Diogene: Lectiile filozofului cersetor (III)

- Documentar

Foto: illusionsgallery.com
Au trecut peste doua milenii de cand legendarul filozof contraria cetatenii atenieni
nu numai prin abordarea benevola a unui mod de viata auster, ci si prin critica sa
taioasa legata de neajunsurile conventiilor si normelor impuse de societate. otusi,
intamplarile si anecdotele ce i-au supravietuit isi gasesc relevanta intr-o lume
dominata in mare de aceleasi mete!ne.
A mai starnit stupoarea atenienilor si prin faptul ca obisnuia sa manance in piata, un lucru
vazut ca fiind foarte rusinos. De altfel, a fost un om care nu cunostea jena, istorisirile
legate de obscenitatile sale fiind numeroase.
Una dintre ele aminteste cum in timpul unui festin la care participa si Diogene, invitatii,
deranjati de comportamentul sau, au inceput sa arunce cu oase in el si sa-l strige caine, iar
el s-a apropiat de acestia, si-a ridicat piciorul si a inceput sa urineze pe ei.
Altii l-au criticat pentru actul sau ce i-a adus opobriul in Sinope si pentru condamnarea sa
la eil. De fiecare data gasea riposta zicand ca, in sc!imb, el i-a condamnat sa ramana
unde sunt sau ii apostrofa deoarece tocmai asta a facut din el un filozof.
"n drumet fara odi!na
"i era in obicei sa calatoreasca si pe cand se indrepta dinspre Sparta spre Atena i-a
raspuns unui trecator curios ca merge dinspre odaile barbatilor catre cele ale femeilor.
#ot in timpul unei calatorii are nesansa ca vasul in care se indrepta spre Aegina sa ii fie
capturat de pirati. Desi urma sa fie vandut ca sclav, atunci cand este interogat in legatura
cu lucrurile pe care le stie sa le faca le-a spus celor ce il tineau prizonier ca el cunoaste
cum sa guverneze oamenii.


Anii in sclavie
$ste cumparat in %orint de &eniades, in prealabil Diogene aratand spre el si spunand
'(indeti-ma acelui om, pentru ca are nevoie de un stapan)'. *rietenii au incercat sa il
rascumpere, dar acesta a refuzat pentru ca el nu se considera sclav, deoarece '+eii
niciodata nu devin sclavii celor ce ii tin, ci din contra, cei care ii tin devin sclavii lor.'
Urmatorii ani ii va petrece in %orint educandu-i pe cei doi fii ai lui &eniades. Din ce
aminteste +aertius, aici s-ar fi petrecut intalnirea lui Diogene cu Aleandru cel ,are,
eistand mai multe variante ale acesteia.
Diogene alaturi de #uceritorul Lumii
%and Aleandru ,acedon s-ar fi vazut cu acesta, l-ar fi intrebat daca nu ii este teama de
el. Diogene la randul lui il intreaba daca este bun sau rau. %um raspunsul lui Aleandru a
fost ca el este bun, filozoful ii zice '%ui atunci ii este frica de cei buni-'.
. alta relatare spune ca cei doi se intalnisera tot in %orint, numai ca Aleandru, din
marinimia sa, i-ar fi spus ca ii va indeplini orice doleanta. Acesta ii spune ca ar vrea sa se
dea din lumina soarelui, pentru ca il umbreste.
/u ar fi prima oara cand Diogene se intalneste cu un mare conducator, fiind adus si in
fata lui Filip al ""-lea, tatal lui Aleandru, dupa 0atalia de la %!eronea din 112.
Acesta il interog!eaza, cerand sa ii spuna cine este. Diogene ii raspunde ca este un spion,
dar un spion al lacomiei sale. Surprins de indrazneala aceastei replici si admirand curajul
lui Diogene, Filip ii da drumul.
"ltima suflare
"n acest fel si-a trait filozoful grec viata, fiind stapanit de o sinceritate abraziva.
,ulte alte relatari sunt legate de felul in care a murit. Se spune ca acesta si-ar fi petrecut
restul anilor in casa lui &eniades, iar cand s-a stins in 131 i.e.n. el ar fi fost ingropat de
acesta.
Altele spun ca ar fi fost eliberat de &eniades si ar fi trait in %orint pana la moartea sa.
+ocuitorii l-ar fi ingropat si pentru a-i cinsti memoria au pus aproape de mormantul sau o
sculptura a unui caine.
,ai sunt unele care spun ca a murit tinandu-si respiratia, desi putin probabil, in ciuda
caracterului sau.
%!iar daca aproape tot ce ne-a mai ramas legat de el au ramas in forma acestor pilde nu
avem cum sa negam impactul pe care Diogene l-a avut asupra contemporanilor sai,
dovada fiind tocmai multitudinea acestora.
Studentii sai, cel mai celebru fiind %rates, a continuat traditia lui Diogene, iar curentul
filozofic pe care el l-a marcat in asa masura a format un cadru pentru dezvoltarea unei
alte scoli fundamentale, stoicismul.