Lucrare Sfarsit Semestru BSP

Micu Ioana
SNSPA, FAP, An I, Gr. 8

1



PARTIDELE POLITICE
PARTIDUL NATIONAL TARANESC

Scopul realizarii acestei lucrari este acela de a aduce in discutie ideile politice ale partidelor din
Romania moderna si contemporana.
Elementele constitutive ale unei doctrine politice sunt doua: o conceptie asupra situatiei sociale,
cat si asupra evolutiei sociale, si un ideal social. Idealurile sociale, care stau la baza programelor de partid
sunt trecute in randul ideologiilor, care, in multe situatii, se pot dispensa de luptele politice din partid.
Politica, ca forma a activitatii social-istorice, cuprinde participarea oamenilor la conducerea
societatii, relatiile dintre clasele sociale sau grupurile sociale.
Conceptul de partid politic, privit ca fenomen social cuprinde ca probleme existentiale:
1.Ce este partidul politic?
2.Care este raportul partidului politic cu clasele sociale?
3.Care sunt tipurile de manifestare?
Distinsul sociolog si politolog roman Dimitrie Gusti
1
, in capitolul Partidul politic din lucrarea
Doctrinele partidelor politice mentioneaza ca Partidul politic este o asociatie libera de cetateni, uniti in
mod permanent prin interese si idei comune .
Dupa unii autori, statul ar avea trei functii, respectiv: a) functia legislativa; b) functia executiva
sau administrativa si c) functia jurisdictionala . Insa dupa alti autori, statul ar avea patru functii:
legislativa; executiva sau guvernamentala; administrativa si judecatoreasca .
Asadar, partidul politic este o grupare de oameni care se unesc in vederea realizarii unor scopuri
generale privind organizarea si conducerea societatii.
Intr-un ultim rand, partidul politic fiind exponentul unei anumite clase sociale, trebuie sa aiba
legaturi stranse cu acea categorie sociala ale carei interese le apara.



1
Dimitrie Gusti ( filosof si sociolog roman (1880-1955) intemeietorul scolii monografice, Doctrinele partidelor
politice )
Lucrare Sfarsit Semestru BSP
Micu Ioana
SNSPA, FAP, An I, Gr. 8

2

Constituirea partidului
Partidul National Taranesc (PNT) s-a infiintat in anul 1926. Realizat din fuziunea Partidului
National Roman din Transilvania, al carui presedinte era Iuliu Maniu, cu Partidul Taranesc din Vechiul
Regat, PNT s-a distins ca alternativa de guvernare a PNL- ului in perioada interbelica militand pentru
pastrarea regimului democratic constitutional, in conditiile ascensiunii totalitarismului si fascismului.
In perioada istorica in care s-a constituit Partidului National Taranesc viata politica a Romaniei
era dominata de Partidul National Liberal si de liderul necontestat al acestuia, Ion I. C. Bratianu. Unul
dintre factorii care va marca evolutia vietii politice in urmatorii ani este criza dinastica. Aceasta era
declansata de renuntarea principelui Carol la drepturile sale la tron. Lucrurile au luat o alta intorsatura,
agravandu-se, odata cu decesul, in anul 1927 a regelui Ferdinand, urmat la cateva luni, in noiembrie, cel
al lui Ion I.C. Bratianu.
Iuliu Maniu, nume reprezentativ al PNT, datorita activitatii sale politice, implicat in organizarea
unor proteste politice impotriva guvernelor Partidului National Liberal (PNL) a fost una din vocile care a
refuzat sa voteze Constitutia din 1923. Acesta a avut o contributie deosebita pe plan extern sprijinind
aducerea lui Carol al II-lea la tronul Romaniei care, drept rasplata, l-a inlaturat pe Maniu de la guvernare.
Iuliu Maniu a fost unul dintre opozantii regimului Antonescu, unui dintre opozantii preluarii
puterii de catre comunisti obtinand victorie semnificativa la alegerile din 19 noiembrie 1946, rezultatele
fiind insa contestate si falsificate de comunisti.
Maniu ramane unul dintre oamenii politici ai Romaniei, devenind un simbol al luptei pentru
libertate.
Intre Partidul National si cel Taranesc a existat la 3 martie 1923 o intelegere, cele doua
constituind Opozitia Unita, ce includea: lupta impotriva guvernului Bratianu, statornicirea unei vieti
constitutionale reale.
La inceputul lunii mai 1924 intre Vasile Goldis, Iuliu Maniu si Constantin Stere au inceput
tratativele de fuziune pe baza unui program in zece puncte alcatuit de Stere.
Cu toate acestea, fuziunea a esuat din cauza unor neintelegeri de ordin programatic dar si din
cauza unui dezacord in privinta componentei Delegatiei Permanente a partidului.
Partidul National Taranesc (PNT) se proclama partid de clasa, considerand intreaga aranime ca
o clasa, aparand interesele acesteia.
Partidul National Taranesc a desfasurat, dupa crearea sa, o intensa activitate politica si
organizatorica care sa-i permita o ascensiune spre putere dar nu prin ridicarea lor la lupta revolutionara
impotriva regimului social politic deja existent.
In alegerile din anul 1928, PNT a obtinut un succes important reusind sa adune 2 208 922 de
voturi, adica 77,76% si sa detina in parlament 328 de mandate fata de numai 185 939 de voturi, adica
6,55% si 13 mandate cat obtinuse PNL (Partidul national liberal) la acea data. Acest rezultat fara
Lucrare Sfarsit Semestru BSP
Micu Ioana
SNSPA, FAP, An I, Gr. 8

3

precedent, a impus la sfarsitul anului 1928 venirea la guvern a Partidului National Taranesc, ajuns la
apogeu.
Partidul isi propunea sa actioneze pentru: impartirea tuturor mosiilor la tarani, infiintarea de izlazuri si
paduri comunale, legiferarea autonomiei comunale, inlocuirea jandarmeriei, introducerea impozitului
progresiv pe venit, raspandirea stiintei de carte la sate, autonomia bisericii fata de stat, s.a.
Programul partidului prevedea:
lupta pentru recastigarea autonomiei Transilvaniei
dreptul de folosire a limbii romane in administratie si justitie in tinuturile locuite de romani
numirea in aceste tinuturi de functionari romani sau buni cunoscatori ai limbii romane
revizuirea legii nationalitatilor
ajutorul material pentru scolile si institutiile culturale romanesti
revizuirea legii electorale in sensul largirii dreptului de vot
intarirea administratiei locale
elaborarea unui nou statut al functionarului public care sa garanteze libertatea si independenta
morala si materiala
adaptarea unei noi Constitutii
egalitatea de tratament a capitalurilor straine cu cele romanesti

La preluarea puterii de catre PNT economia Romaniei refacuta dupa razboi, incepea sa simta
primele simptome ale crizei economice. Partidul national taranesc si gruparile burghezo-mosieresti din
jurul lui, erau incapabile de a-si realiza scopurile de imbogatire prin propriile lor forte.
Profitand de interesele crescande ale marilor monopoluri imperialiste internationale in jefuirea
bogatiilor Romaniei, PNT, a ajuns la putere, a dus o politica de infundare a tarii imperialismului, ceea ce a
agravat si mai mult situatia ei economica. Promisiunile pe care PNT le facuse cu privire la imbunatatirea
situatiei materiale a micului taran, pentru apararea impotriva exploatarii si a efectelor distructive ale
capitalului, au ramas practic fara nici un rezultat pentru masa mare a taranimii muncitoresti. Prin politica
sa agrara, PNT a aruncat taranimea in bratele mosierilor, chiaburilor si camatarilor.
Unul dintre efectele negative ale politicii economice national-taraniste, cel mai grav resimtit, fata
de catre taranime l-a constituit cresterea continua a datoriilor taranimii catre banci si camatari.
Plecand de la putere in 1931, PNT a lasat un deficit bugetar de 10 miliarde de lei, iar pentru
primult trimestru al anului 1931 deficitul se ridica la 4 miliarde de lei. Politica PNT-ului daduse faliment.
Ca urmare, PNT a cedat puterea- intre aprilie 1931- iunie 1931- unui guvern Iorga-Argetoianu,
apoi a revenit pentru un scurt timp, fiind alungat din nou in noiebrie 1933.
Odata cu sfarsitul anului 1933, in viata partidului national-taranesc, apar fenomene noi care il vor
insoti pana in vara anului 1940. Aceste fenomene ar putea fi sintetizate astfel: continuarea procesului de
dezagregare politica si organizatorica, antrenarea in jocul lui Carol al II-lea si a camarilei sale care
urmarea slabirea sistemului politic existent si instaurarea dictaturii carliste; refuzul sistematic al unor
lideri democrati de a-si uni eforturile cu fortele populare.
Lucrare Sfarsit Semestru BSP
Micu Ioana
SNSPA, FAP, An I, Gr. 8

4

Data de 31 august 1944, are o semnificatie deosebita, deoarece a fost repusa in vigoare
Constitutia din 1923, ceea ce a permis reluarea legala a activitatii PNT. Perioada imediat
urmatoare se caracterizeaza, in principal, prin lupta taranimii impotriva instaurarii regimului
comunist in Romnia si salvarea libertatilor democratice amenintate de instaurarea primului
guvern democratic, cu sprijin sovietic, a guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945. Dupa
presiunile Marii Britanii si cele ale SUA, s-a acceptat ca guvernul Groza sa includa la 7 ianuarie
1946, si reprezentanti ai PNL si PNT.
Alegerile care erau programate pentru noiembrie 1946 aveau sa fie decisive pentru
viitorul tarii. Ele s-au incheiat triumfand victoria Blocului Partidelor Democrate, condus de
comunisti, care au obtinut conform numaratorii oficiale, 68,62% din voturi, rezultate care,
potrivit opiniei majoritatii istoricilor nu reflect rezultatele reale, ele fiind falsificate.
In conditiile in care activitatea oficiala a PNT era tot mai dificila, conducerea partidului a
luat hotararea ca o parte din liderii partidului sa plece in strainatate pentru a-si desfasura
activitatea in mod liber. La 14 iulie 1947 la Tamadau insa, Ion Mihalache (atunci vicepresedinte
al partidului, Nicolae Penescu (secretar general al partidului), Nicolae Carandino (directorul
ziarului Dreptatea) si Ilie Lazar (membru in Delegatia Permanenta) au fost arestati.
Represiunea care a urmat impotriva PNT a fost extrem de violenta. La 19 iulie, Adunarea
Deputatilor a hotarat ridicarea imunitatii tuturor parlamentarilor taranisti, iar la 29 iulie guvernul
decidea dizolvarea partidului.
A avut loc arestarea conducatorilor PNT, trimiterea lor in judecata precum si
condamnarea lor pentru complot impotriva guvernului legal al tarii.
Condamnarile primite au fost foarte grele: Iuliu Maniu si Ion Mihalache au fost
condamnati la inchisoare pe viata; alti lideri ai partidului primind pedepse grele. PNT a fost pus
in imposibilitatea de a mai desfasura activitati pana la caderea regimului comunist.
Dupa trecerea Revolutiei din 1989, unii fosti lideri ai PNT, printre care remarcandu-se in
special Corneliu Coposu si Ion Diaconescu au reconstituit acest partid, sub numele de Partidul
National Taranesc Crestin Democrat (PNTCD), acesta fiind un factor important in viata politica
romaneasca din perioada 1992-1996 (a fost principalul partid de opozitie) si intre 1996 si 2000
fiind principalul partid de guvernare. Partidul a scazut in semnificatie dupa alegerile din
noiembrie 2000, cand nu a mai reusit sa patrunda in Parlament.
Ideea taranista s-a format si a venit pe doua cai si sub doua forme deosebite: pe o cale
nationala, ca produs indigen, si pe calea importantei, ca produs idealist. Aceasta idee taranista,
sub forma ei indigena, a fost un produs spontan care a luat nastere in judetul Arges si a facut
cariera relativ stralucita, dar scurta, a lui Dobrescu-Arges.



Lucrare Sfarsit Semestru BSP
Micu Ioana
SNSPA, FAP, An I, Gr. 8

5

Bibliografie

1. Ioan Scurtu, Din viata politica a Romaniei (1926-1947) Studiu critic privind istoria Partidului
Naional-rnesc, Editura tiinific i Pedagogic, Bucureti, 1983

2. D. Draghicescu, Partide politice si clase sociale, Bucuresti, 1922

3. Ioan Capreanu, Partide si idei politice in Romania (1880-1947), Editura Didactica si Pedagogica,
R.A. , Bucuresti

4. Mihai Fatu, Sfarsit fara glorie, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972

5. Nicolae Ghiulea, Organizarea statului, Bucureti, Tipografia Lupta, 1935

6. Vasile Serdici, Dou conferine: n jurul statului rnesc i Regimul nostru industrial de azi contra
ruinei comerului exterior, Bucureti, 1935

7. Vlad Georgescu, Istoria romanilor de la origini pana in zilel noastre, Editura Humanitas, Bucuresti,
1995