Substante amare

Elaborate de celula vegetala, substantele amare sunt compusi ternari, cu gust foarte
amar si netozici, care determina marirea secretiei gastrice, fara insa sa exercite o actiune
pronuntata de resorbtie, ca in cazul stricninei si chininei.
Raspandire
Principiile amare se gasesc adesea sub forma libera sau heterozidica in numeroase
plante, indiferent de pozitia lor sistematica. Mai des sunt intalnite in specii din familiile:
Gentianaceae (Gentiana lutea, Erythraea centaurium, Menyanthes trifoliata, !ompositae
("rtemisia absinthium, !ynara scolymus, "rnica montana, !nicus benedictus.
Proprietati
#ubstantele amare sunt neutre, in general amorfe, incolore, se rezinifica la aer si numai
putine au fost obtinute in stare cristalizata. #ubstantele amare sunt greu solubile in apa rece,
dar usor solubile prin fierbere. #ub forma heterozidica sunt solubile in apa, usor solubile in
alcool, eter, cloroform.Ele sunt absorbite de carbune. $n mediu alcalin isi pierd gustul amar.
%in punctul de vedere al structurii lor chimice, principiile amare nu reprezinta un grup
omogen, bine definit, totusi astazi dupa nucleul lor unele se alatura gentiogenolului, agliconul,
gentiopicrozidei din diverse specii de Gentiana si Erythraea, altele alantolactonei din &adix
$nulae (santonina din 'lores !inae, arctiopierina din "rctium lappa, cnicina din !nicus
benedictus si in sfarsit cateva apartin azulenelor si proazulenelor (matricina din 'lores
!hamomillae, artabsina din (erba "bsinthii si lactucopierina din )actuca sp..
Biogeneza
Principiile amare ca atare sau sub forma heterozidica sunt produsi secundari rezultati
din transformarea portiunii acide a substantelor rezinoase. $n spri*inul acestei afirmatii,
cercetarile au aratat ca din &esina #andarac s+a obtinut pe langa o rezina propriu+zisa si o
substanta amorfa, amara, lactonica, ca produs secundar al transformarii acidului
sandaracopimaric. 'ormarea unei substante amare in uleiul volatil de terebentina, cand acesta
se rezinifica, precum si constaatarea ca aurantiamarina amorfa, principiul amar din
Pericarpium !itri, este un izomer sau poate un polimer al hesperidinei, substanta cristalizata
dar fara gust, sunt fapte care confirma in plus originea acestor principii.
,btinerea principiilor amare din planta se face in general prin extragerea cu alcool sau
cu cloroform. #olutia extractiva obtinuta se defeca cu acetat de plumb, care se elimina apoi
sub forma de sulfura, prin trecerea unui curent de hidrogen sulfurat.
%ozarea principiilor amare se face printr+o metoda organoleptica a lui -asic.y, prin
care se determina indicele de amareala in comparatie cu o solutie etalon de / : 0 122 222
brucina. $ndicele acestei solutii este luat ca unitate si notat cu numarul /22 222.
$ndicele de amareala este cea mai mica cantitate a produsului de cercetat sub forma de
decoct, in care i se poate percepe gustul sau amar.
Principiul meetodei consta in determinari sistematice a gustului amar a solutiilor
extractive de diverse concentratii in produsul de cercetat. )a obtinerea solutiilor extractive a
produsului de cercetat trebuie sa se tina seama si de gradul de diviziune a produsului vegetal.
3
$n general se lucreaza numai cu o pulvere trecuta prin sita nr. 0. %e asemanea la determinarea
acestui indice trebuie avut in vedere si timpul sau durata extractiei, pentru care este suficienta
o ora. #e procedeaza de obicei astfel: se prepara un decoct /4 din produsul de cercetat, adus
in prealabil la gradul de pulverizare pentru a trece prin sita cu numarul indicat mai sus. %in
aceasta solutie extractiva se prepara dilutii diferite. #e incepe aprecierea gustului cu cea mai
mica concentratie. !avitatea bucala se clateste bine inainte de a introduce 5 ml din aceasta
concentratie. #olutia se plimba prin intreaga cavitate bucala. %upa indepartarea senzatiei de
amar din gura, prin clatire cu apa, se continua determinarile dupa un sfert sau trei sferturi de
ora cu solutii de concentratii din ce in ce mai mici, pana cand se mai percepe gustul amar. #e
noteaza concentratia acestei dilutii . Pentru ca indicele de amareala sa prezinte o valoare mai
mult sau mai putin exacta, se determina dupa fiecare incercare a produsului de analizat,
sensibilitatea de reactie a nervilor gustativi cu a*utorul unei solutii standard. $n acest scop se
utilizeaza dupa cum am ma aratat o dilutie etalon de /: 0 122 222 brucina sau o dilutie de
/: /62 222 chinina clorhidrica.
Produsele vegetale amare in afara de acelea ale caror principii active sunt alcaloizi sau
heterozide cardiotonice, se pot grupa astfel:
produse vegetale amare pure sau simple7
produse vegetale amare aromatice7
produse vegetale amare mucilaginoase.
%in prima categorie fac parte acele produse vegetale care contin numai principii
amare: +&adix Gentianae
+'olium 8rifolii fibrini
+(erba !entaurii
+&adix et (erba 8araxaci etc.
Produsele amare aromatice ce formeaza categoria a doua contin pe langa principii
amare pure si uleiuri volatile: +(erba "bsinthii
+&hizoma !alami
+!ortex "urantii fructus
+(erba Millefolii
+#trobuli )upuli.
"ceasta categorie arata in plus legatura biogenetica dintre principiile amare si uleiurile
volatile. 9ltima grupa de produse vegetale amare este aceea in care pe langa un principiu
amar pur se gaseste si o substanta mucilaginoasa, de exemplu: +&adix !olombo
+!ortex !ondurango.
Actiune si intrebuintari
#+a constatat prin numeroase experimentari, ca principiile amare maresc secretia
gastrica, daca sunt administrate cu o *umatate de ora inainte de masa. %aca se administreaza
produsele cu principii amare o data cu alimentele, secretia gastrica scade. Principiile amare
din aceste produse excita secretia atat timp cat stomacul este gol si aceasta secretie sporeste
vadit, daca dupa administrarea lor la un interval de o *umatate de ora se introduc alimentele.
%atorita acestei actiuni produsele vegetale amare se intrebuinteaza sub forma de ticturi
si vinuri. 8incturile se prepara de obicei dintr+o parte planta si zece parti alcool. %in aceste
forme galenice se administreaza cate /5+02 de picaturi o data cu o *umatate de ora inainte de
masa.
$nfuziile 5+/2 g:322 ml apa au un gust mult mai placut si se intrebuinteaza mai rar
datorita si faptului ca prin pastrare timp de 3+; zile indicele lor de amareala scade in mod
simtitor. Ele trebuie preparate la nevoie cel mult pentru o zi.
;
Exemple de plante cu substante amare:
Gentianae radix (radacina de gentiana: fam Gentianaceae.
Planta perena robusta, cu rizom vertical, gros pana la /22 cm. $n primii /2+32 ani partea
aeriana a plantei este reprezentata de frunze bazale, dispuse in rozeta. 'runzele sunt epiltice,
acute, ingustate in petiol, cu marginea intreaga. 8ulpina florifera lunga pana la /+5 m este
ramificata. 'runzele tulpinale sunt opuse, concrescute la baza. 'lorile dispuse axilar sunt
galbene cu pete brune. 'ructul este o capsula ce contine multe seminte. $nfloreste in lunile
iulie si august. &ecoltarea rizomilor si radacinilor se face toamna, se usuca7 se pastreaza in
saci de hartie cerata, ferite de umezeala.
Obtinerea produsului: Gentiana lutea este o planta care se dezvolta foarte incet, traieste pana
la 62 de ani si produce rizomi si radacini care pot fi recoltati numai dupa /2+/5 ani. $n scopuri
medicinale se recolteaza rizomii si radacinile toamna, dupa care se supun uscarii la o
temperatura de 52+62 grade !.
Caractere macroscopice: radacina: bucati de /2+/5 cm lungime, de culoare brun+roscata, gust
amar.
Compozitie chimica: glucozide amare, gentiamrina, gentiina, gentizina, mucilagii, lipide,
steroli, substante minerale.
$ntrebuintari: ca stomahic si tonic amar7 actiune coleretic+colagoga. &adacina de gentiana este
un tonic amar si aperitiv. #e administreaza sub forma de tinctura sau extract moale. $ntra in
compozitia tincturei amare si in ceaiul tonic aperitiv.
%e+a lungul istoriei medicinei, gentiana a fost folosita foarte mult ca tonic, antidot
pentru otravuri, iar ocazional si ca agent util la fabricarea berii alcoolizate. #e spune ca a fost
descoperita de Gentius, regele $lyriei, si de aici si denumirea sa din prezent. $n medicina se
folosesc atat radacina cat si partea superioara a plantei si se stie ca gentiana are un rol benefic
in tratarea afectiunilor sistemului digestiv, dar si in recuperarea organismului dupa boala,
cand sistemul imunitar este complet la pamant. %e asemenea cotribuie simtitor si la cresterea
poftei de mancare. Efectele benefice ale extractelor de gentiana se rasfrang deopotriva asupra
sistemului imunitar cat si asupra ficatului, a sistemului digestiv sau a sistemului nervos.
&adacina de gentiana este un bun antiinflamator, antiseptic, febrifug si tonic general
0
Centaurii herba (iarba de fiere pamantului+8intaura: planta !entaurium umbellatum,
fam Gentianaceae. Planta anuala sau bienala, cu tulpina tetraedrica, simpla sau ramificata in
partea superioara, glabra, inalta pana la 02 cm, cu diametru de 3+3,5 mm, uneori cu frunzele
bazale lungi de ;+0 cm, late aproximativ de 3 cm scurt petiolate, obovate si dispuse in rozeta.
'runzele tulpinale opuse, oblung+ovate sau lanceolate pana la liniare, ascutite, sesile, glabre,
lungi de ;+5 cm si late de /,5+3,5 cm, cu ;+5 nervuri longitudinale. $nflorescenta este o cima
bipara. 'lorile cu caliciul divizat in cinci lacimii acuminate au corola gamopetala formata
dintr+un tub incolor, divizat in cinci lobi lanceolati de culoare roz+rosiatica, rar alba, cu cinci
stamine ce au anterele rasucite la maturitate. ,var super, cilindric. $n boboc corola este
rasucita. Miros slab, gustul este foarte amar.
Raspandirea: !reste aproape in toate continentele7 la noi in tara se intalneste in fanete si
poieni mai umede, la marginea padurilor, din regiunea de campie pana in cea subalpina.
,btinerea produsului: #e recolteaza partile aeriene in perioada infloririi prin taierea ramurilor
la cativa centimetri de la suprafata pamantului. #e leaga in manunchiuri si se usuca.
Caractere macroscopice: fragmente de tulpini cu frunze si flori, gust foarte amar.
Compozitie chimica: glucozide amare: eritaurina, eritrocentaurina, eritramina.
$ntrebuintari: tonic amar, ca febrifug.
!eaiul de intaur<, denumit Centauri herba, se ob ine din p<r ile aeriene =nflorite recoltate
prin t<ierea tulpinelor cu foarfeca sau cu itul la 5 cm de la suprafa a p<m>ntului. 9scarea se
face la umbr<, =n buchete, at>rnate pe s>rm< sau =ntinse =n strat sub ire. #e folose te sub
form< de infuzie. Planta con ine principii amare cu structur< secoiridoidic<, eritrocentaurina,
xantone polisubstituite, flavonoide, alcaloizi, lactone, triterpene, acizi fenolici, ulei volatil,
fitosteroli, alcool cerilic, acizi gra i, substan e minerale. $nfuzia de intaur< m<re te
activitatea vezicii biliare. #e bea c>te o *um<tate de can< =naintea meselor principale.

5
Absinthii herba (iarba de pelin: planta "rtemisia absinthium, fam !ompositae. Planta
perena cu radacina lemnoasa din care se dezvolta tulpini sterile, scurte cu frunze bazilare si
tulpini florifere. 'runzele bazilare sunt tripenat+sectate, cu segmente lanceolate, cele tulpinale
sesile, simplificandu+se treptat spre varf. ?racteele sunt intregi sau trifoliate. 'runzele sunt
catifelate, verzi+cenusii pe partea superioara si cenusii+argintii pe partea inferioara, datorita
numerosilor peri tectori.
$nflorescenta este un racem ramificat de capitule globuloase aplecate, cu diametru de
3,5+;,5 mm, prote*ate la exterior de un invelis de bractee liniare, imbricate, membranoase si
tomentoase. &eceptacolul este convex, pubescent si poarta la exterior rare flori femele,
galbene, tubuloase cu marginea intreaga sau bidintata, iar florile centrale hermafroditte sunt
galbene, cu corola regulata, campanulata, divizata in partea superioara in 5 lobi. Miros
caracteristic, gust aromatic foarte amar.
&aspandirea: Pelinul este o specie raspandita in Europa, "sia si sudul "fricii. $n flora tarii
noastre este frecvent intalnit prin locuri insorite, aride, de preferinta pe coline si dealuri, unde
apare de multe ori masiv.#e poate cultiva pe terenuri pietroase, necorespunzatoare altor
scopuri agricole.
,btinerea produsului: #e recolteaza frunzele bazale si varfurile inflorite, de preferinta la
inceputul infloririi. Produsul poate fi obtinut si prin stru*irea frunzelor tulpinale, care se
adauga la varfurile inflorite ale tulpinii. 'ragmentele de tulpini mai groase de ; mm nu pot
intra in componenta produsului. 9scarea se face in mediul ambiant in locuri bine ventilate.
!aractere microscopice: frunze isolate, de culoare verde+cenusie si capitule florale cu miros
puternic aromat si gust puternic amar. Pe epiderma frunzelor sunt prezenti peri tectori in
forma de 8 , cu picior scurt format din 3+0 celule, la capatul carora se afla o celula orizontala
alungita cu capetele ascutite si peri glandulari de tip Compositae . Epiderma inferioara
prezinta mai multi peri glandulari si stomate, fata de epiderma superioara. &eceptacolul
prezinta peri tectori lungi in forma de panglica, iar pedunculul contine rozete de oxalat de
calciu.
!ompozite chimica: ulei volatile de culoare albastra, tannin, rezine, flavone, substante amare.
$ntrebuintari: ca tonic amar, stomahic, in dispepsii cu constipatii.
6
Taraxaci radix (radacina de papadie: planta 8araxacum officinale, fam !ompositae.
Planta perena cu radcina pivotanta7 tulpina scapiforma terminate cu un capitul cu flori
galbene7 fructele achene prevazute cu o egreta de papus.
$n scop terapeutic, radacinile de papadie se recolteaza din aprilie si pana la sfarsitul lui mai,
chiar inainte de inflorire. #i radacinile culese toamna sunt la fel de eficiente. #e scot din
pamant si se spala repede, cu apa rece."poi se taie in doua pe lung, si apoi in bucati mai mici.
#e usuca la 05 de grade, sa se folosesc proaspete, pentru tinctura.
!aractere macroscopice: bucati alungite cu suprafata neagra, su sectiunea albicioasa, miros
slab si gust pronuntat amar.
!ompozitie chimica: taraxacina, taraxacerina, tannin, inulina, rezine.
$ntrebuintari: ca tonic amar, depurative, colagog.
&adacina de papadie poate actiona ca un laxativ usor si este utilizata pentru a imbunatati
digestia. 9nele cercetari preliminare, sugereaza ca papadia poate a*uta si la imbunatatirea
functiei ficatului si a vezicii biliare.
Pana astazi s+au descoperit peste 52 de substante active continute in papadie, cu efecte
tamaduitoare puternice. $ntre ele: inulina, substante amare, vitaminele ?/, ?3, calciu, fier,
mangan, natriu, siliciu, sulf. @umarul suferintelor carora aceasta uzina de sanatate le vine de
hac este impresionant: curata sangele, echilibreaza metabolismul, sporeste volumul urinei,
intareste stomacul, bila, fortifica ficatul, este un antireumatic puternic.
A