Sunteți pe pagina 1din 20

EDUCATIA MORALA

I. Delimitari conceptuale.................................................pg.l
II. Esenta si scopul educatiei morale..............................pg.2
III. Continutul moralei...................................................pg.2-4
. Idealul moral
2.Valorile morale
!.Normele,preceptele si regulile morale
I". De#ideratele educatiei morale................................pg.4-$
A.Formarea constiintei morale
%.Formarea conduitei morale si trasaturilor morale de
caracter
". &rincipiile educatiei morale.................................pg.$-l'
"I. &aradigmele educatiei morale................................pg.'
-paradigma socratica
-paradigma spiritual religioasa
-paradigma sociala
-paradigma constructivista
"II. Metode si procedee de educatie morala............pg.ll-l(
l.Explicatia morala
2.Convorbirea morala
!.Povestirea morala
4.Exemplul moral
(.Exercitiul moral
"III. Continutul educatiei morale..............................pg.l(
I). &articularitatile educatiei morale a prescolarului
mic....................................................................pg.l(-l*
)I. Cum in+ata copilul morala ,............................pg.l*-l$
). Interdependenta educatiei morale cu celelalte
componente ale
educatiei......................................................................pg.l$
1
orala re!lecta intotdeauna acea latura a actiunii umane in
care se intruc"ipea#a relatiile omului !ata de alti oameni si !ata de
sine insusi, in care se re#olva contradictiile dintre oameni, dintre
om si societate.$%. &us#ar'.
I. DELIMITARI CONCEPTUALE
(peci!icul educatiei morale este determinat, de pe o parte ,de
particularitatile morale,ca !enomen social,care )i con!era
continutul, iar pe de lata parte,de conditiile sociopsi"ologice ce
sunt implicate in reali#area ei.*aportarea la societate si raportarea
la subiect, acestea sunt cele doua coordonate necesare unei
!undamentari pedagogice a educatiei morale.
orala,ca !enomen social, re!lecta relatiile ce se stabilesc
intre oameni,ca subiect real,intr-un context social delimitat in
spatiu si timp.ea este o !orma a constiintei sociale, care include
intr-un tot unitar idealul moral,valorile,normele si regulile
morale,prin care se reglementea#a raporturile omului cu ceilalti
oameni,cu societatea si cu sine insusi.
orala re!lecta, deci,concomitent,atat mani!estari ale
relatiilor concrete dintre oameni, asa cum se exprima ele in
comportamentul acestora,cat si sensullor ideal,respectiv cum ar
trebui sa se reali#e#e aceste relatii.
Pentru o circumscriere cat mai adecvata a speci!icului
educatiei morale vom poorni de la distinctia metodologica care se
!ace intre morala si moralitate, respectiv intre morala
sociala$constiinta morala a societatii' si morala
individuala$constiinta morala individuala'. Prima include sistemul
moral al societatii privita ca un tot, pe cand cealalta-morala
individuala sau moralitatea nu repre#inta altceva decat re!lecatrea
+
in constiinta individului a contrinutului pe care il incuba morala
sociala.
II. ESENTA SI SCOPUL EDUCATIEI MORALE
Educatia morala eset re#ultatul interdependentei didactice
dintre determinarea sociala,concreti#ate in exigentele moralei
sociale,si autodeterminarea personala,pre#entata de !actorii interni,
subiuectivi,antrenati in acest proces.
Esentia educatiei morale consta in crearea unui cadru
adecvat interiori#arii componentelor moralei sociale in structura
personalitatii morale a copilului,elaborarea si stabili#area pe
aceasta ba#a a pro!ilului moral al acestuia in concordanta cu
imperativele societatii noastre.In acest sens, SCOPUL
FUNFAMENTAL AL EDUCATIEI MORALE consta in
!omarea individului ca sibiect moral, respectiv, ca subiect care
gandeste si actionea#a in spiritul cerintelor si exigentelor moralei
sociale,a idealului,a valorilor,normelor si regulilor pe care ea le
incuba.
III. CONTINUTUL MORALEI
Continutul educatiei morale se concreti#ea#a in edalul
moral,valorile,normele si regulile morale . ,a un loc, toate aceste
componente,constituie structura sistemului moral.
1. Idealul moral repre#inta nucleul oricarui sistem moral.El
re!lecta ceea ce este caracteristic si de!initoriu tendintei si
optiunilor comportamentale ale membrilor unei comunicati
sau ale societatii, in ansamblul sau.Este axa in -urul caruia
gravitea#a toate celelate elemente ale sistemului moral.El
este considerat ca o imagine a per!ectiunii din punct de
.
vedere moral,care cuprinde ,sub !orma unui model
c"intesenta morala a personalitatii umane.
Prin continutul sau,el ne apare sub !orma unui model
prospecvtiv,care, depasind realitatea existenta,!ara,insa,a se
detasa total de ea o!era un camp de posibilitati si optiuni ce
anga-ea#a personalitatea umana intr-un proces continuu de
autodepasire.Este cu alte cuvinte,o pre!igurare a sensului
general al comportamentului in !unctie de imperativele
sociale.
Esenta idealului moral se mani!esta prin valorile, normele si
regulile morale.
+. Valorile morale re!lecta anumite cerinte si exigente ce se
impun comportamentului uman in virtutea idealului
moral./intre cele mai semni!icative valori morale,putem
in!atisa cele de patriotism,atitudine !ata de demoicratie, de
munca, libertate, onestitate, cinste, responsabilitate, eroism,
cooperae, modestie.Ele au un caracter polar, !iecarei valori
corespun#andu-i o antivaloare $necinste, egoism,
individualism, nesinceritate, indisciplina'. Valorile morale nu
se re!era la o situatie concreta, ele prescriind anume exigente
ce acopera un camp larg de situatii si mani!estari
comportamentale./e asemenea, nici o !apta morala concreta
oricat de generala ar !i ea, dupa cum nui o suma de acte
morale, oricat de multe ar !i ele nu vor putea epui#a
continutul unei valori morale,intrcat exigentele pe care le
postulea#a sunt inepui#abile.Valorile sunt nu numai presiuni
ci si 0 c"emari 1$N.argineanu'.In acelasi timp valorile au
caracter general uman,dar si unul concret-istoric.
.. Normele, preceptele si regulile morale sunt considerate ca
!iind modele sau prototipuri de comportare morala,elaborate
de societate sau de o comunitate mai restransa si aplicabile
unei situatii date.Exprimand exigentele uneia sau mai multor
2
valori, prin intermediul lor,individul isi exteriori#ea#a
atitudinea sa morala in !apte si actiuni concrete.Ele sunt
acelea care dau substanta idealului,generand nemi-locit
cerinte de comportare sub !orma unor modele de
actiuni.Normele morale pro!esionale,ale moralei scolare sunt
exemple concludente, din acest punct de vedere.Primele se
caacteri#ea#a prin aceea ca introduc sau inter#ic unele
restrictii privitoare la comportarea oamenilor, pe cand
eclelalte orientea#a si directionea#a aceste
comportamente.Ele poseda o !orta normativa, ce se asigura
prin intermediul unor mecanisme speciale cum ar !i presiunea
opiniei publice,
obiceiurile,traditiile,blamul,de#aprobarea.3tata timp cat o
anumita norma nu se materiali#ea#a in comportarea
oamenilor,a ma-ortitatilor lor sau,cu alte cuvinte,atata timp
cat ea nu se mani!esta 0 in mod real ca o medie statistica a
comportarii sociale 1 nu va avea aceea !orta normativa de
directionare a comportamentului individual al oamenilor.
IV.DEZIDERATELE EDUCATIEI MORALE.
/in scopul educatiei morale putem desprinde doua de#iderate
principale 4 !ormarea constiintei morale si !ormarea conduitei
morale.
A. Formarea constiintei morale
,alande$l567'de!ineste condtiinta morala ca !iind aceea
proprietate a spiritului de a a!irma -udecati normative,spontane si
imesiate cu privire la valoarea morala a numitor acte
determinate.Cand aceasta constiinta se aplica actelor viitoare ale
agentului,priveste !orma unei 0 voci 1 care comanda sau
8
inter#ice .Cand se aplica actelor trecute se traduce prin sentiment
de bucurie$satis!actie' sau durere$remuscare '.
Implica trei componente 4 cognitiva-insusirea normelor si a
valorilor morale-,a!ectiva )ade#iunea la norme, reguli, valori.-,
volitiva sau actionala )atitudini !ata de norme,reguli,valori morale.
3ceasta instruire urmareste sa-l initie#e si sa-l in!orme#e pe
elev asupra continuturilor si imperativei morale sociale,a !elului in
care el va trebui sa se comporte intr-o situatie data.Pentru ca aceste
ale moralei sociale sa devina comportamente ale moralitatii se
impune ca elevul sa cunoasca si sainteleaga normele
de!initorii,sensul si cerintele lor, intr-un cuvant, continutul obiectiv
pe care societatea l-a consemnat in elementele propiului sistem
moral.Ele se pre#inta sub !orma unor reglementari si
comandamente !undamentale pentru personalitatea morala a
copilului.
Cunoasterea nu se reduce la simpla memorare acelor cuprinse
aici,ea presupune cu precadere sesi#area exigentelor implicate in
aceste norme si reguli morale,concomitent cu intelegerea
necesitatii respectarii lor.
*e#ultatele acestei cunoasteri se concreti#ea#a in !ormarea
repre#entarilor morale.
*epre#entarea morala este o re!lectre sub !orma intuitiva a
multitudinilor de elemente caracteristice unui complex de situatii si
!apte morale concrete,in care copilul a !ost angrenat sau pe care le-
a perceput,observat in legatura cu aceeasi regula morala,imagine
care include si o nota apreciataiva ori imperativa.arepre#entarea
morala se !ormea#a in situatii concrete in care copilul este
angrenat ca subiect moral, in !amilie,in scoala,cu prile-ul di!eritelor
activitati la care participa.Important este ca,din punct de vedere
educativ, sa cream situatii !avorabile,copilul putand percepe ast!el
sensul po#itiv al cerintei.
In consecinta,obiectivele educationale subsumate !ormariii
constiintei morale sunt 4
6
!ormarea repre#entarilor a -udecatilor morale si
insusirea teoriilor re!eritoare la normele morale
existente si la evolutia lor.*epre#entarilor morale
constituie re!lectari intuitive ale caracteristicilor unui
complex de situatii si !apte morale concrete,pe care
copilul le-a perceput anterior./e la repre#entari morale,
se trece treptat,printr-un proces de generali#are si
abstracti#are,la notiuni morale care permit intelegerea
si insusirea critica a conceptiilor morale,care permit
intelegea si insusirea critica a coceptiilor
morale,argumentarea unor puncte de vedere asupra
binelui.
!ormarea sentimentelor morale.(entimentul moral
constituie mobilul interior a actului moral si se re!lecta
in starea de ec"ilibru dintre indivi#i si norma
morala,este expresia asumarii normei morale ca norma
de#irabila.(entimentele morale sunt 1expresia
subiectiva a cerintelor morale obiective 1 si indica
gradul de acceptare a normelor, masura in care
individul le simte,le traieste si se identi!ica cu
ele$Nicola'.Valoarea !actorului a!ectiv transpare in
contextul actiunii morale 4 0 atunci cand nu produce
sentimente !avori#ante aplicarii ei,instruirea morala
devine simplu verbalism 1.$oise'.
!ormarea convingerilor marale.Convingerile morale
sunt re#ultatul interiori#arii si integrarii
cognitive,a!ective su volitive a normelor ce dau
continut moralei,in structura psi"a a persoanei$9rigoras
I.,(tan ,.'.Convingerile constituie nucleul constiintei
morale ,adevatare 0 trebuinte spirituale de comportare
morala 1$Nicola,p.+l6'.Formarea convingerilor morale
constituie premisa !undamentala a autonomi#arii vietii
:
morale a individului ; pe masura !ormarii convingerilor
morale,se produce o inversare in cadrul dinamicii
personalitatii morale,prin trecerea de la determinare la
autodeterminare,de la conduita motivata extrinsec la o
conduita motivata intrinsec $Nicola p.+l6-+l:'
B.Formarea con!itei morale si a trasat!rilor motrale e
caracter.
Conduita morala repre#inta o maniera de a ne comporta,in
bine sau in rau ; preseupune actiunea umana,condupa miltal si
reglata de constiinta morala,care uneste organic !aptele psi"ice cu
cele de comportament.Conduita morala este criteriul principal de
apreciere a valorii morale a !iintei umane.Constiinta morala este
expresia culturii morale ; trecerea culturii morale subiective la
mani!estari morale concrete constituie trecerea de la constiinta la
conduita morala $oise C.'
<biectivele educatiei subsumate !ormarii conduitei morale
sunt 4
1. Formarea deprinderilor morale-componente
automati#ate ale conduitei morale care se inculca prin
exercitiu ;
+. !ormarea obisnuitelor morale- obisnuintele sunt
deprinderi interiori#ate, puternic inradacinate,
de!initorii pentru conduita umana ;sunt resimtite ca
trebuinte interne.I.Nicola preci#ea#a cateva exigente ale
!ormarii deprinderilor si obisnuintelor in contextul
activitatii scolare.$p.+l7-+l5'.
-exersarea sa !ie organi#ata incat sa se des!asoare
totdeauna in concordanta cu cerinte precis si clare
!ormulate.
-prevenirea !ormarii unor deprinderi si obisnuinte
morale negative.
-respectarea particularitatilor individuale ale elevilor.
7
.. !ormarea capacitatii de a savarsi mari acte morale,care
pedasesc nivelul deprinderilor si obisnuintelor
$*oman,l5:7'.arile acte morale constituie nivelul cel
mai inalt al conduitei,deoarece implica trasaturi
puternice de caracter,ce au la ba#a detasarea totala de
!rica si egoism.Capacitatea de a savarsi mari acte
morale,depaseste nivelul deprinderilor si obisnuintelor
morale,deoarece presupune trecerea de la un
comportament moral automati#at la un comportament
ba#at pe ratiune $*oman l5:7' si pe capacitatea de
renuntare la sine $oise,C.Co#ma,%...,l556,p.l.7'.
V. PRINCIPIILE EDUCATIEI MORALE
Principiile educatiei morale sunt te#e normative care
orientea#a si directionea#a activitatea educatorului in vederea
reali#arii obiectivului !undamental al educatiei morale, !ormarea
pro!ilului moral al personalitatii copiilor,in concordanta cu
cerintele edealului educatiei./in sistemul principiilor educatiei
motrale !ac parte 4
a. caracter!l acti" al e!catiei morale
(e impune,in cadrul educatiei morale sa valori!icam
experienta de viata a copilului si in acelasi timp sa-i o!erim
posibilitati pentru imbogatirea ei prin antrenarea la di!erite actiunii
practice.In virtutea acestui principiu,educatorul va trebui sa
urmareasca cu predilectie acumularea experientei morale prin
trairea unor !apte si impre-urari de viata bogate in semni!icati si
mani!estari morale .
#. colecti"!l e ele"i$car!l social in care se reali%ea%a
e!catia morala in scoala
5
Educatoarea trebuie sa organi#e#e viata colectiva a copiilor
insistand asupra integrarii lor in sistemul relatiilor interpersonale
ce se constituie inm cadrul acestui colectiv.Numaimuncind si
traind in coletiv copiii vor a-unge sa inteleaga dinamica relatiei
dintre dorintele personale si exigentele colectivului,sa simta
sentimentul de responsabilitate pentru colectiv ,pentru !iecare
membru al sau,sa se identi!ice cu na#uintele,perspectivele si
bucuriile colective.
c. im#inarea e&i'entei (ata e co)ii c! res)ect!l )entr! ei
Prin intermediul acestui principiu se exprimna una din
trasaturile de!initorii ale educatiei in general, al celei morale,in
special.*espectarea acestui principiu impune educatorului o
preocupare permanenta pentru do#area sistemului de
cerinte,concomitent cu eliminarea oricaror mani!estari de
banuiala,neincredere,suspiciune,subapreciere.Exigenta i#voraste
din umanismul educatoruluiu,din respectarea demnitatii umane si
este incompatibila cu asa #isul liberalism pedagogic.
. s)ri*inirea )e elemente )o%iti"e ale )ersonalitatii
co)il!l!i in "eerea inlat!rarii celor ne'ati"e
(ensul acestui principiu re#ulta din postularea existentei la
!iecare personalitate umana a unor componente,tasaturi sau insusiri
po#itive,de ordin intelectual,a!ectiv ,moral.(e impune, sa imbinam,
intarirea po#itiva$incura-area pe ba#a elementelor po#itive ' cu cea
negatica $de#aprobarea mani!estarilor negative', accentul punandu-
se pe prima.Educatorul trebuia msa cunosca bine personalitatea
copilului pentru a distinge ceea ce este po#itiv si ceea ce este
negativ in comportamentul copilului.
e. res)ectarea )artic!laritatilor e "arsta si ini"i!ale in
e!catia morala
1=
Potrivit acestui principiu procesul instructiv-educativ trebuie
sa se des!asoare in concordanta cu particularitatile de varsta si
individuale ale copiilor,adica cu pro!ilul psi"ologic al varstei si
pro!ilul psi"ologic individual.Fiecare stadiu de varsta are
particularitatile si posibilitatile sale latente de
mani!estare.Cunoasterea pro!ilului psi"ologic al varstei si a celui
individual este indispensabila pentru tot ceea ce intreprinde
educatorul in cadrul educatiei morale 4!ormularea
cerintelor,alegerea metodelor si procedeelor,imprimarea unui stil
relatiei educative,!olosirea diverselor procedee ale aprobarii si
de#aprobarii.
(. contin!itatea $consec"enta si !nitatea in e!catia morale
3cest principiu indica necesitatea de a urnari in timp si a
adopta o atitudine consecventa in exercitarea actiunilor
educative,pe !ondul reali#arii uni consens intre di!eriti !actori
educativi.
Continuitatea este ceruta pe de o parte de insasi evolutia
posi"ica si morala a copilului,care nu cunoaste intreruperi si
stagnari,de particularitatile pedagogice ale !ormarii constiintei sin
conduitei morale,pe de alta parte.
Consecventa in educatia morala inseamna !ermitate pe linia
indeplinirii cerintelor !ormulate,a reali#arii unei concordante intre
cerinta si !apta,intre actiune si aprecierea ei.
>nitatea trebuie inteleasa ca,inclu#and un consens intre actiunea
tuturor !actorilor educativi$gradinita, scoala, !amilie,' intre
actiunea di!eritilor agenti care actionea#a prin intermediul acestor
!actori$corpul did!actic,parinti,grupul,colectivul de elevi'.
VI. PARADI+MELE EDUCATIEI MORALE
In !unctie de sesnsul dat moralei si invatarii valorilor, putem
descoperiincateva paradigme 4
11
- paradigma socratica
- paradigma spiritual religioasa,care gaseste in religie o sursa
importanta pentru morala si educatie morala,!ara a con!unda
valoarea morala cu valoarea religioasa.
- paradigma sociala,care sustine necesitatea unei educatii
morale laice avand la ba#a respectarea regulilor de viata
sociala
- paradigma constructivista ce se impune prin perspectiva
psi"ologica si ideea 0 construirii 1 stadiale a moralitatii
copilului.
VII. METODE SI PROCEDEE DE EDUCATIE
MORALA
Pentru reali#area sarcinilor educatiei morale,educatoarea si
invatatorul apelea#a la un ansamblu si procedee care,integrate intr-
un tot constituie strategia educatiei in spiritul moralei.(peci!icul
acestor trategii consta in !olosirea constienta si sistematica a unor
mi-loace de actiune in vederea reali#arii pro!ilului moral al
personalitatii copilului.<biectivul acestei stategii este construirea
constienta a personalitatii morala a copilului in concordanta cu
imperativele moralei societatii noastre.
. E-plicatia morala
Cu a-utorul ei putem des#valui continutul,sensul si
necesitatea respectarii unor valori,norme sau reguli.,a varsta
prescolara accentul cade pe explicarea modului trebuie restpectata
o cerinta morala, pentru ca pe parcurs ea sa se extinda si asupra
motivatiei respectarii, a necesitatii indeplinirii ei.
Explicatia,indeplineste doua !unctii 4una !ormativa si celalta
simultativa.Prima consta in constiienti#area sensului unei cerinte
morale externe,prin relevarea notelor de!initorii,prin subliniarea
1+
nuantelor de!initorii,ce re#ulta dintr-o impre-urare concreta de
viata.Cealalta,consta in motivarea cerintei,in declasarea de trairii
a!ective ,datorita !ortei argumentative si persuasive a limba-ului.
,a varsta prescolara si scolara se cere ca explicatia sa
pornerasca de la perceperea si observarea unor !apte morale, de la
intuirea unor materiale didactice,de la antrenarea acestor copii in
situatii reale.
Explicatia morala,spre deosebire de cea didactica are un puternic
caracter teologic, deoarece de#valuirea sensului unor norme sau
reguli morale se !ace prin prisma comportarii viitoare a elevilor.
2. Con+or.irea morala
Este un dialog sau o discutie intre educator si copii prin care
se urmareste clari!icarea cunostiintelor morale concomitent cu
declansarea de trairii a!ective din partea copiilor.
3vanta-ul dialogului consta in aceea ca valori!ica experienta
de viata a copilului.Initierea unei convorbiri asupra unui subiect
moral este posibil numai cand copii dispun de o experienta in
legatura cu cele discutate.
(e disting convorbiri organi#ate si convorbiri oca#ionale.
Convorbirile organi#ate sunt preva#ute in programa
gradinitei si se des!asoara cu intreaga grupa, urmarindu-se cu
precadere preci#area unor reguli privitoare la comportarea copiilor
in gradinita.
Convorbirile oca#ionale se des!asoara cu grupuri de copii sau
individual ori de cate ori se iveste prile-ul.3tunci cand diaogul are
ca punct de plecare anumite abateri sau incalcari ale cerintei
moralei, e!icienta lor depinde de masura in care educatoarea sau
invatatorul reuseste sa declanse#e trairi a!ective negative de rusine
si regret insotite de dorinta de a le indrepta.
Convorbirea morala indeplineste deci, !unctii multiple de
in!ormare, de corectare, de intarire privitoare la constiinta si
conduita morala a copiilor.
1.
!. &o+estirea morala
Consta in relatarea si pre#entarea, intr-o !orma atractiva,a
unor intamplari,!apte reale sau imaginare, cu semni!icatii morale,
o!erind copiilor prile-ul de a dsprinde anumite conclu#ii in legatura
cu cmportarea lor.
Pentru des!asurarea ei pro!esorul apelea#a unor la scurte
povestiri literare,istorioare, cu invataminte privitoare la diverse
norme morale.ea se dosebeste de celelalte metode prin !orma
expunerii.E!icienta ei depinde de modul in care pro!esorul reuseste
sa-l determine sa-si imagine#e intamplarile relatate si sa se
traspuna in des!asurarea lor.
Folosirea unui limba- expresiv presarat cu !iguri de stil,a
unui material adecvat,precum si unor procedee retorice sau
dramatice,sunt doar cateva verinte pe care le solicita aceasta
metoda.
4. E-emplul
(e ba#ea#a pe intuirea sau imaginarea unor modele ce
intruc"ipea#a !apte si actiuni morale./aca prin celelate metode
urmarim sa-i lamurim pe copii cum trebuie sa se comporte, prin
exemple le o!erim metode de comportare. ,a varsta prescolara
modelul este imitat si preluat aidoma, !ara nici un !el de prelucrare
si !iltrare interna.
,a varsta scolara mica incep sa apara primele di!erentieri si
implicit o selectie a modelelor, criteriile de apreciere si alegere
aba#andu-se,pe aspecte exterioare si mai putin pe valoarea morala
a comportamentului.
Vom distinge, in cadrul acestei metode diverse
procedee.Vom avea ast!el exemplele directe$personale'si cele
indirecte$sau exempli!icari'. Exemplele directe sunt o!erite de
persoanele din pre-ma copiilor 4 parinti, educatoare, invatator,
colegi, adulti.
12
>n loc important il ocupa exemplul educatoarei si a
invatatorului precum si cea a parintilor.Ei trebuie sa selectione#e
cu gri-a aceste exemple evitand o lauda exagerata care ar putea da
nastere la invidii din partea colegilor.
Exemplele indirecte constau in relatarea sau descrierea cu
a-utorul cuvantului a unor !apte, a unor il?ustatii,a unor actiuni
morale iuntruc"ipate de o persoana concreta.exempli!icarea poate
!i reali#ata cu a-utorul povestirii, textele literare, televi#iunii,
!ilmelor, bibliogra!iilor unor oameni de stiinta si cultura.
Copilul intra in contact si cu exemple negative.3tentia
educatoarei trebuie orientata in directia prevenirii in!luentei
negative si a opunerii celor doua categorii de exemple cu scopul
sublinierii celor po#itive.
(. E-ercitiul moral
Consta in executarea sistematica a unor !apte si actiuni,in
conditii relativ identrice,cu scopul !ormarii deprinderii si
obisnuintelor de comportare morala,al elaborarii si sitemati#arii
trasaturilor de vonta si caracter implicate in atitudinea si conduita
morala a copilului.
3ceasta metoda presupune doua momente principale 4
!ormularea cerintelor si exersarea propiu-#isa./intre multiplele
!orme de !ormulare a cerintelor mai semni!icativ pentru copii pot
!i 4ordinul. Este o !orma de exprimare categorica a unei sarcini ce
urmea#a a !i dusa la indeplinire.
/ispo#itia este o !orma de ordin,dar mai atenuata,cu a-utorul
careia !ormulam niste obligatii ce urmea#a a !i indeplinite.
Indemnul si sugestia sunt !orme indirecte de !ormulare a
cerintelor cu a-utorul carora reusim sa-i stimulam pe copii in
declansarea si des!asurarea unor actiuni.
3lte !orme 4 rugamintea, initierea de intrebari intre elevi,
utili#area perspectivelor.
3lte metode 4 aprobarea, de#aprobarea, povata, de#baterile
morale, anali#a de ca# si deci#ia in grup
18
VIII.CONTINUTUL EDUCATIEI MORALE
Continutul educatiei morale se re!era la 4
- educarea copiilor in spiritul disciplinei$cunoasterea
regulilor de comportare morala si !ormarea deprinderilor si
obisnuintelor de comportale morala'.
- de#voltarea deprinderilor de interactiune sociala, a
deprinderilor civice,cooperare, respect,comportamentul de
lider,de coec"ipier,de subordonat.
- !ormarea atitudinii !ata de munca,prin antrenarea copiilor in
di!erite activitati.Introducerea muncii in activitatea de
-oc,deprinderi de munca in invatamant. 1<mul care munceste
este rasplatit 1
- de#voltarea sentimentului patriotic $de dragoste, respect,
recunostiinta, !ata de inaintasii nostri',de#voltarea constiintei
nationale,cunoasterea identitatii de roman.
I,.PARTICULARITATILE EDUCATIEI
MORALE LA PRESCOLAR SI SCOLARUL MIC
@ean Piaget,Emil /ur?ein si Ao"lberg au evaluat teorii cu
privire la modul in care evoluea#a personalitatea morala a omului.
Piaget presupune o alternativa la conceptia sociologica a
/ur?ein,din perspectiva psi"ologica a copilului.El considera mai
interesanta si mai relevanta nu perspectiva interiori#arii unor
reguli complet elaborate de adulti,ci experienta elaborarii regulilor
c"iar de catre copii,pentru a intelege 0 mecanismul 1 construirii
moralitatii,interesanta pentru a !ace cercetari greu de elaborat.
Piaget concepe !ormarea morala drepot o evolutie de la
stadiul realismului moral$al moralei ascultari eteronoma' cand
valoarea si regula exista in sine independent si se impun in nmod
16
obligatoriu indi!erent de impre-urari.,a stadiul cooperarii si
autonomiei constiintei morale regula nu mai este sacra si constituie
un decret liber al constiintelor,o constructie progresiva si
autonoma.(e !ace trecerea de la teama la convingeri.
/ur?ein vorbea de doua tipuri de morala 4
- eteronoma,autoritara care este necesara si trebuie sa
reali#e#e o sociali#are metodica a tinerei generatii prin
preluarea tuturor valorilor constrangatoare ale moralei
sociale,transmiterea acestora in !orma data si impunerea
reali#arilor in comportamentul omului,urmand ca omul sa
actione#e liber,in limitele normelor,deci sa educe o constiinta
metodica,o disciplina constienta,un autocontrol permanent
raportat la norme si abtinerea omului de ale incalca.
Ao"lberg indenti!ica trei niveluri de evolutie a -udecatii
morale iar pe !iecare nivel cate doua stadii 4
1. nivelul preconventional$2-l= ani' in care caracterul moral al
unei activitatii bunBrau tine de consecinte
autoritate si ascultare
relativism utilitar
+. nivelul conventional$l=-l. ani'in care ordinea sociala legala
este criteriul moraliatii
3' stadiul .-intrarea in rol
C' stadiul 2-lege si ordine
.. nivelul postconventional $al mora;lei autonome in care
valorile sunt abstracti#ate'
3' stadiul 8-contractul social
C'stadiul 6-al principiilor etice universale.
,.CUM INVATA COPILUL MORALA -
<mul nu se naste !iinta morala,ci devine , iar maniera in care
devine depinde esential de educatia pe care o primeste.Pe de alta
parte, omul se naste cu inclinatie catre moralitate, cu simt moral .
1:
0 <rice doctrina etica, indi!erent de !orta ei persuasiva sau de
prestigiul exterior, ar ramase !ragila si sterila daca nu si-ar gasi un
rea#em solid in insasi natura morala a
omului 1$(oloviov,l552,p.65'.Este greu, daca nu imposibil de
preci#at cu exactitate daca simtul moral este in totalitate sau partial
innascut.Cert e ca cel putin o componenta a sa este innascuta si da
speci!icitate comportamentului uman.
/arDin,credea,!ara re#erve, ca deosebirea cea mai mare dintre
om si celelate animale re#ida in simtul moral,care este innascut si
nu dobandit /incolo de aspectele discutabile ale acestui punct de
vedere,retinem natura morala a !iintei umane si ideea ca inclinatie
catre moralitate trebuie considerata,,cel putin,in parte
innascuta. 1(imtul 1 moral se poate atro!ia sau
de#volta,prelungindu-se intr-o constiinta morala inalta si conduita
morala valoroasa./e#voltarea 0 simtului 0 moral depinde de
educatie.
Copilul invata morala ca pe un ansamblu de reguli
transcedente,cu atat mai sacre cu cat le intelege mai putin-%rebuie
sa !ie onest,politicos,etc.pentru ca 0 asa e bine 1 4 0 %rebuie pentru
ca trebuie 1.se poate vorbi,apoi ,de o relativi#are a valorilororale in
!unctie de consecintele !aptelor sale,este o !apta buna aceea care ii
aduce un castig,care are consecinte bune,si rea,aceea care
daunea#a.
Vine insa un moment in care copilul trebuie sa !aca propriile
alegeri,sa separe singur binele de rau,sa decida pentru el
insusi.Psi"ologii si !ilo#o!ii educatiei considera ca aceasta atitudine
e speci!ica preadolescentei si este esentiala pentru !ormarea
personalitatii morale.
omentul in care copilul are consecinta propriei sale alegeri
morale,este momentul 0 tre#irii 1 constiintei morale.3legerea
deliberata intre bine si rau,spune P.Cote#atu,desi nu este expresia
libertatii morale in intregime,este un element constitutiv important
al acesteia$Cote#atu,l5:6,p.+2'.
17
,I. INTERDEPENDENTA EDUCATIEI MORALE
CU CELELALTE COMPONENTE ALE EDUCATIEI
Indi!erent de activitatea pe care o des!asoara si de impre-urarile
in care se a!la,individul ne apare in iposta#a de subiect moral.In
consecinta el actionea#a in virtutea unor mobiluri morale
interiori#ate in procesul interactiunii sale cu morala sociala,proprie
societatii din care !ace parte.
Caracterul contradictoriu al acestuia ca si distorsiunile ce
intervin in procesul interiori#arii generea#a individualitatea morala
a !iecarui copil.Educatia morala urmareste conturarea si
consolidarea pro!ilului moral in concordanta cu imperativele
moralei sociale.
>n pro!il puternic structurat se va ras!ringe in mod po#itiv
asupra educatiei intelectuale. %rasaturi ca 4 perseverenta,
tenacitatea, spiritul de discipliuna, respectul pentru adevar, spiritul
de raspundere, constincio#itatea au darul de a mobili#a resursele
interne ale personalitatii in directia unei productivitatii mai mari a
educatiei intelectuale a receptivitatii si asimilarii valorilor
stiinti!ice.3celeasi in!luente pot !i extinse si asupra educatiei
pro!esionale.Pro!ilul moral imprima un consens valoriilor
stiinti!ice si cele te"nologice prin prisma aplicarii lor in !olosul
oamenilor.
Educatia estetica este dependenta de cea morala prin
interactiunea dintre idealul moral si cel estetic.orala stimulea#a
implinirea de sine a omului prin nintermediul valorilor estetice.
3cestea la randul lor, sensibili#ea#a si stimulea#a cunoasterea si
intelegerea valorilor morale.@udcata si aprecierea estetica se
intemeia#a si pe considerente de ordin moral.
/in toate acestea putem conc"ide ca educatia morala este o
trecere de la morala la moralitate,iar scopul educatiei morale !iind
!ormarea individului ca subiect moral,care gandste,simte si
actionea#a.
15

+=

S-ar putea să vă placă și