Lacrimi

Ploua…ma uit la lacrimile-amare.

Le gust si-mi simt sufletul
Cum se sfasie in disperare.

Aud vantul cum urla ca nebunul…

As vrea sa ma contopesc cu el…
Din doi, sa fim doar unul.

Ninge…privesc cum totu-n jur îngheata.

Acum…natura este moarta.
Incet, incet, divina amorteala vine…si totul e în ceata.

Inchid ochii…nu plang norii…ci eu.

Nici vantul nu urla…sunt tot eu.
Nu afara este ceata…ci în sufletul meu.