Diogene: Lectiile filozofului cersetor (II) -

Documentar

Foto: illusionsgallery.com
Au trecut peste doua milenii de cand legendarul filozof contraria cetatenii atenieni
nu numai prin abordarea benevola a unui mod de viata auster, ci si prin critica sa
taioasa legata de neajunsurile conventiilor si normelor impuse de societate. otusi,
intamplarile si anecdotele ce i-au supravietuit isi gasesc relevanta intr-o lume
dominata in mare de aceleasi mete!ne.
Diogene nu tinea cont in niciun fel de statura si influenta celor pe care ii admonesta.
Cand Perdiccas, unul din generalii lui Alexandru cel Mare, l-a amenintat ca il va omori
daca nu va veni la el asa cum ii poruncise, Diogene i-a raspuns ca "Asta nu e nimic
ciudat, pentru ca asta ar putea sa o faca si un scorpion sau un paianen. Ar tre!ui sa ma
ameninti ca, daca as sta deoparte, tu ai fi foarte fericit"".
#n $ile in care nu antagoni$a persoanele influente ale timpurilor sale, surprindea oamenii
de rand. Cand a fost primit de un om cu stare in casa lui, i s-a spus sa nu scuipe pe os, la
care, Diogene, dupa ce s-a stram!at un pic il scuipa pe om in fata, $icand ca nu a putut
gasi un loc mai !un.
%data vede fiul unei prostituate cum arunca cu pietre in lume, iar el il averti$ea$a "&a ai
gria, sa nu cumva sa iti lovesti tatal"".
Cu o alta oca$ie vede un arcas care tot rata tinta asa ca Diogene merge si se asea$a langa
ea strigand in acelasi timp catre arcas ca "Acum o sa fiu in afara pericolului"".
"apcanele inventive ale lui Diogene
'aertius ne mai spune ca intr-o $i a inceput sa le predice oamenilor de virtuti, dar era
ignorat asa ca a inceput in sc(im! sa fluiere. )estul lui a starnit curio$itate printre
trecatori care au inceput sa se adune in urul lui Diogene.
#mediat ce acest lucru s-a intamplat a inceput sa ii apostrofe$e pentru ca s-ar aduna
entu$iasmati pentru prostii, dar sunt lenesi si indiferenti fata de lucrurile !une.
#nca una din incuietorile lui a fost sa c(eme la el !ar!atii, iar cand se apropiau ii i$gonea
cu toiagul spunand "Am strigat dupa !ar!ati, nu dupa canalii"". #nsa, cand a fost intre!at
daca a va$ut vreodata !ar!ati virtuosi "*ar!ati+ ,icaieri, dar am va$ut !aieti !uni in
'acedaemon", referindu-se la spartani.
-m!la in mie$ul $ilei cu o lumanare spre consternarea oamenilor din ur, iar atunci cand
era intre!at de ce face acest lucru, Diogene $icea ca era in cautarea unui om cinstit.
Desi acestea pot parea excentricitati la prima vedere, sunt in fapt exercitii filo$ofice,
mereu existand in spatele lor o sim!olistica ingenioasa.
#iata de cersetor
Diogene si-a trait viata intr-un (ardau si cersind de la lume. C(iar si prin acest lucru
spunea ca ii invata pe oameni ceva, anume genero$itatea. #n momentul in care o persoana
era dificila si raspunsul lui era pe masura. Cand cineva i-a $is sa il convinga sa ii dea
!ani, Diogene ii spune ca "Daca te-as convinge, te-as ruga sa te span$uri"".
$ildele aspre ale filozofului
Avea un dispret in mod special pentru !ar!atii efeminati. A refu$at sa ii raspunda unuia
pana cand nu i-a clarificat daca este intr-adevar un !ar!at sau o femeie, datorita
numeroaselor podoa!e ce le purta.
Altuia i-a spus urmatorul lucru ",u iti este rusine ca tu ai planuri mai rele pentru tine,
decat cele pe care le-a avut natura+ Pentru ca ea te-a facut un !ar!at, iar tu esti determinat
sa fii o femeie"".
Mai gasea ciudat faptul ca !ar!atii se intrec in lupte, dar nu in virtuti sau ca mu$icienii
potrivesc cor$ile lirei, dar uita sa faca acelasi lucru cu propriul suflet.
&i-a declarat de$amagirea fata de umanitate pentru ca "#n cursul vietii mi s-a dat sa vad
marinari, medici, filo$ofi si am gandit ca omul este cel mai inteligent dintre animale, dar
dupa ce mi-am aruncat oc(ii asupra interpretilor de vise si asupra pre$icatorilor si celor
ce ii asculta atunci am gandit ca nu exista animal mai nesa!uit ca omul"".
$atria omului este intreaga lume
Pentru o vreme in care identitatea unui om era insepara!il legata de locul nasterii sale,
Diogene a facut o alta afirmatie, cu totul incredi!ila pentru acea vreme, declarandu-se un
cetatean nu al unui anume oras, ci "cosmopolites" adica al lumii.