Sunteți pe pagina 1din 19

STUDIU PRIVIND ZGOMOTUL

GENERAT DE ACTIVITATEA UNUI


DEPOU FEROVIAR
ndrumtor: Absolvent:
Asist. dr. ing. Claudia Pleu Nicu-Mihai
MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE
UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI din
BACU
FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mreti, Nr. 157, Bacu, 600115, Tel./Fax +40 234
580170
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
Cuprins
CAP.1. NOIUNI GENERALE
CAP.2. SURSE DE POLUARE FONIC FEROVIAR
CAP.3. STUDIU DE CAZ
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE



NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND
TRANSPORTUL FEROVIAR


Transportul feroviar, a aprut odat cu revoluia industrial
datorita creterii volumului de mrfuri i a intensificrii traficului de
persoane, deine la ora actual cea mai mare pondere n cadrul
sistemului unitar al transporturilor ceea ce face ca pe plan mondial s se
pun un deosebit accent pe protecia mpotriva polurii fonice Creterea
eficienei n transportul pe calea ferat trebuie asigurat att printr-o
infrastructur corespunztoare, ct i prin oferirea unor servicii
competitive fa de celelalte sisteme de transport .
Studiu de caz: Depoul Feroviar Adjud
Monitorizarea a avut loc la depoul C.F.R. Adjud, este amplasat pe
magistrala 500 C.F.R. Suprafata total a depoului pe care i desfsoara
activitatea este de aproximativ 3 ha.
n cadrul studiul s-a efectuat monitorizarea nivelului de zgomot generat de
echipamentele din cadrul depoului Adjud. Monitorizarea s-a efectuat pe o perioada de 3
zile, la ora 13.00. nlimile de nregistrare ale microfonului au fost stabilit la
aproximativ 1,2 m si 1,8 m, i msurtorile au fost realizate n urmtoatele incinte din
depou:
- hala de intretinere si reparatii;
- atelier electric;
- atelier pneumatic;
- atelier mecanic;


n hala de intretinere si reparatii se vor efectua lucrari probare a
locomotivelor reparate si vom gasi utilaje pentru o mai buna activitate precun:
- vinciuri (ajuta la ridicarea locomotivei);
Fig. 1. a) vinci; b)panou comanda
a)
b)
Fig. 2. Pod rulant
- pod rulant de 16t(cu ajutorul lui vom scoate unele piese de pe
locomotiva de pana la 16 t);
- pod rulant de 6 t;
Atelierul pneumatic este dotat cu un compesor si un sistem complex de
racorduri care duc pana in hala de intetinere si reparatii unde se execut
lucrari precum: vopsirea unor piese de pe locomotiva dar si intregul ansambu
al acesteia, probarea si stemului de franare si curatarea pieselor.
Fig. 3. Compresor
Atelierul electric n care se efectueaza repararea unor piese electrice ca si
rebobinarea unor transformatoare. El este dotat cu strung i polizor.
Strungul este o masina prin care se desfasoara un proces tehnologic prin aschiere a
semifabricatelor dar cu ajutorul miscari de rotatie si avansand piesa respectiva sprea in
cutit pozitionat intr-un unghi de inclinatie.
Fig. 4. Strung
Polizorul este compus din:ax, pietre abrazive,motor, curele , carcasa
metalica. Motorul este cel mai important deoarece el transmite catre ax
cu ajutorul curelelor o miscare de rotatie catre pietrele abrazive sa se
invarta si sa se polizeze materialul dorit. Carcasa are si ea un rol
important pentu ca impiedica accidentarea operatorului de la incidente
precum electrocutare sau prinderea hainelor la pietrele abrazive.
Fig. 5 Polizorul.
Monitorizarea s-a efectuat cu aparatul 3M Quest 2200 care prezintt
urmtorii parametri funcionali:
- domeniul de msurare ntre 40-130 dB;
- dou funcii de masurare, SLOW i FAST;
- funcie de calibrare;
- funcioneaz cu acumulator de 9V.
Fig. 6 . Sonometru 3M Quest 2200.
Fig. 7. Hala de ntreinere i reparaii.
Nr.
crt.
Sursa de
zgomot

nlimea
de nregistrare
Valorile L
Aeq
nregistrate
Amplasare microfon
Langa sursa de
zgomot
U interior U exterior
1,20 m 1,80 m 1,20 m 1,80 m 1,20 m 1,80 m
1 Vinci 77 75,1 76,4 76,1 75 74,8
2 Pod rulant 16t 80 74 75 77 73,3 75
3 Pod rulant 5t 91 89,1 90 89 85,9 97,4
4 Polizor 91 89,1 90 89 85,9 87,4
5 Compresor 92,6 90,5 90,6 90,1 77 77,1
6 Strung 82 83,1 91,8 92,5 70,5 49,8
n tabelul 1 sunt prezentate limitele admisibile ale nivelului de zgomot
echivalent interior n unitile funcionale, datorat aciunii concomitente a
surselor exterioare de zgomot i a echipamentelor i utilajelor obinuite ce
funcioneaz n interiorul ncperilor.
Fig. 8 Valorile nivelului de zgomot obinute lng sursa de zgomot.
Fig. 9. Valorile nivelului de zgomot nregistrate lang ua interioar.
.
Fig. 10 . Valorile nivelului de zgomot
nregistrate lang ua interioar.
Impactul nivelului de zgomot asupra sanataii lucratorilor care
lucreaza n depou
Expunerea la zgomot excesiv accelereaz pierderea auzului, apariia
tinitus-ului (auzim sonerii, fluierturi, bzituri sau pocnituri n urechi), care
pot conduce la tulburri de somn i stres exprimat prin creterea pulsului,
tensiunii si ritmului respirator. Directiva 2003/10/EC a Parlamentului European i a
Consiliului, din 6 februarie 2003, privind prevederile minime de sntate i securitate n
cazul expunerii lucrtorilor la riscurile agenilor fizici stabilete urmtoarele limite de
expunere zilnice (adic in timpul celor 8 ore de lucru) [6]:
87 dB(A) (i 200 Pa): nici un lucrtor nu trebuie expus unui asemenea nivel de
zgomot sau unui nivel superior; trebuie fcut evaluarea riscului i un plan de
aciune;
>85 dB(A): trebuie luate aciuni viitoare pentru reducerea zgomotului, ariile n care
trebuie s purtm cati de protecie a urechilor trebuie marcate. Toi lucrtorii expui
trebuie s poarte aceste cati.
80-85 dB(A): trebuie furnizat echipament de protecie lucrtorilor.

Reducerea generrii de zgomote :
Reproiectarea proceselor i activitilor generatoare de zgomot;
Alegerea mainilor i echipamentelor silenioase, cernd furnizorilor s ne
dea informaii privind nivelurile de zgomot la poziiile operatorilor;
Introducerea metodelor de lucru sau echipamentelor mai puin zgomotoase;
Repararea mainilor;
Reducerea surselor de vibraii;

Prevederi pentru mijloacele de protecie a auzului:
Cti de protecie care acoper complet urechile;
Tampoane antifonice care acoper complet urechile;
Bonete de canal (semi-inserate), care acoper intrarea n canalul auditiv.

Concluzii
n urma msurtorilor, se observ c funcionarea unora utilaje
genereaz un nivel de zgomot care depeste valorile maxime admisibile.
Acest lucru se datoreaz i vechimii si uzurii acestor echipamente.
Se observ c valorile nivelului de zgomot variaz n funcie de
nltimea de nregistrare/pozitionare a microfonului.
Totodat se poate observa c valorile nivelului de zgomot scad pe
msur ce se mrete distana fat de sursa de zgomot.

Bibliografie
1. Stepan Dan Simion Cercetri teoretice i experimentale privind
optimizarea izolrii fonice n transporturile feroviare, Tez de
doctorat, Inginerie mecanic, Editura Politehnic, 2009;
2. http://mmediu.ro/file/Directiva_2002_49EC_RO.pdf;
3. http://www.eneo.tv/ro/tehnologii/recomandari-tehnice/reducerea-
zgomotului-cu-3d-dnr;
4. www.feroviarul.ro/tehnologie/reducerea-zgomotului-
feroviar.html ;
5. www.cepstra.ro/zgomot-de-trafic-feroviar;
6. www.cnslr-fratia.ro:81/download.asp?fis=1479 ;