Sunteți pe pagina 1din 56

III.

LEXICOLOGIE
Lexicologia studiaz cuvintele ai modul lor de organizare In
ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii.
Cuvntul este unitatea central, definitorie a lexicului, unitatea
semnificativ autonom minimal a limbii, constituit prin asocierea
unei forme fonetice (complex sonor) ai a unui coninut (complex de
sensuri). Individualitatea sa In enun ai legtura indestructibil dintre
cele dou laturi componente (semnificant ai semnificat) fac din cuvnt
semnul lingvistic prin excelen.
Forma i coninutul sunt cele dou laturi constitutive ale
cuvntului, care funcioneaz Intr-o solidaritate indestructibil, deai
reuniunea lor are un caracter arbitrar.
Forma (denumit ai expresie sau complex sonor) reprezint
latura material a cuvntului, adic fonemele grupate In silabe ai puse
sub un accent, ai morfemele, difereniate In rdcin, afixe ai
desinene.
Coninutul (denumit ai Ineles sau semnificaie) reprezint latura
ideal, psihic a cuvntului, imaginea prelucrat mental a obiectului
denumit (denotatul), pe care-l evoc, inclusiv In lipsa acestuia.
Sensul este actualizarea, In diferite categorii de contexte verbale
ai situaionale, a semnificaiei.
Sensul denotativ (propriu apelativ cognitiv denominativ)
este Insoit de sensuri conotative (!igurate", derivate, In urma unor
figuri de stil, din primul ai pstrnd mai mult sau mai puin caracterul
expresiv iniial.
#r$s$turile distinctive ale cuvntului
ransformarea lumii referenilor In lume a sensurilor, mai
simplu a referentului In sens, se realizeaz printr-o prelucrare logic
sui generis, In care trsturile obiectelor descoperite prin observaie,
analiz ai comparaie se supun probei comutrii, disociindu-se cele
relevante (eseniale) de cele nerelevante (Intmpltoare). !e exemplu,
pentru grupul de obiecte denumite de cuvntul cas, trsturile
,cldire", ,cu caracter stabil", ,destinat locuinei" sunt relevante, pe
cnd altele ca ,numr de niveluri", ,tip de acoperia", ,material din
care este construit" etc. sunt nedefinitorii.
%nali&a componenial$ este o metod structuralist inductiv,
cu a#utorul creia se divizeaz coninutul semantic al unui cuvnt In
constitueni. $unnd In contrast cuvinte din acelaai cmp semantic,
sau mai Indeprtat, se stabilesc din aproape In aproape trsturile
semantice distinctive (semele) care le separ sau le apropie. %ste deci
un fel de taxonomie semantic$. !e exemplu, unchi se deosebeate de
mtu% prin ,sexul masculin", de tat prin ,ascenden colateral",
de nepot prin ,filiaia ascendent", de bunic prin ,nivelul
ascendenei", de socru prin ,rudenia de snge" (sau ,natural"),
de scaun prin
,calitatea de fiin", de urs prin ,calitatea de fiin uman", de Inrudit
prin faptul c e ,substantiv". $unnd la un loc componentele, vom
obine !ormula lui semantic$ (sememul"' ,substantiv", ,nume de
fiin uman", ,rud natural cu cineva", ,In relaie de ascenden
colateral", ,de primul nivel", ,sex masculin".
&ocabularul unei limbi este organizat dup mai multe criterii,
formnd un sistem, e drept, cu multe imperfeciuni, posibil de
descompus In su(sisteme corelate Intre ele ai ierarhizate pe niveluri
din ce In ce mai mici. 'nii specialiati vorbesc explicit de sistemul
lexical, alii adopt termenii mai puin tranaani de ansam(lu,
totalitate sau mulime de uniti lexicale.
Organi&area voca(ularului lim(ii romne contemporane
Organizarea extern (ierarhizarea funciona1) a vocabularului
romnesc const In ordonarea cuvintelor, dup criteriul statutului
dobndit In procesul utilizrii lor de ctre comunitatea vorbitorilor, pe
niveluri ai sfere de Intrebuinare.
$rincipalele clasificri rezultate din ierarhizarea prin uz sunt(
vo) ca(ular activ*voca(ular pasiv voca(ular literar*voca(ular
neliterar voca(ular de u& general (comun mediu"*voca(ular
cu utili&are
limitat$' ar+aic,neologic regional,sectorial (de specialitate",de grup
(special"- voca(ular de (a&$ (!undamental" * masa
voca(ularului.
/oca(ularul activ ai voca(ularul pasiv sunt subdiviziuni ale
lexicului, In funcie de frecvena In vorbire la un moment dat.
/oca(ularul activ este format din cuvintele folosite curent,
fiind deci foarte puin numeros, dar frecvent In circulaie.
!in voca(ularul activ fac parte instrumentele gramaticale
(prepoziii, con#uncii, articole, verbe auxiliare, pronume ai adverbe
relative) ai substitutele (pronumele ai numeralele) cele mai
uzuale, precum ai substantivele, ad#ectivele, verbele, adverbele
referitoare la aspecte indispensabile activitii cotidiene ai care
au tranaat In favoarea lor concurena la zi cu sinonimele. )teva
exemple( de, la, cu, s, c, dac, cel, am (fost), a% (merge), voi
(avea), care, cine, ce, unde, cnd, unu, doi, cas, femeie, mn, bun,
frumos, dulce, a face, a vorbi, a mnca, a fi, a avea.
*oarte active sunt Ins ai cuvintele (sau sensurile) ,la mod",
ma#oritatea neologisme( manager, profit, dividend, a implementa,
pluralism, firm, democraie, marketing, privatizare etc.
/oca(ularul pasiv este format din cuvintele cunoscute, dar
folosite rar de vorbitori. %l cuprinde cuvinte care denumesc realiti
implicate Intmpltor sau puin frecvent In activitatea
vorbitorilor( lcust, ferig, eclips, cazarm, chimono, cuvinte care
au intrat In fondul pasiv din cauza ieairii din ,vog", dispariiei
obiectelor denumite sau Inlturrii lor de ctre sinonimele
concurente( pionier, sovietic,
bordei, %ub, retribuie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovar
%,
cuvinte necunoscute pentru ma#oritatea vorbitorilor, care au disprut de
mult din limb, au aprut recent In vorbirea unui mic numr de oameni
sau sunt folosite numai In anumite medii restrnse( zapis, zltar,
hagiu, prgar, brabete, perj, glaj, scafandru, scoverg, zbic, a gini,
benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogram, display
etc.
/oca(ularul literar * voca(ularul neliterar (popular i !a)
miliar" sunt subdiviziuni ale lexicului In funcie de criteriul cultural.
&ocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinat In
texte ai In vorbirea cu caracter literar, adic normat ai
cultivatlIngri#it (care-i asigur calitatea cultural).
/oca(ularul neliterar este o clas mai eterogen care cuprinde
cuvintele rmase la nivelul neliterar al limbii. +ruprile pe care le
include vocabularul neliterar sunt( voca(ularul popular ai voca)
(ularul !amiliar.
/oca(ularul popular este alctuit din cuvintele folosite In
mediile ai situaiile nesupuse rigorilor profesionale, livreati.
%xemple de elemente lexicale populare( ima%, furc, suveic, i,
caier, tropi,
pop, otav, a crcni, lehamite, nevast, oi%te, jug, rie Includem
In
vocabularul popular ai cuvintele folosite numai In anumite regiuni
(numite regionalisme, provincialisme sau cuvinte dialectale), chiar
dac, pe o alt ax, ele se opun elementelor cunoscute In tot teritoriul
lingvistic romnesc.
/oca(ularul !amiliar este format din cuvintele utilizate In
situaii de relaii intime, familiale, neoficiale, manifest nepretenioase(
m, drag, btrne, coane, sta, slujb, chestie, treab, actrii,
mersi, plea%c, mamaia, tataia, puiu (,copil"), bebelu%, biete,
dandana, belea, baft.
/oca(ularul de u& general * voca(ularul cu s!er$ de utili&are
limitat$ (regional ar+aic neologic argotic de 0agon pro!esional"
sunt subdiviziuni ale lexicului In funcie de aria de folosin a
cuvintelor.
/oca(ularul de u& general, care se mai numeate !ond comun
general (sau voca(ular mediu supradialectal nespeciali&at), este
partea vocabularului cunoscut ai utilizat de Intreaga comunitate
lingvistic, indiferent de nivelul de cultur, de domeniul de activitate
sau de zona geografic a vorbitorilor.
/oca(ularul cu s!er$ de utili&are limitat$ Inglobeaz mai
multe grupri diferite Intre ele, dar care au ca trstur comun
Inscrierea Intr-o arie lexical restrns.
/oca(ularul regional (dialectal provincial) cuprinde cuvinte
Intrebuinate In anumite regiuni geografice( 1untenia' burt, a ciupi,
chel, ginere, a jumuli, magiun, na%, nene, pu, Oltenia' lubeni,
brabete, blan ,scndur", 1oldova' curechi, sudoare, pntece, a
pi%ca, intirim, oghial, buhai, perj, chelbos, ciubot, hulub,
povidl, 2anat' foale, a pi%cura, iorgan, anr, golumb, Criana'
pntece, a piigia, temeteu, poplon, brnc, prunc, %ogor,
1aramure' ctilin, cocon, a froi, ai (,usturoi").
%r+aismele sunt cuvintele ieaite din uzul general al limbii ai
rmase In uzul sporadic al unor vorbitori cu preferine sau preocupri
pentru exprimarea arhaic. 'nele desemneaz realiti depaite sau
ieaite din vog fiind numite, de aceea, istorisme' logoft, hatman,
ag, opai, iari, opinci, i%lic, arca%, palo%, flint, birj. -ltele au
fost
marginalizate ai scoase din uz de concurentele lor sinonimice( leat
(sinonim cu an!, voroav (.cuvnt), rost (.gur), cinovnic
(.funcionar), bucoavn (.abecedar), slobod, volnic (.liber), mezat
(.licitaie).
3eologismele sunt cuvinte aprute de curnd In limba romn ai
aflate In curs de adaptare fonetic ai de Incadrare morfologic sau se-
mantic( puzzle, sho", feed#back, marketing, hobby, job, top, "estern,
flash (cu variantele fla%$fle%!, computer, design, display,
hard"are, soft"are, consulting, management, sponsor, copy#right,
kno"#ho",
best#seller, heavy#metal, mass#media, science#fiction, jogging,
hamburger, ketchup, adida%i, juice, hit -lte neologisme, de strat
mai vechi, In general, sunt formate In limba roman sau calchiate
(copiate) dup modele strine( a antama, bulversat, a devoala, a se
deroba, a demara, mefien, a %se! confia, a stopa etc.
ermenul neologism are mai multe accepii, cea prezentat de
noi putand fi denumit, numai aparent pleonastic, neologism recent
(sau chiar cuvnt recent).
/oca(ularul special (sau de grup" este utilizat de grupurile mai
mult sau mai puin ostentativ ,Inchise" de vorbitori, separate prin
,preocupri" ai ,interese", de restul comunitii.
%rgourile sunt cel mai bine definite grupuri lingvistice de acest
tip ai caracterizeaz In primul rand mediile interlope, ale
infractorilor. -ceatia, din dorina de a nu fi Ineleai de virtualele
victime sau de urmritori (poliiati), au adoptat un lexic opac pentru
vorbitorul comun, dar transparent pentru cei iniiai. %xemple(
,infractorul" (Indeosebi
,houl") este denumit, cu nuane vizand ,domeniul de specializare",
vechimea In meserie, anii de puacrie etc.( abibild, aghiotant,
alonjar, angrosist, aportor, bijoc, bobar, bobi, bobocel, boiar,
bojogar, boscar, calf, calif, carditor, capelmaistru, carete, circar,
ciupitor, cocor, coldan, cocar, croitor, decan, diurnist, draibr,
giurgin, hultan,
ied, ilegalist etc., ,poliistul" este denumit( acolist, acvilist, agib,
avan, balaban, be%liu, boacter, caraliu, cartaboi, cavas, ceapn,
colan, coroi, croncan, curcan, cuulan, daraban, erete, gabor,
geanabet, gonitor, hingher, ienicer, invadator, Ingera%, ,puacria"
este pe rand( academie, acioal, arcan, ba%c, bordei, bort, bul,
colegiu, colivie, copc, cotlon, cu%c, fereal, ferm, gherl, hrub,
incubator, incint, Inuntru etc. $rile corpului primesc ai ele
porecle( alunecri, alunectori, binoclu, cuttori (,ochi"),
alungtori (,pumni"), amortizoare (,sani"), arip, aripioar, cange
(,man"), asculttoare (,ureche"), ata% (,fund"), baterii (,fese"),
bord, bufet, dulap, ghiozdan (,stomac"), cabanos
(,penis"), cantalup, descoperitor, dibl, gulie (,cap"), cpriori
(,picioare"), clopot, cloan (,gur"), elice (,limb"), horn (,trahee"),
icre (,creier"), cotlet (,perciune") etc. /a fel, piesele de Imbrcminte
ai Inclminte( abajur (,fust"), astuptor (,chilot"), bonjur
(,hain"), burlan (,pantalon"), baibarac (,vest"), calibarc
(,plrie"), ghi%eu (,ali") etc. 0ulte argotisme au intrat In limba#ul
familiar( baft, nasol, a hali, sticlete, curcan, gagic etc.
%levii au tendina de folosire a unor elemente de argou proprii
(profu, diriga, bio, mate) sau Imprumutate din alte medii (pufulete,
papagal, suprat, hotrt, bestial, marf, na%pa etc.).
4argoanele cuprind elemente neologice de ultim or, neadaptate
ai nesocializate Inc In cercuri mai largi, folosite insistent ai
deseori defectuos sau negli#ent de unele grupuri, ca urmare a
snobismului, dorinei de detaaare de masa vorbitorilor sau pretinsei
superioriti intelectuale.
/oca(ularul speciali&at sau pro!esional (numit ai !ond
savant) cuprinde cuvintele folosite In diverse limba#e
profesionale care alctuiesc terminologiile de specialitate sau
tehnico-atiinifice. *oarte muli din termenii de specialitate sunt
cuvinte internaionale, folosite de ma#oritatea limbilor de cultur.
/oca(ularul de (a&$ (!undamental repre&entativ" * masa
(sau restul) voca(ularului constituie o clasificare de sintez a
vocabularului limbii romne.
/oca(ularul de (a&$ (!undamental repre&entativ" sau !ondul
principal lexical reprezint nucleul funcional stabil al limbii, care
cuprinde cuvintele cunoscute ai folosite frecvent In cele mai
importante situaii de via de ctre toi vorbitorii ai care fac parte din
familii lexicale bogate. -ceste cuvinte rspund unor multiple exigene
lingvistice ai extralingvistice(
a) au un grad ridicat de stabilitate, fiind In ma#oritate elemente
moatenite din latin sau formate In limba romn,
b) denumesc noiuni indispensabile vieii ai activitii umane(
1 obiecte ai aciuni foarte importante( cas, mas, fereastr, u
%, a face, a zice, a mnca, a merge, a avea, a spla, a apra, a
cldi&
1 corpul omenesc In prile lui( cap, creier, dinte, frunte, inim,
limb, mn, nas, picior, ureche&
1 familia( mam, tat, sor, frate, unchi, nepot, vr, fiu, fiic,
so%ie!, socru, soacr, cumnat&
1 alimente ai buturi( pine, carne, brnz, ap, lapte, vin&
1 unelte( cle%te, coas, fier, inel, lan, oel, plug, roat, sanie,
scar, topor&
1 fiine( om, femeie, fat, biat, albin, cine, coco%, lup,
oaie, pe%te, nar, viel, vrabie&
1 plante( cire%, coaj, floare, frunz, gru, mr, morcov,
nuc, plop, sfecl&
1 mediul Incon#urtor( afar, cald, cmp, deal, ghea, izvor,
lumin, nori, ogor, pmnt, soare, vnt, zpad&
1 caliti ai defecte( bun, cinstit, de%tept, dulce, frumos,
gras, lacom, lene%, lung, prost, ru, slab, tnr, urt, trist, vesel&
1 diviziunea timpului( zi, noapte, diminea, an, lun,
sptmn, var, iarn, azi, ieri, or, timp&
1 culori( alb, albastru, galben, negru, ro%u, verde&
1 instrumente gramaticale (prepoziii, con#uncii, pronume, verbe
auxiliare) ai numerale pn la 23,
c) au numeroase derivate ai compuse, formeaz locuiuni ai
expresii, d) sunt foarte frecvente In vorbire (au valoare
circulatorie mare), e) sunt In cea mai mare parte polisemantice.
1asa (restul" voca(ularului sau voca(ularul secundar repre-
zint partea cea mai mobil, dar ai cea mai numeroas a
vocabularului. %a are o diversitate foarte mare, cuprinznd In primul
rnd cuvintele de utilizare limitat (arhaisme, regionalisme,
neologisme, termeni profesional-atiinifici, elemente de argou ai
#argon), dar ai prile vocabularului aflate, din diferite motive, In
zone de uz marginale
(lexicul popular, familiar, pasiv).
Organizarea intern a vocabularului sau sistemati&area sa are
la baz criterii lingvistice, viznd coninutul semantic sau !orma
unitilor lexicale.
Sistematizarea semantic a vocabularului rezult din decuparea
unitilor de sens ai din distribuirea lor pe uniti formale.
5olisemia este prima form de sistematizare semantic, In sensul
c evideniaz distribuirea Intr-un cuvnt (complex sonor) a mai multe
sensuri aflate In anumite relaii.
0a#oritatea cuvintelor polisemantice au un numr restrns de
sensuri, limitarea fiind determinat de cerina ca acestea s fie
apropiate Intre ele. 'nele Ins au acumulat un numr mare de sensuri.
*enomenul este cunoscut sub numele de pletor$ semantic$ ai caracte-
rizeaz cuvintele foarte uzuale care denumesc noiuni centrale In viaa
ai activitatea oamenilor. %xemplu( a avea, a bate, bun, cap, a da, a
face, a fi, a lua, mn, punct, a pune, a purta, a sta, a trece (toate au
peste 23 sensuri). 4unt predispuse la polisemie cuvintele vechi In
limb, cele primare (care au Intotdeauna mai multe sensuri dect
derivatele lor) ai cele de uz general.
$olisemia este sursa ai rezultatul schimbrilor de sens, al Imbo-
girii semantice a vocabularului, fiind, din punctul acesta de vedere,
omologul derivrii morfematice. )a ei acesta, are caracter regulat
ei iterativ (a se vedea, de exemplu, seria termenilor somatici, care
dezu volt mutaii semantice identice( piciorul muntelui, pieptul
dealului, cotul rului, respectiv substantivele postverbale, care
denumesc att procesul, ct ei rezultatul aciunii( povestire .
,aciunea de a povesti",
,rezultatul povestirii", descriere . ,aciunea de a descrie" ei ,rezulu
tatul descrierii", la fel( mncare, cercetare, plimbare).
Omonimia este o form de structurare semantic asemntoare
cu polisemia prin faptul c priveete exprimarea unor sensuri
complet diferite prin forme identice. $rincipala deosebire const In
aceea c omonimele nu au trsturi semantice (seme) comune, fiind
considerate, de aceea, cuvinte distincte, nu sensuri ale aceluiaei cuvnt.
!escrierea componenial a omonimelor arat c ele nu prezint
seme substaniale (importante) comune( a semna
2
. ,verb" ,denuu
meete aciunea" ,de a arunca smna" ,In solul" ,special
pregtit"
,In vederea obinerii unei viitoare recolte", a semna
5
. ,verb" ,denuu
meete starea" ,de asemnare" ,Intre persoane sau obiecte" ,pe baza
unor anumite trsturi". 6monimele au ei etimoane diferite( primul
provine din lat. seminare, al doilea din lat. similare.
)ele dou caracteristici menionate deosebesc omonimia de
polisemie, aceasta din urm viznd sensuri care au seme substaniale
(importante) comune ei acelaei etimon (un exemplu de sens cuprins In
a semna
2
este ,verb" ,denumeete aciunea" ,de a arunca vorbe,
sugestii, apropouri" ,Intruun mediu suspicios" ,pentru a obine
dezbinarea").
6monimele pot fi( 2) totale sau propriu)&ise, cnd au toate
formele identice ei aparin bineIneles aceleiaei pri de
vorbire (banc
2
,scaun lung" 1 banc
5
,instituie bancar"), 5)
pariale sau pseudoomonime cnd au numai anumite forme
identice, diferenu iinduuse prin altele (corn$corni ' corn$coarne '
corn$cornuri). In aceast categorie intr, de asemenea, omo!onele
(cuvintele care se pronun identic, dar se scriu diferit( Intruna ei
Intr#una) ei omogra!ele (cuvintele care se scriu la fel, dar se
pronun diferit( copii ' copIi), alte varieti ale omonimelor pariale.
Sinonimia este relaia care se stabileete Intre cuvinte cu forme
diferite, dar cu Ineles identic sau foarte asemntor. Inelesul identic
Inseamn aceeai !ormul$ semic$' termenii etern ei ve%nic pot
fi descriei ca ,ad#ectiv", ,referitor la", ,extensiune", ,temporal",
,neliu mitat". Inelesul foarte asemntor presupune existena In
formula semic a celor dou cuvinte a unor seme difereniatoare
minore (care
pot fi substaniale sau graduale). %xemple( agresiv ei btios au
semele importante comune (,ad#ectiv" ,referitor la" ,reactivitate
psihic"
,apreciere In plus"), dar primul are semul substanial ,nemotivat", pe
cnd cel de-al doilea conine semul ,motivat", inteligent ei ager au,
pe lng semele comune (,ad#ectiv" ,inteligen" ,apreciere In plus"),
ei seme graduale difereniatoare( ,grad nedeterminat", respectiv ,grad
mic". %a poate forma ei serii sinonimice. -stfel a %se! veseli are ca
sinonime seria( a %se! amuza, a %se! desfta, a %se! dispune, a %se!
distra, a %se! Inveseli, a rde, a petrece etc. )uvintele polisemantice se
raporteaz, evident, la mai multe serii sinonimice. !e exemplu,
cuvntul acord are nu mai puin de opt serii sinonimice, din care
citm( 2) aranjament, combinaie, contract, convenie, legmnt, pact,
tranzacie, trg, tocmeal, %ust etc., 5) Inelegere, Invoial,
vorb etc., 7) concordan, conformitate, coresponden, potriveal,
potrivire, consonan etc., 8) armonie, Impciuire, pace, concert,
concordie etc.,
9) aprobare, asentiment, aviz, consimmnt, Incuviinare, Ingduin,
permisiune, voie etc. +rupul de cuvinte care pot contracta relaii
sinonimice cu acelaei termen constituie cmpul de expansiune
sinonimic$ al termenului respectiv.
5aronimia este relaia dintre cuvintele insuficient difereniate
din punct de vedere formal. /imita poate fi un sunet pentru cuvintele
scurte ei de 5-7 sunete pentru cuvintele lungi ei cu sensuri foarte
apropiate( fis#fi%, Invederat#inveterat, animare#animaie.
%fectul cel mai important al paronimiei In vorbire Il reprezint
atracia paronimic$. -ceasta se produce Indeosebi cnd cei doi
termeni paronimi sunt cunoscui de vorbitori In grade foarte diferite
ei const In ,atragerea" ei Inlocuirea In comunicarea verbal a
termenului mai puin cunoscut de ctre termenul mai cunoscut
din perechea paronimic. %xemple( adagio#adagiu, absorbant#
adsorbant, a apropia# a apropria, fortuit#forat, familial#familiar,
original#originar, tasa#taza, duz#doz, conjunctur#conjectur,
spee#speze, emigrant#imigrant, a excita#a incita, a enerva#a inerva,
comunicare#comunicaie, a investi# a Investi, difident#divident, miner#
minier, petrolifer#petrolier
%ntonimia este relaia dintre cuvinte cu sens contrar. $rin
analiza componenial, s-a stabilit c termenii antonimi au In mod
obligatoriu o dimensiune semantic$ comun$ pe baza creia de fapt
se face raportarea celor doi refereni, ei un sem incompati(il contrar,
care relev incompatibilitatea logic a celor doi refereni. !e exemplu,
cald ei rece au In comun dimensiunea format din semele ,ad#ectiv"
,privitor la temperatur" ,grad nedeterminat", iar ca sem incompatibil
contrar ,apreciere In plus", respectiv ,apreciere In minus".
In funcie de structura lor morfologic, antonimele pot fi( a) cu
radicali di!erii (+eterolexe" (iarna#vara, Intuneric#lumin, mare#
mic), b) cu acelai radical (+omolexe". -cestea din urm marcheaz
opoziia prin prefixe antonimice sau privative, existente la unul din
termenii cuplului (cinstit#necinstit, egal#inegal, moral#imoral, tipic#
atipic, a lega# a dezlega, corosiv#anticorosiv, ofensiv#
contraofensiv) sau la ambii termeni (antebelic#postbelic, a confirma#
a infirma, a Infiina#a desfiina, a include#a exclude, a importa#a
exporta, concordan#discordan, prefa#postfa, proliberal#
antiliberal, subestima#supraestima, supra# structur#infrastructur)
Sistematizarea formativ (etimologic) se refer la organizarea
intern a vocabularului pe latura !ormei (expresiei" cuvintelor.
!in aceast perspectiv, vocabularul limbii romne poate fi
Imprit In cuvinte primare, care nu pot fi analizate In uniti lexicale
mai mici, ei cuvinte !ormate de la acestea prin diverse mi#loace
constitutive. 0a#oritatea unitilor lexicale ale limbii romne se afl
Intr-o ierarhie morfematic, pe de o parte pe linia cuvntului-baz (In
aea-numita !amilie lexical$), iar pe de alt parte pe linia procedeului
!ormal (derivare, compunere, conversiune).
-mbele ierarhii au la baz structura mor!ematic$ a cuvntului,
format din r$d$cin$ sau radical (elementul autonom, stabil, al cu-
vntului, care este ei purttorul principal al coninutului su
semantic), a!ixe (particule adugate la Inceputul sau la sfreitul
rdcinii pentru a forma un cuvnt nou, cu un coninut modificat,
In sensul aportului semantic al afixului, fa de cuvntul-baz) ei
componentele gramaticale (su!ixe gramaticale ei desinene).
%xemplu( In cuvntul Intritur, secvena -tr# (provenit prin
alternan din cuvntul tare) este
rdcin, In# ei -itur sunt afixe (primul prefix, al doilea
sufix).
Familiile lexicale sunt grupuri de cuvinte formate prin diverse
procedee formative (derivare, compunere, schimbarea valorii grama-
ticale), de la acelaei cuvnt de baz. !e exemplu, familia lexical a
cuvntului (a! cnta cuprinde unitile cntare, cntre, Incnta,
descnta, descntare, cnt, Incntat.
Cuvintele primare sunt cuvintele care nu pot fi descompuse In
componente lexicale In limba romn, fiind deci neanalizabile lexical.
%le se Impart, din punctul de vedere al provenienei, In dou mari
categorii( elemente motenite ei elemente Imprumutate.
Cuvintele motenite sunt prezente In limba romn Inc de la
originile acesteia. %le sunt grupate In( elemente moetenite din latin
ei elemente autohtone (sau de substrat), moetenite din limba dac.
Cuvintele motenite din latin$ reprezint esena vocabularului
romnesc. %le denumesc aspectele de baz din domeniile eseniale ale
vieii( corp omenesc (ochi, cap, om, mn, gur), !amilie (tat,
mam, frate, sor, fiu, fiic, nepot, vr), aciuni cotidiene (a mnca,
a bea, a face, a fi, a avea, a auzi, a vedea, a merge, a veni, a scrie, a
vorbi, a se spla, a muri), agricultur$ (cmp, a ara, a semna, a
culege, gru, spic, orz), creterea vitelor (cal, vac, bou, vit, iap,
oaie, miel, pstor, berbec, ln), alimente (pine, sare, lapte, ap,
carne, fin, ceap, varz, vin), culori (alb, negru, ro%u, verde),
Insuiri !i&ice ei morale (bun, ru, frumos, lung, Inalt, gras, blnd,
aspru), terminologie militar$ (arm, lupt, btaie, aprare).
Cuvintele motenite din lim(a dac$ (auto+tone de su(strat"
(Intre :3 ei 533) denumesc aspecte privind( corpul uman
(buz, ceaf, grumaz), relaii de !amilie (copil, mire, mo%), locuina
ei ae) &area (argea, colib, gard), p$storitul (baci, brnz,
fluier, mnz, murg, ap, urd), animale ei plante s$l(atice
(cioar, pupz, viezure, zimbru, brusture, brad, gorun), !orme de
relie! (ciuc, dmb, mal, mgur, pru).
Cuvintele Imprumutate sunt cuvintele preluate de romn din
alte limbi, In urma contactului lingvistic direct dintre populaia
romneasc ei populaiile vorbitoare ale limbilor respective sau prin
influena cultural.
imprumuturile slave vec+i se regsesc mai ales In urmtoarele
cmpuri lexicale( agricultur$ (plug, brazd, ogor, sdi, snop),
calit$i i de!ecte (blajin, destoinic, drz, grbov, ntng, smead),
nume de animale domestice i s$l(atice (bivol, crti, dihor, rs,
veveri), amena0$ri ei instrumente casnice (dalt, grajd,
nicoval, pivni, eav, zvor), armat$ (rzboi, sabie, pu%c,
steag, straj, tabr,
trmbi) etc. 3 alt categorie de elemente slave a intrat mai trziu In
limba romn (dup secolul al ;-lea), pe cale cult, prin intermediul
administraiei ei al bisericii (In care slava era limba oficial). 4e
mai numesc elemente slavone( apostol, candel, cazanie, clugr,
citi, duhovnic, hram, icoan, letopise, mitropolit, pomelnic, psalm,
stare, voievod, zapis.
imprumuturile mag+iare au mai ales caracter regional (bai
,necaz", bolund ,nebun", fgdu ,crcium", gealu ,rindea"), dar
unele au devenit populare (deci rspndite In Intreg teritoriul
romnesc( alean, ima%, ctan, fedele%), iar altele, cele mai
importante, au reueit s ptrund In limba literar (prin osmoza
elementelor dialectale ardeleneeti In fondul lexical unitar
romnesc). -cestea denumesc( aspecte de organi&are administrativ$
(aprod, uric, dijm, hotar, locui, ora%), din comer ei industrie (ban,
a cheltui, vam, me%ter).
imprumuturile turceti au ptruns In limba romn In perioada
veche (Incepnd cu secolul al ;&I-lea ei continund In secolul
al ;&III-lea), att prin contactul direct, pe calea comerului ei a orga-
nizrii administrative, ct ei pe filier cultural. 4e Intlnesc
Indeosebi In domeniile( alimentaiei (cafea, ca%acaval, chiftea,
ciorb, ghiveci,
halva, iaurt, mezel, musaca, pilaf, rahat, sarma, telemea), unelte ei
meserii (bidinea, burghiu, cazma, pingea, dulgher, geamgiu), !aun$
ei !lor$ (calcan, catr, arbagic, dovleac, dud, lalea, zambil),
su(stantive a(stracte (berechet, hal, naz, tabiet, tertip), adver(e
(barem, ba%ca, doldora, geaba), inter0ecii (bre(, haide(, halal().
imprumuturile greceti au ei o generaie foarte veche,
bizantin (aparinnd secolelor ;II-;&), greu de disociat de unele
dintre Impru- muturile slave vechi. %xemple( arhiereu, arhimandrit,
catapeteasm, ctitor, egumen, evanghelie, mnstire, paraclis,
parastas, patriarh 0ai bine reprezentat este generaia mai
nou, a Imprumuturilor din neogreac, active In secolele al ;&II-lea
ei al ;&III-lea ei prima parte a secolului al ;I;-lea.
-cestea se refer mai ales la( viaa social$ i individual$
(agale, ananghie, anapoda, ipocrizie, mutr, nostim, orfan, plic,
politicos, protipendad, simandicos), medicin$ (cangren, flegm,
luz, mamo%,
molim, molipsitor, tifos), comer (agonisi, costisitor, fidea,
misit,
portocal, prosop, saltea, scrumbie), viaa politic$ religioas$ cultu)
ral$ (anarhie, catagrafie, partid, aghiazm, amvon, tagm,
agramat, dascl, teatru), meserii (calapod, igrasie, ipsos, mistrie,
scul).
imprumuturile neologice sunt cuvintele intrate In limba romn
din diverse limbi dup primele decenii ale secolului al ;I;-lea, cnd
Incepe perioada modern a culturii romne.
imprumuturile latino)romanice domin cmpul influenelor
lexicale externe ale limbii romne din ultimele dou secole,
ptrunderea lor In limba romn a modernizat lexicul, cu att mai mult
cu ct ele au luat locul unor Imprumuturi mai vechi de origine
slav, maghiar,
turceasc, greceasc (vezi cinovnic#funcionar, doclad#raport, referat,
diat#testament). In ei mai multe cazuri Ins, funcioneaz alturi
de sinonime moetenite sau Imprumutate (eventual create) anterior,
formnd dublete sinonimice( su(stantivale (amnunt#detaliu, bel%ug#
abunden, biruin#victorie, ceas#or, cinste#onestitate, dovad#
argument, glas#voce), ad0ectivale (adnc#profund, ceresc#celest, cinstit#
onest, credincios#fidel), ver(ale (bnui#suspecta, ci#regreta, drma#
demola, Incepe#debuta).
Imprumuturile latino-romanice pot fi distribuite In mare parte
dup limba de provenien( latina savant$ (ambigen, aproba,
colocviu,
dormitor, insul, pictor, rege, tezaur), !rance&a (aba)ur,
abdica,
abandona, antet, automobil, balet, bec, bacalaureat, certificat, cinema,
coafor, convoi, debut, efect, influen, constituie, persoan, inventar,
decret, parfum, falez, fular, lizier, mercerie, pension, sergent, tota#
litarism, xenofobie), italiana (adagio, allegro, arpegiu, acont, agenie,
bariton, banc, bilan, basorelief, chitar, contabil, calcio#vecchio,
capodoper, fisc, oper, partitur, scaden, teracot,
valut).
imprumuturile germanice sunt Intlnite Indeosebi In dialectele
din -rdeal, iar In limba literar cunosc o concentrare mai mare In
terminologia tehnico-etiinific( bli, boiler, duz, fasung, gater,
matri,
rol, %aib, %alter, %in, val, ventil *oarte multe din
germanismele
prezente In limba romn sunt cuvinte compuse( abibild, borma
%in,
capelmaistru, electrobuz, glaspapir, glasvand.
imprumuturile engle&eti sunt mai noi, dar destul de numeroase
ei active. 'nele au putut intra prin filier francez( biftec,
dancing,
rosbif, smoching, spicher )ele mai multe sunt Ins preluate din
lexicul
internaional. !omeniile preferate sunt sportul (baschet, bo"ling,
corner, dribling, fini%, fotbal, gol, handicap, hen, meci, presing,
ring,
set, start), cultura arta ei te+nica (blugi, )azz, mass#media,
display,
motel, radar, sho", hobby,
disc#)okey).
Formarea cuvintelor In lim(a roman$ s-a constituit ca un
domeniu lexical de sine stttor, al crui obiect Il reprezint studierea
mecanismului prin care limba romn creeaz, pornind de la cuvintele
primare de care dispune ei folosind diverse procedee ei
formani, cuvinte noi. -cestea sunt deci cuvintele formate pe
terenul limbii romne, prin mi0loace interne de Imbogire a
vocabularului.
$rocedeele de formare Inscrise acestui mecanism sunt( deri)
varea compunerea conversiunea. 4e adaug, ca un mi#loc mixt
(intern, prin o parte sau prin toi componenii, ei extern, prin modelul
structural), calcul lingvistic.
6erivarea const In adugarea la r$d$cin$ a unor particule
neautonome, numite a!ixe, care, schimbnd sensul cuvntului-baz,
determin constituirea unor uniti lexicale diferite de baz. !e
exemplu, din cuvntul lucru se extrage rdcina lucr#, de la care pot fi
derivate alte cuvinte prin adugarea afixelor pre#, ne#, #a, #%a!re, #%a!t,
#%!tur (prelucra, nelucrat, lucrare, lucrat, prelucrat, lucrtur,
neprelucrat).
$articulele puse Inaintea rdcinii se numesc pre!ixe (In cazul
de fa pre#, ne#), iar cele puse dup rdcin se numesc su!ixe.
$artea fix din formele flexionare ale unui cuvnt (deci rdcina
Impreun cu afixele sale) constituie tema cuvntului respectiv (unii
specialicti o numesc radical, deosebind acadar acest termen de
rdcin). !e
exemplu, tema cuvntului prelucra este prelucr# (ea se regsecte In
toate formele flexionare( prelucrezi, prelucrm, prelucrnd etc.).
Cuvntul)(a&$ nu coincide Intotdeauna cu cuvntul primar. <aza
termenului prelucrare este un derivat, prelucra.
In funcie de formanii folosii, derivarea este( cu su!ixe regre)
siv$ cu pre!ixe ci parasintetic$.
6erivarea cu su!ixe are un cmp de aciune foarte larg In limba
romn, care a folosit de-a lungul evoluiei sale circa =33 de sufixe.
Su!ixele sunt, dup form, simple (cnd nu se combin cu altele(
bieel) ci compuse (cnd sunt alctuite din mai multe sufixe
simple( pt#uc#el). !up categoria lexicogramatical a cuvntului
rezultat In urma derivrii, sunt( su(stantivale (copilandru), ver(ale
(a pietrui), adver(iale (studenecte), ad0ectivale (locuibil),
pronominale (mtlu),
numerale (doime), inter0ecionale
(aolic().
)lasificarea cea mai important este cea semantic$.
Su!ixele diminutivale au ca aport semantic nuana de ,mic",
,
miccorare"(
- ac* ciobnac, copilac, butoiac, golac, golnac&
# el %#icel!* borcnel, degeel, nepoel, lpticel&
# ic %!* ttic, bucic, nevestic, pr)ituric, sforicic, cutric&
# ice %pdurice!&
# ior* clcior, glscior, locucor, mricor, binicor&
# i* aluni, rmci&
# uc%!* nsuc, grsuc, mmuc&
# uc* ineluc, picioruc, albuc&
# u%!* bnu, ptu, broscu, rncu
Su!ixele augmentative sunt contrare semantic celor diminutive
(aportul lor semantic este nuana de ,mare", ,ampliiicare")(
- oi %#oaie, #oaic!* bieoi, mturoi, csoaie&
# an, #anc* bietan, lungan, puctanc&
# andru* copilandru, flciandru$flcuandru&
# u* lingu, mncu, ltru
Su!ixele moionale iormeaz substantive, artnd sexul opus
exprimat prin radical(
- an* gscan, curcan&
# oi* roi, pisoi&
# c* italianc, orceanc,
# eas* buctreas, cpitneas, mireas&
# i* pstori, porumbi, clugri&
# oaie %#oaic!* doftoroaie, gudoaie, cerboaic, bulgroaic&
Su!ixele pentru denumirea agentului au ca nuan semantic
,cel care Indeplinecte o anumit aciune, are o preocupare sau un
interes, este legat constant de obiectul sau aciunea exprimat de baz"(
# ar* blnar, cojocar, mtsar, pdurar, tunar, podar, clucar&
# ac %#ec!* cruac, biec, chiriac, cimpoiec, ostac, pliec,
clrac&
# eas* cenucreas, ginreas, lenjereas&
# e* glume, vorbre&
# giu* camionagiu, cusurgiu, scandalagiu, toptangiu&
# ist* cminist, ceferist, pacoptist, unionist, angrosist, stelist&
# tor* aprtor, cercettor, lupttor, scriitor&
# ier* bufetier, scutier, restanier
Su!ixele pentru determinarea Insuirii'
# al* mormntal, sptmnal, vamal&
# ar* fugar, inelar&
# ac* mrginac, pgubac, piumac, trufac, ucac&
# at* gucat, mrgelat, moat, pistruiat, plucat&
# bil* aprabil, atacabil, demascabil&
# esc* armenesc, brbtesc, ingineresc&
# iu* armiu, cireciu, brumriu, plumburiu&
# os* bnos, bucuros, mtsos, artos, negricios&
# tor* asculttor, chinuitor, dator, triumftor, uluitor
Su!ixele pentru denumirea instrumentelor'
# ar* brudar, cenucar, grnar&
# ni* botni, piperni, uaharni&
# tor* Incltor, ctergtor, toctor&
# uc* astupuc ,dop", ruuc ,instrument cu care se rzuiecte ceva".
Su!ixele pentru denumiri a(stracte'
# are* adunare, acezare, cuvntare&
# ere* abatere, cerere, culegere&
# ire* amgire, cldire, gndire&
# tate* buntate, greutate, noutate&
# eal* amoreal, croial, fgduial&
# ie* boierie, crucie, cumetrie&
# rie* copilrie, jucrie, meschinrie&
# an %#en, #in!* cutezan, speran, corigen&
# ime* adncime, cruzime, grosime&
# ism* muntenism, gndirism, pacoptism&
# ur %#tur!* arsur, cotitur, Intorsur
Su!ixele colective'
) rie* bostnrie, rufrie, viesprie&
# raie* apraie, colbraie, fumraie&
# et* brdet, cuconet, fget&
# ime* boierime, dsclime, funcionrime&
# ic* alunic, mrcinic, pltinic&
# icte* arinicte, cnepicte, porumbicte
Su!ixe care indic$ proveniena (local$"'
# ean %#an!* craiovean, oltean, bcuan, fgrcean, haegan&
# ar* morenar, tismnar&
# ac* liniac, mrginac, ungurac&
# ez* albanez, francez, bavarez, tirolez&
# it* moscovit&
# iot* cipriot, sofiot, mangaliot&
# ac* austriac, prusac&
# ian* georgian, canadian, brazilian
Su!ixe pentru indicarea modalit$ii'
#ecte* brbtecte, grececte, nebunecte&
# ic %#c!* crucic, grpic, trc&
# mente* actualmente, singularmente
Falsele su!ixe (su!ixoidele" sunt formani care au In comun cu
sufixele poziia enclitic ci lipsa de autonomie funcional (nu
pot aprea autonom In enun), dar care se deosebesc de acestea prin
sensul
deno-tativ, referenial (sunt, aca cum se mai spune, entiti
autosemantice), faptul se datorecte provenienei lor din cuvinte
,pline" (substantive, ad#ective, verbe etc.) grececti (ci mai rar
latinecti)(
- algie (gr.) ,durere, suferin"( nevralgie, adenalgie %aden
,gland"),
# agogie (gr.) ,conducere, Indrumare, orientare, educare"(
pedagogie&
# antrop (gr.) ,fiin uman, om"( mizantrop, pitecantrop,
filantrop&
# arh (gr.) ,conductor, cef, cpetenie, Indrumtor"( ierarh, monarh&
# arhie (gr.) ,putere, stpnire, conducere"( monarhie, plutarhie&
# atlon (gr.) ,prob finic, exerciiu"( biatlon, pentatlon, decatlon&
# bar (gr.) ,greutate, presiune"( isobar&
# cenoz (gr.) ,asociaie, comunitate, convieuire"( zoocenoz,
biocenoz&
# cid (gr.) ,care omoar, care distruge, care oprecte"( bactericid,
insecticid, genocid, paricid&
# cromie (gr.) ,culoare, coloraie, pigmentaie"( monocromie,
policromie&
# caust (gr.) ,ardere, incineraie"( holocaust&
# cefal (gr.) ,cutie cranian, craniu"( bicefal, autocefal, macrocefal&
# centric (gr.) ,situat In centru, central"( egocentric, concentric,
excentric, acrocentric&
# craie (gr.) ,putere, conducere"( autocraie, democraie, birocraie&
# cronie (gr.) ,timp, durat, temporalitate, evoluie"( anacronie,
diacronie, sincronie, protocronie&
# dox (gr.) ,idee, prere, opinie"( ortodox, paradox&
# drom (gr.) ,drum, cas, sens, direcie"( aerodrom, velodrom,
autodrom, hipodrom, astrodrom&
- estezie (gr.) ,sennaie, sensibilitate, perceptibilitate"( anestezie,
radioestezie, sinestezie&
# fag (gr.) ,care mnnc, care consum"( antropofag, cronofag,
energofag&
# fer (lat.) ,care poart, care conduce, care conine, care
produce"( aurifer, calorifer, petrolifer, somnifer&
# fil
l
(gr.) ,iubitor de, care prefer, care prenint afinitate pentru..."(
francofil, calofil, bibliofil, antropofil, romnofil&
# fil
5
%#fil! (gr.) ,frunn, foaie"( clorofil&
# fob (gr.) ,care urcte, care nu poate suferi, care se ferecte
de..."(
anglofob, hidrofob, agorafob, claustrofob, fotofob&
# fon (gr.) ,voce, sunet, glas, fonic, vorbitor"( afon, casetofon,
megafon, microfon, telefon, francofon&
# for (gr.) ,care poart, care susine, care conine, purttor, suport
de ban"( hidrofor, cartofor, semafor&
# form (lat.) ,aspect, form, Inficare"( multiform, diform,
uniform&
# fug (lat.) ,care respinge, care alung, care fuge, care se Inde-
prtean"( ignifug, vermifug&
# gen (gr., lat.) ,care produce, care genereaz, care nacte, care
agreeaz"( oxigen, biogen, eugen%ie!, acidogen, alogen, amfigen,
hidrogen, autogen&
# gon (gr.) ,unghi, col, muchie"( poligon, pentagon, hexagon,
heptagon&
# grafie (gr.) ,scriere, Inregistrare, diagram"( ortografie, cali#
grafie, biografie, monografie, geografie&
# gram (gr.) ,scriere, inscripie, Inregistrare, grafie, schem"(
ortogram, cardiogram, cablogram, fotogram, aerogram&
# iatrie (gr.) ,tratament, medicaie"( pediatrie, geriatrie&
# id (gr.) ,In form de, cu aspect de"( paraboloid, humanoid,
android, antropoid&
# log (gr.) ,savant, specialist"( biolog, antropolog, astrolog,
teolog, entomolog, lexicolog, fonolog&
# logie (gr.) ,ctiin, studiu, cercetare"( mineralogie,
cardiologie, epistemologie, urologie, arheologie&
# manie (gr.) ,obsesie patologic"( piromanie, dipsomanie,
aritmomanie&
# manie (gr.) ,prezicere, divinitate"( chiromanie&
# metrie (gr.) ,msurare, evaluare"( goniometrie, astronometrie,
geometrie, sociometrie, trigonometrie&
# mnezie (gr.) ,memorie, amintire"( amnezie&
# morf (gr.) ,cu aspect de, In form de"( amorf, polimorf,
alomorf, amfimorf&
# nom
l
(gr.) ,care conduce, care diri#eaz, care administreaz"(
autonom, agronom, astronom&
# nom
5
(gr.) ,parte, diviziune, termen"( polinom&
# nomie (gr.) ,regul, principiu, conducere, distribuie"(
agronomie, autonomie, astronomie, anomie&
# odonie (gr.) ,dini, dantur"( ortodonie, pedodonie&
# onim (gr.) ,termen, nume, denumire"( antroponim, antonim,
omonim, paronim, sinonim, toponim, pseudonim, acronim&
# oram (gr.) ,spectacol, privelicte"( dioram, panoram&
# par (lat.) ,care nacte, care produce"( ovipar, vivipar&
# pat (gr.) ,care sufer, suferind"( cardiopat, psihopat, nevropat&
# pod (gr.) ,suport, picior, peduncul"( gasteropod, miriapod,
calapod, pseudopod&
# pter (gr.) ,arip, aripioar"( coleopter, elicopter&
# semie (gr.) ,sens, semnificaie"( monosemie, polisemie, ortosemie&
# scop (gr.) ,indicator, observator, vizual"( microscop, horoscop,
diascop&
# scopie (gr.) ,examinare, explorare, investigare, imagine"(
radioscopie, pneumoscopie, artroscopie&
# stat (gr.) ,care st, care menine, stabil, stabilizator"( termostat,
reostat, aerostat, anemostat&
# tehnie (gr.) ,tehnic, procedeu tehnic"( agrotehnie,
antropotehnie,
fitotehnie,
zootehnie&
# terapie (gr.) ,tratament, medicaie, vindecare"( hidroterapie,
psihoterapie, chimioterapie, fizioterapie, autoterapie&
# tip (gr.) ,model, exemplar"( linotip, fenotip, prototip, arhetip,
agrotip&
# tomie (gr.) ,tiere, secionare, incizie"( dihotomie, pleurotomie,
apendicotomie&
# urg (gr.) ,creator, lucrtor"( chirurg, demiurg&
# valent (lat.) ,care valoreaz, valen"( monovalent, bivalent,
polivalent, ambivalent&
# vor (lat.) ,care Inghite, care roade, care mnnc"( carnivor,
omnivor&
# zofie %#sofie! (gr.) ,ctiin, cunoactere"( filozofie,
teozofie, antropozofie
6erivarea regresiv$ (sau invers$) const In formarea de
cuvinte noi prin Indeprtarea din cuvntul de baz a afixelor.
!erivarea regresiv este clasificat In funcie de baza de pornire,
care poate fi substantiv, ad#ectiv sau verb.
6erivarea postsu(stantival$' pisic+pisic, ,rrnduc+,rrnduc,
alun+alun, mslin+mslin, portocal+portocal,
ortoped+ortopedie,
aniversa+aniversare, radiofica+radioficare, a picta+pictor,
pictur,
a candida+candidat,
candidatur
6erivarea postad0ectival$' a bruma+brumat+brum, a
desvrrci+
desvrrcit, a vrga+vrgat+varg, nedumeri+nedumerit, a
nemulumi+
nemulumit
6erivarea postver(al$' auz+auzi, crnt+a crnta, cuget+a
cugeta, Inv+a Inva, srut+a sruta, trai+a tri, fal+fli,
pagub+pgubi,
ceart+a certa, dovad+a dovedi, joac+a juca, rug+a %se!
ruga, ur+a urI, veghe+a veghea, accept +a accepta, avort+a avorta,
dejun+ a dejuna, denun+a denuna, ramburs+ a rambursa, specul+a
specula
6erivarea cu pre!ixe are o amploare mai mic dect cea cu
sufixe. $refixele sunt clasificate, ci ele, semantic( pre!ixele care mar)
c+ea&$ intensitatea maxim$'
arhi#* arhidiacon, arhipstor&
extra#* extrafin, extraplat&
hiper#* hipersecreie, hipersensibil&
super#* superputere, superproducie&
supra#* supraprofit, supratonaj&
ultra#* ultrademagog, ultraprogresist
5re!ixele privative au sensul ,fr", ,lipsit de", ,a lipsi de"(
des# %dez#, de#!* desctuca, desfrunzi, deznoda, dezamgi, dejuga,
desra, decuruba
5re!ixele negative'
ne#* necredincios, nemuritor, neasemuit, nedesfcut, nedescoperit&
in#$im#* indiscutabil, a indispune, impropriu&
a#$an#* apoetic, anistoric, asexuat
5re!ixele iterative 1 folosite pentru exprimarea ideii de repetare(
rs#$rz#* rsfira, rzlei, rsfrange, rscoace, rscumpra,
rzgandi& re#* realege, recstori, reIncepe, reInfiinat, repus
5re!ixele delocutive * formeaz cuvinte noi pornind de la baze
lexicale componente ale unor locuiuni. !e exemplu, a Infptui
provine din locuiunea a pune In fapt, prefixul fiind, la nivelul bazei,
prepoziie.
Falsele pre!ixe (pre!ixoidele"
4unt Intlnite cel mai adesea, ca ci sufixoidele, In termeni cu
cir- culaie internaional ci, mult mai rar, In cuvinte formate In
romnecte(
acva# (lat.) ,ap, acvatic"( acvacultur, acvanaut, acvastat&
adeno# (gr.) ,gland, ganglion"( adenografie, adenogram,
adenomegalie, adenopatie, adenotomie&
aero# (gr.) ,aer, oxigen, atmosfer, gaz"( aerobiotic,
aerodinamic, aerodrom, aerofagie, aerofobie, aerogar, aerogram,
aerosol&
agro# (gr.) ,ogor, cmpie, agrar, agricol"( agrometeorologie,
agronom, agronomie, agropedologie, agrozootehnie&
alo# (gr.) ,altul, diferit, deosebit, alternare"( alocromatic,
alocronic, alofazie, alogen, alofon, alomorf, aloterm&
antropo# (gr.) ,fiin uman, om, uman, omenesc"(
antropocentric, antropofag, antropofob, antropofil, antroposfer,
antropozofie&
api# %lat.) ,albin, de albin, albinrit"( apicultur, apifug,
apiterapie
auto
2
# (gr.) ,,nsuui, singur, de la sine, spontan, automat"(
autobiografie, autocefal, autoadministra, autoconservare, autonomie,
autocraie&
auto
-
# (romanic) ,care se refer la automobil"( autobuz, autocar,
autocamion, autodrom, autogar, autostrad&
balneo# (lat.) ,bi, balnear"( balneologie, balneoterapie&
biblio# (gr.) ,carte, de cri"( bibliofil, bibliografie, bibliologie,
bibliotec, biblioteconomie&
bio# (gr.) ,via, fiin fie"( biocenoz, biociclu, biografie,
biologie,
biogram, biometrie, bioplasm, bioterapie, biopsie, biosfer&
calo# (gr.) ,frumos, simetric"( calofilie, caligrafie, calofonie&
kineto# (gr.) ,miucare, mobilitate"( kinetoscop, kinetoterapie&
cosmo# (gr.) ,lume, univers"( cosmodrom, cosmogonie, cosmografie&
crono# (gr.) ,timp, durat, temporalitate"( cronografie,
cronologie,
cronoscop, cronometrie&
demo# (gr.) ,popor, populaie, colectivitate"( democraie,
demografie,
demoscopie&
eco# (gr.) ,cas, locuin, mediul ,ncon#urtor, proprietate"(
ecogenez, ecografie, ecologie, ecosfer, economie, ecotip, ecotop&
fito# (gr.) ,plant, vegetaie, flor"( fitocenoz, fitofag, fitonomie&
foto# (gr.) ,lumin"( fotofil, fotofobie, fotogen, fotografie, fotogram&
geo# (gr.) ,pmnt, sol, teluric"( geografie, geologie, geodezie,
geometrie, geosfer, geospeologie&
helio# (gr.) ,soare, lumin, solar"( heliocentric, heliograf, helioscop&
hemo# (gr.) ,snge"( hemocultur, hemofilie, hemogram,
hemostatic, hemoptizie, hemoragie&
hidro# (gr.) ,ap, lichid, acvatic"( hidrodinamic, hidroliz,
hidrofobie, hidrofug, hidronim, hidrosfer, hidrotehnic&
hipo# (gr.) ,cal, cabaline"( hipodrom, hipotraciune, hipologie,
hipometrie&
homo#$omo# (gr.) ,asemntor, identic, acelaui"( homocromie,
omofon, omograf, omonim, omogen, omolog, homomorf, omoterm&
izo# (gr.) ,egal, de acelaui fel, echivalent"( izobar, izomorf,
izoglos, izomer, izometrie, izoterm&
macro# (gr.) ,mare, enorm"( macrocefal, macrobiotic,
macrocosmos,
macroscop&
micro# (gr.) ,mic"( microbiologie, microcefal, microcosm,
microclim,
microfite, microscop&
mono# (gr.) ,unic, singur, o dat"( monocrom, monocultur,
monolit, monogam, monoftong, monosemantic, monoton, monovalent&
multi# (gr.) ,muli, multe"( multicelular, multiform, multiflor,
multilateral, multinaional&
orto# (gr.) ,drept, corect, adevrat"( ortodox, ortoepie, ortografie,
ortoped&
poli# (gr.) ,mult, numeros"( poliartroz, policrom, poliedru,
polifonic, polisemantic, polimorf, polisportiv, politehnic&
pseudo# (gr.) ,fals, aparent"( pseudocefal, pseudoctiin, pseudonim&
psiho# (gr.) ,suflet"( psihochinezie, psihochirurgie, psihogen,
psihogram, psihologie, psihometrie, psihiatrie, psihomotor,
psihopatie&
stereo# (gr.) ,solid, In relief, tridimensional"( stereocite, stereofil,
stereofonie, stereogram, stereognozie, stereografie, stereoscop&
tauto# (gr.) ,la fel, identic"( tautofonie, tautogram, tautologie,
tautometrie&
tele
l
# (gr.) ,departe, la distan"( teledinamie, telecomand,
telepatie, telegraf, telescop, televizor, teledetecie, televorbitor&
tele
-
# (gr.) (izolat din televiziune)( telejurnal, telecinema,
telerama, teletext, telespectacol, telespectator&
termo# (gr.) ,cldur, temperatur"( termodinamic, termofil,
termofite, termogenez, termogram, termometru, termoreglare&
xeno# (gr.) ,strin, parazit"( xenobioz, xenofil, xenofob,
xenomanie&
zoo# (gr.) ,animal, animalier"( zoochimie, zoocultur, zoofag,
zoofite, zoologie, zoomorf, zootehnie, zooterapie
Inter!ixele sunt particule situate Intre tem ui sufix, dar care
nu pot fi considerate nici una, nici alta. %le sunt, de fapt, ,reziduuri"
ale unor alte categorii (desinene, articole etc.). !e exemplu, #ur#
din coluros, aflat Intre tema col# ui sufixul -os, nu aparine nici
temei, nici sufixului. In aceeaui situaie se afl -ul# din cercule,
gerule, frunzuli, grsuliu etc., -ar#$#r# din bgre, certre,
zambre, iubre.
6erivarea parasintetic$ Inseamn constituirea de cuvinte noi
prin adugarea la cuvntul-baz a unui sufix ui a unui prefix(
Imbrbta, Incheia, descleia, Invecmanta
Compunerea este procedeul de formare a unui cuvnt prin
combinarea a dou sau mai multe cuvinte existente In limb.
+radul de contopire a elementelor componente poate fi diferit(
a) compunerea aparent$, realizat prin 0uxtapunere (iarb#mare,
argint#viu, cerul#gurii, .alea /ung) sau prin 0onciune (bou#de#balt,
drum#de#fier, carpe#cu#clopoei), b) sudura complet$ sau
aglutinarea (vinars, bunvoin, niciodat, locotenent).
)el mai important criteriu de clasificare a compuselor este cel
sintactic.
Compunerea prin su(ordonare (+ipotax$"
Su(stantive !ormate prin su(ordonare atri(utiv$ ad0ectival$'
bot#gros, ft#frumos, vorb#lung, ap#tare, 0area 1eagr
Su(stantive !ormate prin so(ordonare atri(utiv$ su(stanti)
val$ In genitiv' floarea#soarelui, gura#leului, .atra 2ornei
Su(stantive !ormate prin su(ordonare atri(utiv$ su(stanti)
val$ In acu&ativ cu prepo&iie' ap#de#plumb, floare#de#col,
untdelemn, 3ara de 1ord
Su(stantive !ormate prin su(ordonare completiv$ direct$'
fluier#vnt, Incurc#lume, pap#lapte, gur#casc
Su(stantive !ormate prin su(ordonare circumstanial$'
duc#se#pe#pustiu, ieftin#la#mlai, bun#de#lucru, scump#la#tre
%d0ective !ormate prin su(ordonare atri(utiv$' rocu#Inchis,
verde#foarte deschis
%d0ective !ormate prin su(ordonare circumstanial$ !a$ de
un ad0ectiv ver(al' binevenit, bine crescut, drept#credincios,
rufctor, clarvztor, atotputernic
%d0ective !ormate din sintagme cu prepo&iii,adver(e sau din
propoziii( cuminte, cumsecade
3umerale !ormate prin su(ordonare circumstanial$'
doisprezece
3umerale !ormate prin su(ordonare atri(utiv$' douzeci
5ronume' oarecare, fiecare, oricine, orice, ceea ce
/er(e !ormate prin su(ordonare circumstanial$' a binevoi,
a binecuvnta
%dver(e' astfel, oricum, devreme, cteodat
5repo&iii' de la, pe la, de pe, despre
Con0uncii' acadar, deci, iact
Inter0ecii' nani#nani, tic#tac
Compunerea prin coordonare (paratax$" este caracteristic
limba#elor culte. %xemple( pucc#mitralier, social#economic,
romno# englez, mobil#tip.
Compuse prin !als$ paratax$ sunt Indeosebi nume de locuri
(4rgu#5iu, 6iatra#7lt, 4urnu#8everin, 7cna#8ibiu) care, deui la
origine sunt formate cu genitivul sau acuzativul (4rgu#5iului,
6iatra#de#7lt, 4urnu#de#la#8everin, 7cna#de#la#8ibiu), au fost
transformate pe cale administrativ.
Compuse prin a(reviere pot fi realizate prin combinarea unor
silabe din cuvintele componente (6lafar 9 6lante farmaceutice), din
silabe ei cuvinte (0obilex 9 0obil export, :70;:4; 9
arta romneasc), din iniiale de cuvinte (<=:, <><, 628:, 61/,
<18/:) sau din iniiale ei fragmente de cuvinte (->60 .
ransporturile -eriene >omne).
Conversiunea (numit ei sc+im(area valorii gramaticale)
denumeete procedeul prin care un cuvnt trece de la o parte de vorbire
la alta, fr implicarea unor formani lexicali.
0i#loacele gramaticale care permit schimbarea valorii cuvintelor
sunt de natur morfologic (determinarea sau articularea) ori
sintactic (distri(uia In context).
Conversiunea prin articulare face posibil trecerea oricrei
pri de vorbire la substantiv( ad0ectivul (frumos?frumosul, un
frumos), adver(ul (bine?binele, un bine), ver(ul (cutare?cutarea,
o cutare& intrnd?intrndul, un intrnd), numeralul (doi?doiul, un
doi), pro) nume (un oarecare), inter0ecie (oful, un of).
Conversiunea prin distri(uie contextual$ duce cel mai adesea
la ad#ective (din substantive( mo%neag, filozof, poet, din participii(
avut, priceput, suprat, tcut, din gerunzii( sngernd,
suferind, tre# murnd, din adverbe( ,o femeie bine", ,o scen tare"),
la adverbe (din substantive( ,,ngheat tun", ,gol pu%c", ,doarme
bu%tean", ,a ieeit glon", ,doarme ziua", ,se plimb seara", din
ad#ective( ,vorbeete frumos", ,se ridic u%or"), la verbe (din
inter#ecie( haidem, haidei).
Calcul lingvistic este un procedeu de ,mbogire a vocabu-
larului cu a#utorul cruia se formeaz cuvinte noi din materialul limbii
romne (rdcini, afixe), dar dup modele de structur lexical strine.
%xemple( %a! Intrevedea (format din Intre# ei #vedea, dup modelul fr.
entrevoir), supraom (format din supra# ei #om, dup modelul germ.
@bermensch), mas rotund (expresie calchiat dup fr. table ronde).
$oate fi copiat ei structura gramatical( rom. a se teme a devenit
reflexiv prin influena sl. bojati se (este deci un calc mor!ologic), iar
reciunea verbului a locui cu complement direct (,a locui o cas") este
o imitaie a fr. habiter (un calc sintactic).
Calcul semantic (numit ei Imprumut parial) reprezint
adoptarea de ctre cuvntul romnesc a unui sens nou, preluat de la
modelul su strin. %xemple( foaie (sensul de ,ziar", dup germ. ,latt
ei fr. feuille), nebun (,pies la #ocul de eah", dup fr. fou),
rdcin (accepiile lingvistice ei matematice) dup fr. racine.
Onomastica se ocup de cuvintele care denumesc reperele
individuale, In spaiu, timp ei activitate social, desemnate de
numele proprii.
3umele proprii sunt, la origine, cuvinte comune care s-au
specializat In individualizarea unor refereni. ?umele proprii se
clasific In urmtoarele categorii(
1 nume de persoane (sau antroponime"( 3heorghe, lonescu,
0unteanu, ;rghezi&
1 nume de locuri (sau toponime)( 7lt, ,ucure%ti, <arpai&
1 nume de animale (sau &oonime)( 3rivei, 5oiana, 0urgu&
1 nume mitologice (sau mitonime"( Aeus, 2umnezeu, ;lah&
1 nume de !irme Intreprinderi instituii( <oleus, .ulcan,
,ucure%ti#,erlin, <omputerland, =acultatea de /itere, Bcoala
<entral,
Bcoala 1ormal, <amera 2eputailor&
1 denumiri de evenimente istorice( :ena%terea, Cnirea
6rinci# patelor, :zboiul de lndependen&
1 nume de vnturi (sau anemonime"( <rivul, ;ustrul&
1 nume de corpuri cereti (sau astronime"( 0arte, .enus,
1eptun, 8irius&
1 nume de opere literare artistice tiini!ice( 0oromeii,
/uceafrul, ;ida, 7edip, 0asa tcerii, 6sihologia consonantist,
3etica, >tymologicum 0agnum :omaniae, 2icionarul explicativ la
limbii romne, lstoria critic a :omnilor, :omnii In istoria
universal etc.
-ntroponimele ei toponimele se Impart, la rndul lor, In cteva
subcategorii, In funcie de referenii denumii.
%ntroponimele se divid In(
1 prenume (nume de (ote& sau nume individuale)( lon, 0aria,
3eorge, 1icu, 2nu, 3igi, 1ina&
1 nume de !amilie( lonescu, 2eleanu, .ldoiu&
1 porecle i supranume (diferena constnd In expresivitatea
mai accentuat a primelor)( 3rasu, Diganu, ,londu, ,uzil, <ercel,
6riceputu, Creche, =lmnzil, ,ulgaru&
1 pseudonime (spre deosebire de supranume, sunt alese sau
acceptate de persoana care le poart)( ;rghezi, ,acovia, 3alaction,
4zara
5renumele pot fi, din punct de vedere formativ, primare
(calendaristice' 3heorghe, .asile, 1icolae, 0aria, >lena, laice'
,arbu, <irea%a, ,rndu%a, 0ugur, :odica, .iorica), diminutive
(lonel,
3heorghi, 0riua, lonica, ;ndreia%, 0arinic, ;ni%oara,
.ictoria,
0arioara, :ducu, 6etru)), +ipocoristice (formate prin scurtarea
corpului numelui de baz, cu scopul de a ueura pronunarea ei a da
o nuan de mngiere persoanei respective( 1elu, 1icu, 2inu, 0ia,
4ina, 1ua, 4ache, :ic, .ica, 0ia, 8ofi, 3elu, 3igi, 0ichi,
8anda, 4iti, <oco), +ipocoristice diminutivale' 1eluu, 1icucor,
1uica, 4chi, 8ofica, <ocua, 8ndica, 8ndel sau nume duble(
;na#0aria, 0aria# /uiza, ;lexandru#loan, lon#3heorghe, 0aria#
<ristina. ?umele de familie pot fi ei ele primare (fiind, de fapt,
prenume sau porecle In form absolut, deci trecute la noua funcie
prin conversiune( Btefan, 8urdu, loana, 0utu, :ocu, 6escaru,
.ornicu), derivate (lonescu, ;ndrioiu, ,olintineanu, <uculeasa,
Eaeganu, ,rocteanu, 1egrea, 6unete, <alot, 4omca),
parasintetice (de un gen aparte, Intruct sunt la origine genitive(
;grigoroaiei, ;biculesei, ;vdanei).
#oponimele se divid, In funcie de referenii desemnai, In(
1 oronime (nume de muni"' <arpai, ,ucegi, 1egoiu, 7mu,
Anoaga&
1 +idronime (nume de ape"' 0urec, 6rahova, ,ucura, 7lte,
,lea, 2mbovia, <olentina&
1 +ileonime (nume de p$duri"' 4rivale, ,ucov, =get&
1 +odonime (nume de drumuri"' 2rumu :ocu, 2rumu 7ii,
7lacul, <alea ,ucurecti, 2rumu 4rgului
!in punct de vedere formativ, pot fi( primare (provenite prin
conversiune din apelative sau antroponime( 8tejaru, ,alta,
,ujoru, <rngu, 2ealu, <uca, 3recu, ,ucura, ,ogdana, ,neasa,
0oldoveanu, 1egoiu), derivate (de regul, sufixele sunt, la origine,
diminutivale( 2umbrvia, 4opologelu, 8tupineaua, 0otricoru,
4oplicioara, 2unrica, ;mrzuia, ,rzuica, lzvrnua, 2obruca) ei
compuse (su(stantiv) su(stantiv"' ,ulevardul#
<arol, 6laiu#.ulcnecti, 6odu#4urcului, .alea#.ldicii,
=ntna#lui#3rozav, 2rumu#Eaiducilor, 7brcia#/otrului, 2rumu#
<arului, 0cecu#de#8us, 0alu#cu#=lori& su(stantiv)ad0ectiv' 2ealu#
0are, .alea#8eac, 4rgu#=rumos, /acu#:ocu, ,ucurectii#1oi&
prepo&iie 7 su(stantiv' 6este 3ilort, Intre Avoaie, 8ub ;rini, 2up
lbru.
Fra&eologia
6biectul de studiu al frazeologiei Il constituie !ra&eologismele,
numite ei unit$i !ra&eologice, care sunt Imbinri stabile de cuvinte
(adic funcioneaz constant In aceeaei configuraie) cu sens unitar
ei unic (denumesc mereu un singur ei acelaei obiect, respectiv
Insueire, aciune etc.). !e exemplu, bal mascat, copil din flori, Intr#o
ureche, a bga de seam.
#ipurile de unit$i !ra&eologice pot fi reduse la dou foarte
importante( (2) locuiuni i expresii- (5) idiotisme !ormulele i
clieele internaionale peri!ra&ele (inoamele lexicale locuiunile
de intensitate.
$e lng trsturile comune, locuiunile ei expresiile au ei
caracteristici difereniatoare( locuiunile, de pild, sunt mai puin (sau
deloc) expresive, sunt mai sudate semantic ei au ca sinonime cuvinte
izolate. $ractic, ele au echivalene In rndul tuturor prilor de vorbire(
substantive (aducere#aminte 9 amintire, rememorare& btaie de joc 9
batjocur), ad#ective (Intors pe dos 9 suprat), adverbe (ca din pucc
9 rapid), verbe (a trage pe sfoar 9 a pcli, a Incela). 4e observ c
locuiunile pot s-ei schimbe valoarea gramatical prin derivare
frazeologic (a bga de seam ' bgare de seam, a scoate din fire '
scos din fire).
Expresiile corespund, de regul, unei Intregi propoziii, In
sensul c au subiect, predicat ei eventuale compliniri( (cineva) spal
putina, (cineva) Ici ia inima In dini, (cineva) face (pe altcineva) cu
ou ci cu oet 4e remarc Incrctura expresiv a acestor uniti ei
autonomia mai pronunat a elementelor componente.
Idiotismele (sau expresiile idiomatice" sunt uniti frazeologice
cu Ineles figurat ,de bloc", nedecompozabil (ei, de aceea, intra-
ductibil), specific limbii respective (Intruct reflect experiene proprii
comunitii lingvistice implicate). %xemple( a bate apa#n piu, a#ci da
arama pe fa, a strica orzul pe gcte, a#ci pune pofta#n cui.
'nii specialieti adaug alte cteva categorii de uniti fra-
zeologice( (inoamele lexicale (tare ci mare, linicte ci pace, ziua ci
noaptea, prin vi ci muni, la munte ci la mare), !ormulele
internaionale (art pentru art, rul secolului, turn de fildec, mrul
discordiei, nodul gordian, rzboiul rece, fata morgana, tabula rasa,
magna cum laude), clieele internaionale (deosebite de categoria
anterioar prin prezena unor nume proprii( arca lui 1oe, clciul lui
;hile, mrul lui ;dam, patul lui 6rocust, sabia lui 2amocles, turnul
,abel, cutia 6andorei), peri!ra&e (bardul de la 0ircecti, poetul
nepereche, luceafrul poeziei romnecti, patriarhul de la :ohia,
filozoful de la 6ltinic), locuiunile de intensitate (gol pucc,
Indrgostit lulea, singur cuc, a se ine scai, ieftin ca braga).
Lexicogra!ia este disciplina care se ocup de explicarea,
clasificarea ei Inregistrarea cuvintelor In dicionare, sau, mai pe scurt,
de principiile ei tehnica Intocmirii dicionarelor.
#ipurile de dicionare rezult din aplicarea diverselor criterii(
numrul de limbi crora le aparin cuvintele coninute, amploarea
masei lexicale cuprinse, accentul explicaiilor (pe cuvnt sau pe
noiune), scopul principal al demersului etc.
6icionare monolingve dicionare (ilingve ei dicionare
multilingve
6icionare extensive (sau generale" ei dicionare selective (sau
speciale). $rimele au tendina de a cuprinde tot lexicul dintr-o anumit
perioad, sau chiar din toate perioadele de evoluie a unei limbi. !e
exemplu, 2icionarul ;cademiei va cuprinde, In final, circa 2:9.333
de cuvinte, In timp ce 2icionarul explicativ al limbii romne 1
aproximativ =3.333.
6icionarele selective (sau speciale) cuprind numai anumite cate-
gorii de cuvinte, alese pe diverse criterii lingvistice sau extralingvistice.
Intlnim, astfel, dicionare de( sinonime, antonime, omonime,
paronime, neologisme, regionalisme, epitete, metafore, dicionare
dialectale,
onomastice, idiomatice, terminologice, dicionar invers, dicionare de
expresii ei locuiuni, de cuvinte, expresii, citate celebre etc.
6icionare lingvistice i dicionare enciclopedice
)ele dinti pun accentul pe explicarea cuvintelor (din punctul de
vedere al originii, formelor gramaticale, pronunrii, sensului, nive-
lurilor de limb etc.).
6icionarele enciclopedice, care se mai numesc ei universale,
se ocup In mod prioritar de lucrurile (sau persoanele) desemnate de
cuvintele-titlu (prezentnd In legtur cu primele, definiia, descrierea,
clasificarea, fotografii, planee, schie etc., iar In legtur cu perso-
nalitile, data naeterii ei morii, biografia, activitatea In
domeniul reprezentat, titlul operelor create etc.). )teva exemple( I.-.
)andrea,
+h. -damescu, 2icionarul enciclopedic ilustrat (vol.II 1 2icionarul
istoric ci geografic universal), 2@5=-2@7@, 2icionarul enciclopedic
romn I-I&, 2@=5-2@==, 0icul 2icionar >nciclopedic (mai multe
ediii)( 2icionarul >nciclopedic :omn, vol. I, <ucureeti, 2@@2,
2@@@, /. 4ineanu, 2icionarul universal al limbii romne (numeroase
ediii), 2icionarul enciclopedic ilustrat, %ditura ,)artier", 2@@@.
Clasi!icarea dicionarelor lingvistice generale este foarte
important pentru lucrarea de fa, fiind corelat cu multe dintre
aspectele discutate In cuprinsul ei.
6icionarele explicative cuprind cuvintele uzuale dintr-o
perioad, In legtur cu care prezint explicaii semantice ei formale
eseniale, Intr-o form concis (definiii scurte, citate relevante ei
strict necesare), Indrumri ortografice ei ortoepice minime,
precum ei etimonul (fr comentarii). $ot fi considerate deci, la fel de
Indreptit, dicionare mixte.
6icionarele normative (sau ortogra!ice" cuprind Indeosebi
cuvintele care pun probleme de normare, deci de stabilire a formei
corecte dintre mai multe variante (de form a rdcinii, accent, sufix,
numr, gen, caz, persoan etc.). !e regul, fac referiri ei la
pronunarea corect a cuvintelor cu mai multe pronunii (sunt deci ei
ortoepice). )el mai complet astfel de dicionar este In prezent
2icionarul ortografic, ortoepic ci morfologic al limbii romne (cu
sigla !660), sub redacia unui colectiv condus de 0ioara -vram.
6icionarele etimologice prezint etimonul cuvintelor Inre-
gistrate, transformrile fonetice ei evoluiile semantice pe care le-au
suferit de-a lungul timpului, atestri, variante dialectale, interferene
cu alte limbi etc.
Lexicologia normativ$ este o ramur aplicativ a lexicologiei,
domeniul de aplicare fiind pedagogia limbii.
5ro(lemele privind !orma cuvintelor privesc, In principal,
aspectele ortografice ale cuvintelor( disocierea formei literare de
variantele neliterare, adaptarea Imprumuturilor externe, formarea
cuvintelor In limba romn, scrierea cu ma#uscul, analiza unor
structuri cu un cuvnt sau mai multe cuvinte etc.
*orma literar a unor cuvinte este concurat, In uzul literar al
unor vorbitori, de variantele ei neliterare, diferenele fiind localizate In
rdcin saulei In afixe. *ormele aberante sunt, de multe ori,
arhaisme, regionalisme sau elemente populare( mulmire, de#
amu, Incoa, frne#su, s deie, pn, s vaz, s puie, aista,
uce, %eu! lucru, %eu! gioc etc. (care sunt folosite In locul
perechilor lor literare( mulumire, de#acum, fratele su, s dea,
pn s vad, s pun, aceasta, uc, %eu! lucrez, %eu! joc).
6 categorie aparte o constituie !ormele du(le, triple etc. dintre
care numai o form e considerat corect, celelalte fiind apreciate de
Indreptare ca abateri( abreviaie (nu abreviaiune), aciua (nu aciuia,
aciui), adaos (nu adaus), adugare (nu adugire), admisiune (nu
admisie), aducie (nu aduciune), alvi (nu halvi), andrea (nu
undrea), accepie (nu accepiune), afrodiziac (nu afrodisiac), aldmac
(nu adlmac), anticamer (nu antecamer) etc. 'neori, diferena
dintre forme este numai de accent( acFlo (nu acolF), antIc (nu ntic),
academIe (nu acadGmie), bolnv (nu bFlnav), caractGr (nu carcter),
ducmn (nu dtcman), agor (nu agFra), avarIe (nu avrie), adultGr
(nu adtlter), angFra (nu ngora), azbGst (nu zbest) etc. Incadrm aici
ei nerespectarea ordinii elementelor ei a componenei unor
frazeo- logisme, care sunt, de cele mai multe ori, greeeli sau
negli#ene de exprimare( o dat In zi (In loc de o dat pe zi), In caz
dac %In caz c!, de pe azi pe maine %de azi pe maine!, la fiecare dat
%de fiecare dat!, In raport de %In raport cu!.
?u Intotdeauna formele multiple sunt Imprite In forme corecte
ei forme incorecte. -mbele (sau, mai rar, toate trei) forme sunt consi-
derate corecte, una fiind recomandat$, cealalt admis$ (In aceste
situaii se poate aplica ideea de pluralitate a corectitudinii)( acum
%acuma!, adIc %dic!, aici %aicea!, alturi %alturea!, altminteri
%altminterea, altmintrelea!, anghin %angin!, anFst %nost!, apropo
%apropou!, ardean %ardan!, atat %atata!, ustru %atstru!, arIp
%rip!, antem %anatGm!, barIton %baritFn!, bIsmut %bismtt! etc.
3eologismele Imprumutate din alte limbi parcurg un proces de
adaptare la modelele limbii romne, pe care lucrrile lingvistice
normative Il Inregistreaz ei Il impun ca norm. 'nele se scriu ca In
limba de origine ei se pronun potrivit principiului fonetic romnesc,
aea cum se scriu( fault, corner, penalti& altele se scriu cum se pronun
In limba de origine( golf, ofsaid, meci, fotbal, golgeter, dribling, hen&
termenii mai noi se scriu ei se pronun ca In limba de origine(
team Htim), dra" Hdroo), kno"#ho" Hnou#hau), "eek#end Huik#end),
pick#up Hpik#ap), judo Hgiudo).
)teva greeeli privesc neologismele adaptate parial In limb(
reducerea +iatului, cnd e format din vocal dubl( asiduu?asidu,
perpetuu?perpetu, coopta? copta, fiin?fin, Inlocuirea lui i iniial
cu I( incarnare?Incarnare, incrimina?Incrimina, integru?Integru,
injurie?Injurie (apar ei situaii inverse, cnd cuvinte vechi din limb
sunt tratate ca neologisme( Infiera?infiera,
Intreprindere?intreprindere, Inchista?inchista), scrierea ei
pronunarea cu sau fr h iniial (e corect( halva, handicap,
hemoragie, hortensie, dar alvi, elicopter, emisfer, umor),
fluctuaia Intre j ei g (e corect( omagiu, corigen, cortegiu,
colegiu, dar cartilaj, curaj, pasaj, voiaj, utilaj, personaj),
reducerea unui r, cnd apare In dou silabe Invecinate (proprietar?
propietar, propriu?propiu, frustra?frusta, oprobriu?oprobiu) sau,
din contr, adugarea lui acolo unde nu exist (repercusiune?
repercursiune).
Cuvintele !ormate In lim(a roman$ cunosc ei ele un proces de
adaptare la sistemul limbii, solicitnd frecvent intervenia normativ a
Indreptarelor.
Cuvintele compuse se pot scrie separat (cu sau fr cratim) ori
Intr-un singur cuvnt, In funcie de gradul unitii lor semantice ei
morfologice. )uvintele In care termenii Iei relev Inc, Intr-o anumit
msur, individualitatea, se scriu cu cratim( floarea#soarelui, pierde#
var, gur#spart, ochi#de#pisic. -lte cuvinte, comune sau proprii
(2elta 2unrii, ,aia 0are, o sut cinci, cel ce, nici unul, de pe, de
lang, ca s, ci %i) se scriu separat ei fr cratim, deei sunt
consi- derate cuvinte compuse, Intruct termenii lor componeni sunt
Ineleei ei separat, iar In cuvntul compus sunt folosite cu sensul lor
obienuit.
Compusele !ormate prin a(revierea cuvintelor componente se
scriu cu litere mari neurmate de puncte, cnd sunt formate din
fragmente de cuvinte (4;:70, :70;.I;, ;:70;:, <704I0,
7/<I4), ei urmate sau neurmate de puncte, cnd sunt formate din
iniialele cuvintelor componente (<>< sau <><, <=: sau <=:,
;3I: sau ;3I:).
Cuvintele derivate prezint mai puine dificulti de scriere
dect cele compuse. lat cteva( a) sufixele care cuprind diftongul
-ea Il pstreaz In scris, inclusiv dup consoanele %, j, ( gre%eal,
clujean, ameeal& b) dac prefixul se termin cu acelaei sunet cu
care Incepe radicalul, sunetul se scrie de dou ori( antiinflaionist,
contraargument, interregional, transsaharian& c) unele prefixe (a#,
con#, des#, in#, rs#) Iei modific forma In funcie de sunetul iniial
al radicalului( apolitic, anistoric, anaerob, constean, consfini,
combate, colateral, coautor, desface, desra, deszpezi, dezmembra,
imbatabil, imobil, inacceptabil, rscruce, rsufl, rzbate& d)
cratima se foloseete obligatoriu Intre
prefix ei baz, la formaiile cu prefixul ex#%ex#ministru) ei la
formaiile
ocazionale de la nume proprii sau de la nume de litere (anti#
/ovinescu, anti#I), precum ei Intre baz ei sufix, cnd baza este o
liter sau o abreviere (I#ulescu, 328#ist), facultativ, ea se foloseete
In formaii ocazionale omonime cu cuvinte existente (a re#crea, ,a
crea din nou"
1 a se recrea), In formaii supraprefixate (super#extrafin) ei In deri-
vatele cu sufixe de la numele proprii strine a cror final nu se scrie
aea cum se pronun (voltaire#ian).
5ro(lemele privind sensul cuvintelor sunt mai complexe dect
cele referitoare la forma cuvintelor ii se rezolv de multe ori nu prin
traniarea In corect ii incorect, ci ii prin aprecierea ca adecvat, mai
puin adecvat sau neadecvat.
Greelile de semanti&are se produc Indeosebi In legtur cu
neologismele, al cror sens nu este cunoscut cu precizie de ctre
vorbitorii cu o cultur lexical insuficient.
Con!u&iile Intre paronime sunt datorate marii asemnri
formale a cuvintelor implicate In relaia paronimic( alienare#
alienaie, comu# nicare#comunicaie, concesie#concesiune, arbitral#
arbitrar, original# originar, enerva#inerva, releva#revela, investi#
Investi, euforie#eufonie.
5leonasmul reprezint Intrebuinarea, In anumite combinaii
lexicale, a unor cuvinte care repet nemotivat ii inutil aceeaii idee.
)teva exemple( a repeta din nou, procent de cinci la sut, exemplu
pilduitor, sentimente sufletecti, a aduce la acelaci numitor comun,
scurt alocuiune, a schia sumar, a prefera mai bine, a extermina In
mas, a scruta cu atenie, a urma In continuare, dar Ins, din nou
iarci, Ins totuci, a colabora Impreun, stim ci respect -par
construcii pleonastice Intre cuvinte simple ii uniti frazeologice(
mifloace mass#media.
Contradictio in adiecto (contradicia In termeni" este greieala
care provine din alturarea unor cuvinte cu sens opus, incompatibile,
de aceea, Intre ele( aragaz electric, biciclet cu trei roi, bifurcarea
drumului In trei, greceal ortografic.
6e&acordul semantic (sau incompati(ilitatea semantic$" Intre
cuvinte se produce atunci cnd ele se combin fr a se ine seama de
disponibilitile (respectiv restriciile) semantice ale acestora privind
asocierea sintactic. !e exemplu, cnd se spune c ,niite tineri sunt
bine alctuii fizic" se negli#eaz restricia termenului alctuii privind
,gruparea de elemente combinate", pe care nu o au sinonimele sale,
mult mai potrivite In contextul dat, fcui, respectiv formai. -lte
cteva exemple( ,se desfcoar In faa lor un cadru impresionant"
(verbul arat o miicare, substantivul se refer la ceva ,fix"), ,are o
statur magistral" (substantivul se refer la dimensiuni, ad#ectivul la
,miestrie, creativitate"), ,cineva infirm constatarea" (primul cuvnt
Insemnnd ,a dovedi ca neadevrat", iar al doilea ,stabilirea realitii
unui lucru, a adevrului unui fapt"), ,ii-a adfudecat premiul" (verbul
Inseamn ,a atribui un bun aceluia care a oferit mai mult la licitaie"),
,cactig cursa confortabil" (confortabil Inseamn ,care ofer confort",
nu ,fr efort", aia cum cred, probabil, cei care utilizeaz construcia).
3 mare parte a dezacordurilor semantice se refer la folosirea
neologismelor, care, fiind mai noi In limb, au sensuri restricionate
(prezint deci mai multe restricii de combinare) dect sinonimele lor
cu mai veche carier In vocabular. *iind puse neatent In locul acestora
In diverse contexte, creeaz incompatibiliti suprtoare. %xemple(
,fermoarul nu circul", ,ceasul staioneaz", ,cntecul debuteaz cu
o not Inalt", ,am servit fiecare cte o pr#itur" (a servi Inseamn ,a
oferi altuia").
)utarea cu orice pre a unor termeni ,culi", ,radicali" ii evi-
tarea cuvintelor obiinuite, considerate ,banale", inclusiv In contexte
care nu solicit aceste exigene, este denumit cultism ii reprezint o
deficien de exprimare.
-lteori sunt Inlocuite nepotrivit neologisme Intre ele( ,autorul a
creionat (In loc de a schiat) o compoziie reuiit", ,a Intreprinde
demersuri" (In loc de msuri), ,a tensionat eforturile" (In loc de
a intensificat), sau cuvintele vechi Intre ele( ,!up cum cunoactem"
(In loc de ctim).
-rtificioas apare ii folosirea insistent In contexte nespecifice,
a unor arhaisme( ,cum tlmcii aceast situaieA" (In loc de
interpretai),
,statornicia vieii teatrale" (In loc de impunerea sau consolidarea).
$n de curnd, acest manierism al cuvintelor cu iz vechi, nobil,
abunda In texte de tot felul, fapt care le face acum desuete chiar In
contextele In care s-ar potrivi. -lte astfel de cuvinte erau(
neasemuit, trm, a Indritui, a dobndi, slac, simminte !erivatele
noi sunt ii ele frecvent folosite In Imbinri nu Intotdeauna
corespunztoare. 3raiozitate, rigurozitate, vigurozitate Inlocuiesc
nemotivat sinonimele mai vechi (ii
mai potrivite) graie, rigoare, vigoare 4e a#unge chiar la creaii
rebarbative cu acest sufix( amicabilitate, artisticitate. *ormaiile
uzitare, contextuare, esenializare deran#eaz ii ele uneori prin
folosirea abuziv In locul sinonimelor lor foarte clare ii active folosire
%utilizare!, situare In context, rezumare. -lte sufixe aflate In
expansiune, de multe ori nemotivat, sunt( #al %centripetal!, #ic
%ideatic, filmic, poemic!, #tor %aparintor, Intrzietor, rezolvitor!,
#ist %sunetist, luminist!.
%vident, nu toate exemplele de mai sus pot fi considerate
greieli. 'nele sunt stngcii sau excese (abuzuri) lexicale, suprtoare
mai ales pentru vorbitorii cu o cultur lingvistic nuanat, care
trebuie s fie, credem noi, arbitrii Innoirii ii funcionrii lexicului
(cel puin pn la impunerea In uz a formelor inclusiv aberante, aia
cum se mai Intmpl).
%senial pentru evitarea unor greieli sau nereuiite In combinarea
cuvintelor rmne cunoaiterea corect ii complet a sensului
cuvintelor (mai ales a celor noi) ii a raporturilor semantice ale acestora
(Indeosebi sinonimice, antonimice ii paronimice) cu alte cuvinte.
)ompetena lingvistic pretinde, In acest caz, pe lng
semantizarea precis a cuvintelor, Insuiirea valenelor
(disponibilitilor) ii a restriciilor de combinare a acestora. 'nii
specialiiti au propus constituirea unui compartiment distinct al
lexicologiei, dedicat com(inatoricii lexicale (mai exact semantice),
aflat In corelaie cu sintaxa, care studiaz Imbinarea gramatical a
unitilor lexicale ii supralexicale.
%decvarea cuvntului la specificul stilistic al textului este o
exigen de rafinament a seleciei lexicale. $oate fi considerat o
form de compati(ilitate, dar, spre deosebire de aceasta, care se
manifest la nivelul relaiei bilaterale, In sintagm$ sau In propo&iie,
adecvarea se raporteaz la text (care are ca nivel minim !ra&a),
printr-o relaie multilateral ii difuz (potrivirea este apreciat
In raport cu toate componentele textului ii cu textul In ansamblul
su). !isponibilitile combinatorii, rezultate ale impactului
virtualitilor semantice ale cuvintelor In diverse contexte, privesc
conotaiile stilistice. -cestea trebuie s fie adecvate stilului care
marcheaz textul In care este introdus cuvntul care, la rndul
lui, este dependent de specificul coninutului de idei transmis, de
autorul textului, de receptorii si ii de situaia In care se produce
comunicarea. 6i!erenierea (sau marcarea" stilistic se produce pe
mai multe axe( niveluri sau registre stilistice, stiluri funcionale,
domenii profesionale, axa temporal, rspndirea teritorial,
raportarea la normele literare, frecvena utilizrii cuvntului, atitudinea
afectiv.
3ivelurile stilistice definesc gradul de marcare stilistic a unui
text( nivelul stilistic neutru este nemarcat stilistic (sau este marcat
zero, cum se mai spune) ii, de aceea, solicit cuvinte (sau mai precis,
sensuri) fr conotaii stilistice (cas, carte, a mnca, a vorbi), nivelul
stilistic Inalt (solemn livresc" prezint conotaii stilistice marcate
,pozitiv" datorit sferei ,selecte" de Intrebuinare (unele sunt poetice
1 chip, diafan, flamur, genune 1, altele poart pecetea ,prestigiului"
#uridic-administrativ( conformitate, legal, norm, consecin etc.),
nivelurile colocvial ii !amiliar sunt marcate, In general, negativ (a
cpta, a brfi, hodorog, moac).
Stilurile !uncionale sunt bine conturate din punct de vedere
lexical. In afara unor cuvinte de uz general (In primul rnd instru-
mentele( verbele auxiliare ii copulative, articolul, cea mai mare parte a
pronumelor ii a numeralelor, prepoziiile, con#unciile), fiecare stil
folo- seite anumite categorii de cuvinte( stilul tiini!ic utilizeaz de
preferin stratul abstract ii terminologic (definiie, caracteristic,
principiu, simbol, a aborda, demers, a demonstra, experien,
sistematizare, analiz), stilul administrativ)0uridic abund In
cuvinte ii expresii oficiale (decret, hotrre, ordonan, ordin,
decizie, mandat, In conformitate cu, avnd In vedere, anex,
subsemnatul, adeverin, consilier, a ratifica), stilul artistic este
combinat cu !iguri de stil (metafore, comparaii, epitete, metonimii,
hiperbole), valorificnd, In funcie de situaie, toate sferele
lexicale (arhaisme, regionalisme, cuvinte de argou, termeni
profesionali etc.), stilul pu(licistic este un stil pestri, cuprinznd o
mare diversitate lexico-frazeologic, Indeosebi neologisme ii cuvinte
,la mod", din domeniul politic, social, cultural sau din perimetrul
tematic al materialului respectiv.
6omeniile pro!esionale crora le aparine un anumit text Iii pun
amprenta asupra compoziiei lexicale a textului. !ac va fi un text
medical, de exemplu, vor fi dominani termenii de specialitate,
medicali( sindrom, profilactic, rezecie, patologic.
%xa temporal$ reliefeaz mai ales lexicul ar+aic, care are o
conotaie evocativ, istoric (voievod, paloc, oaste, sceptru) ii lexicul
neologic, Insoit frecvent de conotaii legate de mod, modern,
actualitate (mecatronic, display, formatare, hit, megastar, soft"are).
8$spandirea teritorial$ separ cuvintele folosite pe Intreg
teritoriul rii de regionalisme. -cestea din urm au conotaii de
culoare dialectal, fiind folosite mai ales In stilul artistic. >aportarea
la normele limbii literare difereniaz termenii literari de cuvintele
populare, neadmise In limba#ul literar standard (In care nu pot aprea,
de pild, blid, nsoi, lboaie, frunzulic, frunzulean).
Frecvena !olosirii In vor(ire marcheaz stilistic cuvintele. !in
acest punct de vedere, unele fac parte din lexicul uzual ii pot fi
utilizate Intr-o gam larg de texte, altele sunt cuvinte ocazionale sau
rare ii trebuie folosite cu precauie, numai In texte cu care se
,asorteaz" tematic. Incrctura excesiv a unui text cu o anumit
categorie lexical constituie un abuz (cel mai adesea abuzurile de
neologisme, de termeni profesionali sau de elemente colocviale).
%titudinea a!ectiv$ se regseite In lexic prin conotaiile favo-
rabile sau nefavorabile. %xemple( maestru, profesionalism, inut,
verticalitate, umanitar, conciliere, democraie (pentru prima
categorie), totalitar, dictatur, diletantism, mncu, ofierac,
zurbagiu (pentru a doua categorie).
- folosi cuvinte adecvate unui text Inseamn s itii s comunici
(In scris saulii oral) nuanat ii rafinat, s te exprimi precis, s
respeci cerinele de puritate ii proprietate stilistic. -cest lucru se
Inva printr-o
Indelungat practic a folosirii cuvntului In diverse texte ii contexte.
%plicaii cu rol evaluativ
2. 4ubliniai formele corecte ii precizai cnd este vorba de
variante ale aceluiaii cuvnt ii cnd este vorba de cuvinte diferite(
astm#astm, accepie#accepiune, adaos#adaus, adopie#adopiune,
aducie# aduciune, aiura#aiuri, ambarcaie#ambarcaiune, atenie#
ateniune, berbec#berbece, bulgre#bulgr, cazinou#cazino,
cearcaf#cearceaf, cercevea#giurgiuvea, chestiune#chestie,
circumferin#circomferin, circumvoluie#circumvoluiune, ciucure#
ciucur, colind#colind, concizie# conciziune, conteiner#container,
coregraf#coreograf, corigent#corijent, crciumar#crcmar, culas#
chiulas, delincvent#delicvent, desclica# descleca, detalia#detaila,
deteniune#detenie, dezice#deszice, dicie# diciune, distructiv#
destructiv, dogori#dogorI, dumeri#dumiri, elen# elin, elocven#
elocin, expres#expre, extensiune#extensie, extravertit# extrovertit,
fascicul#fascicol#fascicul#fascicol, frma#frma, flanel# flanea,
flucturatic#flucturatec, foarfece#foarfec#foarfeci, frecie#friciune,
funda#fonda, fundator#fondator, garderob#garderob, gazifica#
gazeifica, glbinare#glbenare, genunchi#genunche, ghips#ipsos#gips,
glasvand# glasvant, glonte#glon, golgheter#golgeter, greier#greiere,
ilar#hilar, imersiune#imersie, iridiu#iridium, Impeliat#Impieliat, jant
%de macin!# geant, jneapn#jnepen, laitmotiv#leitmotiv,
lcrmioar#lcrimioar, lea#la, lscaie#lecaie, luz#lehuz, locac#
lcac, macrameu#macrame, magazioner#magaziner, maiestate#
majestate, maieu#maiou, mnuc# mnuc, marfar#mrfar, mental#
mintal, migraiune#migraie, mugur# mugure, mutecte#muecte,
ngar#negar, oblete#oble, oboroc#obroc, onorar#onorariu,
ostatic#ostatec, ori#orI, palavragi#plvrgi, pstrug#
pstrung, pedigriu#pedigri, percheziie#perchiziie, perciune# perciun,
petrifica#pietrifica, pieptene#piepten, pntece#pntec, plapum#
plapom, plsea#prsea, posesie#posesiune, prapor#prapur, pri%ni#
pri%ni, r%chira#rschira, redundan#redondan, rzgia#
rzgia, ridicol#ridicul, ro%iatec#ro%iatic, salcie#salc, sangvin#
sanguin#sanghin, santinel#sentinel, sarma#sarmal, sanda#
sandal, satin#saten, schimnic#schivnic, scrinti#scrnti,
separe#separeu, sering#siring, sfar %JfumK!#%far, sli%te#sili
%te, speze#spese, strangula#%trangula, strepezi#sterpezi, %oric#
%orici, %oarece#%oarec, %techer#%tecr, spicher# speaker, talaj#tala
%, tapierie#tapiserie, taxinomie#taxonomie, tlmaci# tlmaci,
turbure#tulbure, tomoare#tumor, ultraj#ultragiu, ulcior# urcior,
variete#varieteu, velur#velur, ventil#vintil, voluptos#voluptuos, pilug#
chilug, poliomelit#poliomielit
5. 4ubliniai forma corect a urmtoarelor neologisme( abajur#
abat#jour, aisberg#iceberg, alur#aliur, angro#en#gros, apartheid#
aparthaid, apropo#apropou#L propos, auslander#ausldnder, allegro#
alegro, allegretto#alegreto, baedeker#bedeker, biedermeier#
bidermaier, bitter#biter, best#seller#bestselr,
badminton#bedminton, beatnic# bitnic, blazer#bleizr,
blue#jeans#blugi, blues#bluz, bluf#bleuf, body# guard#bodiguard,
boom#bum, bo"ling#bauling, box#office#boxofice, brainstorming#
breinstorming, brandy#brendi, bridge#brigi, broker# brocr,
bro"ning#brauning, building#bilding, bussines#biznis, by#pass# baipas,
bli#blitz, bruderschaft#bruder%aft, bonjour#bonjur, bruillon# bruion,
bunker#buncr, boutiMue#butic, chestor#Muestor, clo"n#claun,
cnocaut#knock#out, cnocdaun#knock#do"n, cocteil#coctail, cvart#
cuart, Muartet#cvartet, Muorum#cvorum, dumping#damping, camping#
chemping, challenger#%alanger, consulting#consalting, copyright#
coppy#right, dandy#dandi, dealer#diler, designer#dizainer, display#
displai, diesel#dizel, calcio#vecchio#calcio vecchio, caudillo#caudilo,
chamois#%amoa, cloisonne#cloazone, deux#piNces#deuxpieces, ecrt#
ecriu, forfait#forfe, loisir#loazir, mignon#minion, marijuana#marihuana,
graffiti#grafitti, imbroglio#imbrolio, intermezzo#intermezo, loggia#
logia, foehn#fOhn, kitsch#kitch, lied#lid, loess#loes, fairplay#fair#play,
feed#back#feedback, flash#flesh, globe#trotter#globe trotter, groggy#
groggi, haker#hacher, happy#end#happend, hobby#hobbi, hold#up#
holdup, horror#horor, jazz#jaz, jeep#gip, ketchup#
ketch#up, killer#kiler, kno"#ho"#kno" ho", lady#ladi, leassing#
lising, lobby#loby, miss#mis, music#hall#music hall, hipi#hippy,
laitmotiv#leit#motiv, lider#leader,
miting#meeting, motto#moto, nylon#nailon, of#side#ofsaid, papion#
papillon, paspartt#passpartout, raccourci#racursi, ralenti#ralanti,
relache#rela%, autsider#autsaider, pick#up#pickup, play#back#
playback, puzzle#pazzle, ranch#ranci, rummy#remi, rOntghen#
roentgen, pizza# pia, poncho#poncio, plein#air#pleinair, rendez#vous
#randevu, "agon#lit# vagon#lit, Muattrocento#Muatrocento, scherzando#
scherando, siemens# zimens, zeppelin#zepelin, scanner#scaner, science
fiction#science#fiction, scotch#skotch, self service#self#service, sexy#
sexi, shetland#%etland, snack#bar#snak bar, sno"board#sno"#
board, speech#spici, spleen# splin, spray#sprey, staff#staf, stand by#
stand#by, strip#tease#striptease, summit#sumit, supermarket#super#
market, thriller#triller, trade#union# trade union, "alkie talkie#"alkie#
talkie, "aterpolo#"ater#polo, "eekend# "eek#end, se)ur#se)our,
speaker#spicher, safe#seif, stress#stres, %arm# charme, chaise longue#
%ezlong, spielhozen#%pilhozen, sch"eizer#%vaier, time#out#taim#aut,
trois#Muart#troicar, turcoaz#turcoise, zinc"eiss# incvais, vis#L#vis#
vizavi
7. lndicai cte minimum dou sinonime (dintre care unul
neologic) pentru cuvintele ii expresiile de mai #os( fr accent, fr
sonoritate, rim Imperecheat, aspru, a bnui, struitor, contribuie,
beiv, caraghios, laud exagerat, punct culminant, stare de nelini%te,
asemntor, chin, sterp, prpastie, cite, a conlocui, a consfini,
culme, a da foc, a da In vileag, a diminua, pian)en, Indrzneal,
amploare, cumplit, a se face de rs, a face din nar armsar, a face
rost de ceva, glorificare, reducere, afirmaie, a deseca, Ingduitor,
Ingmfat, Intmplare, origine, Invinuire, lacom, a o lsa balt,
contradicie de idei, echivoc, incult, a Infia, adaos la un testament,
dezabuzat, cel care se laud cu patriotismul su, suprapunere, lips,
mnos, molipsitor, a prsi, a precumpni, premergtor, absurditate,
descurcre, infamie, desfiina, odios, rutcios, siguran, a %se!
dezumaniza, scrupulozitate, smal, a tgdui, a se ralia, potrivnicie,
iueal, necultivat, vioi, proporie, a zdrnici, placiditate, Imbietor, a
umbla pe coclauri, a aa, baie, a se burzului, cheza%, a
Inla, Inflcrat, a Imbina, sihstrie, copilresc, coroiat, prevestire,
mireasm, nelegitim, artistic, habotnic, crptur, dambla, a
dezgropa, filde%, septentrional, bluf, defimtor, torid, a
sanctifica, gazd, geamie, prad, filantropic, sprgcios, Inflorire,
Intunecat, a Inbu%i, a Incoli,
jertf, edificator, consens, asfinit, plpnd, nvalnic, a recita,
mnccios, nutre, a proporiona, eficient, generalizare, a rzui,
slov, figur, cursiv, sincer, zugrav, a ponegri, ucuratic, culant,
strmbtur, mantie, surghiun, nscocire, indecent, inexprimabil,
curtenitor, stupiditate, preventiv, a bntui, Infocat, neprevzut, fad,
tineresc, a se vicri, a manevra, a adeveri, adic, a aga, alai,
alifie, a asupri, a aa, blestem, clrie, a cluzi, clu, cetenesc,
chelie, cium, cusur, duntor, a se descotorosi, drz, fiere, flacr,
glgie, hrpre, iute, izvor, Impovrtor, Inapoiat, a Infrunta, a
Inltura, a Inghii, Inserare, Intritor, a Intrerupe, Invoire, a jefui, a
linguci, lupttor, mtrgun, mtrea, moale, nluc, a necji,
nesntos, oachec, obicei, oboseal, peruzea, piezic, prinos, rmci,
rsucire, a rugini, schimbtor, cters, tainic, ticlocie, eapn, uneltire,
vrgat, vesel, viclean, vlstar, vrjitor, zbrcitur
8. ldentificai, prin sinonime sau prin contexte, cat mai multe
sensuri (inclusiv figurate) ale urmtoarelor cuvinte( a rsri, a bate,
glas, tulbure, a da, flacr, oglind, foc, inim, cap, gur, limb,
mas, des, poart, ccoal, a trece, a veni, a crpa, a trage, fa, carte,
c, In, de, Inalt, la, umr, stea, Intuneric, birou, baie, cas, a zbura,
floare, soare, argint, a sri, slab, bine, alb, a scrie, ochi, a merge, a fi,
a avea, pine, lucru, a lucra, a mnca, via, mn, prost, a acoperi,
adnc, a ajunge, a pune, a ine, a auzi, bun, a clca, om, cheie, drum,
chip, cmp, ap, col, a cti, cuvnt, for, putere, a gsi, loc, fel, ru, a
rspunde, a tia, singur, a sri, a sufla, a sta, urm, a vedea, vechi, a
vrsa, a zice
9. *olosii In enunuri omonimele cuvintelor urmtoare, iar acolo
unde acestea sunt polisemantice artai cateva dintre sensurile lor(
abate, aborda, absolutoriu, a absolvi, ac, acces, accident, achita,
acoperi, acord, acorda, acru, act, activ, aciona, acustic, acut,
agrement, alb, albitur, ales, aliena, ambala, amenda, americ,
analist, analog, angaja, anticar, antifon, aparat, apendice, apostol,
aprins, artare, arc, arcan, arcac, arie, arip, armonie, arnut,
articula, artificiu, as, asculta, ascuit, asimila, asistent, aspect, aspira,
aspiraie, aspru, aceza, ataca, atacat, atenie, atinge, atrna, ;tlas,
atmosfer, atribut, august, autoritate, avans, avar, aviz, bab, baie,
bairam, bacara, balan, balen, balon, ban, banc, banc, band, bar,
basc, bate, baterie, baz, bazin, bncu, btaie, bttur, bec,
berbec, bezea, bil, birou, blan, bloc, bob, boboc, bomb, born,
bru, broasc, buchet, bufet, bul, bulin, bun, burs, buton, butuc,
cadru, codru, calc, calcan, calcul, camer, cancelarie, cancer, canton,
cap, capel, capital, capr, capriciu, car, cardinal, carier, carioca,
carte, cartel, cartuc, casc, caset, cataract, catedr, caustic,
cavaler, caz, a cdea, cdere, a clca, cldruc, cldur, a cli,
clugri, cluc, cmin, cprar, cprior, cpuc, a %se! ctrni,
cel, cutare, ceas, cer, chef, cheie, chema, chemare, chil, chit,
cicero, cilindru, cinste, ciubuc, ciocan, ciocrlie, ciur, cmp, a crpi,
clan, cltit, clis, a cloci, a coace, coad, coard, coast, coc,
coc, cocon, cococ, cod, codru, a colecta, colegiu, colon, colonie, col,
comite, companie, complemente, a comporta, compoziie, curs, debita,
delfin, diligen, disc, doc, doz, duce, dur, a dura, factur, fast,
franc, furnicar, general, gol, golf, gut, ierbar, a Inapoia, a Incinge,
nou, obor, ort, parabol, palat, pal, jar, liliac, legat, panama,
marc, mare, mediu, min, mil, morg, mucenic, pitic, pomp, pol,
pluton, pupil, pur, pup, rachet, racil, rad, radia, ram, ras,
recrea, resort, rs, rug, rutin, stat, star, sitar, sinus, sleit, smirn,
socotit, solvent, sol, val, vaz, vrsat, viol, vrst, vsl, volant, cut,
tabl, ulei, arin, elin, tipic, toc, top, tors, trecut, tur, etichet,
excentric, factor, galben, gref, imobil, lac, lam, leu, lin, lir, lun,
mai, mat, mediu, mic, obiectiv, ochi, parchet, partid, pas, pat, pil,
port, post, rzboi, rol, somn, cah, taler, timp, tort, ap, uscat, ucor,
var, vie, zefir, frez, fug, fus, ghem, han, Inchis, map, mas, mo,
nea, pop, pap, patron, pomp, prolog, prunar, rom, rud, scris,
sinus, ciret, tabac, a turna, ulei, vier
=. !efinii sensul urmtoarelor cuvinte ii folosii-le In enunuri(
accesoriu, acribie, ad#hoc, a abjura, anodin, apanaj, a asezona,
austeritate, draconic, bibliofil, bienal, bipartit, cabotin, caduc, oios,
insinuos, parcimonios, pernicios, a comprea, comprehensiv,
aprehensiune, concupiscen, confiden, confien, a congratula,
coniven, conjectur, contigen, continen, contumacie, a irupe,
morbiditate, cupid, intrepid, a decalca, declasat, deconcertat,
deferen, defetist, degresiv, demimonden, a demula, a denega,
deontologie, a deplia, a %se! deroba, a desfide, a devaliza,
devoiune, a avaliza,
dezabuzat, difident, diseminare, donatar, edenic, etilism, ebuliie, a
edulcora, evanescent, a %se! exonera, a expia, faceios, fanto%,
farinaceu, famelic, famen, fast, felonie, fetid, fiduciar, filistin,
fragrant, friabil, frugal, frust, futil, a garnisi, genuin, graffiti,
holocaust, hobby, idiosincrasie, idolatrie, iconodul, iconoclast,
implacabil, a importuna, imund, incontinent, a inculca, a incumba,
ineluctabil, inextricabil, inefabil, infailibil, ingerare, ingerin,
integrism, fundamentalism, intemperan, a interverti, a intima, a
%se! intrica, inveterat, iteraie, jugular, a juisa, laconic, leal, legat
(subst.), letal, levitaie, libertin, licenios, a licenia, licit, lubric,
ludic, lutier, luxurios, a macula, mazet, mitomanie, mutual,
neavenit, neofit, a notifica, nubil, nuniu, nupial, a %se! obnubila,
obstinat, a obtura, oficios, olograf, oneros, oniric, opulent, a
oripila, a ostraciza, paliativ, panaceu, panoplie, paspartt,
pandantiv, pandant, pau%al, placid, pletor, perpetra, pogrom,
poliandr, polihistor, potomanie, preeminent, poncif, preempiune,
premoniie, a %se! prevala, a preleva, a prezerva, privaiune,
profuziune, punitiv, rapt, recesiv, recluziune, ritos, soporific,
a segrega, septentrional, secesiune, simulacru, sinecur, sinestezie,
sosie, stenic, stipendiu, tacit, tanatic, teratologic, torionar, totem,
transcendent, truism, ubicuu, uranian, veros, viager, vicinal, venal,
venial, xenofob, xenoman, a concede, condescenden, a decela, a
dezavua, diluvian, a emenda, gnomie, gregar, sempitern, htonian,
imbrifug, ignifug, inamovibil, inavuabil, a interpola, irefutabil,
malefic, modic, moratoriu, a oblitera, a obnubila, onctuos,
paradigm, patibular, patronim, peripatetic, synopsis, a sidera,
simpatetic, subret, a suplanta, %arad,
%icanier, %var, a transgresa, turpitudine, versatil, valetudinar, a
vexa, vorace, delator, vienaj, sicofant, clientelar, sindic,
veleitar, a mancurtiza, prostraie, peremptoriu, sinergie,
agorafobie, anomie, apatrid, apocrif, apodictic, atavic, autarhic,
autodafe, brevilocvent, calofil, cenestezie, chinestezie, claustrofobie,
a persuada, a pertracta, poiune, prob, rebarbativ, recuren,
redundant, remanent, sacramental, sardonic, sibilinic
:. !efinii sensul urmtoarelor paronime ii formai enunuri cu
ele( abces#acces, abil#agil, abjura#adjura, absorbie#adsorbie,
accidene# accidente#accideni, acmee#acnee, actual#actuar, adagio#
adagiu, auditor# auditoriu#auditorium, adjuvant#adjutant, aductor#
abductor, aerofar#
aerofor, afabil#amabil#amiabil, aflux#eflux, agest#agrest, albastru#
alabastru, albinism#alpinism, alizeu#elizeu, allegro#alegru, alocaie#
locaie, alocuiune#elocuiune, altercaie#aliteraie, aluzie#iluzie,
amid# omid#amib, andosator#andosatar,
anghil#anghin, antinomic# antonimic,
antologie#antilogie, anual#anuar, apostrof#apostrof, anofor# anafur#
anafora, apertur#apretur, apropia#apropria, arahide#arahnide,
arbitrar#arbitral, arivist#arhivist, asculta#ausculta, atlas#atlaz, auricul#
auricul, autonom#autonim, a evada#a evida, granat#granit, valut#
volut, banderol#banderil, a ecloza#a ecluza, fresc#fresco, mimoz#
mimez, premoniie#premuniie, a amporta#a importa, batist#batist,
bruion#bruior, campanel#campanil, carbonar#crbunar, condor#
condur, diat#diet, dolman#dolmen, florescen#fluorescen, frupt#fruct,
indemn# Indemn, a %se! intrica#a intriga#a %se! integra, jinti#
jitni, venal# venial, pelagic#pelasgic, aferent#eferent, >lada#>lida,
enolog#etnolog, a erupe#a irupe, escadr#escadron#escadril#espadril,
ezoteric#exoteric, eteronom#eteronim, etologie#etiologie, eufonie#
euforie, excepta# excerpta, faciune#fraciune, famat#fanat, fascicul#
fascicul, feroce#veloce, ficiune# friciune, fiest#siest#fest, file#
fileu, firet#%iret, fis#fi%, flagrant# fragrant, floral#florar, friza#
frez#friz, funeralii#funerarii, gang# gang, a gera#a gira,
gheat#gheatr, gint#geant#jant, giruet# piruet, glacial#glaciar,
hidr#vidr, impasabil#impasibil, imun#imund, imunitate#impunitate,
inapt#inept, a inculca#a inculpa, a indura#a Indura, a infesta#a
infecta, invidios#insidios, a iriza#a irita, a insera#a Insera, a investi#a
Investi, izocrom#izocron, justiial#justiiar, langoare# lingoare, lector#
rector, livret#libret#libert, licoare#lucoare, limb#nimb, lineal#linear#
liniar, literal#literar, locatar#locator, maestro#maistru# miestru, a
mnca#a manca, mangal#mangan, marmot#marmit, matrice#
matrie, melamin#melanin, melan#melen, mes#me%, miner#
minier, moin#noim, monogram#nomogram, novator#inovator,
novel#nuvel, nuniu#nupiu, oliv#oliv, a defula#a refula,
deconcertant# deconcertat, degresiune#digresiune#degresare, deluviu#
diluviu, destins# distins, detraca#detracta, dezinfecie#dezinsecie,
diat#diet, difident# disident, dihanie#dihonie, a disimila#a disimula,
doctrinal#doctrinar, doz#duz, edem#eden, a elida#a eluda, emergent#
imergent, emersiune# imersiune, eminent#iminent, enervaie#inervaie,
orator#oratoriu, paladin# palatin, patentat#potentat, monomahie#
monomanie, a reporta#a repurta,
%ic#%i%, vacant#vagant, vrac#vraf, avers#avers, bac#bac,
balestr#
palestr, bancrut#bancrut, bard#dard, bazon#blazon, biac#biec,
bestial#bestiar, bizon#vizon, boem#boem, brec#bric, buret#burete, a
cabla#a cabra, caro#carou, cal#cahl, calin#clin, calot#carot,
candel#candel, canic#canic, ciment#cement, coliziune#coluziune,
concesional#concesionar, concordant#concordat, conciliabil#
conciliabul, consignatar#consignator#cosignatar, contor#condor#
contoar, coralier# coralifer, covert#corvet, palmier#palmier,
pandant#pendant, panel# paner#panier, paricid#patricid, patent#
petent#patent, piromanie# piromanie, refector#reflector, relict#
relicv, a releva#a revela, revolut#rezolut, rezidual#reziduar,
rulot#rulet, sepia#sepie, sintez# siamez, solidar#solitar, spee#
speze, stringent#astringent, sudur# sutur, suveran#suzeran,
sap#cap, saciu#casiu, talaz#taluz#talus, a tasa#a taxa, tributal#
tributar, turcoaz#turcoaz, vers#viers, virtuos# virtuoz, vrst#vrst,
zaricte#)aricte, porfir#profir, a refula#a reflua, baril#beril, aferent#
eferent, cenzur#cezur, con)unctur#con)ectur, consort#consoriu,
dragon#dragor, a elucida#a eluda, fiabil#friabil, a gera#a gira,
inveterat#Invederat, preceptor#perceptor, persan#persian, simpatic#
simpatetic, trem#tren, virtute#vrtute, tog#toc, special# specios,
oficial#oficios, servil#serviabil, manifestare#manifestaie,
legislaie#legislatur, insolvabil#insolubil, fortuit#forat, fastidios#
fastuos, bravur#bravad, axial#axilar, agenie#agentur
B. +sii expresii sau locuiuni care s fie sinonime cu ur-
mtoarele cuvinte sau uniti frazeologice( %a fi! abtut, a se adeveri,
%a fi! aiurit, a a)uta, ales, a alina, a#ci aminti, a amui, anarhie,
anormal, a asculta, pe ascuns, %a nu avea! astmpr, a actepta, %a fi!
atent, avanta)e, aventurier, a bate, a bea, a brfi, bogat, a %se! bucura,
a %se! certa, a cctiga, a constrnge, a concedia, a critica, degeaba,
departe, %a fi! disperat, a %se! enerva, a disprea, a flecri, fric, a
fugi, gaf, fata, a hoinri, imposibil, a )igni, a Imbtrni, a se
Increde, lenec, a muri, a mini, mult, musai, a mustra, niciodat, a
omorI, a pi, a pedepsi, a pleca, a ploua, prost, ru, repede, rs,
rucine, a regreta, srac, a srci, a scpa, a semna, a %se! speria, a
stn)eni, a tcea, ticlos, a trncni, a ucide, a uita
@. +sii cat mai multe expresii ii locuiuni( a) care s conin
comparaii, b) care s fie rimate, c) s conin nume proprii, d) s
conin numere, e) s aib nuan de superlativ, f) s conin
cuvintele(
233
inim, a lua, lup, lung, lume, om, a avea, a bate, burt, cap, clci,
cot, a da, a face, fa, gt, mn, nas, picior, a prinde, a sta, a ine,
ureche
23. +sii echivalente actuale pentru urmtoarele arhaisme(
adet, agap, agarean, ag, agie, amploiat, anafora, anteriu,
apanaj, apelpisie, arm%el, armie, arnut, bairac, baltag, bandier,
bard, bjenie, bnie, a bsni, becher, bei, beilic, beizadea, be%liu, be
%leag, bogasiu, bogasier, bolni, butc, cadet, caftan, caimacam,
calf, carvasara, catagrafie, cavaf, cavas, cftnie, cmr%el,
cminar, ceau%, chilom, chirigiu, cinovnic, ciubuc, clironomie,
clucer, cocon, comis, comnac, dajdie, delni, diac, diat,
dragoman, dro%c, edec, eforie, epistat, fiastru, firman, garboav,
gelep, ghelir, hagiu, haraci, hrisov, ipochimen, ispravnic, i%lic, izvod,
a Intabula, jalb, jari%te, jitar, jupn, leah, letopise, livrea,
locotenen, logoft, a mazili, mezat, mitoc, mo%nean, mungiu,
nacafa, ocin, olat, palie, palo%, panr, porucic, pedestru,
pehlivan, pe%in, pisar, pitac, pojarnic, polcovnic, poslu%nic,
postelnic, potcap, prisav, rdvan, rze%, rusfet, slobozie, sluger,
spahiu, stolnic, suzeran, %oltuz, %tab, ucaz, uric, vatman, venetic,
vistier, vornic, zapciu, zapis, zaraf, zaver, zavistie
22. %xplicai de ce sunt pleonastice urmtoarele Imbinri( a
abrevia pe scurt, mare abunden, abuz exagerat, activitate
laborioas, acum numaidect, adic cu alte cuvinte, amgire iluzorie,
ambian Inconjurtoare, amestec eterogen, mare amploare, a anexa
alturi, anost %i plictisitor, ansamblu omogen, a anticipa dinainte,
aproape circa, a aranja In ordine, a asambla la un loc, a asocia
Impreun, a%adar In consecin, avalan% de zpad, a
avansa Inainte, avantaj favorabil, avers de ploaie, a avertiza
preventiv, bab btrn, baft %i noroc, balamuc de nebuni,
bancnot de hrtie, a beneficia de un avantaj, a se bifurca In dou,
biografia vieii, blazon de noblee, boare de vnt, bunoar de
exemplu, biciclet cu dou roi, caden ritmic, cam aproximativ,
catastrof tragic, a cdea jos, a clca In picioare, cndva odat,
c%tig profitabil, ceremonie solemn, cerin imperativ, chiar
Intocmai, chior de un ochi, cicatrizarea rnii, circa aproximativ, a
clarifica mai precis, a clnni din dini, a coabita Impreun, cobai
232
de experien, a coborI jos, a coexista Impreun, a coincide exact, a
colabora Impreun, a conchide la sfr%it, concluzie final, consens
unanim, continuitate neIntrerupt,
235
conine In interior, a conveni de comun acord, a convieui Impreun,
coridor de trecere, a cronometra timpul, culp din gre%eal, cult
religios, cumplit %i Infiortor, cuplet satiric, cutremur de
pmnt, cu%et de dormit, dar Ins, dat calendaristic, a dinui
etern, dect numai, de%i a%adar, a%adar %i prin urmare, va s
zic deci, decor ornamental, definitiv %i irevocabil, unanimitate
deplin, desinen final, de%ert arid,
detaliere amnunit, dezrobirea omului,
disimulare ascuns, diurn zilnic, dun de nisip, elocven gritoare,
elucubraie absurd, entuziasm Inflcrat, epatare %ocant,
epilog final, erupie violent, etnogeneza unui popor, evlavie
cucernic, exemplu pilduitor, a extermina In mas, faun
animal, folclor popular, gam diversificat, garderob
vestimentar, mare geniu, glicemie In snge, hemograma sngelui,
hit de mare succes, a ie%i afar, impruden nesbuit, a impune
cu fora, infatuare arogant, intemperiile vremii, interaciune
reciproc, a intra Inuntru, a Impovra cu greuti, a Infuleca
lacom, a Inghea de frig, a %se! Intoarce Inapoi, Intrajutorare
reciproc, jambon de porc, jerb de flori, a jumuli de pene,
jurmnt solemn, lapsus momentan, lutar popular, lihnit de foame,
limonad de lmie, limuzin de lux, local public, magazin de
mrfuri, mentor spiritual, a menine mai departe, a merge pe jos, a
milita pentru o cauz, miraj In%eltor, miting popular, nmei de
zpad, nebun la cap, nevralgie dureroas, notorietate public,
nul %i neavenit, a numerota cu cifre, ogar de vntoare, omlet
de ou, onest %i cinstit, oprobriu public, oranjad de portocale,
ortografie corect, ospiciu de nebuni, pacient bolnav, pamflet satiric,
panaceu universal, panoplie de arme, a participa Impreun, per#
forman remarcabil, perioad de timp, personalitate remarcabil,
perspectiv de viitor, picnic In aer liber, pies component, pilon de
susinere, plaj de nisip, plan de viitor, poant de efect, pom fructifer,
potec Ingust, povar grea, prpastie adnc, a prefera mai bine,
prenume de botez, a prevedea dinainte, prim#plan apropiat, procent la
sut, a profera ameninri, proiect de viitor, promoie de absolveni,
protagonist principal, proverb popular, pubel de gunoi, purpur
ro%ie, rabl veche, radier de %ters, rang ierarhic, ru curgtor,
a reaminti din nou, rechizite de scris, reclam publicitar, a reface
237
din nou, reper orientativ, a repeta Inc o dat, respect %i
consideraie, a reine pe loc, a reuni Impreun, revelaie nea
%teptat, scurt rezumat,
238
salon de primire, salopet de lucru, samovar de ceai, saramur
srat, savant erudit, scaden de plat, scndur de lemn, a schia
sumar, schelet osos, sect religioas, a semna personal, siesta de
dup mas, slnin de porc, slip de baie, sloi de ghea, solemnitate
festiv, stai pe loc, stan de piatr, statuet mic, stn de oi, summit
la vrf, a suprima total, a surveni pe nea%teptate, a survola peste,
a
%edea jos, %eptel de animale, %lagr la mod, a trI dup sine,
a teleghida %de! la distan, tenebre Intunecoase, tinde s devin,
scurt toast, topografia locului, tot la fel, trial de selecie, troian de
zpad, a %ni brusc, incvais alb, unanimitate total, a unelti pe
ascuns, a uni laolalt, unitate indisolubil, urale %i ovaii, a urca
sus, a urma mai departe, vacarm asurzitor, vad de trecere, mare
vlvtaie, vedet celebr, verig intermediar, vestibul de intrare,
vit domestic, vog trectoare, a zbiera tare, zvon fals
2@@9.
2I2LIOG8%FIE
2. -ngelescu, +abriel, 2icionar de pleonasme, %ditura )oresi,
<ucureiti,
5. -vram, 0ioara, 6robleme ale exprimrii corecte, %ditura -cademiei
>omne, <ucureiti, 2@B:.
7. <idu-&rnceanu, -ngela, 8tructura vocabularului limbii romne contemporane, %ditura
4tiinific ii %nciclopedic, <ucureiti, 2@B=.
8. <idu-&rnceanu, -ngela, *orscu, ?arcisa, <uvinte %i sensuri 6olisemia, sinonimia,
antonimia prin exerciii, %ditura 4tiinific ii %nciclopedic, <ucureiti, 2@BB.
9. <uc, 0arin, %vseev, Ivan, 6robleme de semasiologie, %ditura
*acla, imiioara, 2@:=.
=. )onstantinescu, 4ilviu, 2icionar de cuvinte derivate al limbii romne, %ditura ?iculescu,
<ucureiti, 2@@B.
:. 2icionarul explicativ al limbii romne, ediia a II-a, %ditura
'nivers %nciclopedic, <ucureiti, 2@@=.
B. =ormarea cuvintelor In limba romn I. <ompunerea, %ditura -ca- demiei, <ucureiti, 2@:3.
@. =ormarea cuvintelor In limba romn II. 6refixele, %ditura -cademiei, <ucureiti, 2@:B.
23. =ormarea cuvintelor In limba romn III. 8ufixele, %ditura -cademiei, <ucureiti, 2@B@.