1

COD DEONTOLOGIC ARCA - septembrie 2011

CONSIDERENTE PREALABILE
Prezentul cod deontologic se situeaz n contextul creat de cadrul reglementativ
existent, respectiv legea audiovizualului, codul audiovizualului, codul civil, Convenia
european a drepturilor omului, jurisprudena CEDO.
Aceste reglementri sunt asumate ca reguli de conduit editorial, att n virtutea
caracterului lor de obligaie legal, ct i cu convingerea c misiunea de interes public a
radiodifuzorilor trebuie s se construiasc n materia oferit de comunicarea audiovizual
realizat prin respectarea legii.
NIVEL DE AUTOREGLEMENTARE
Prezentul cod nu dubleaz reglementrile existente, ci le presupune ca elemente
externe de referin pentru adiionarea de reguli sau principii suplimentare, care constituie
n fapt materia sa. Din acest motiv i pentru a evita incoerena de a reproduce n domeniul
autoreglementrii prevederi care sunt direct obligatorii prin lege sau legislaie secundar i
nu pot fi asumate ca facultative, nici chiar cele mai importante dintre reglementrile legale
nu vor fi regsite n coninutul su.
PRINCIPII
Prezentul cod valorizeaz convingerea c obligaia respectrii legii i a
reglementrilor poate coexista fr a intra n contradicie cu nevoia pe care o au
radiodifuzorii, productorii, editorii i redactorii de a utiliza valorile care emerg din
experien, bun sim, repere editoriale i etice, atunci cnd se confrunt cu provocri
editoriale sau cnd desfoar rutina activitaii editoriale obinuite. Intr-o lume perfect ar
funciona o singur reglementare: folosii-v propria si cea mai bun judecat!(BBC Editorial
Guidelines)
Increderea publicului este o alt valoare pe care o pstrm ca reper i ea poate fi
ctigat numai prin imparialitate i onestitate i prin garania c se evit n orice moment
inducerea n eroare a publicului sau manipularea lui.
Acurateea prezentrii adevrului nu se poate obine numai prin simpla prezentare a
faptelor, ci doar n urma unui efort de a detecta aspectele relevante, de a distinge evidena
de prejudecat sau confuzie pentru a beneficia de funcia de incertitudine, i de a descoperi
adevrul acolo unde el se afl (BBC-EG)
Integritatea i independena editorial trebuie pstrat n faa oricror interese
externe, a oricror presiuni politice sau comerciale i a oricror interese personale. (BBC-EG)
Coninutul editorial trebuie s ofere semnificaie util pentru public, nu doar s i
stimuleze reacii sau s il fac int a mesajului publicitar. Divertismentul ofer i el acest tip
semnificaie sub forma valorii construite cu umor, bun sim i bun inspiraie.
STANDARDE EDITORIALE
Radiodifuzorii pot asigura, individual, standarde editoriale care s contribuie la
ridicarea nivelului de educaie media al publicului i nu vor promova practicile editoriale
2

care sacrific performana editorial n favoarea compromisului cu soluii editoriale care
conduc la coborrea nivelui de civilizaie mediatic a publicului.
Este dezirabil ca spaiul de desfurare a competiiei ntre radiodifuzori s se
poziioneze n zona superioar a preferinelor publicului i s contribuie la ridicarea nivelului
acestora.
PROMOVAREA NELEGERII CORECTE A LEGISLAIEI
Radiodifuzorii vor acorda atenie, n msura posibilului, promovrii nelegerii corecte
a legislaiei din domeniul audiovizual sau din alte domenii i pentru eliminarea abuzurilor
generate de neclariti legislative sau interpretri eronate ale reglementrilor, inclusiv prin
indicarea i relevarea n faa autoritilor i a publicului a temelor i soluiilor reglementative
controversabile.
In acest sens se va avea n vedere i responsabilizarea celor implicai n realizarea
programelor n sensul evalurii critice a efectelor ce rezult din difuzarea programelor, att
sub aspect legal ct i sub aspecte nereglementate, dar semnificative n raport cu drepturile
i interesele altora.
INFORMAREA CORECT
In msura n care difuzeaz n principal sau secundar tiri i programe informative,
televiziunile sau radiourile trebuie s se comporte ca agentii socio-economice speciale ale
cror obiective antreprenoriale trebuie sa fie configurate pentru ntrunirea condiiilor de
furnizare a accesului la un drept fundamental, dreptul publicului la informare (Rezoluia
Consiliului Europei 1003/93 referitoare la etica jurnalistic)
Informatiile nu ar trebui s fie tratate ca o marf, ci ca necesare pentru a satisface un
drept fundamental al cetaeanului. n acest sens, nu ar trebui s se exploateze nici calitatea
si nici continutul tirilor sau opiniilor strict pentru a mri audiena ori veniturile obtinute din
publicitate, ci pentru a satisface n mod optim dreptul la informare, beneficiile n audien i
venituri, care sunt necesare i legitime n cazul radiodifuzorilor privai, ca suport al ntregii
lor activiti, urmnd a rezulta din excelena indeplinirii acestei misiuni publice. (Rez COE
1003/93)
Dat fiind c activitatea radiodifuzorilor din zona programelor informative este una de
intermediere ntre informaia preexistent i public, n sensul de furnizare a unui serviciu
de informare, acetia trebuie s asume faptul c i drepturile pe care le detin n legatur cu
libertatea de informare depind de destinatarii acesteia, adic de cetaeni.
Aceasta nu nseamn ns c programele informative sunt doar un simplu act de
rspndire a informaiilor, in timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al
publicului. Dimpotriv, informaia conine in sine traseul de la fapt la semnificaie, traseu
care fr contribuia interpretativ i analitic a mass-media ar rmne un simplu labirint al
confuziilor cazul zvonurilor, care nu trebuie s constituie o materie prim pentru media,
este tipic n acest sens.
In plus libertatea in domeniul presei include, de asemenea i recurgerea la o
anumit doz de exagerare, chiar de provocare (tez n decizie CEDO). Elementele de
retoric constitutive comunicrii umane nu pot fi cenzurate tocmai n cazul mass-media
audiovizuale.
In sensul valorilor promovate de CEDO, libertatea de exprimare nu se exercit numai
pentru a difuza informaii sau idei care sunt primite favorabil sau cu indiferen, ci i n cazul
celor care ocheaz, contrariaz, sau deranjeaz, cazuri in care radiodifuzorii se vor asigura
c difuzarea este motivat prin raiuni de interes public.
Informarea corect include i obligaia de a include aspectele cele mai semnificative
pentru viaa societii, inclusive cele cu relevan pentru dezvoltarea acesteia n sens pozitiv.
3

Dat fiind c evaluarea unor asemenea caracteristici nu poate fi apanajul unei autoriti sau
rezultatul unei reglementri, acest principiu rmne un Principiu de relevan, principiu
asumat individual de ctre radiodifuzor i administrat dup propria libertate de contiin a
celor care particip la gestionarea lui , n condiiile n care nu se poate impune o instan
care s decid care anume aspecte sunt sau nu semnificative in sensul menionat.
Respectul adevrului presupune i educarea capacitii de a-l discerne si de a-l
prezenta astfel nct efectul de informare a publicului s fie maxim.
Se recomand ca verificarea legalitii coninutului editorial s fie integrat aciunii
de determinare a adevrului i creativitii editoriale ntr-un mod care nu poate influena i
inhiba aceast aciune sau creativitatea mijloacelor de comunicare editorial, n condiiile n
care verificarea legalitaii va fi ntotdeauna anterioar difuzrii programelor.
Radiodifuzorii vor expune, dac aleg s fac acest lucru, principiile editoriale
deopotriv pentru a se identifica n faa publicului, dar i pentru a rspunde aspiraiilor sale,
ca i pentru a-l educa n sensul familiarizrii cu valorile mass-media.

JUDECILE DE VALOARE / OPINIILE

Desi opiniile sunt n mod necesar subiective i, n consecin, nu pot si nu trebuie s
fie supuse criteriilor de corectitudine (dup cum s-a exprimat CEDO judecile de valoare
nu trebuie s fie supuse probei veridicitii), trebuie totui s existe asigurarea c opiniile
sunt exprimate n mod sincer si etic i c ele sunt fondate pe un suport faptic credibil i
suficient.
Opiniile care iau forma unor comentarii la adresa unor evenimente sau aciuni
referitoare la persoane sau la instituii nu trebuie sa ncerce sa nege realitatea faptelor sau a
datelor.
n exerciiul activitii editoriale trebuie s se manifeste att respectul legitim i
reciproc faa de orientrile ideologice ale editorilor si ale proprietarilor dar i acceptarea
faptului c aceast activitate editorial este limitat de exigente imperative constnd n
raportarea de stiri corecte si de opinii etice. Acest lucru este esential n vederea respectarii
dreptului fundamental la informare al cetaenilor. (Rez COE 1003/93)

INDEPENDEN I IMPARIALITATE

Independena i imparialitatea nu inseamn neutralizarea valorii de adevr a stirilor
prin prezentarea plat i neutralizarea reciproc a informaiilor i a opiniilor contradictorii.
Continutul editorial va pune in eviden opinia relevant sau informaia de maxim
credibilitate, preciznd ns caracterul relativ al veridicitii, care n unele dintre cazuri,
poate fi stabilit numai n instanele de judecat sau de evaluarea opiniei publice.
Independena i imparialitatea nu nseamn a refuza evidena adevrului atunci cnd
el se afl cu n mod clar de partea unora dintre cei aflai n disput, cu excepia cauzelor
penale, unde evaluarea aparine exclusiv instanelor de judecat.
Realizatorii vor fi impariali din punct de vedere politic n realizarea programelor, fr a
fi ns oprii de la a avea convingeri politice proprii.
Continutul editorial va acorda important problemelor reale ale societii i nu va
crea false probleme sau nu va obtura atenia publicului cu probleme minore. Totodat se va
avea n vedere adresarea pe un public int, care poate fi difereniat pe capacitate de
inelegere, informare i preferine i nu numai n funcie de capacitatea de a rspunde la
mesajele comerciale, ci i n paralel cu aceasta. Nu se va crea confuzie intre cele dou
4

planuri, respectiv planul editorial i cel publicitar, ci se va crea un cadru de repere care s
ajute publicul s le disting pentru a extrage beneficiile disponibile n ambele.
Interesele commerciale ale societilor de radio i televiziune se vor putea exercita in
limitele satisfacerii interesului public sau, n situaia cazurilor punctuale legitime n care nu
exist o relaie direct ntre acestea i interesul public, fr a leza interesul public.

RESPONSABILITATEA EDITORIAL
Responsabilitatea editorial aparine radiodifuzorului n calitatea sa de societate
comercial, respectiv structurii de proprietate i conducere care rspunde de aciunile
societii comerciale.
Responsabilitatea editorial se constituie numai n raport cu i este este opozabil
numai dispoziiilor legii audiovizualului si reglementrilor subsecvente ale codului
audiovizual. Orice conflict generat de coninutul editorial care nu contravine ns acestor
reglementri nu antreneaz responsabilitatea editorial a radiodifuzorului (ci
responsabilitatea civil sau comercial, dup caz.)
Responsabilitatea editorial se asum n cadrul exerciiului politicii editoriale, de
ctre conducerea societii.
Politica editorial reprezint concepia asupra principiilor, regulilor i strategiei dup
care se structureaz producia i/sau difuzarea de coninut editorial, inclusiv punerea ei n
practic. Exerciiul ei poate fi delegat managerului, editorilor sau realizatorilor de programe
n mod expres, dar fr a transfera i responsablitatea editorial. Radiodifuzorul poate
interveni n activitatea editorial oricnd consider necesar, i n special atunci cnd
delegarea politicii editoriale nu produce efectele prezumate. Instana care detine dreptul de
politic editorial beneficiaz, impreun cu realizatorii, de dreptul de confidenialitate a
surselor, aa cum este prevzut de lege.
Radiodifuzorul va stabili cu realizatorii de programe condiiile care se aplic atunci
cnd este utilizat recursul la clauza de contiin, respectiv la dreptul acestora de a nu
aciona mpotriva convingerilor proprii, care trebuie acordat fr limite.
Decizia de a face public sau nu politica editorial aparine autorilor ei, n condiiile n
care politica editorial poate s mbrace aspecte de confidenialitate care se supun regulilor
competiiei corecte. Acesta nu face ns mai puin important responsabiltatea editorial.
INTERESUL PUBLIC SI PROTECTIA DREPTURILOR PERSOANEI
Este de interes public att protejarea drepturilor individului ct i respectarea
dreptului lui i al publicului de a fi informat n contextul asigurarii pluralismului surselor de
informare. Libertatea de exprimare este ea nsi de interes public.
Problemele de interes public sunt n mare parte puse n discuie n legtur cu
figurile publice, respectiv persoanele care dein o funcie public sau care utilizeaz
resursele publice, sau n sens larg, toi aceia care joac un rol n viaa public, fie n politic,
ecomomie, arte, sfera social, sport sau n orice al domeniu, in sensul definiiei date de
Rezoluia 1165 (1998) a Consiliului Europei. Noiunea de figur public nu se restrnge deci
la politicieni sau membri ai administraiei, ci include personaliti din diverse domenii a cror
prezen public strnete interes. Figurile publice trebuie s admit c poziia lor n
societate i expune la o presiune sporit asupra vieii lor private. Mai mult, asteptarea
legitim de protecie a vieii private i a dreptului la propria imagine nu poate fi invocat n
spaii n care se admite o expunere normal n faa publicului i a presei.
Dat fiind ca persoanele publice contribuie la stabilirea standardelor sociale att prin
diferfeniere ct i prin exemplu, cercul interesului public legitim ar fi prea ingust circumscris
dac s-ar reduce numai la dezbaterea pe marginea reflectrii unor comportamente care sunt
5

moral sau legal discutabile i nu ar include i reflectarea normalitii comportamentului
vieii zilnice, dac aceasta servete la formarea opiniei publice n chestiuni de interes general
sau la dezbateri de interes general. In acest sens i programele de divertisment pot aborda
viaa privat a persoanelor publice att cu indreptirea dat de aspectele de interes public
ct i n sensul c programele de divertisment sunt la fel de bine protejate de dreptul la
liber exprimare. Valoarea de divertisment a coninutului editorial poate constitui o
contribuie la formarea valorilor publice i de aceea prezint interes public.
In cazul persoanelor care acced n mod voluntar n viaa public, acestea nu mai pot
invoca dreptul de a rmne anonimi, imaginea lor devenind ntr-un anume grad o
proprietate public la care mass-media poate face apel pentru a intreine dezbateri de
interes public i construcia de valori ale vieii cotidiene.
Prezentarea unor astfel de cazuri se va face numai dac radiodifuzorii vor fi n msur
s demonstreze c expunerea unor aspecte de via privat, indiferent dac prejudiciaz sau
nu imaginea persoanei, reprezint o contribuie la dezbateri de interes general care
consolideaz valorile societii contemporane.
In sensul construciei de valori civice, radiodofuzorii pot avea n vedere valorizarea
principiilor anti-discriminare n mod pro-activ, prin promovarea de coninut care s conduc
la nelegerea importanei patrimoniului valoric al egalitii n drepturi a persoanelor. In
acest sens se va acorda atenie principiului egalitii dintre femei i barbai i combaterii
prejudecilor care contravin acestui principiu.
Radiodifuzorii vor respecta principiul prezumiei de nevinovtie n sensul de a nu
califica o persoan ca fiind vinovat de comiterea unei fapte penale sau a unor contravenii
nainte ca acest lucru s fi fost stabilit prin parcugerea tuturor cilor de dezbatere n
instanele de judecat, iar acuzaiile formulate la adresa sa vor fi prezentate ca relative.
Aceasta prezumpie se aplic ns numai n cazul unor acuzaii pentru fapte care pot face
obiectul instanelor de judecat.
In msura n care asemenea acuzaii se formuleaz de ctre politicienii care
beneficiaz de imunitate pentru declaraii politice, contextul va fi prezentat ca atare
publicului.
In mod corespondent, acuzaiile pentru fapte de alt natur dect cele care pot face
obiectul instanelor de judecat vor fi prezentate ca nefiind purttoare de alte incriminri
dect cele cu sens moral sau etic, care nu pot fi stabilite pe calea instanelor de judecat.

REPREZENTAREA VIOLENEI
Reprezentarea violentei in programele de televiziune este limitata prin prevederile
legii audiovizualului precum si prin deciziile emise de CNA in aplicarea legii. Programe care
contin reprezentari ale violentei pot fi transmise in situatia in care ele nu afecteaza
dezvoltarea fizica sau mentala a minorilor, dat fiind caracterul limitat al violentei in cauza sau
date fiind conditiile speciale de programare a acestora si de marcare a lor cu avertizari, care,
in general, exclud accesul minorilor la difuzarea lor.
Totodata, in privinta programelor care includ violenta, trebuie distins ceea ce
reprezinta continut nelegal, anume ceea ce nu poate fi transmis in nici o situatie, de ceea ce
poate fi transmis numai cu avertizari obligatorii sau numai la intervale orare permise,
precum si de ceea ce reprezinta continutul a carui difuzare nu incalca prevederile legii dar
care, de asemenea, contine o reprezentare a violentei si poate induce un stress, sau poate
induce comportamente nedorite.
6

Aceste din urm tipuri de programe, care pot fi difuzate, dar a caror difuzare nu este
dezirabila, dincolo de criteriile impuse de lege, pot fi supuse unui regim de
autoreglementare. Spatiul de actiune al autoreglementarii vizeaza programe cu continut de
violenta a caror difuzare presupune ca prevederile legale nu au fost incalcate, dar care sunt
supuse unor restrictii suplimentare. Ca urmare, nerespectarea acestor restrictii de
autoreglementare nu poate fi considerata o incalcare a legii sau a reglementarilor CNA emise
in aplicarea legii.
Dat fiind ca lumea reala contine violenta, este rezonabil ca televiziunea sa o reflecte,
chiar daca aceasta poate produce o agresiune asupra publicului, dar numai daca acesta
agresiune este un efect secundar si este complementar scopului motivat al informarii si
avertizarii publicului.
In sensul prezentului cod, prin violen se nelege: actiune de forta care agreseaza
integritatea fizica sau psihica a individului pentru a-i domina sau distruge identitatea
umana.
Prezenta violentei in programe trebuie sa fie intotdeauna justificabila editorial sau
prin logica dramaturgica a programului, in sensul ca trebuie sa stabileasca o relatie de
continut informational sau spectacular cu publicul, care sa se inscrie in datele interesului
public specific domeniului audiovizual. Difuzarea de programe care contin violenta gratuita
(anume violenta care nu joaca un rol central in definirea subiectului, a unui personaj sau a
unei teme a programului ca ansamblu, la randul lui motivat valoric) este interzisa prin lege.
Violenta care are ca scop socarea publicului pentru a-i atrage atentia asupra programului
fara a-i oferi elemente necesare pentru a intelege justificarea editoriala sau dramaturgica a
acestuia, si care recurge la reactiile lui primare, nemediate de resursele sale culturale si de
civilizatie, trebuie evitata.
Astfel, se va avea in vedere ca:
Difuzarea de programe care promoveaza sau elogiaza violenta este nedezirabila.
Efectul spectacular bazat pe violenta este de evitat.
Programele pentru copii nu vor contine decat grade reduse de violenta fizica, verbala
sau emotionala.
Violenta in termenii referentiali ai lumii reale trebuie sa se distinga de violenta ca
efect al fanteziei si sa fie supusa unei restrictii mai accentuate in cazul unor elemente de
continut similare. Reciproc, reprezentarea violentei marcate drept imaginar poate fi mai
larga.
In programele care contin referiri la violenta reala trebuie prezentate publicului
efectele finale ale violentei asupra faptasilor si asupra victimelor.
Desi se admite ca in cazul filmelor de gen (actiune, sf, thriller) gradul crescut de
conventie permite o prezentare mai explicita a violentei, trebuie totodata avut in vedere ca
in melodrame sau telenovele conventia poate intensifica efecte nedorite, in perceptia
sinuciderilor, de pilda, care pot afecta publicul.
In programele pentru copii cu personaje reale, violenta se va prezenta numai daca
este esentiala pentru dezvoltarea personajelor sau a intrigii.
Programele de animatie care contin violenta stilizata si non-realista nu vor avea
violenta ca tema centrala si nu vor stimula imitarea unor comportamente periculoase.
Programele pentru copii vor trata cu atentie teme care pot induce copiilor
sentimente de insecuritate.
Programele pentru copii trebuie sa evite promovarea de comportamente imitative
periculoase.
7

Programele nu vor contine scene de violenta realista care sa induca ideea ca violenta
este modul cel mai eficient de a solutiona probleme sau conflicte reale.
Programele nu vor minimaliza efectele violentei in viata reala.
Programele nu vor contine elemente terifiante arbitrare, fara relatie de continuitate
cu tema programului.
Controlul parental instituit prin reglementari aplicabile programelor nu trebuie sa
devina un substitut pentru responsabilitatea directa a parintilor, acetia trebuind s fie
avertizai de radiodifuzor n acest sens .
Violenta in stiri si programe informative:
Violenta va fi prezenta in stiri si programe informative numai daca prezentarea ei
aduce o informatie relevanta pentru teme sociale de ansamblu sau specifice, sau daca este
necesara pentru a semnala si constientiza un pericol sau un risc general - individual sau
colectiv.
Informatiile continand scene de violenta vor fi precedate de avertizari cu privire la
potentialul efect de stress pe care il pot avea asupra publicului in general sau asupra unor
categorii speciale (minori).
Se va avea in vedere ca pozitia in jurnalele de stiri a reportajelor continand violenta
sa nu creeze elemente suplimentare de soc si sa nu afecteze identitatea stirilor din imediata
vecinatate.
Informatiile despre incidente violente care pot afecta minorii sau familiile trebuie
prezentate intr-o maniera cat mai putin explicita. Daca acest lucru nu se poate face, si daca
nu se contravine interesului public al necesitiatii informarii eficiente, acestea vor fi difuzate
in intervale orare de regula inaccesibile minorilor.
Respectul pentru demnitatea fiintei umane impune reguli speciale prin care sa se
evite excesul de realism atunci cand sunt prezentate victime (in cazuri unde acest lucru are o
motivare exceptionala).
Se va evita excesul prin cumul de difuzare de programe cu violenta motivate
individual, pentru a nu se crea ca rezultanta presiuni asupra publicului.
Reportajele si stirile despre evenimente conflictuale sau acte teroriste nu vor fi
prezentate in asa fel incat a incite la dezordine si violenta sau sa creeze panica.
Prezentarea unor incidente violente sau a urmarilor acestora nu va fi controlata si
cosmetizata in asa masura incat relevanta informatiei sa fie afectata sau sa se creeze o
imagine falsa despre conditia umana.
Totodata, trebuie avute in vedere actiuni de stimulare a constructiei unei perceptii
active a publicului, prin:
Educarea publicului pentru a intelege riscurile la care se expune in raport cu
emisiunile care contin violenta.
Alfabetizarea televizuala: intelegerea modului in care poate fi selectata si asimilata
oferta de programe.
Promovarea introducerii unui sistem tehnic de blocare voluntara, de catre parinti, a
accesului copiilor la emisiuni care conin violenta (de tipul V-cip-ului )
Promovarea educationala a deciziei si a mijloacelor necesare pentru a alege calitatea
drept criteriu in selectarea emisiunilor.
Promovarea concertata a unor programe si strategii care sa induca la public reactii
valorice active fata de oferta de programe si care, drept consecinta, sa promoveze
competitia pentru audienta intre companiile de televiziune preponderent pe vectorul
calitatii programelor.
8

Se va promova in emisiuni cultura respectului reciproc si a depsirii violenei, a
spiritului civic si democratic.
Se vor oferi cat mai multe informatii despre caracterul programelor cu continut de
violenta (prin EPG, teletext, programe tiparite, etc.)
Se va promova in programe educatia pentru o lectura critica a imaginii, care sa releve
mecanismul implicarii individului in perceptia acesteia.

PREZUMPIA DE CREATIVITATE

Totui, este specific pentru o parte din principiile formulate aici c nu pot dect s
rmn la nivelul de reper, fiind imposibil o judecat asupra faptului dac practica
editorial se conformeaz lor sau nu. Pentru noi este suficient ns ca aceste principii s
constituie o preocupare, iar punerea lor in practic s produc o valoare construit conform
creativitii fiecrui editor. Acesta este principiul prezumpiei de creativitate.


Not: Acest cod fost redactat avand ca referine, intre altele, urmtoarele documente:
1. Commercial Television Industry Code of Practice - Australia January 2010
2. ACDIRT Canada - l'Association des journalistes lectronique- Code de dontologie
3. CAB Code Regarding Violence in Television Programming
4. Canadian Association of Broadcasters' Equitable Portrayal Code
5. Editors' Code of Practice - United Kingdom
6. Code of Ethics for the Austrian Press -Austria
7. Code of Ethics for the Press, Radio and Television- Sweden
8. United Kingdom Code: Code on Standards of the Broadcasting Standards Commission
9. United Kingdom Code: Code on Standards of the Broadcasting Standards Commission
10. Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul roman de presa
11. Codes of Journalistic Principles / Europe
12. Reports on possible co-operative regulatory systems
13. Case of Verein Gegen Tierfabriken Schweiz CEDO
14. Case of Von Hannover V. Germany CEDO
15. The Editorial Guidelines BBC
16. The Ethical journalism initiative - Aidan White
17. Right to ones own image - ECHR judgments
18. Dreptul la respectarea vieii private i de familie Ghid privind punerea n aplicare a articolului 8 ECHR
19. Libertatea de exprimare, Ghid privind punerea in aplicare a articolului 10 al Conveniei europene pentru Drepturile
Omului
20. The Media Self-Regulation Guidebook
21. The Public Interest,the Media and Privacy - David E. Morrison,Michael Svennevig
22. OFCOM Code on Fairness and Privacy
23. OFCOM Code on Standards
24. CRP / recomandare privind auto-reglementarea relatiilor profesionale
25. Parliamentary Assembly on privacy /rezolutia COE nr 1165/1998
26. Rezolutia COE 1003/1993 etica jurnalismului
27. Statutul jurnalistului / COM
28. Statutul ziaristului din Societatea romana de televiziune
29. Statement of Principles of Radio and Television Broadcasters - The National Association of Broadcasters - SUA