Sunteți pe pagina 1din 2

Dintre obiceiurile nelegate de date fixe ne vom opri doar asupra paparudelor, scaloianului si

asupra obiceiurilor de sfrsit de secerat.


Paparudele snt amintite sub numele de papaluga" de Dimitrie Cantemir n Descrierea
Moldovei:Vara, cnd seceta amenint semnturile, tranii din Moldova mbrac o fetit care nu
a mplinit !ece ani cu o cmas fcut din foi de arbori si alte ierburi" bietii si fetele de aceeasi
vrst se tin dup ea si ocolesc toat vecintatea #ucnd si cntnd, iar Cand le ntmpin o btrn,
aceasta trebuie s o stropeasc cu ap rece. Cntecul este cam asa: $Papaluga, coboar din cer si
desc%ide portile, d drumul ploilor ca s creasc grnele, gnu&' meiul etc.(". )i numele de
papalug" poate fi ntlnit n *inutul +,rnavelor si a!i. -n general ns, obiceiul era cunoscut sub
numele de Paparud n .ltenia, Muntenia si Moldova. -n /unedoara i se spunea bbrut" sau
mmrut", iar copilului mbrcat n frun!e, cci aici se mbrac un biat, si nu o fat, i se
spunea blo#", ca si persona#ului travestit care nsoteste, de 0nul 1ou, +urca.
Paparudele se fceau n anumite locuri, de pild la Macin, Dobrogea, a treia #oi sau a treia
duminic dup Paste. .biceiul ar fi fost deci mai mult legat de o anumit !i a anului si, poate,
c%iar de un anumit ciclu. 0semnrile dintre Paparud si tnarul mbrcat n frun!e ver!i de
)ngeor!, obicei rspndit i cmpia +ransilvaniei, snt evidente.
Pn la disparitia sa, cu cteva decenii nainte, obiceiul o avea o dat fix. De cte ori, spre
sfrsitul primverii , se anunta ca vara va fi secet mai ndelungat, se aduna un grup de tinere
fete dintre care una sau dou se de!brcau in pielea goal si si acopereau trupul, de la bru n #os,
cu frun!e ver!i de copac, de salcie, de arin si porneau prin sat cntnd, #ucnd si btnd din
palme. Cnd trec oamenii din fiecare gospodrie ieseau la poart ii stropeau paparudele cu ap.
)tropitul cu ap este o actiune obisnuit n cadrul obiceiurilor legate de agricultur, n general
menit s aduc rodirea. n ca!ul nostru, are menirea de a a#uta rodirea prin provocarea ploii.
23333C#ntecul paparudelor era o incanta*ie pentru ploaie.
Paparud, rud 4 -a iesi de ne ud 4 Cu gleata leata, 4 Peste toat gloata, 4 ) sunm c%ei*ele, 4
) cur
ploi*ele. 4 ) dm cu ulciorul, 4 ) despicm ceriul. 4 Cnd oi da cu sapa, 4 ) cur ca apa. 4 Cnd
oi da
cu plugul, 4 ) cur ca untu. 4 5ntu duduind, 4 6aptele urcnd, 4 Creasc3s grnele 4 Ca pr#inile. 4
Dar
oar!ele, 4 Ct rogoa!ele. 4 Dar meiele, 4 Ct bordeiele. 4 Dar porumbu 4 Ct mr d sorbu. 4 7ini
outoare 4 Vara prsitoare, 4 .ile lnoase, 4 Vacile lptoase, 4 Porcii unturosi. 4 Ppdie, die, 4 8i
m3ti s
vie, 4 De la bcnie, 4 Cu struguri din vie, 4 )tpna s triasc, 4 ) le stpneasc, 4 )por si
berec%et, 4 6a anu si la mul*i ani9".
:at de variantele obisnuite care se re!um la simpla mcanta*ie pentru ploaie si cer rodirea
griului si a porumbului, varianta cntat este o adevrat urare de belsug general Pentru
gospodria steasc. ;a ne aminteste de urrile de 0nul 1ou.
Scaloianul, Caloianul sau Ienele este tot un obicei de invocare a ploii care se practica pn de
curnd n .ltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea n timp de secet, de ctre cete de copii. De
data aceasta, desfsurarea obiceiului se concentrea! n #urul unui obiect precis, o ppus de lut
Cnd este secet se adun un grup de copii, bie*i si fete, care se duc la grl pentru a lua %um
ca s
fac ppusa. )e foloseste %um pentru c cellalt pmnt crap, pe cnd %uma se poate frmnta
ca o coc amnuntul este local, n alte sate, unde pmntul este argilos, se foloseste argila, n.a.<.
Ppusa de pmnt se c%eam lene, se spune $facem -enele(. /uma se pune pe o scndur si i se
d form, i se face cap rotund, trup, mini, picioare. - se sculptea! nasul, gura, oc%ii etc. Minile
i se asa! pe piept, ca la mort. - se fac si degete. De #ur mpre#urul ppusii se pun apoi flori. )e
pun flori si pe P'ept. Pe piept se pune si o lumnare si, alturi, alte dou luminri. 6a cap i se
pune o cruce. Cnd -enele este gata, fetele ncep s plng si s3& boceasc. De obicei, se face de
cu )ear, de smbt seara, de pild, si duminica este dus cu alai de nmormntare si aruncat n
ap. 5neori, pregtirile se ac cu o sptmn nainte. - se fac si servetele si
imbrcminte.-nmormantarea se face dupa randuiala normala, iar un copil #oaca rolul
preotului.;l era lasat sa pluteasca pe apa impodobit cu lumanari aprinse. De3a lungul drumului
strbtut de convoiul cu )caloianul, copiii erau stropi*i cu ap. n locurile unde nu exist ru
sau lac, )caloianul era dus la o fntn, udat cu ap si ngropat lng fntn.
Ca si la nmormntrile tradi*ionale reale, dup ngroparea )caloianului se fcea poman. Desi
ritualul era practicat efectiv numai de copii, la desfsurarea lui lua parte ntreaga colectivitate. -n
Moldova, comuna :eresti, -asi, )caloianul se c%eam c%elosag", iar n Vrancea, momie". .
variant a acestui obicei este Muma ploii sau Mumuli*a ploii, ntlnit n .ltenia si n :gras,
ceea ce ne arat c, sub aceast form, obiceiul a putut avea altdat o rspndire mult mai mare.
n .ltenia, obiectele ritului erau dou sau mai multe ppusi de lut repre!entnd Muma ploii si
+ata soarelui. 6a Veresti, 0maradia, n apropiere de Craiova, ppusile le fceau copiii ntre &= si
&> ani. Cnd nu ploua, se omora +ata soarelui si se lsa Muma ploii. Cnd ploua prea mult,
dimpotriv, se omora Muma ploii. 5ciderea se fcea prin sfrmarea ppusii.
De altfel, n locurile unde Muma ploii aprea singur, ea se identifica cu )caloianul si pare s
fie o variant cu alt nume. )i cntecele cntate pentru Muma ploii par doar variante ale cnteceior
de )caloian.