Galileo Galilei

Galileo Galilei (*15 februarie 1564, Pisa - 8 ianuarie 1642, Florenta) a fost un astronom, filosof
si fizician italian. Considerat "parinte" al stiintei moderne, Galileo Galilei (in romana, "Galileu") a
fost ganditorul care a deschis o era noua in cercetarea stiintifica, bazata nu numai pe observatia
directa a naturii, dar si pe informatiile date de mijloacele tehnice de investigatie.
Galileu incepe in 1574 sa studieze literatura si logica la Florenta, apoi - la dorinta tatalui sau - se
inscrie in 1581 la facultatea de Medicina a Universitatii din Pisa, disciplina care nu-i stimuleaza
insa interesul. Se intoarce la Florenta, unde dezvolta o pasiune deosebita pentru Mecanica,
incepand sa construiasca diverse masini complicate, aprofundeaza matematica si face studii de
fizica sub indrumarea lui Ostilio Ricci. Pornind de la studiul principiului lui Arhimede, constrieste
in 1586 o "balanta hidrostatica" pentru determinarea greutatii specifice a unui corp. In 1589 este
numit la conducerea catedrei de Matematica a Universitatii din Pisa, unde va ramane pana in
1592. Intreprinde studii asupra caderii corpurilor si publica lucrarea "De Motu" ("Despre
miscare").
In 1593, Galileu este chemat la Universitatea din Padova, unde i se ofera prestigioasa catedra
de Matematica, Geometrie si Astronomie. Aici va ramane pana in anul 1610. In aceasta
perioada incepe sa se intereseze de teoria lui Copernic asupra miscarii planetelor, folosindu-se
de un telescop construit in Olanda, pe care el il va perfectiona. In 1609 publica lucrarea "Nuova
astronomia" ("Astronomia noua"), care contine primele doua legi ale miscarii planetelor. La
Padova, cu un nou instrument, face observatii asupra lunii, iar la 7 ianuarie 1610 observa mici
"stele" luminoase in vecinatatea planetei Jupiter si constata ca este vorba de sateliti ai planetei,
carora le da numele de "Astri Medicei", in onoarea lui Cosimo de Medici, marele duce al
Toscanei.
Descoperirea unui centru de gravitatie in afara pamantului contrazice teoria lui Ptolemeu asupra
cosmosului si intra in conflict cu doctrina aristoteliana, acceptata oficial de Biserica Catolica.
Inchizitia ecleziastica stigmatizeaza drept eretica aceasta reprezentare cosmologica si ii
interzice lui Galileu sa-si sustina teoriile. Lucrarile lui sunt "puse la index", impreuna cu
publicatia lui Copernic, "De Revolutionibus Orbium Coelestium". Galileu incearca sa impace
teoria lui Ptolemeu cu cea a lui Copernic, demonstrand totusi superioritatea celei din urma in
lucrarea "Dialogo sui due Massimi Sistemi del Mondo", publicata in 1632 la Florenta.
Moare la Florenta la 8 ianuarie 1642, inconjurat de cativa discipoli, care i-au ramas credinciosi.
Este inmormantat in biserica Santa Croce din Florenta, intr-un mausoleu al marilor personalitati
ale Italiei.Lui Galileu i se datoreaza si legea pendulei: "Timpul oscilatiilor ramane constant,
indiferent de amplitudinea lor". Cine viziteaza Domul din Pisa poate admira lampadarul, ale
carui oscilatii i-au inspirat tanarului Galileu inventarea unei pendule ca regularizator al unei
miscari mecanice.350 de ani dupa moartea sa, in 1992, Vaticanul a recunoscut formal marea
valoare stiintifica a lui Galileo Galilei, "reabilitandu-l" si absolvindu-l de acuzatia de erezie.
Datorit dorinei tatlui su, Galileo a studiat medicina pentru o scurt perioad la
Universitatea din Pisa. ns acesta a preferat matematica, pe care a nvat-o lund
lecii private de la profesori ai universitii. n 1589 este numit la conducerea
catedrei de Matematic a Universitii din Pisa, unde va rmne pn n 1592.
Poziia l solicita s susin cursuri de astronomie bazate pe teoria lui Ptolemeu,
conform creia Soarele i toate planetele Sistemului Solar se rotesc n jurul
Pmntului. Pregtirea pentru aceste cursuri a aprofundat nelegerea lui Galileo
despre astronomie.
ntreprinde studii asupra cderii corpurilor i public lucrarea De Motu (Despre
micare). Se spune c el arunca bile de fier din turnul din Pisa, pentru a le
demonstra filosofilor aristotelici c obiectele grele nu cad mai repede dect cele mai
uoare. Este posibil ca Galileo s nu fi realizat astfel de experiene, ns aceast
poveste spune ceva despre spiritul su tiinific ambiios i lucid, trgnd
concluziile pe baza observaiilor. De asemenea, el a fost pentru prima dat
recunoscut public cnd a prezentat balana hidrostatic pentru determinarea
greutii specifice a unui corp.
Marile descoperiri
n 1593, Galileo este chemat la Universitatea din Padova, unde i se ofer
prestigioasa catedr de Matematic, Geometrie i Astronomie. Va rmne aici
urmtorii 18 ani. n aceast perioad, el se convinge de validitatea teoriei propuse
de astronomul polonez Nicolaus Copernic, care susine c toate planetele, inclusiv
Pmntul, se rotesc n jurul Soarelui. n 1609, pe cnd nc preda la Universitatea
din Padova, Galileo a utilizat luneta sa construit n Olanda.
A fost primul om de tiin care a folosit acest instrument pentru explorarea
sistematic a cerului, realiznd descoperiri uimitoare la acea vreme. Una dintre
acestea o reprezint descoperirea, la 7 i 10 ianuarie 1610, a patru satelii ai lui
Jupiter, crora le d numele de Astri Medicei, n onoarea lui Cosimo de Medici,
marele duce al Toscanei. Tot n anul 1610, observ inelele planetei Saturn.
Descoper o similaritate ntre Jupiter i Pmnt, faptul c ambele planete aveau
satelii. ns, cum puteau s se potriveasc n sistemul sferelor folosit de toi
erudiii de la Plato pn atunci? Galileo a considerat c cele patru planete
neobservate de la creaia lumii pn n timpul nostru, reprezint cea mai
important descoperire a sa.