DEMOCRATIA

-REGIM POLITIC- NECESAR PENTRU OMENIRE IN SECOLUL AL XXI-LEA

I.Scurt istoric
Cuvantul democratie are o veci!e "e a#ro$i!ativ %&&' "e ani( #rovenin"
"in li!)a *reaca in care +"e!os, insea!na #o#or -oa!eni "e ran"( li)eri( )ar)ati(
cetateni ai cetatii.( iar +/ratos, -#utere..
Prin "e!ocratie se intele*e #uterea #o#orului( con"ucerea #o#orului( "e catre
#o#or. De!ocratia a a#arut in Atena in secolul al 0I-lea I.1r ca ur!are a
re2or!elor lui Solon ur!ate "e cele al lui Clistene -'&3 I.1r. si a cul!inat su)
con"ucerea lui Pericle -456-47& I.1r. +e#oca "e aur, a "e!ocratiei ateniene.
De!ocratia antica "in Atena era o "e!ocratie "irecta( "eoarece toti cetatenii
cetatii -#olisului.( nu!ai )ar)atii luau #arte in !o" ne!i8locit la a"o#tarea
"eci9iilor "e interes #u)lic.
Cetatea era con"usa "e un S2at -:oule. alcatuit "in '&& "e !e!)ri "ese!nati #rin
tra*ere la sorti #e o #erioa"a "e un an si #entru !a$i!u! "oua !an"ate -tre)uia sa
2ie cetatean atenian( #este 7& "e ani..
A"unarea #o#orului alcatuita "in toti )ar)atii cetateni -cu e$ce#tia sclavilor(
strainilor( 2e!eilor ..
A"unarea #utea "eci"e #rin !a8oritatea si!#la asu#ra oricarei #ro)le!e "e interes
#u)lic. ;u"ecatile se tineau in 2ata unei 8urii "e '&6 !e!)ri care luau otarari #rin
vot !a8oritar.
De!ocratia "irecta a 2unctionat a#ro$i!ativ %&& "e ani. Ea a 2ost #osi)ila
"eoarece in Atena "u#a le*e nu!arul cetatenilor era !ic -!a!a( tata atenian-#ana
la Pericle . "ar 2ata "e celelate cetati ale Ella"ei era un re*i! #olitic 2oarte avansat
#entru acele vre!uri( asa cu! a2ir!a Pericle + Nu trebuie sa ne rusinam fata
de alte state . . . , pentru ca la noi conducerea statului nu se reazama
pe cei putini, ci pe cei multi.
+Mare era neincre"erea <"e!ocratiei< 2ata "e toti cei carora le "ele*a o #articica
"e #utere. Nu!arul !a*istratilor *ru#ati in cole*ii( era o #ri!a #recautie. Acestia
nu intrau in 2unctie "ecat "u#a ce treceau #rintr-o cercetare !unitioasa care #rivea
atat !oralitatea cat si co!#etenta lor.
=iecare !a*istrat "e#unea 8ura!ant si #utea 2i orican" "estituit #rintr-un vot al
a"unarii,. Ro)ert =laciere( +Grecia in e#oca lui Pericle,
Du#a "eca"erea Atenei re*i!ul #olitic "e!ocratic si notiunea "e "e!ocratie a
"is#arut. Un caracter relativ "e "e!ocratie s-a #er#etuat in #erioa"a re#u)licii
ro!ane -'&> I.1r ? 76 I.1r. ince#utul Princi#atului lui Octavianus( can" se 2olosea
ter!enul "e cetatean ro!an -nascut la Ro!a..
In #erioa"a Evului Me"iu nu #ute! vor)i "e re*i! #olitic "e!ocratic( nici "e
ter!enul "e +cetatean, in a2ara "e orasele italiene( 2la!an"e si cele "in Li*a
1anseatica.
Ter!enul "e +cetatean, ?+citi9en, -locuitor al cetatii. revine in Euro#a la s2arsitul
secolului al X0III-lea o"ata cu Revolutia 2rance9a "in 6@3>( o"ata cu a"o#tarea
Declaratiei Dre#turilor O!ului si Cetateanului la %5 au*ust 6@3>.
De!ocratia antica a 2ost o "e!ocratie "irecta( insa #e !asura ce co!unitatile sau
"e9voltat "in #unct "e ve"ere "e!o*ra2ic( con"ucerea acestora "e catre toti
cetatenii nu a !ai 2ost #ractic #osi)ila.
In e#oca !o"erna( locul democratiilor directe a 2ost #relut "e democratia
reprezentativa "ar s-a #reluat si s-a inra"acinat i"eea se#ararii #uterilor #recu!
in Atena antica -le*islative( e$ecutive( 8u"ecatoreasca. ele!ent "e )a9a al
"e!ocratiei.
Pri!ele state "e!ocratice !o"erne au 2ost Marea :ritanie si S.U.A.
Du#a #arerea !ea nu e$ista le*atura "irecta intre 2or!a "e *uvernare si re*i!ul
#olitic( "eoarece intr-un stat !onaric se #oate instaura un re*i! #olitic
"e!ocratic( "u#a cu! intr-o re#u)lica se #oate instaura un re*i! #olitic
ne"e!ocratic( cu toate ca Ale$is "e TocAueville in lucrarea sa +Des#re "e!ocratie
in A!erica + -637'-634&.( sustine ca "e!ocratia #resu#une in !o" o)li*atoriu ca
2or!a "e stat re#u)lica.
In Marea :ritanie #ri!ul #as s#re "e!ocratie a 2ost 2acut in 653> +:ill o2
Ri*ts,-Declaratia Dre#turilor. #rin care se se#ara #uterea e$ecutiva( re*ele
Bilel! III Orania si #uterea le*islativa Parla!entul( iar in S.U.A Constitutia "in
6@3@( #e care o consi"er #ri!a constitutie !o"erna -care "a"ea "re#t "e vot tuturor
)ar)atilor in"i2erent "e avere..
Secolul al XIX-lea a"uce o ra)u2nire a i"eilor "e!ocratice in ti!#ul !iscarilor
revolutionare "in 6343-634> -incercari "e instaurare a unor re*i!uri "e!ocratice
in Paris( 0iena( Un*aria( Tara Ro!aneasca. re#ri!ate insa "e re*i!uri totalitare.
Du#a Pri!ul ra9)oi !on"ial -6>63. in Euro#a in !a8oritatea tarilor se vor instaura
re*i!uri #olitice "e!ocratice -Cele 64 #uncte ale lui Bu"roC Bilson.( "ar su)
#resiunea 2ortelor "e e$tre!a stan*a sau "rea#ta -)olsevis!( 2ascis!( na9is!.( ele
vor 2i eli!inate( 2iin" inlocuite cu re*i!uri totalitare "e "i2erite nuante.
Du#a al "oilea ra9)oi !on"ial lu!ea se i!#arte in "oua ta)ere ?"e!ocratiile
a#usene si asa nu!itele +"e!ocratii #o#ulare, su) in2luenta sovietica -incercari "e
iesire 6>'5 Un*aria( 6>53 Ceoslovacia( etc..
In ulti!ele "oua "ecenii ale secolului al XX-lea are loc #ra)usirea siste!ului
co!unist( iar 2ostele tari !e!)re revin la re*i!uri "e!ocratice !ai !ult sau !ai
#utin autentice in 2unctie "e con"itiile #ro#rii.
II.Societatea "e!ocratica si valorile ei.
0or)in" "es#re "e!ocratie !a *an"esc "in nou la Ale$is "e TocAueville care
s#unea ca "e!ocratia este un +#ro"us inevita)il al istoriei, ? ca "e!ocratia tre)uie
invatata #entru ca ea nu este o stare i!#usa #entru vecie si ca o #an"esc
nenu!arate #ri!e8"ii -li#sa li)ertatilor cetatenesti( #arti" unic( cen9ura(
$eno2o)ia<ura 2ata "e straini<( rasis!( anti-se!itis!( neres#ectarea "re#turilor
!inoritatilor( etc..
De!ocratia #resu#une e$istenta unor valori "e )a9a( cu! ar 2iD li)ertatea(
"re#tatea si e*alitatea -#rinci#ii scrise #e 2rontis#iciul revolutiei 2rance9e "in 6@3>.
#rinci#ii #e care le consi"er #erene.
Du#a #arerea !ea acestea re#re9inta i"ealuri #entru care oa!enii au lu#tat
intot"eauna si in acelasi ti!# sunt re#ere "e )a9a care sa re*le!ente9e viata
coti"iana intr-o societate !o"erna actuala.
De!cratia ca re*i! #olitic are niste caracteristici "e )a9a D
a. se#ararea #uterilor in stat -le*islativ( e$ecutiv( 8u"ecatoresc. #reci9e9 ca 2or!a
clasica a #rinci#iului se#ararii celor trei #uteri in stat a 2ost "ata "e catre 2ilo9o2ul
2rance9 MontesAuieu in 6@43 in lucrarea +S#iritul le*ilor, in care a2ir!a le*atura
"e veri2icare si ecili)rare reci#roca intre ele
). #luralis!ul #olitic( a"ica e$istenta a !ai !ultor #arti"e #olitice cu i"eolo*ii
"i2erite -in Ro!ania s-a reali9at "u#a 6>>&. < consi"er ca sunt #rea !ulte #arti"e.
Constitutia Ro!aniei -art. 3-al. 6 Pluralis!ul in societatea ro!aneasca este o
con"itie si o *arantie a "e!ocratiei constitutionale..
c. le*iti!itatea #uterii( in sensul ca #uterea se s#ri8ina #e a"e9iunea !a8oritatii
cetatenilor. ;on 1alloCell a2ir!a ca +in "e!ocratie *uvernarea este le*iti!a "aca
se s#ri8ina #e consi!ta!antul celor *uvernati( "e aceea este o *uvernare )a9ata #e
#ersuasiune si "e9)atere,. Aceasta i"ee a 2ost 2or!ulata #ri!a "ata in Declaratia "e
In"e#en"enta a!ericana 4 iulie 6@@5 -scrisa "e To!as ;e22erson. in care se
sta)ilea "re#tul #o#orului "e a sci!)a 2or!a "e *uverna!ant care ii le9ea9a
"re#turile si sa sta)ileasca alta #otrivit intereselor sale.
". luarea "eci9iilor #e )a9a #rinci#iului !a8oritatii
e. reali9area i!#artiala a 8ustitiei in nu!ele le*ii. Constitutia Ro!aniei -art. 65 al.
% +Ni!eni nu este !ai #resus "e le*e,.
2. *arantarea #rin Constitutie a "re#turilor si li)ertatilor cetatenesti. Oa!enii
tre)uie sa traiasca in li)ertate. Statul "e!ocratic *arantea9a si #ro!ovea9a
li)ertatile #ersonale( in li!ite sta)ilite "e le*e -"e!ocratiaE #oti 2ace orice #ana nu
"eran8e9i #e altii.. Cetatenii tre)uie sa ai)a "re#tul la o#inii #ro#rii si toto"ata sa se
)ucure "e securitatea #ersonala( a )unurilor( li)ertatea "e e$#ri!are( "re#tul "e a-si
ale*e con"ucatorii si "e a "eci"e in #ro)le!e "e interes #u)lic. In viata "e 9i cu 9i
acestea nu sunt usor "e reali9at #entru ca #e terenul li)ertatii "e e$#ri!are se #ot
con2runta valori "e )a9a ale "e!ocratiei cu i"ei anti"e!ocratice. Esenta
"e!ocratiei o constituie #artici#area cetatenilor la viata #u)lica ceea ce #resu#une(
#reocu#are #entru #ro)le!ele co!unitatii( res#onsa)ilitate( interes #entru
eveni!entele sociale !a8ore "e9)atute in !ass-!e"ia si ciar an*a8are #olitica.
*. *uvernantii sunt su#usi le*ilor si sunt li!itati in actiunile lor "e catre le*e
Toate aceste #rinci#ii tre)uie sa asi*ure un stat "e "re#t( in care se #oate reali9a
un re*i! #olitic "e!ocratic in care "o!neste le*ea. O "e!ocratie nu #oate
2unctiona "e la sine( 2ara contri)utia cetatenilor. A 2i cetatean intr-un stat
"e!ocratic este un lucru care se invata "e-a lun*ul intre*ii vieti. In a2ara e"ucatiei
#e care o #ri!i! in 2a!ilie( a#oi in scoala( 2or!area noastra ca cetateni este
"eter!inata "e !ulti alti 2actori( a caror in2luenta #oate 2i )una sau rea.
;on 1alloCell s#unea ca + De!ocratia este *uvernarea #o#orului( este sansa si
res#onsa)ilitatea lui. De!ocratia este cea !ai )una oca9ie #e care in"ivi"ul a avut-
o vreo"ata "e a #artici#a la viata sociala( "e a otari #ro#riul "estin #olitic( "ar si
cea !ai !are res#onsa)ilitate,.
Pentru ca "e!ocratia sa #oata 2unctiona( !e!)rii societatii tre)uie sa "etina o
cultura #olitica s#eci2ica. In a)senta acesteia( "e!ocratia nu #oate su#ravietui(
institutiile "e!ocratice ne2iin" su2iciente.