Violena economic

Abuzul economic duce la scderea resurselor i autonomiei victimei;

Controlul accesului victimei la bani sau lucruri personale, hrana, mijloace de
transport, telefon, si alte surse de protectie sau ngrijire de care ar putea
beneficia. (Stark & Flitcraft, 1996)
n cazul abuzului economic, agresorul aduce victima ntr-o poziie financiar
dependent(Chez, 1994).
Abuzatorul este cel care decide modul in care vor fi cheltuii banii, fapt care
poate implica diferite cunosinte financiare sau se poate intersecta cu anumite
paliere economice.
Exemple ale mentinerii controlului financiar sunt cele in care victimei nu i
se permite sa munceasc; se ine o eviden strict asupra fiecrui ban cheltuit
sau abuzatorul nu accept ca cellalt s se angajeze.

Profilul victimei violenei economice:
Femeile sunt de toate vrstele, n mod special ntre 25-35 ani;
Aproximativ 70% dintre victime nu mai locuiesc cu agresorul.

Factori favorizani
Sunt factori comuni ca i la celelalte tipuri de violen n familie, precum
alcoolismul, srcia, expunerea la violen nc din copilarie (eventual doar de
ordin economic "eu aduc banul in cas"), dar se mai adaug i alte sentimente
favorizante: gelozia exagerat i dorina de control, de putere.

Efectele violenei economice sunt similare violenei psihologice:

victimele sunt depresive si nervoase;
sufer de oboseal i stres;
nu se consider tratate cu respect;
sunt nesatiscute de viaa de familie.