie egala cu forta
taietoare T(l).
3.8. Aplicarea metodei deplasarilor in calculul de ordinul al doilea
In paragrafele referitoare la determinarea matricei de rigiditate a barei,
respectiv la determinarea eforturilor Ia capete, bara a fost pregatita in
vederea incadrarii ei intr-o structura. in continuare prezentam metoda
deplasarilor in calculul de ordinul al doilea al structurilor in cadre. Metoda
se aplica in principiu ca ~ in calculul de ordinul intai, cu observatia ca in
calculul de ordinul al doilea se tine seama de contributia la incovoiere a
fortelor axiale N din barele structurii. Dar aceste forte axiale nu se cunosc
apriori. Ele trebuie determinate intr-un calcul de ordinul intai, sau apreciate.
In functie de acestea se calculeaza factorii de compresiune Vi,
194
pt. N=0
= 1
I
. i
(3.206)
din bare. poi e poate alcula matricea de rigiditate a structurii cu
considerarea fun riilor c vi , s vi), r(vi), c'(vJ, r'(vJ. In calculul de ordinul
al doilea funcriile c, s r c', r' le numim functii de corectie. In barele in care
v < 0,20 bara poate fi considerata tara efort axial.
Cunosdind i momentele de incastrare perfecta respectiv foqele taietoare
(reactiunile transversale) de capat, putem scrie sistemul conditiilor de
echilibru 1n care ca necunoscute figureaza rotirile nodurilor respectiv
deplasarile acestora 1n cazul cadrelor cu noduri deplasabile. Aceste
necunoscute determinate permit trasarea diagramelor de momente, forte
taietoare i forte axiale pe structura. Foqele axiale rezultate din diagrame
sunt evident altele decat cele rezultate din calculul de ordinul inHii sau
apreciate, cu care s-a plecat in calcul.
Aceasta face ca sa se reia calculul, cu noile valori ale factorilor de
compresiune (3.206). Calculul este evident iterativ. El se va considera
incheiat cand la doua iteratii succesive, factorii de compresiune (sau foqele
axiale) sunt egali in limitele unor aproximatii prescrise.
Experienta arata eli foqele axiale nu difera prea mult din calculul de
ordinul al doilea fata de cele din calculul de ordinul intai. ~ a ca pentru
determinarea momentelor intr-un calcul de ordinul al doilea ajunge o
singura iteratie.
Exemplu
Pentru cadrul din figura 3.41 se cer diagramele M, T, N intr-un calcul de
ordinul al doilea.
195
50kN
rOOkN rOOkN
600kN
'

v
'\4EI
El= 20.000

/ EI

5 m
2m 2m
/
Fig. 3.41.
Cadrul este cu noduri deplasabile. Forma de baza este data in figura 3.42
este valabila atiit in calculul de ordinul intiii cat in eel de ordinul al doilea.
3
Fig. 3.42.
196
.-\ E :\ CADRELOR PLANE
Intr-un al doilea geometric neliniar, eforturile axiale
pot fi apro. nuu a se Yedea care este diferenta intre diagramele
de momerr e - de orclinul al doilea fata de cele din calculul de
ordinul intai. ,-om a e ~ calculul de ordinul intai din care dacli tot rezultli ~
eforturile auale. le vom folosi in deterrninarea factorilor de compresiune.
Sistemul ecuapilor de echilibru (in metode deplaslirilor) se scrie
{
r,, Z, + r
12
Z
2
+ r
10
= 0
rz,Z, +r22Zz +rzo =0.
Calculul de ordinul intai
(3.207)
In vederea determinlirii matricei de rigiditate a sistemului (3.207) traslim
pe forma de bazli din figura 3.42 diagramele de momente m
1
~ m
2
din Z
1
=
1, Z2 = 0 respectiv Zt = 0, Z2 = 1. Acestea sunt prezentate in figurile 3.43a,
b.
Fig. 3.43.
6EI
y
b)
3El
y
1
Diagrama de momente din inclircarea exterioarli pe forma de bazli este
data in figura 3.44.
197
Yom scrie
Fig. 3.44.
5.300.4
32
_ 4EI 3 4EI _ 76EI _
3
SEI
r
11
- 5 + 4 - 20 - '
r =- 6EI =- 6EI = -0 24EI
21 52 25 '
r =-
6
EI =-
6
EI = -0 24EI
12 52 25 '
= 12EI 3EI = O
12
EI
r22
5
3 +
5
3 '
33004
r
10
= = -225KNm
16
r
20
=-50KN.
(3.208)
Sistemul de ecuatii, in care ecuatiile le-arn impaf!it cu EI, devine
198
- ~ I . H . ~ TEA CADRE LOR PLANE
r
225
t
3, Z
1
- o,24Z
2
=-
EI
50
- 0,24Z
1
+ 0,12Z
2
=-
EI
(3.209)
Rezolvarea cu regula lui Cramer presupune
3 8 -0 24
~ = ' ' = 0,456-0,0576 = 0,3984
-0,24 0,12
225 -0,24
1 27 +12 39
~ -
-= =
1-
50 0,12 EI EI EI
3,8 225
1 190 +54 244
~ 2 =
-= =
-0,24 50 EI EI EI
Rezultli
z - ~
97,892
~ - =
~ EI
(3.210)
. z - ~ 2
612,450
2 - =
~ EI
Cu aceste necunoscute determinate, putem trasa diagrama de momente
(ln calculul de ordinul intiii) prin suprapunerea efectelor
M
1
= m
1
Z
1
+ m
2
Z
2
+ M
0
(3.211)
Acest calcul se face in sectiuni caracteristice ale structurii. Aceste
sectiuni se vad in diagrama de momente.
MCll = 2EI. 97,892 6EI. 612,450 =
391568
_
146 988
I 5 EI 5
2
EI ' '
= -107,8312 kNm
Mcz> = 4EI. 97,892 _ 6EI. 612,450 =
78 3136
_
146 988
I 5 EI 5
2
EI ' '
= -68,6760 kNm
Mc3> = 3 4EI. 97,892 _ 3 300 4 =
293 676
_
225
=
I 4 EI 16 '
= 68,6760 kNm
199
M<4l = 34EI. 97,892 + 53004 =
146 838
+
187 5
=
I 8 EI 32 ' '
= 334,338 kNm
M<sl = 3EI . 612,450 =
73 494
kNm
I 5
2
EI '
Rezulta astfel diagrama de momente M
1
, dintr-un calcul de ordinul intai,
prezentata in figura 3.45.
107,8312 73,494
Fig. 3.45.
In calculul liniar al diagramelor de momente M
1
nu se tine cont de foqele
de 400 kN ~ 600 kN care actioneaza pe stalpi.
Pentru trasarea diagramei de forte taietoare, izolam barele stalpi ~ rigla.
200
STABILIT A TEA CADRELOR PLANE
68,6760
n
v-T
107,8312
T = 68,6760 + 107,8312 =
35 3014
kN
5 '
!
4oo
68,6760 T = 300 2 + 68,6760 =
167169
kN
(---- 4 ,
t t
T'=300-167,169=132,831kN
T' T
--,..T
v-T
73,494
T =
73
494
= 14 698 kN
5 '
Po ate fi astfel trasatii diagrama de forte tiiietoare T.
201
132,831
8
167,169
35,3014

Fig. 3.46.
In diagrama de forte axiale, la foqele axiale din stalpi ce rezulta din
calculul de ordinulintai cu ignorarea foqelor de 400 kN ~ 600 kN, acestea
trebuie adaugate. Rezulta astfel diagrama N.
14,698
8

8
532,831 767,169
Fig. 3.47.
202
Verificarea echili
nodurilor.
132 831
-o D---
167,169 1
600
14,698 I +
y
1
68,6760
68,6760 v
.. 35,3014
t32,831
1 14,698
...... l---i-
t767,169
Echilibrul este evident. Cu acestea calculul de ordinulintai este incheiat.
Calculul de ordinul al doilea
In vederea efectuarii calculului de ordinul al doilea, determinam mai intai
factorii de compresiune in bare. Astfel
v =5 532,831 =0816
I 20000 '
14
698
= 0 0542 < 0 20
4-20000 ' '
v3 =5 767,169 =0979.
20000 '
In grinda factorul de compresiune fiind mai mic decat 0,20, ea se va
considera tara efort axial. Pentru calculul matricei de rigiditate a sistemului
(3.207) trasam pe forma de baza din figura 3.42 diagramele de momente m
1
,
m
2
din Z
1
= 1, Z
2
= 0 respectiv Z
1
= 0, Z
2
= 1. acestea sunt prezentate in
figurile 3.48a,b.
203
N
EI
l
I
Fig. 3.48 a, b
A vern nevoie de valorile functiilor de corectie
c(v) = c(O
816
) = 0,816sin 0,816-0,816
2
cos0,816 =
3 9104
1
' 2 - 2 cos 0,816 - 0,816 sin 0,816 '
s(v ) = s(O
816
) = 0,816
2
- 0,816sin 0,816 =
2 0227
1
' 2 - 2 cos 0,816 - 0,816 sin 0,816 '
c(v
1
)+s(v
1
) = c(0,816)+s(0,816) = 5,9331
r(v
1
) = 2[c(v
1
)
= 11,2003
c'(v3) = c'(O 979) = 0,9792 sin 0,979 = 2 8028
' sin 0,979 - 0,979 cos 0,979 '
r'(v
3
) = c'(v
3
)- = 1,8444
1
EI c'(v )
y 3
In calculul acestor funqii s-au folosit relatiile (3.151) (3.164). Exista
insa tabele care contin aceste valori ale functiilor c(v), s(v), r(v), c' (v),
r' (v), (2], [4].
Se pot calcula acum valorile coeficientilor de rigiditate corectati
EI 34EI
f
11
=-c(v
1
)+--=3,7821EI
5 4
204
EI
r
21
= --
2
[c(v
1
) +s(v
1
)] = -0,2373EI
5
EI
r
12
=--
2
[c(v
1
)+s(v
1
)]=-0,2373EI
5
EI El I .
r
22
= 5Jr(v
1
) +SJr (v
3
) = 0,1044EI
Diagrama de momente pe forma de baza este c e e ~ i din calculul de
ordinul inttii, prezentata in figura 3.43, deoarece grinda s-a considerat :Iara
efort axial. Astfel ca
r
10
= -225 kNm
r
20
=-50 kN.
Sistemul ecuatiilor de echilibru (3.207) din metoda deplasarilor aplicata
in calculul de ordinul al doilea pentru cadrul din figura (3.40) se va scrie
l
3,7821Z
1
- 0,2373Z
2
=
225
EI
50
- 0,2373Z
1
+ 0,1 044Z? = -.
- EI
Rezolvam sistemul cu regula lui Cramer, scriind
3 7821 -0 2373
~ = ' ' = 0,39485- 0,05631 = 0,33854
Rezulta
- 0,23 73 0,1044
225 -0,2373
~ =
I 50 0,1044
23,49 + 11,865 35,355
= =
EI EI EI
1
3,7821
~ =
225
1 189,105 + 53,3925 242,4975
2
-0,2373 50 EI
-=
=
El EI
z = 104,434. z = 716,304
I EI '
2
EI
Cu aceste necunoscute determinate, putem trasa diagrama de momente
(in calculul de ordinul al doilea) prin suprapunerea efectelor
M
11
=m
1
Z
1
+m
2
Z
2
+M
0
(3.211')
Calculul se face in sectiuni caracteristice ale structurii, care se vad in
diagrama de momente (fig. 3.49).
205
M
ol _ EI ( ) .104,434 EI [ ( ) ( ))716,304 _
II - s v
1
J c v
1
+s v
1
-
5 EI 5- EI
1 1
=-2 0227 104 434--5 9331716 304 =
5 ' ' 5
2
' '
= 42,2476-169,9789 = -127,731 kNm
M
<2l _ EI ( ) . 104,434 _ EI [ ( ) ( )) 716,304 _
II - c v
1
J c v
1
+s v
1
-
5 EI 5- EI
1 1
=- 3 9104104 434-- 5 9331 716 304 =
5 ' ' 5
2
' '
= 81,6825-169,9789 = -88,296 kNm
M<
3
l =
3
4
EI .
104
,4
34 3
'
300
'
4
= 313 302-225 = 88 302 kNm
II 4 EI 16 ' '
M (4J =
3
4
El .
104
434
+
5
'
300
'
4
= 156651+187 5=344151kNm
11
8 EI 32 ' ' '
M\il = E; c'(v
3
)
716
304
=--;-2,8028716,304 = 80,306 kNm.
5 EI 5
RezuWi astfe1 diagrama de momente Mrr, dintr-un ca1cu1 de ordinu1 al
doi1ea, prezentata in figura 3.49.
Daca facem comparatie intre diagramele de momente prezentate in
figurile 3.45 ~ 3.49, rezultate dintr-un calcul de ordinulinta.i respectiv dintr-
un calcu1 de ordinul a1 doilea, se constata ca exista sectiuni in care
diferentele ajung pana la 20%, cum este cazul sectiunii ( 1) ~ ajung aproape
la 30% in sectiunile (2) ~ (3), momentele de ordinul al doilea fiind mai
man.
206
127,731 80,306
Fig. 3.49.
In calculul de ordinul al doilea fort:ele Hiietoare sunt normale pe tangenta
deformatei. Astfel di in continuare vom determina componentele
transversale V, dar care nu difedi semnificativ de fort:ele Hiietoare ~ din
acest motiv le vom spune T. Pentru determinarea acestora vom izola stalpii
~ rigla, ca ~ in calculul de ordinul intai. Aici trebuie tinut cont di in barele
comprimate (stalpii), echilibrul se scrie pe configuratia deformata.
207
88,302
(
t V'

1
532,831
-- v v 5 +532,83122 -88,296 - 127,731 = 0
88,296 v = 216,027 -532 831 716,304
5 ' 520000
roo
t v
4m

1
767,169
z2
.. v
v = 39,389kN
v = 300.2 + 88,302 = 172 076kN
4 '
V'= 300 - v = 127,925kN
v 5 + 767,169 . Z
2
-80,306 = o
v = 80,306 767169 716,304
5 ' 520000
v =10,566kN
Poate fi trasata astfel diagrama , fortelor taietoare T" (fig. 3.50).
208
10,566
172,076
39,839
10,566
Fig. 3.50.
Diagrama de forte axiale este prezentata in figura 3.51.
10,566
8
8 8
527,925 772,076
Fig. 3.51.
209
Se observa ca diferentele intre N
1
sunt, practic nesemnificative (in
stJpi, care sunt eel mai puternic comprimati, sub 1 %). Aceasta justifica
afirmatia ca pentru a efectua un calcul de ordinul al doilea geometric
neliniar, pentru structurile in cadre, eforturile axiale pot fi apreciate, fiind
suficienta o singura iteratie.
Astfel puteam efectua calculul de ordinul al doilea, apreciind foytele
axiale in stalpi astfel:
1
N
1

2
1
N
3

2
Procedand astfel nu e nevoie de un calcul de ordinulintai.
3.9. Aplicarea metodei deplasarilor In calcululla stabilitate al
structurilor In cadre
3.9.1. Pierderea stabilitapi prin flambaj
0 structura pierde stabilitatea prin flambaj daca inainte de pierderea
stabilitatii in bare iau numai eforturi de compresiune. Scriind
ecuatiile de echilibru in metoda deplasarilor, termenii liberi, corespunzatori
incarcarii exterioare, vor fi nuli. Sistemul acestor ecuatii va avea forma
RZ = 0. (3.212)
Cum R, matricea sistemului de ecuatii (3 .212) este matricea de rigiditate
a structurii, are elementele formate din coeficientii ei de rigiditate.
pentru barele comprimate sunt funcW de factorii de compresiune din bare.
Dar sistemul de ecuatii (3 .212) este un sistem de ecuatii liniare omogene
in necunoscutele Z reprezentate de rotirile deplasarile nodurilor. Daca
structura pierde echilibru, rotirile deplasarile Z sunt diferite de zero.
Adica sistemul de ecuatii liniare omogene (3.212) admite solutie
nebanala. Rezulta
det R = 0, (3.213)
numita ecuatia de stabilitate a structurii. Cum aceasta ecuatie poate avea o
singura necunoscuta, factorii de compresiune din bare trebuie exprimati in
functie de unul, reprezentativ, al unei bare etalon,
v = (3.214)
210
cursul 6
T-\BILITA TEA CADRELOR PLANE
adica oa e m arile rrebuie exprimate in functie de un singur parametru.
Tinand ant - elementele matricei R, coeficientii de rigiditate In calculul de
ordinul al doilea. au expresiile corectate cu functiile de
stabilitate ), s c' ( v r' ( v) ale car or forme se cunosc (3 .151 ), (3 .164) in
care intenin functii1esin(v), cos(v) ca ~ i v, rezulHi di ecuatia de stabilitate
(3.213 este o ecuatie transcendentli. Se rezolva ecuatia de stabilitate (3.213)
cu o metoda numerica (metoda bisectiei, falsei pozitii, tangentei) ~ i se
ordoneaza
vt <v2 < ...
in care v
1
este cea mai mica radacina pozitiva. Aceasta este valoarea critica a
factorului de compresiune ~ i se noteaza cu Ycr, iar relatia (3.124) conduce la
N = ~ r I (3.215)
cr l2
Exemplu
Pentru cadrul din figura 3.52 se cere Per
~ p
'\4EI
4m
Fig. 3.52.
211
1,5 p
'
EI""'
5m
.,
Pentru a nu repeta calculul coeficientilor de rigiditate, am considerat
cadrul cu elementele geometrice ~ i inertiale ale celui din figura 3.41. Forma
de baza este
1 3
Fig. 3.53.
c e e ~ i cu cea din figura 3.42.
Luam ca bara etalon, bara 1 i parametrul !ncarcarii P, adica
(3.216)
Scriem
v
1
=v; v, =0; v
3
=5l'SP =v,Jl:5 =1,225v.
EI
In vederea stabilirii matricei de rigiditate R trasam diagramele ffi] din zl
= 1, Zz = 0 ~ i mz din Z1 = 0, Zz = 1. acestea sunt prezentate In figura 3.54a,b.
212
Fig. 3.54.
EI EI
r
11
= -c(v) + 3EI; r
12
= --
2
[c(v) + s(v)]
5 5
EI c'(1 225v)
Y '
EI [ ] EI EI I
f
21
=-52 c(v) + s(v) ; r
22
= ""SJr(v) + ""SJr (1,225v).
Ecuatia de stabilitate se va scrie
c(v) +
3
5
c(v) + s(v)
c(v) + s(v)
25 = 0
r(v) + r'(1,225v)
25 125
Dezvoltand determinantul matricei R ecuatia de stabilitate devine
[c(v) + 15 }r(v) + r'(1,225v)]- [c(v) + s(v)]
2
= 0. (3.217)
Tin em cont de expresiile functiilor de stabilitate c,s,r, r' date de (3.151 ),
(3.164) 1n vederea rezolvarii ecuatiei de stabilitate. Mai 1ntai se izoleaza
prima radacina, printr-o tabelare a valorilor functiei det R(v). Se constata ca
prima radacina pozitiva apaqine intervalului (1,50; 2,50). Pe acest interval
s-a aplicat metoda bisectiei ~ s-a obtinut
Yt =vcr =2,0777. (3.218)
In rezolvarea ecuatiei de stabilitate trebuie avut grija ca functia det R(v)
poate schimba semnul 1ntr-un interval, dar sa nu admita 1n intervalul
respectiv radacina. Este cazul cand 1n intervalul respectiv functia det R(v)
213
admite o asimptota verticala cu ramuri in stanga dreapta
spre oo respectiv + oo .
Cu valoarea critica a factorului de compresiune determinat, din (3.216)
gasim
p = EI = 2,0777
2
EI = O
173
EI (kN).
cr 52 25 . '
Adica situatia de incarcare critica este data in figura 3.55, echilibrul fiind
posibil atat in configuratia nedeformata, cat pe configuratia deformata
(figurata punctat in figura 3.55).
0,173 EI 0,259 EI
r.--__ - __ -_ --_ -.""':'""". - . .
Fig. 3.55.
Lungimea de flambaj lr se obtine din
v
2
EI n
2
EI
------"-' cr __ =--
52 12
f
rezulta
lf =
5
n = Sn = 7 5603m
V cr 2,0777 '
pentru stalpul din stanga.
214
Pentru su1lpul din dreapta
rezulta
Observafii
5180,20 = 11:
2

lf
lr = 6, 1729 m.
lntr-o structudi, fiecare badi are lungimea ei de flambaj. Dacii de
exemplu una din bare este necomprimata, lungimea ei de flambaj, daca se
judeca ca mai sus, este infinit. Acest lucru trebuie interpretat in sensu! ca
o bara necomprimata poate pierde stabilitatea. Daca se judeca
lungimea de flambaj a unei bare, care face parte dintr-o structura, eel mai
corect este sa se incarce structura cu parametrul de incarcare P numai pe
bara respectiva, sa rezulte Vcr respectiv P cr, apoi din relatia
sa rezulte lungimea de flambaj a barei respective, adica
obtinand
Aceasta modalitate, considera bara in legatura cu structura; un exemplu
de bara cu legaturi elastice la capete.
Sa exemplificam aceasta situatie pe structura din exemplu, dar sa
fie incarcat numai stalpul din stanga (fig. 3.56)
215
4 EI
EI EI
Fig. 3.56.
Normal, se reiau calculele. Bara etalon este tot stalpul din stanga.
vi= v; v2 = V3 = 0.
Sistemul de baza este a c e l e a ~ i reprezentat In figura 3.53. Diagramele m
1
,
m
2
sunt reprezentate in figura 3.57.
1
a)
Fig. 3.57.
216
[c(v)+s(v)]
b)
STABILITA TEA CADRE LOR PLANE
Matricea de rigiditate R are elernentele
EI
r
11
=-c(v)+3EI
5
EI
r
12
= r
21
= --
2
[c(v) + s(v)]
5
EI 3EI
r22 =-3 r(v)+-3 .
5 5
Ecuatia de stabilitate se scrie
c(v) +
3
5
c(v) + s(v)
52
c(v) + s(v)
5
2
=0
r(v) + 3
125
sau
1ar
(c(v)+l5)(r(v)+3)-[c(v)+s(v)r =0.
Rezolvarea acestei ecuatii cu metoda bisectiei, conduce la
V cr = 3,3503,
p = 3,35032 EI = 0 449 EI (kN)
cr
5
2 '
Lungimea de flambaj se g s e ~ t e din relatia
rr
2
EI
per= -
1
2-,
f
de unde
lr= 4,689 m.
Incarcarn apoi cadrul numai pe stalpul din dreapta. Parametrul de
incarcare este tot P (fig. 3.57').
217
1 3
Fig. 3.57'
Aici,
Vt = Y2 = 0; V
3
= V = sJ"fr.
Trasam pe forma de baza diagramele m
1
~ m
2
(fig. 3.57"a,b)
Fig. 3.57"
218
l
6EI
y
b)
ST ABrLIT A TEA CADRELOR PLANE
Coeficientii de rigiditate sunt
_ 4EI 3 4EI _
3 8
EI
r tt - + -
5 4 '
6EI
r
12
= --
2
= -0,24EI
5
6EI
f
21
= --
2
= -0,24EI
5
r?? = 12E3 I+ EJI. r'(v) = (o,096 + r'(v))EI
-- 5 5 125
Ecuatia de stabilitate are forma
sau
Se obtine v cr = 4,8644
iar lungirnea de flarnbaj
Observafie
3,8 -0,24
-0,24 0 096 + r'(v) =
0
' 125
3 8(o 096 + r'(v))- 0 24
2
= 0
' ' 125 '
0,096+ r'(v) = 0,015158
125
r'(v) = -0,080842; r'(v) = -10,1053.
125
p = 4,8644 2 EI = 0 946 EI (kN)
cr
5
2 '
lr = 3,2229 rn.
Daca rigiditatea EI a cadrului studiat aici este egala cu cea din exernplul
precedent materialul din care este confectionat fiind otel cu crc = 2500
da /em-. Per nu poate fi atins; cadrul cedeaza pe considerente de rezistenta,
nu de tabilirate.
219
3.9.2. Pierderea stabilWipi prin deformare continua
0 structudi pierde stabilitatea prin deformare continua dacii inainte de
pierderea stabilitatii, iau eforturi de incovoiere deci se nasc
deformatii transversale, care se accentueaza odata cu parametrului
de incarcare. Consideram ca foqele care produc deformatii eforturi
transversale sunt date constante iar incarcarile axiale sunt exprimate in
termenii parametru de incarcare, no tat cu P, care pana la
valoarea P limita, notat cu P1.
Daca se noteaza cu oricare din deplasarile transversale, respectiv rotiri
de noduri, putem reprezenta diagrama La incarcari relativ mici P,
diagrama este una curba, cu un platou liniar la pomire, avand intr-un
punct curent panta tga, cain figura 3.58.
p
0
Fig. 3.58.
Marind parametrul de incarcare P se ajunge la accentuari ale deplasarii
Calculul este incremental. Se considera o anumita valoare P a parametrului
de incarcare, se rezolva in metoda deplasarilor sistemul de ecuatii (in care
coeficientii sunt in functie de v respectiv de parametrul de incarcare P)
rezulta necunoscutele Z. Se da o a parametrului de incarcare P.
Se fixeaza in termenii lui Z sau alt termen deplasarea Din rezolvarea
sistemului de ecuatii rezulta noile valori Z se pot pune in evidenta
8Z respectiv Din mai multe iteratii, se constata ca, la
(incremente) 8P corespund foarte mari ; practic se inregistreaza
ale deplasarii fiira ale parametrului de incarcare P. Este
punctul de pe diagrama figura 3.58in care 0 . In aceasta situatie l-
am gasit pe P1.
220
un
p
v
2 m
)II'
VEI
- ~ : -.o ere Pt de pierdere a stabiliHitii prin
/
,
azul ideal, cadrul fiind confectionat dintr-
nepunandu-se problema cedarii lui decat pe
300kN
1,5 p
/
2m
/
,
v
'\4EI
EI= 20.000 kNm
2
E I ~
5 m
1/
4m
Fig. 3.59.
Despre aceasta structura avem anumite informatii:
Daca P = 400, avem trasate diagramele M, T, N intr-un calcul de ordinul al
doilea prezentate in figurile 3.49, 3.50, 3.51.
In lipsa incarcarii care produce deplasari transversale initiale: foqele de 300
kN ~ i de 50 kN, a fost determinata valoarea incarcarii critice de pierdere a
stabilitatii prin flambaj ( dupa Euler). A rezultat
Per = 0,173EI (kN) = 3453,47 kN.
~ a cum rezulta din comentariile fiicute pe marginea diagramei din
fi gura 3.8 rezulta ca Pt< Per
221
ST ABILIT ATE
Pentru valori P cu mult mai mici decat P
1
< Per, diagrama (P, o putem
considera liniara (dar de fapt nu are importanta acest lucru).
Din datele avute pana in acest moment, putem efectua un calcul de ordinul
al doilea considerand P = 2000 kN <Per= 3453,47 kN, trasam diagrama
pentru valori crescande ale parametrului de incarcare, considerand
8P = 1 00 kN.
Alegem pe = zl (rotirea nodului din Stanga).
Efectuam calculul static de ordinul al doilea pentru P = 2000 kN. Pentru
aceasta evaluam sau apreciem eforturile axiale in bare
N
1

N
2
0
N
3

v
1
=5
2150
=16394
20000 '
v
2
0
,---
v 3 = 5
3150
= 1 9843
20000 '
(3.219)
Sistemu1 de baza este eel prezentat in figura 3.42 pe care pentru
comoditatea intelegerii 11 repetam in figura 3.60.
zl Qu-___ .................. ___ -o-o
1 3
Fig. 3.60.
222
1 .-Um.IT.-\ TE CADRELOR PLANE
Trasam diagramele de rnornente m1 ~ rnz din Z1 = 1, Zz = 0; Z1 = 0,
Z
2
= 1. ce t ea sunt prezentate in figura 3.6la,b.
I 1
Fig. 3.61.
EI c'(v)
sr 3
Diagrama de momente Mo pe forma de baza din incarcarea exterioara este
prezentata in figura 3.62, identica de fapt cu cea din figura 3.44.
63004
32
53004 187,5
32
Fig. 3.62.
223
Diagramele 3.61 (ca de fapt ~ i 3.62) raman valabile ~ i pentru alte trepte
de incarcare; se modifica doar v1 ~ i V3. Raman valabile ~ i expresiile
coeficientilor de rigiditate din sistemul ecuatiilor de echilibru, respectiv
termenii liberi datorati incarcarii exterioare (fortele de 50 kN, respectiv 300
kN).
Sistemul de ecuatii se scrie
Aici
{
rllzl + rl2z2 = 225
rztZl +rzzZz =50.
(3.220)
Considerand valorile VI ~ i V3 date de (3.219), functiile c, s, r, r' au valorile
c(v
1
) = c(1,6394) = 3,6282
s(v
1
) = s(1,6394) = 2,0971
r(v
1
) = r(1,6394) = 8,7846
r'(v
1
) = r'(1,9843) = -1,8388,
astfel ca sistemul de ecuatii (3.220) devine
adica
225
3,72562
1
- 0,22902? =- 0,0556
- EI
50
- 0,22902
1
+ 0,05562
2
=- 0,2290
EI
(
3 7250. o 0556- o 22902 )z = 225 . o,o556 +50. 0,2290
' ' '
1
EI
0 1546Z =
23
'
96
, l ,
EI
z - 154,981
1
- EI
S-a determinat astfel punctul P
1
din diagrama P , ~ ) (fig. 3.63).
224
A TEA CADRELOR PLANE
p ( 2000 154,981) .
I ' EI
Ire em la urmatoarea treapta de incarcare
astfe1 ca
p = 2000 + 100 = 21 00 kN'
N, =2250 kN
N
2
:::::0
N
3
= 3300 kN
VI = 5
2250
= 1 6771
20000 '
v
2
:::::: 0
.----
v3 =5
3300
=2 0310
20000 '
c(v
1
) = c(1,6771) = 3,6152
s(v,) = s(1,6771) = 2,1021
r(v
1
) = r(1,6771) = 8,6501
r'(v
1
) = r'(2,0310) = -2,0081
Sistemul de ecuatii (3.220) se scrie
225
3,72302
1
-0,22882
2
=- 0,05314
EI
- 0,22882
1
+ 0,053142
2
= 2Q_ 0,2288
EI
3. = 2250,05314+500,22880,14552, =
EI
- ... "'96 -
P de coordonate
- _}00.1608007)
. EI
Se poate continua calculul cu 8P = 1 00 kN 0 Prefedim sa facem un salt la
P = 3000 kN, adica
N, =3150kN N
3
=4650kN
v
1
= 1,9843 v
3
= 2,4109
c(v
1
) = 3,4451
s(v,) = 2,1495
r(v
1
) = 7,2015
r'(v
1
) = -4,2046
Scriem din nou sistemul de ecuatii (3 .220)
225
3,68902
1
- 0,22382
2
=-
0
0,02398
EI
50
- 0,22382
1
+ 0,023982
7
=-
0
0,2238
- EI
(
3 6890 0 0 02398-0 22382 )z = 225 0 0,02398 +50 0 0,2238
' ' ' I EI .
0 038382 =
16
5855
' I EI
2 = 432,139
I EI
S-a determinat pe curba punctul
p (3000 432)39)0
II ' EI
Consideram inca o 8P = 100 kN efectuam un calcul de ordinul
al do ilea cu P = 31 00 kN la care cores pun de
N I = 3250kN N 3 = 4800kN
respectiv
v, = 2,0156 v
3
= 2,4495
c(v
1
) = 3,4295
s(v
1
) = 2,1386
r(v
1
) = 7,1245
r'(v
1
) = -4,4927
226
Rescriem sistemul de ecuatii (3 .220)
225
3,6859Z
1
- 0,2227 z ? = - . o,o21 05
- EI
50
- 0,2227Z
1
+ 0,02105Z
2
=- 0,2238
EI
(
3 6859.0 02105-0 22272 )z = 225.0,02105 +50. 0,2227
' ' '
1
EI
0 02799Z = 15,87125
'
1
EI
z = 567,033
1
EI
Punctul pe curba fiind
p (3100 567,033).
12 ' EI
0 alta cu 8P = 100 kN, conduce laP= 3200 kN respectiv
N
1
= 3350 kN N
3
= 4950 kN
v
1
= 2,0463 v
3
= 2,4875
c(v
1
) = 3,4051
s(v
1
) = 2,1603
r(v
1
) = 6,9315
r' ( v
1
) = -4,7311
Rescriem sistemul (3.220)
(
.... 6 10_Z
1
- 0,2226162
2
=
225
0,01760
EI
- 0.01760Z
2
=
50
0,222616
EI
_ . . o _
60
_
022261 62
)z
1
= 2250,01760+500,222616
EI
0 0152282 =
15
'
0908
'
1
EI
2 = 990,990
1 EI
Rezultii
p (3200 990,990)
13 ' EI
Urmatoarea 8P = 100 kN, conduce la
p = 3300 kN,
VI= 2,0767
c(vi) = 3,3883
s(vi) = 2,1649
r(v
1
) = 6,7806
r'(v
3
) = -5,0091
N1 =3450 kN,
V3 = 2,5249
Sistemul (3.220) se scrie
Gasim
225
3,67772
1
-0,2221282?=-
- EI
0,014172
50
-0,22212821 +0,0141722? =- 0 222128
- EI '
2 = 5143,018
1
EI
p (3300 5143,018).
14 ' EI
N3 = 5100 kN
Au rezultat astfel punctele P1, P2, .... ,PI1, P12, P
13
, P
14
ale caror ordonate
sunt reprezentate de marimile forJ:elor, iar abscisele sunt deplasarile = 2
1

Curba este reprezentata in figura 3.63.
228
p
~ ~
3300-
3_00-
31oo I
3000
2100
2000
0
Fig. 3.63.
Pentru determinarea pantelor, calculam:
p - p 2100-2000 100
arctg
2 1
= arctg = arctg = 86,67
~ 2 ~ 1 160,8007-154,9810 5,8177
p - p 31 00 - 3000 100
arctg
12 11
= arctg = arctg = 53,45
~ 1 2 ~ 1 1 567,033-432,139 74,132
P -P 3200-3100 100
arctg
13 12
= arctg = arctg = 13 01
~ 1 3 ~ 1 2 990,99567,033 432 957 '
P -P 3300-3200 100
arctg
14 13
= arctg = arctg = 0,93.
~ 1 4 ~ 1 3 5143,018-990,990 6134,008
Se poate considera P, = 3300 kN < Per= 3453 kN.
229
Observatii
'
Intr-un calcul automat se poate alege un pas al incrementului ind:ircarii
8P mai mic, tara a conta din punctul de vedere al volumului de calcul,
numarul acestora.
La o structura in cadre cu stalpi putemic comprimati, rigiditatea acestora
scade, producandu-se o redistribuire a eforturilor, acestea dirijandu-se spre
grinzi care sunt mai putin comprimate.
Cu metoda deplasarilor in calculul de ordinul al doilea, putem aborda
problema stabilitatii barei drepte. Sa determinam astfel pe P cr pentru bara
dublu incastrata. Pentru aceasta incarcam bara dublu incastrata supusa foqei
de compresiune P cu o forta transversala Q la mijlocul ei. Determinam
deplasarea Z
1
pe directia lui Q punem conditia ca aceasta deplasare sa
tinda catre infinit la Q dat (pierderea stabilitatii prin deformare continua) sau
sa fim la nedeterminare a configuratiei de echilibru cand Q = 0
(pierderea stabilitatii prin flambaj) (fig. 3.64).
Ecuatia de echilibru in metoda deplasarilor se scrie
rllzl +r1o = 0, r1o = -Q
r(v)Z, v H; ,
de unde
Qe
zl = _ ____:_ __
16EI r(v)
Calculullui r
11
rezulta din figura 3.64.
(3.221)
Din relatia (3.221) care exprima deplasarea Z
1
rezulta ca aceasta pentru
Q = 0 r(v) = 0 conduce la o nedeterminare a configuratiei de echilibru
( echilibru labil sau critic), care insearnna pierderea stabilitatii prin flambaj
sau daca Q-:;:. 0, r(v) = 0 conduce la deplasare z, infinita, adica pierderea
stabilitatii prin deformare continua.
Cum
3 .
( )
v smv
r v = '
2 2 cos v - v sin v
gasim
sin v = 0,
230
Vcr = 1t.
EI

1
l _j p

l z, l l
1
1/2
1
112
1

\El
(D' [c(v)+s(v)j
(- )
v v
EI
(iY r(v)
Fig. 3.64.
31
Se obtine
Vcr = 1t
~
adidi
expresia cunoscuta a lui P cr In cazul barei dublu lncastrate. In acest mod
putem aborda stabilitatea barei cu diverse conditii de capat.
232
BffiLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. A. A., Voinea R. P.: Rezistenfa materialelor IL pentru ingineri
constructori. Ed. Tehnica, 1958.
2. Barsan G. M.: Dinamica stabilitatea construcfiilor. E. D. P., Bucu-
1979.
3. Bia C., Ille V., Soare M. V.: Rezistenfa materialelor teoria elastici-
tafii. E. D. P., 1983.
4. Banut V.: Calculul neliniar a! structurilor. Ed. Tehnica, 1981.
5. Banut V., Popescu H.: Stabilitatea structurilor elastice. E. A.,
1975.
6. Bazant Z. P., Cedolin L.: Stability of Structures. Oxford University
Press, 1991.
7. Galambos T. V., Surovek A. E.: Structural Stability of Steel. John Wiley
& Sons Inc., New Jersey, 2008.
8. Gioncu V., Ivan M.: Teoria comportarii critice postcritice a structurilor
elastice. E. A., 1984.
9. Gioncu V., Ivan M.: Bazele calculului structurilor Ia stabilitate. Ed. Facla,
1983.
10. Timoshenko S. P., Gere J. M.: Teoria stabilitafii elastice. Ed. Tehnica,
1967.
11. Barsan G. M., 1.: Stiffnes and flexibility matrices and second order
analysis of the straight bar via , 5" loading functions. Colloquim on
Stability, 1982.
12. Ionescu C.: Stabilitatea dinamica construcfiilor. Ed. Soc. Acad.
Matei-Teiu Botez, 2007.
13. 1.: Aplicafii ale problemei de valori proprii in Mecanica construcfii-
lor. Sisteme finit-dimensionale. Editura U. T. PRESS, Cluj-Napoca, 2005.
14. 1.: Aplicafii ale problemei de valori proprii in Mecanica construc-
fiilor. Sisteme continue. Editura U. T. PRESS, Cluj-Napoca, 2007.
15. 1.: Aplicafii ale transformatei Laplace reprezentarii Dirac in
Mecanica construcfiilor. Editura Dacia, 1999.
16. 1.: Analiza numerica. Lito UTCN, 2000.
17. 1.: Mecanica (Statica). U. T. PRESS, Cluj-Napoca, 2004.
18. 1.: Mecanica (Cinematica, Dinamica, Mecanica analitica). U. T.
PRESS, Cluj-Napoca, 2003.
233
19. 1.: Dinamica construcfiilor. Breviar teoretic aplicafii. U. T.
PRESS, Cluj-Napoca, 2010.
20. 1.: 0 demonstra{ie asupra coinciden{ei direc{iilor principale ale
tensorilor tensiune deforma{ie in cazul corpurilor liniar elastice
izotrope. Lucriirile sesiunii CIB, 2004.
21. 1., Gobesz F. Z.: Riispunsul dinamic al bare/or cu masii continua
mase concentrate purtate. Lucriirile sesiunii em, 2004.
22. 1., Gobesz F. Z.: Megosz/6 es koncentralt tomegii kinetikai
rendszerek. Lucriirile sesiunii Gyor, 2004.
23. I. -A method for analysis of plane plates in the form of a sector of
annulus - XIII Convegno Nazionale Dell' Associazione Italiana per
l'Analisi delle solecitazioni, Bergamo, 1985, pag. 40-51
24. 1., Alexa P.: Dynamic response of one and two-dimensional solids
to moving loads. XIV Convegno Nazionale Dell' Associazione ltaliana
per 1 'Analisi delle solecitazioni, Catania, 1986, pag. 111-122.
25. 1., Alexa P.: The stability analysis of straight bar using Dirac's
distribution and Laplace transforms. Stability of Steel Structures,
Tihany, 1986, Hungary, IV Frames contribution, 1986, pag. 483-489.
26. 1., Alexa P.: Elastica of beam taking into-account the axial and
shear effects. International Colloquim, Stability of Steel Structures,
Tihany, Hungary, 1989, pag. 345-351.
27. 1.: Considera{ii privind integrarea ecua{iei in derivate par{iale a
pliicii in coordonate polare. Buletinul al Institutului Politehnic
Cluj-Napoca, nr. 25, 1982, pag. 33-36.
28. 1.: Metoda matricialii in studiul momentelor de inerfie. Buletinul
al Institutului Politehnic Cluj-Napoca, nr. 26, 1983, pag. 67-
75.
29. 1., Cismasiu C.: Numerical computation of Problems with initial
conditions. Buletinul al Institutului Politehnic Cluj-Napoca, nr.
34, 1991,pag.25-36.
30. 1., Alexa P.: Riispunsul dinamic al pliicilor plane pe mediu elastic
Ia forte mobile. Simpozionul national Solu!ii eficiente in constructia
lntretinerea DPCF, Cluj-Napoca, 1987, pag. 238-243.
31. 1.: Unele rezultate in Mecanica solidului deformabil, utilizand
distribufia Dirac transformata Laplace. Conferinta nationalii de
Matematicii Aplicatii Mecanicii, Cluj-Napoca, 1988, pag. 29-35.
32. 1.: 0 propunere in studiul momentelor de iner{ie masice
234
BIBLIOGRAFIE
geometrice. Conferinta nationala de Matematica Aplicata Mecanica,
Cluj-Napoca, 1988, pag. 36-45.
33. 1.: Metoda matricelor de conexiune fn rezolvarea placilor plane cu
un contur ortogonal oarecare sau cu go/uri. Conferinta nationala de
elemente finite frontiera, ELFIN, Cluj-Napoca, 1991.
34. 1.: Metoda completarii condifiilor inifiale fn integrarea ecuafiilor
diferen{iale. Conferinta nationa1a de elemente finite de frontiera,
ELFIN, Cluj-Napoca, 1991.
35. 1., Alexa P., Kopenetz L.: The Laplace Transforms in dynamic
analysis of guyed steel structures. a VI-a Conferinta de constructii
metalice, 1991.
36. 1., Cismasiu C.: Generalizarea metodei Euler fn integrarea
ecuafiilor diferen{iale. Problema Cauchy. 3-eme Conference de
Matematiques Appliques et Mecanique, Cluj-Napoca, 1992.
37. 1., Cismasiu C.: Studiul erorii fn Metoda Completarii Condifiilor
Ini{iale. Imbunatatirea preciziei. Problema Cauchy.3-eme Conference
de Matematiques Appliques et Mecanique, Cluj-Napoca, 1992.
38. 1.: Metoda de calcul pentru placile plane cu goluri. Sesiunea
a Institutului Politehnic 1981, pag. 194-197.
39. 1., Cismasiu C.: Generalizarea metodei Euler fn integrarea
ecuatiilor diferentiale. Problema Bilocala. Buletinul Stiintific a IPCN,
nr. 34, 1991, pag. 145-156.
40. 1., Cismasiu C.: Numerical computation of Problems with initial
conditions.Scientific Journal of the Polytechnical Institute of Cluj-
Napoca, 1991,nr.34,pag.25-36.
41. I.: A new method of differential equations integration: method of
completing the initial conditions. Acta Technica Napocensis, 1993, nr.
36, pag. 33-36.
42. I., Cismasiu C.: The method of comleting the initial conditions in
the integration of differential system of equations . Cauchy problem.
Proceedings Constructions 2000, vol. I, 1993, pag. 281-284.
44. 1. , Cismasiu C.: A step by step method for the nonlinear response
for single degree of freedom dynamic system. Proceedings
Constructions 2000, vol. I, 1993, pag. 285-292.
45. I.: A step by step method for response matricial differential
equation of system with a finit dynamical degrees of freedom number.
Acta Techni a_ apocensis, 1995, pag. 67-88.
235
45. 1., Cismasiu C.: A step by step method for differential equation
integration. Cauchy problem. Revue Roumanie des Sciences
Techniques, Serie de Mecanique Appliquee, nr. 1-2, tome 41,
Academia Romana, 1996, pag. 19-30.
46. 1.: Dinamica bare/or cu masa continua $i mase concentrate
purtate. Maduri normale de vibrafie. Studii de Cercetari de Mecanica
Aplicata, nr. 5--6, Academia Romana, 1996, pag. 395-408.
4 7. I.: Dynamic response of moving forces on elastic ground. Acta
Technica Napocensis, vol. 1., 1999, nr. 42, pag. 5-10.
48. 1., Alexa P.: Dynamic response of beams and plates to moving
loads. Asia-Pacific Conference on SILOS, Singapore, 1996.
49. 1.: Propunerea unei schimbari de variabila fn elasticitatea plana fn
coordonate polare. Volumul Conferintei Internationale de Constructii
Metalice, 1997.
50. 1.: The static behaviour of plane circular crown sector-shaped
plates at concentrated loading. IANS International Housing Congress,
Sinaia, 1997.
51. 1.: A step by step method for integration of response differential .
equation to impact type dynamic forces. Asia-Pacific Conference on
SILOS, Singapore, 1996.
52. 1.: Raspunsul dinamic a/ bare/or cu masa continua $i mase
concentrate purtate. Sesiunea Stiintifica Prioritati actuale de
perspectiva in conceptia consolidarea constructiilor, 1996.
53. 1., Gobesz F. Z.: Continuu $i discret fn mcanica construc{iilor.
Sesiunea Stiintifica aniversara Constructii-Instalatii, CIB 30-10,
2002,pag.245-249.
54. 1.: Dynamic response of beams to moving mass action. Proceedings
of the International Conference, Constructions 2003, Cluj-Napoca 2003,
pag. 27-34.
55. Ille V., 1., Martian 1.: On the lower carrying capacity in the elasto-
plastic analysis of trapezoidal plates. Symposium on Plastic Analysis of
Structures, Jassy, 1972, pag. 323-331.
56. Ille V. , 1., Roman F .. On the lower carrying capacity in the elasto-
plastic analysis of skew plates. Jassy, 1972, pag. 332-341.
57. Ille V. , 1., Magyarosi 1.: Studiul experimental al placii plane simplu
rezemate pe contur, avdnd un go! fntr-un coif, fncarcata cu o forfa
236
BIBLIOGRAFIE
uniform distribuita. al III-lea Simpozion national de tensometrie cu
participare intemationala, 1983, pag. 103-108.
58. Ille V. , Bia C., I. : Placa plana dreptunghiulara avand doua laturi
adiacente incastrate iar celelalte doua libere. Revista Studii CerceHiri
de Mecanica Aplicatli, tomul40, 1981, pag. 553-562.
59. Ille V. , I.: Acfiuni concentrate asupra bare/or placilor. Revista
Studii Cercetliri de Mecanicli Aplicatli, tomul42, 1983, pag. 635-643.
60. Ille V., I., Magyarosy I.: Studiul teoretic experimental al starii
de tensiune deformafie fn placa plana simplu rezemata pe contur
avand o linie de fmbinare articulata fn camp. Revista Transporturilor
Telecomunicatiilor nr. 7-8, 1983, pag. 78-81.
61. Ille V., I.: Studiul starii de tensiune al colfului de placa plana.
Buletinul al Institutului Politehnic Cluj-Napoca, nr. 19, 1976,
pag. 33-36.
62. Ille V., Bia C., I.: Aspecte legate de aplicarea metodei variationale
Bubnov-Galerkin fn teoria bare/or placilor plane. Buletinul
al Institutului Politehnic Cluj-Napoca, nr. 23, 1980, pag. 16-21.
63. Ille V., I.: Placa plana dreptunghiulara acfionata de o forfa liniara
concentrata. Sesiunea a Institutului Politehnic Cluj-Napoca,
1978, pag. 155-161.
64. Ille V., Bia C. , 1.: 0 metoda de calcul pentru placile plane cu go/uri.
Sesiunea a Inst. Politehnic Cluj-Napoca, 1978, pag. 142-146.
65. Ille V. , I., Magyarosy 1.: Placa plana dreptunghiulara acfionata de
un moment liniar concentrat. Sesiunea a Institutului
Politehnic Cluj-Napoca, 1978, pag. 162-167.
66. Ille V., Magyarosy I. , Bia C., 1.: Cercetari experimentale privind
comportarea placilor plane cu goluri. Sesiunea a Institutului
Politehnic Cluj-Napoca, 1978, pag. 147-154.
67. Ille V. , Bia C., 1. : Placi plane dreptunghiulare avand una, doua
sau trei laturi libere. Sesiunea a Institutului Politehnic
1981, pag. 190-193.
68. Alexa P., I.: Mode/area acfiunior dinamice mobile a
discontinuitafilor caii de rulare folosind teoria distribufiilor.
Simpozionul national Solutii eficiente in constructia 1ntretinerea
DPCF, Cluj-Napoca, 1987, pag. 232-237.
69. Alexa P., 1., Pantel E. : Vibration of high guyed steel towers.
International Conference on Steel Structures, Budva, Yugoslavia, 1986.
237
ST ABILIT ATE STRUCTURAL<\.
70. Barsan G., 1.: Utilizarea functiilor de incarcare 'b ' in determinarea
matricei de rigiditate, de jlexibilitate a momentelor de incastrare
perfecta in calculul de ordinul doi a! barei. Conferinta nationaUi de
Constructii Metalice, 1982, pag. 63-70.
71. Barsan G., I., Alexa P.: Raspunsul dinamic a! grinzilor pe mediu
elastic Ia forte mobile. Simpozionul national Solutii eficiente l'n
constructia l'ntretinerea DPCF, Cluj-Napoca, 1987, pag. 170-175.
72. Cocoves C., 1.: Grinzi inelare pe mediu elastic (functii de
influenta). Buletinul al Institutului Politehnic Cluj-Napoca, nr.
21, 1978,pag.43-51.
73. Kopenetz L., Alexa P., 1.: Probleme de stabilitatea consolidarea
constructiilor meta/ice. A VI-a Conferinta de constructii metalice,
1991.
74. Pantel E., 1.: Vibratiile bare/or drepte cu sectiune variabila.
Buletinul al Institutului Politehnic Cluj-Napoca, nr. 26, 1987,
pag. 49-54.
75. Bellman R.: Introducere in analiza matriceala. Ed. Tehnica, 1969.
76. Chisalita A.: Numerical Analysis. Lito UTCN, 2002.
77. Lungu N.: Ecuatii diferentiale sisteme dinamice. Ordine haas. U. T.
Press, Cluj-Napoca, 2005.
78. Lungu N.: Matematici cu aplicatii tehnice. Ed. Tehnica, 1990.
79. N., Tomuta Floare, Indrei V., Corovei 1.: Matematici
speciale, vol. II. Lito IPCN, 1981.
80. Catarig Al., Petrina M.: Statica, Stabilitatea Dinamica constructiilor.
Lito IPCN, 1985.
81. Ionescu D. V., Kalik C.: Ecuatii diferentiale ordinare cu derivate
partiale. E. D.P., 1965.
82. Martian I.: Teoria elasticitatii plasticitatii. Lito UTCN, 1999.
83. Martian 1.: Asupra unei probleme de elasticitate spatia/a. Buletinul
al IPCN, 1991.
84. Pantel E., Ioani A., Turda D., Popa Anca: Lesson of Strength of
Materials. Ed. Napoca Star, 2004.
85. Placinteanu I. 1. : Mecanica vectoriala analitica. Ed. Tehnica,
1958.
86. G. E.: Analiza matematica. Editura Enciclopedica,
1983.
87. Voinea R., Voiculescu D., V.: Mecanica. E. D. P., 1983.
238
CUPRINS
Prefata ... ................. ....................................................... ..... .. .. ......... .. .... . 5
CAPITOLUL 1
Echilibrul sistemelor materiale ..................................... ..... ... .. ... ... ... ..... .
1.1. Despre echilibru ~ calitatea echilibrului .......... ...... .. ... ... ..... ..... . .
1.1.1. Echilibrul in Statica ................................. ... .... ... .... .. ........ .. .
1.1.2. Echilibrul in Mecanica analitica .... .................................... .
7
7
8
9
1.1.2.1. Legaturi olonome, reonome, scleronome .................... 9
1.1.2.2. Deplasari reale. Deplasari virtuale ..... ... .......... ...... ... .. . 10
1.1.2.3. Deplasari compatibile cu legaturile. ...... ..................... . 11
1.1.2.4. Principiul lucrului mecanic virtual.. .... ... .... ... ......... .. ... 12
1.1.2.5. Spatiul configuratiilor ......... .............. .... .... ... .. ..... .... .... 13
1.1.2.6. Forte generalizate...... ............................................ ...... 15
1.1.2.7. Forte conservative. Potential....... ........ .. ...... ...... ... .... ... 15
1.1.2.8. Echilibrul in Mecanica analitica.
Teorema Langrange-Dirichlet ................. .................... 16
1.1.2.9. Energie potentia1a interioara.
Energie potential a to tala .. ......... ....... ..... .. ....... .............. 20
1.2 Aplicatii ale ,criteriului mecanic" ......... ....... ....... ........................ 22
1.3. Sisteme elastice. Criterii de stabilitate.................................... .... 28
1.3.1. Criteriul static ...... ....... .................................... .... .. ...... .. ..... . 30
1.3 .2. Criteriul energetic........................................... ............ ........ 3 8
1.3.3. Criteriul dinamic ............................................. .................... 52
1.4. Pierderea stabilitii!ii prin deformare continua.......... ......... ......... 56
1.5. Efectul imperfectiunilor.. ................... ........ ...... ...... ... ..... ........... .. 58
CAPITOLUL2
Stabilitatea barei elastice .. ... .... ..... ... ..... .... . .... ......... .. ...... .... ... .... . .. .. ... .. ... 61
2 .1. Generalitii!i . . . .. .. .. .. .. . . . . . . . . .. .. . . . .. ... .. . . . . ... . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. . . . . . . . .. . . . . . 61
2.2 Exemplificari ale criteriilor de stabilitate ........... ....... ........ ... .... ... 64
2.2.1. Criteriul static ... ... .. .... .... .... ........... ......... .. .... ....... .... .. ... ....... 65
2.2.2. Criteriul energetic.. ..... .................. ............ ...... ....... ...... ... .... 67
2.2.3. Criteriul dinamic .......... ......... .. ...... ...... ... ..... ...... .................. 69
239
2.2.4. Bara cu conexiuni elastice .................................................. 71
2.2.5. Elastica........................... .......... .... ......... .... .................. ....... . 84
2.2.5.1. Integrala curburii in raport cu x .................................. 85
2.2.5.2. Formularea problemei staticii barei cu deplasari mari 86
2.2.5.3. Exemple ...................................................................... 88
2.2.5.4. Consola incarcata cu foqa concentrata .. ..... ..... ... ... .. ... 92
. 2.2.5.5. Bara simplu rezemata, incarcata
cu momente concentrate la capete....... ............................. 94
2.2.6. Stabilitatea barei foarte elastice; un calcul de ordinul
al3-lea ................................................................................ 97
2.2.6.1. Integrala curburii in raport cu s................ ... ... ...... ..... .. 99
CAPITOLUL3
Stabilitatea cadre lor plane .................................................................... .. 104
3.1 . Consideratii generate .................................................................. 104
3.2. Analiza calitatii echilibrului ....................................................... 112
3.3. Analiza deplasarilor .................................................................... 115
3.4. Studiul stabilitatii barei drepte ................................................. .. 120
3.5. Lungime de flambaj .... ...... ....... ..................... ... ..... .. .......... ...... .. .. 144
3.6. Matricea de rigiditate a barei drepte comprimate ....................... 146
3 .6.1. Bara de tip incastrat-incastrat ..... ..................... .. ...... ........... 146
3.6.2. Bara de tip incastrat-articulata ............................................ 161
3. 7. Momente ~ reactiuni de cap at in cazul bare lor com primate .... .. 172
3. 7 .I. Bara dublu incastrata ......................... ................. ... ........ ..... 173
3. 7 .2. Bara incastrat-articulata ...... ...................... ....... ....... .. ... ....... 179
3.8. Aplicarea metodei deplasarilor in calculul de ordinul al doilea. 194
3.9. Aplicarea metodei deplasarilor in calculul
la stabilitate al structurilor in cadre .. ..... .. ..... ... ... ... ....... .. ..... ...... . 21 0
3.9 .1. Pierderea stabilitatii prin flambaj ........................................ 210
3.9.2. Pierderea stabilitatii prin deformare continua ............. ........ 220
Bibliografie ............................. .. .......... ...................... .. .
240

Stabilitate Structurala - Iacob Bors - Reduced

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stabilitate Structurala - Iacob Bors - Reduced

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ECHILIBRUL ISTEMELOR MATERIALE

data de (3.90) nu este valabila.

S-ar putea să vă placă și