Drd.

Mihaela Stingu
Problema de cercetare: rolul femeii in politica

1. PAUL
Intrebarea:
Ati fi favorabil alegerii unei femei ca presedinte al
Republicii?
Rezultatul:
10% exprima o parere deschis nefavorabila
90% exprima o parere deschis favorabila


2. JEAN
Intrebarea:
Pentru ce profesiuni i-ati acorda incredere unei
femei? este urmata de o lista (invatatoare,
secretara, chirurg etc, presedinte al Republicii)
supusa aprecierii celor anchetati
Rezultatul:
Doar o minoritate infima declara ca acorda incredere
unei femei pentru exercitarea mandatului de sef al
statului.
Intrebare:
Cine s-a apropiat mai mult de aflarea opiniei reale:
Paul sau Jean?
Raspuns:

amandoi si niciunul!?




Moscovici, S., Buschini, F. (Eds.). (2007). Metodologia tiinelor socioumane. Iai: Editura Polirom
Chestionarul reprezint o tehnic, i
corespunztor, un instrument de investigare,
constnd dintr-un ansamblu de ntrebri (),
care, prin administrarea de ctre operatorii de
anchet sau prin autoadministrare, determin
din partea persoanelor anchetate rspunsuri
ce urmeaz a fi nregistrate n scris.



(S.Chelcea, 2001, p.177).

o suita de propozitii, avand o anumita
forma si o anumita ordine, pe baza carora se
solicita parerea, judecata sau evaluarea unui
subiect interogat





(Mucchielli, 1979, p.84)
1. Formularea
problemei de
cercetare i a
ipotezelor

2. Stabilirea
esantionului

3. Elaborarea
chestionarului
1
Determinarea intrebarilor de cercetare
2
Elaborarea itemilor din chestionar
3
Designul chestionarului
Determinarea seciunilor chestionarului
Organizarea itemilor
Stabilirea formatului
4
Realizarea pre-testrii
5
Revizuirea
6
Dezvoltarea unei strategii de colectare i analiz a datelor
colectarea datelor
analiza datelor
interpretarea
7
Raportarea
A. Dupa continut
chestionare de date factuale
sunt de tip administrativ, vizand fapte obiective, susceptibile
de a fi observate direct si verificate de alte persoane;
pot viza varsta, sexul, locul de nastere, starea civila,
domiciliul, profesiunea, studiile, nationalitatea, religia etc.

chestionare de opinie
se refera la date de ordin subiectiv,imposibil de
observat direct;
prin intermediul acestira se studiaza si atitudinile,
motivatiile si interesele, dispozitiile si inclinatiile unei
persoane.



chestionare speciale
cu o singura tema;
sunt destinate a pune in evidenta anumite fenomene,mai
putin pentru a le masura sau pentru a le explica;
Ex.: studierea pietei sau comportamentului electoral, situatii
in care importanta este viteza obtinerii si prelucrarii
informatiei.

chestionare omnibus
cuprind mai multe teme;
ofera posibilitatea de a surprinde interactiunea si
conditionarea diferitelor fenomene sociale studiate.

B. Dupa forma intrebarilor
Intrebari inchise (precodificate) nu permit decat alegerea unor
raspunsuri dinainte fixate. Gradul de libertate al subiectului
este redus; raspunsul trebuie sa se incadreze intr-una dintre
categoriile propuse de cercetator.
EXEMPLUL 1: Cum apreciai c sunt percepute cadrele didactice de ctre
ceilali membri ai societii? V rugm s marcai rspunsul prin
ncercuirea cifrei corespunztoare opiunii Dvs.





EXEMPLUL 2: Ct de mult depinde de dvs. s-i facei pe elevi s cread c
pot avea rezultate bune n activitatea colar?
a) Mult (pot s fac diferena)
b) Semnificativ ( i ajut)
c) Parial (Simt c le ofer sprijin)
d) Aproape deloc ( Simt c m lupt cu asta...)
e) Deloc

Foarte bine
apreciate,
percepute
pozitiv

Mai degrab
pozitiv

Mai degrab
negativ

Deloc apreciate,
percepute negativ
1 2 3 4
Intrebari semi-inchise

EXEMPLU: Imaginea actual pe care cadrele didactice o au n
societate se datoreaz n principal (ncercuii rspunsul
corect):
a) statutului care le este conferit de legislaia i normele n vigoare (guvernarea)
b) rezultatelor propriei lor activiti
c) modului n care sunt percepute cadrele didactice de ctre elevi \
d) administraiei centrale din domeniul educaiei (ministerul)
e) altor cauze, i anume
Intrebari deschise (libere, postcodificate) lasa libertatea unei
exprimari individualizate a raspunsurilor.

EXEMPLUL 1: Care sunt principalele caliti care fac din dvs. un bun
profesionist?

EXEMPLUL 2: Menionai un aspect pe care credei c ar trebui sa-l
mbuntii pentru a fi un profesor mai
bun:


Intrebari mixte- au o parte inchisa si una deschisa; acesta pot
lamuri sensul raspunsului inchis.

EXEMPLULUL 1: Considerai corect modul n care sunt tratate cadrele
didactice n interiorul sistemului public, n comparaie cu ceilali
profesioniti din serviciile publice (judectori i procurori, medici, cadre
militare etc.)


V invitm s argumentai:
.........................................................................................................
.........................................................................................................

Da, in totalitate Mai degraba da Mai degraba nu Nu, deloc
1 2 3 4
Pornind de la exemplele anterioare, formulai itemi de
chestionar pentru fiecare categorie:

2 intrebari inchise
2 intrebari semi-inchise
2 intrebari deschise
2 intrebari mixte

C. Dupa modul de aplicare
Chestionare autoadministrate
Chestionare administrate de operatori de
ancheta

Intrebari introductive, de contact sau de spart gheata
- ii dau celui anchetat sentimentul de incredere
- nu se va referi nici la date personale, nici la lucruri foarte
complicate si este bine sa fie inchisa

EXEMPLU: Suntei la curent cu schimbrile recente aduse la nivelul formrii
continue a cadrelor didactice?
DA NU



Intrebari de trecere - au ca scop marcarea in structura
chestionarului aparitia unei noi grupe de intrebari referitoare
la o alta problema.

Intrebari filtru au o functie contrara celor de trecere: opresc
trecerea unor categorii de subiecti la intrebarile succesive.


EXEMPLU: n ultimii doi ani, ai avut prilejul s lucrai cu elevi cu
cerine educaionale speciale (CES)?
a) da
b) nu
V rugm s completai rspunsul la urmtoarele dou pachete de
ntrebri DOAR DAC raspunsul la intrebarea anterioara este a) da

Intrebarile bifurcate - separa sensurile pro si contra din
raspunsurile subiectilor

EXEMPLU:
Intrebarea 11: In mod obisnuit, apelati la psihologul scolii pentru a rezolva
probleme de ordin disciplinar:
a) Da
b) Nu
( Daca raspunsul este Da, urmeaza intrebarea 12; daca raspunsul este
Nu urmeaza intrebarea 13.)

Intrebarea 12: Care sunt motivele pentru care apelati la psihologul scolii
pentru a rezolva probleme de ordin disciplinar?

Intrebarea 13: Care sunt motivele pentru care nu apelati la psihologul scolii
pentru a rezolva probleme de ordin disciplinar?


Intrebarile de identificare - servesc la analiza raspunsurilor
din chestionar ( ex.: intrebari privind varsta, sexul, nivelul de
scolarizare, situatia profesionala etc).

Intrebarile de control nu aduc informatii noi, ci verifica
fidelitatea, consistenta opiniei exprimate.

EXEMPLU:
1. Peste 50 de ani, rolul scolii in formarea generala a oamenilor va fi:
a) mult mai mare; b) mai mare; c) mai mic;
d) mult mai mic; e) nu stiu

In cazul in care opinia exprimata acorda scolii in viitor un rol mult
mai mare, fidelitatea fata de aceasta opinie poate fi probata de
urmatoarea intrebare:

2. Credeti ca peste 50 de ani scoala va juca un rol mult mai insemnat
in formarea generala a oamenilor?
a) Da b)Nu c) Nu stiu

Dati exemplu de intrebare de control pentru urmatoarele
intrebari:

1. Ce disciplina din programa de invatamant va place cel
mai mult?



1) ntrebarea nu trebuie s ridice niciun fel de ameninare la adresa
respondentului. Confidenialitatea este o tehnic cu ajutorul
creia putem diminua eventualele temeri ale respondenilor.

2) EXEMPLU:
Suntei mulumit de calitatea procesului educaional i de nivelul dotrilor din
coala n care nva copilul dvs.?

Intrebarea trebuie s adreseze o singur dimensiune

3). Exemplu:
Ce marc de computer deinei?
IBM
HP Compaq
Apple
ntrebarea acoper / poate acomoda toate posibilitile de rspuns
4) Exemplu:
Vechimea dvs. n nvmnt este:
0-5 ani
5-10 ani
10-20 ani
mai mare de 20 ani
O ntrebare care solicit opiuni clare trebuie s conin rspunsuri
mutual exclusive

5). EXEMPLU:
Cum apreciai calitatea raportului X?
este cel mai bun raport pe care l-am citit pe aceast tem
este un raport cu pri bune i pri slabe
este cel mai prost raport pe care l-am citit pe aceast tem.

ntrebarea produce o variabilitate satisfctoare a rspunsurilor
7) EXEMPLU: Suntei mulumit de rezultatele orelor de meditaii ale
fiului / fiicei dvs?
Da
Nu

Itemul din chestionar nu face presupuneri despre existena unei
stri de fapt, despre faptul c, de pild, respondenii dein sau
utilizeaz un anumit produs sau serviciu.

8) EXEMPLUL :
n ce msur considerai c ar trebui introduse taxe de
colarizare n nvmntul obligatoriu?

ntrebarea nu implic un rspuns dezirabil, ateptat.
Dezirabilitatea rspunsului poate fi una de natur social sau
etic.

9) EXEMPLU: ncasarea de bani din meditaii nedeclarate reprezint o
infraciune

ntrebarea nu folosete cuvinte ncrcate emoional sau vagi.

10) EXEMPLU:
Cum apreciai impactul proiectului OLPC asupra nvrii n coal, atunci
cnd acesta va fi generalizat la scar larg?
foarte mare
Mare
Mediu
Sczut
foarte sczut

ntrebarea nu folosete cuvinte sau abrevieri nefamiliare
respondenilor.

Se da urmatorul item:

1. Pentru a le oferi elevilor acces la un proces instrucional de
mai bun calitate agreez urmtoarele variante (ncercuii una
sau mai multe variante):
s se efectueze transfer la o unitate colar superioar prin
intermediul transportului colar
s se implementeze un sistem de stimulente financiare
pentru a atrage cadre calificate la coala noastr
s se prelungeasc contractele de munc ala cadrelor
didactice calificate aflate la vrsta pensionrii
s li se cear celor are lucreaz la coal s mearg la cursuri
de calificare sau reconversie profesional n regim IDD.

Itemul este a. corect formulat b. Incorect formulat. Argumentai
rspunsul.

2. Nu considerai c Parlamentul utilizeaza prea muli bani
publici pentru confortul demnitarilor?
Itemul este a. corect formulat b. Incorect formulat. Argumentai
rspunsul.

Ati fi favorabil alegerii unei femei
ca presedinte al Republicii?
(Paul)
Pentru ce profesiuni i-ati acorda
incredere unei femei? este
urmata de o lista (invatatoare,
secretara, chirurg etc, presedinte
al Republicii) supusa aprecierii
celor anchetati
(Jean)

Este mai directa=> este mai
susceptibila sa vehiculeze efecte
de dezirabilitate sociala




Amplifica un contrast intre
profesiuni percepute ca fiind
feminine (invatatoare, secretara) si
profesiunea tinta (sef de stat),
rezervata pana in prezent
barbatilor
Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetrii
sociologice. Metode cantitative i calitative
(ediia a III-a). Bucureti: Editura Economic
Moscovici, S., Buschini, F. (Eds.). (2007).
Metodologia tiinelor socioumane. Iai:
Editura Polirom