Sunteți pe pagina 1din 9

Seminarul Teologic

Liceal Ortodox Arad


Catedra de Muzic Psaltic
Coordonator: Propuntor:
Pr. Prof. Pavel Teodor POP ATO!"
Clasa a#$!!!#a
%&LAT!A '!T%& CATA%&A
(!)AT!A S! CATA%&A
(AAT&AA
Pentru a stabili o relatie corecta si autentica intre muzica bizantina si cantarea
bisericeasca banateana, trebuie sa stabilim caracteristicile generale sau principiile de
baza ale fiecarei variante din care vor reiesi asemanarile si deosebirile dintre ele.
Muzica practicata in BISERICA RASARI!"!I #R#$#% este cunoscuta
sub denumirea de &muzica bizantina', denumirea fiindu(I atribuita de muzicologii si
istoricii epocii moderne, de cei care si(au indreptat atentia catre investigarea artelor
medievale.
In primele veacuri ale crestinismului cantarea religioasa avea ca model
cantarea sinagogala, caruia I s(a alcatuit, de(a lungul veacurilor influentele muzicii
unor popoare din)
- Asia Mica,
- Siria, Antiopia,
- Armenia
- si ale vec*ii muzici grecesti.
# data cu aparitia di dezvoltarea imnologiei crestine si cu trecerea veacurilor ,
in cadrul cantarii religioase s(a produs o anumita sinteza, o directionare din ce in ce
mai clara, mai stabila, muzica religioasa incepand sa capete personalitate, un specific
determinat, centrul de creatie si de evolutie fiind bizantul, capitala imperiului de
rasarit, iar de aici s(a raspandit catre alte mari centre manastiresti din)
- +recia,
- muntele At*os,
- Palestina,
- Ale,andria
- arile romane.
Muzica bizantina este in esenta religioasa si asa a ramas pana astazi. Strans
legata de biserica, ea contribuie in mod eficient la crearea si intretinerea unei
spiritualitati specifice pentru glorificarea divina. A luat fiinta si s(a dezvoltat in cadrul
Bisericii crestine ortodo,a, fiind creatia unor compozitori renumiti, psalti, protopsalti,
ale caror nume sunt mentionate in vec*ile manuscrise muzicale sau au ramas
anonime. Cu totii au stat in slu-ba bisericii ca mona*i si ieromona*i in marile centre
manastiresti, interpreti de seama si creatori ai unei muzici ce devenea treptat mai
comple,a, mai colorata, mai spiritualizata.
Muzica bizantina isi are caracteristicile si regulile ei stabilite de teoreticieni si
transmisa prin manuscrise dar si prin interpreti, cantareti, cantori, dascali ce si(au lasat
amprenta asupra pastrarii autentice a cantarilor religioase.
.
$e(a lungul secolelor, in arile Romane muzica de origine bizantina a fost o
realitate obiectiva, facand parte integranta din trecutul indepartat de arta si cultura al
poporului roman. Aceasta arta specifica s(a pastrat, s(a dezvoltat si s(a transmis intr(
un evident spirit traditional, prin manuscrise datorate unor muzicieni copisti romani,
buni cunoscatori ai cantarii si scrierii pneumatice care au desc*is scoli pe langa marile
locasuri manastiresti, cum a fost)
- scoala de la /eamt sec. al %0 lea,
- scoala de la Putna sec. al %0 1 %0I lea,
- scoala de la Sc*eii Brasovului semnalata la sfarsitul sec. al %0 lea,
- cea de la Bucuresti din secolele %0II si %0III.
$aca avem in vedere faptul ca muzica tuturor Bisericilor #rtodo,e este de
indiscutabila origine bizantina, c*iar -udecand(o la nivelul ei de astazi, nu putem
afirma decat ca romanii din zona intercarpatica au folosit si folosesc o muzica de
origine bizantina. Pe aceasta parere pledeaza intre altele stransa si continua legatura
dintre banateni si celelalte provincii romanesti. Pe timpul prigoanelor, cand numarul
preotilor se imputina, slu-itori ai altarelor din provinciile vecine le luau locul. Este
lesne de inteles ca acestia nu puteau folosi in timpul slu-belor alta muzica decat cea
invatata in provinciile de unde veneau, respectiv o muzica de origine bizantina.
Apoi, in scolile de pe langa manastiri veneau uneori calugari sau dascali din ara
Romaneasca. !nele carti religioase tiparite in #ltenia, Muntenia sau Moldova, au
circulat si in Banat. 2oarte multi episcopi din Banat, ransilvania, erau *irotoniti in
Principatele Romane. oate acestea dovedesc clar ca muzica de cult banateana a avut
contracte stranse cu cea bizantina prin intermediul fratilor din Moldova si din
Muntenia. Mai mult decat orice ne va convinge de originea bizantina a muzicii
banatene structura insasi a e*urilor sau glasurilor la care ma voi referi in cele ce
urmeaza.
As dori sa precizez ca e*ul sau glasul nu poate fi definit prin notiunile in mod
sau ton ci doar prin comple,ul de elemente) scara muzicala, gen, caruia apartine
acesta, sistem sonor, sistem cadential si formule melodice. 0orbind de o scara
muzicala avem in vedere un fragment din scara, uneori numarand trei, patru sau cinci
sunete alteori c*iar depasind octava.
+rupurile de trei, patru sau cinci sunete se constituie uneori in sistemul sonor din
inaltarea sau alcatuirea carora ia nastere scari cu un ambitus mai mare. In muzica
psaltica de pilda sistemele de patru sau cinci sunete pot fi intalnite atat in genul
diatonic cat si in cel cromatic. Practica indelungata a dus incetul cu incetul si totodata
in legatura cu teztul la formarea unor sisteme de cadenta mai mult sau mai putin
specifice fiecarui glas, dupa cum a dus la nasterea unor formule melodice determinate
de tesatura melodica ce ia nastere intre sunetele de baza ale fiecarui glas) tonica si
dominanta, care difera de la glas la glas sau uneori de la o categorie de cantari la alta
in cadrul aceluias glas.
Sistemul de cadente si formule melodice sunt doua categorii de elemente
intalnite atat in muzicile de cult bizantina cat si gregoriana. E,ista in muzica de cult,
formule melodice care prezinta pornind de la inaltimi diferite, aceeasi tesatura
melodica. Asa se intampla in muzica psaltica cu troparul glasurilor sapte si opt.
Cu cat cantarile se propaga pe cale orala, cu atat mai multe formule melodice
ca si cadentele devin mai tipice iar numarul lor se reduce.
Acest fenomen se constata la intreaga muzica de strana. /umarul redus de formule
melodice incorseteaza pe cei ce e,ecuta oral acest fel de muzica facand(o pt cei mai
putini priceputi saraca si monotona. Spre deosebire de muzica psaltica, unde se
3
foloseste pentru fiecare glas sau unele cantari specifice aceluias glas cate o formula
melodica, muzica banateana nu are asemenea formule orientative.
Ma voi referi acum la scarile muzicale folosite de fiecare glas in parte atat
pentru cantarea psaltica cat si pentru cea banateana.
Mai intai trebuie precizat faptul ca in muzica psaltica se intalnesc trei categorii
stilistice de cantari pentru fiecare glas) silabice, denumite irmologice, usor orientate
cunoscute sub denumirea de sti*irarice si bogate 4c*iar foarte bogate5 ornamentate
numite papadice. In stilul irmologic se canta de obicei stilurile de la)
- vecernie
6
,
- sti*oavna,
- troparul,
- sedelnele 4in cazul in care nu se indica modelul &podobie'5,
- binecuvantarile Invierii,
- antifoanele,
- proc*imenul,
- catavasiile,
- canoanele,
- do,ologia
- fericirile.
$e stilul sti*iraric apartin cantarile) $oamne strigat(am, Sa se indrepteze,
Sti*irile, dogmatica, laudele, voscreasna si svetilna.
In stilul papadic se canta 7eruvicul, c*inonicul sau priceasna.
In Banat se mai pastreaza aceste denumiri dar e,ista asemanari indiscutabile in
gruparea cantarilor.
erentiu +ugariu vorbeste de trei modele in cantarea bisericeasca banateana)
glasul propriu numit insus glas, ec*ivalent stilului sti*iraric, glasul sti*oavnei,
ec*ivalent stilului irmologic si glasul troparului ec*ivalent tot stilului irmologic.
imotei Popovici afirma ca fiecare din cele opt glasuri are de regula trei
melodii mai mult sau mai putin diferite, care la noi sunt numite insusi glasuri, melodia
sti*oavnei si melodia troparului.
Aceeasi impartire o gasim si la $imitrie Cuntan cu deosebirea ca adauga a
patra melodie numita podobia.
Aurel Popovici mentioneaza si el urmatoarele modele) melodia glasului,
melodia antifoanelor, melodia troparelor si melodia podobiilor.
Pentru simplificare dar si pentru aprofundare vom compara glasurile pe rand
insistand asupra deosebirilor dar si asupra asemanarilor care sunt mai multe si din
care se poate trage concluzia ca muzica banateana are la origine pe cea bizantina.
*lasul ! 1 foloseste scara diatonica cu basul sau tonica in pa adica re si este
numit glasul dorian
.
. Ambitusul obisnuit este do 1 la 4ni(8e5, in cantarile sti*arice re(
do, in cantarile irmologice. 2inala este intotdeauna pe re 4pa5.
+lasul I in vartianta banat foloseste aceleasi formule melodice cu cadente
finale pe treapta re pentru modelul sti*oavnei si pe treapta sol pentru modelul
troparului. Ambitusul este de septima minora, uneori atinge c*iar octava. In modelul
sti*oavnei se introduce o secunda marita oridecateori melodia avand un mers
ascendent se intoarce spre final. #riginea aceste secunde marite care lipseste in
6
+.Ciobanu, op. cit. p. 39. si +r. Panteru, op. cit. p. .69 si .:; 0ecernierul, p. <;(=.
.
0ezi 0ecernierul, p. >., vezi teoria despre formarea glasului I in +ramatica Psaltica, Ed. Ia
9
muzica psaltica nu poate fi e,plicata decat ca o influenta a cantarii populare asupra
celei bisericesti in partea de sud(vest a tarii.
*lasul !! 1 psaltic, foloseste scara cromatica proprie, asemanatoare cu cea a
glasului 0I de care se deosebeste prin nota finala si prin constituirea materialului
sonor bazat pe inlantuirea de terte. Ambitusul general se intinde de la
6
do la
.
do .
Acelasi glas se numeste lidian. In varianta banat glasul II se deosebeste net de glasul
doi psaltic prin caracterul scarii sale care este ma-or in modelul glasului insus. 2orma
irmologica cuprinde ca si in psaltic*ie doua variante) a sti*oavnei si a troparului.
0arianta banat pentru modelul sti*oavnei foloseste formula cromatica a glasului 0I
e,act ca si sti*oavna de la psaltica. 2aptul ca glasul insus II este diatonizat
3
nu isi
gaseste nici o e,plicatie decat in aceea ca a Anton Pann in irmolog*ionul sau vorbeste
de o forma diatonica a glasului II care in practica nu se foloseste in cantarea psaltica
dar s(a pastrat in varianta banateana.
*lasul !!! 1 numit frigian, dupa teorie foloseste o scara enarmonica
9
. In
realitate acest glas foloseste o continua impletire intre un mod de tip ma-or si relativul
sau minor. Ambitusul este de octava 4
6
re (
.
re 5 , cu finala totodata pe fa.
+lasul III in varianta banateana prezinta in general aceeasi continua impletire de
ma-or si minor intalnita in muzica psaltica. In varianta banat intalnim pentru sti*oavna
finalul pe re in loc de fa. $e remarcat ca varianta banat asa cum constata +*eorg*e
Ciobanu conserva cadentele pe do pe care nu le intalnim in glasul III psaltic, in
sc*imb le intalnim in manuscrisele de pana in secolul al %0III lea.
*lasul !+ 1 numit Mi,olidian, cu toate cadentele perfecte in re, pastreaza in
general acelasi caracter ma-or ca in evul mediu. Astazi glasul I0 psaltic are finalul pe
mi. Ambitusul este de octava. 2orma irmologica are doua variante. 2orma legetos
numita astfel dupa scara legetos pe care o foloseste si care este un mod frigic cu
ambitusul obisnuit de la mi la do. roparele , condacele si sedelnele glasului I0 se
canta in forma cromatica a glasului II.
In varianta banateana caracterul general al scarii este ma-or cu finala
>
pe mi.
2orma irmologica cunoaste doua modele ca si in muzica psaltica) varianta sti*oavnei
si a troparului.
*lasul + 1 in cantarea psaltica foloseste ca si glasul I al carui derivat sau
plagal este, o scara diatonica de tip minor. Ambitusul se intinde de la
6
re la
.
re
uneori atingand pe
.
mi . onica este de re in cantarile sti*arice si cele irmologice.
+lasul 0 mai are o forma irmologica aparte, putin folosita, in care se canta sti*irile de
la vecernie si binecuvantarile Invierii de la !trenie
?
.
0arianta banateana foloseste pentru acest glas scara ma-or(minora. Cadentele
sunt aceleasi ca si in muzica psaltica. In acest glas se vadeste datorita ritmului, o
influenta culta indiscutabila. In afara de acesta tetracordul inferior care apare ca
3
$espre aceasta forma diatonica a glasului II vorbeste si Anton Pann in Bazul eoretic si practice, p.
6:9 dar de folosit o foloseste la glasul I0.
Idem, prescurtarea din Bazul muzicii bizantine. p. 3>(99
Idem, /oul Anastasimatar, p. 3?(<6
9
Enarmonia in muzica psaltica nu este altceva decat coborirea lui @o, cat mai aproape de Ae, si cat mai
aproape de "a cu a-utorul ftoralei ogem 4vezi gramatica psaltica pag. 66.5
>
0ezi $. Contan, p. =, portativ 3 si <, partea >
?
0ezi !trenierul glas 0
>
largirea pentacordului sol(re are finala pe la. # asemenea structura se intalneste
frecvent in folclorul banatean. Intre aceasta formula si cea corespunzatoare a glasului
0 psaltic nu e,ista nici o asemanare. Se aseamana insa cu acea formula mai putin
utilizata astazi, intalnita in manuscrisele de pana in secolul al %0III, dupa cum sustine
si demonstreaza +*eorg*e Ciobanu.
*lasul +! 1 foloseste pentru forma sti*arica scara cromatica proprie cu
secunde marite intre treptele .(3 si ?(<. Pentru cantarile irmologice , glasul 0I
foloseste atat scara proprie cat si a glasului II. In forma sti*arica ambitusul este de la
6
r
(
.
r
, largit uneori in -os cu o treapta. Cele mai numeroase cantari ale glasului 0I)
sti*oavna, troparul, condacul, sedelnele, canonul, fericirile, folosesc scara glasului II.
$eosebirile fata de cantarile corespunzatoare ale glasului II care folosesc aceeasi
scara sunt) largirea ambitusului prin includerea treptei
6
r
, insistenta mai mare pe
treapta la bemol, fara sa se faca totusi scadenta pe aceasta treapta.
In varianta muzicii banatene, desi scarile intrebuintate sunt in general
cromatice, cu unele e,ceptii, nucleul sonor de baza difera. Cadenta pe treapta a II a
tradeaza in mod indiscutabil influenta populara. !nele formule melodice cat si unele
cadente tradeaza originea psaltica a glasului.
*lasul +!! 1 dupa teorie foloseste scara enarmonica
<
dar in practica aceasta
este o scara de tip ma-or. Ca si la glasul III deosebirea dintre cantarile sti*arice si
irmologice consta doar in caracterul ornamental sau silabic al formulelor melodice,
structura scarii, ambitusul si sistemul cadential fiind acelasi. 2orma sti*arica are
cadente pe
6
sol
,
6
re
si
6
fa
.
In varianta banateana ambele forma sti*arice si irmologice sunt identice. Scara
este de tip ma-or intocmai ca si in muzica psaltica.
*lasul +!!! 1 in muzica psaltica foloseste o gama naturala
;
de tip ma-or in
care treapta a saptea se canta coborita cand melodia nu urca peste treapta a 0II a.
Ambitusul obisnuit este de la
6
do la
.
do . 2orma irmologica cunoaste doua variante.
!na care cunoaste aceeasi scara ca forma sti*arica in care se canta sti*oarna,
antifoanel si fericirile si altele, in care tonica se stabileste cu octava superioara adica
de la fa. In aceasta scara se canta toparele, condacele si sedelnele. In varianta
banateana glasul 0III foloseste tot o scara de tip ma-or largita in -os cu o terta mica.
Ambitusul variaza intre se,ta si octava.
$in cele prezentate rezulta atat deosebirile intre muzica psaltica si cea
banateana cat si asemanarile, dar si varietatea acesteia din urma. Se recunoaste de
catre multi muzicologi ca pana la inceputul secolului al %0III lea, se canta la fel in
ambele tari romanesti ca si in ransilvania si Banat. E,ista pareri ca deosebirile dintre
muzica psaltica si cea banateana s(ar datora unor puternice influente orientale si
grecesti asupra cantarilor religioase din ara Romaneasca si Moldova in special in
perioada saptamanii fanariote, iar dupa altii de caderii muzicii banatene care a fost
impregnata cu multe elemente lumesti straine de atmosfera bisericeasca. Influenta
folclorului nu este usor de dovedit dar nici nu poate fi e,clusa pentru ca muzica de
strana din banat a circulat sute de ani pe cale orala iar oralitatea a dus totdeauna la
sc*imbari in ceea ce s(a cantat. Sc*imbarile intervenite in muzica de cult datorita
<
+. Ciobanu, st. cit. p. 39> 0ecernier, p. .>>(.?9
;
0ecernier, p. .;3(.=:
?
influentei folclorului sunt foarte grele de depistat, oricat li s(ar parea de usor celor ce
nu cunosc bine muzica bisericeasca si nici pe cea populara. $in cate se stie pana acum
cadentarea pe treapta a II a 1 fenomen intalnit in folclorul banatean se intalneste nu
numai in muzica de strana din banat ci si in cea din transilvania.
/u numai cadenta speciala la care m(am referit ar putea fi atribuita folclorului ci si
unele formule melodice ca si unele ornamentari frecvent intalnite in folclor. oate
aceste nu se intalnesc insa in cartile de cantari folosite in banat ci numai in practica de
catre cei ce aduc o incarcare ornamentala, sub influenta folclorului zonei respective.
rebuie precizat ca nu se constata nici influenta muzicii occidentale propriuzise. Este
evident totusi influenta teoriei muzicii occidentale, a educatiei muzicale a autorilor
colectionari de carti e,istente.
+asesc ca este necesar in continuare sa infatisez pe scurt si raportul intre
muzica banateana
=
si cea sarbeasca. Asemanarile dintre ele sunt puse pe seama
influentei muzicii sarbesti asupra celei romanesti.
imotei Popovici afirma de pilda ca &in urma ierar*iei sarbesti, cantarea
bisericeasca sarba e si azi in uz in banat si ransilvania'.
erentiu Bugariu afirma la randu(I) &Cantarile bisericesti sunt comune pentru
Mitropolia intreaga sarba si pentru $iecezele Arad si Caransebes' gasind e,plicatii in
faptul ca am imprumutat(o prin sarbi de la greci. Cercetarea mai atenta a variantelor
transilvanene si banatene cu muzica sarbeasca duce la constatarea nu numai a unor
asemanari ci si deosebiri. Astfel glasul II irmologic, dupa Mo8aran-at foloseste o
scara de tip ma-or pe cand varianta banateana foloseste o scara cromatica. As dori sa
remarc aici faptul ca uneori se aseamana varianta sarbeasca cu variantele Bla-, si
#radea si Contan mai mult decat cu cea banateana care era mai aproape. oate aceste
deosebiri pe langa asemanarile evidente duc la concluzia ca nu este vorba de influenta
ci de faptul ca aceleasi cantrari au circulat in secolul al %0II lea si al %0III lea si la
romani si la sarbi, cu unele modificari
6:
inerente circulatiei orale. rebuie sa aratam ca
legaturile intre muzica sarbeasca, cea din ransilvania si Banat cu muzica psaltica au
mai e,istat si in a doua -umatate a secolului al %0III lea si prima -umatate a secolului
al %I% lea. /umai asa ne putem e,plica asemanarile foarte mari dintre glasurile I , III,
0II, si 0III la toate variantele din banat, ransilvania si muzica psaltica.
E,ista un punct comun pt toate variantele romanesti inclusiv cea sarbeasca )
diatonizarea glasului II care in muzica psaltica este folosita pentru forma glasului I0
si pentru marea ma-oritate a cantarilor irmologice ale glasului 0I. Pilonii vec*ii
muzici bizantine insa au ramas fermi pe toata aceasta diversificare. $in cele
prezentate pana aici reies anumite lucrari care merita sa fie subliniate in concluzie si
anume)
6. Asemanarile muzicii banatene cu cea sarbeasca este incontestabila dar
ambele se incadreaza intr(o sfera largita incluzand nu numai muzica
tuturor romanilor ci si c*iar forma greceasca intalnita la ruteni si
ucrainieni. Asa fiind, organizarea muzicii banatene este, ca si a celei
sarbesti si a celorlalte zone romanesti, bizantina.
.. Muzica crestina a patruns pe meleagurile banatene intocmai ca si celelalte
tinuturi romanesti odata cu ritul crestin. Cum patrunderea acestei noi
credinte a avut loc inca prin secolul I0(0, cantarea de strana la romani este
mai vec*e decat crestinarea popoarelor vecine.
=
$. Cuntan, p. 6=, portativul ., masura ;, si portaticul 6: masura 6
6:
0ezi +. Ciobanu, st., p. 3>>
<
3. $ate fiind relatiile permanente intre toate provinciile romanesti , contactate
cu Constantinopolul si muntele At*os, muzica de cult a romanilor a
evoluat in stransa uniatie cu cea bizantina.
Cantarea bisericeasca din banat reprezinta unul dintre dialectele cele mai
individualizate ale muzicii bizantine, impunandu(se prin melodicitate bogata,
e,presivitate nuantata si forta emotionala, precum si prin substanta muzicala si
continutul sacru al te,tului.
;
(!(L!O*%A,!&
Altarul (anatului
Revista Ar*iepiscopiei imiBoarei, Episcopiei Aradului, Episcopiei
CaransebeBului, Episcopiei +*Culei si Episcopiei din Iugoslavia
Anul %II 4"I5 nr. <(=, iulie(septembrie .::6, pag. >:(?.
Cele opt glesuri -izantine
Cele opt glasuri -anatene
'imitrie Cuntan. in Anuarul !! al Scolii de cantareti
Pr. Prof. +asile Popa
*. Cio-anu. +ecernierul
&lemente -isericesti traditionale in opera muzicala a lui
'imitrie Cuntan. in (.O.%.. an $C!+. nr. /#01 0/23 pag. 0456#0431
!rmolog7ionul
Anton Pann
POP ATO!" clasa a $lll#a Seminarul Teologic Ortodox Liceal#
Arad.
=