UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

PROIECT
Masterand : Porojan Elena-Georgiana
Indrumator : Prof. Dr. Ing. Neagu Elena
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
Drumuri rutiere europene
Pentru a determina modul el mai ade!at de tran"#ort, are "e #otri!e"te unui
anumit "o#, tre$uie "a "e tina "eama, in #rini#al de doi %atori %oarte im#ortanti & in
#rimul rand e !or$a de !olumul e urmea'a a %i de#la"at, in termeni de tone de mar%a
"au numar de #er"oane, iar in al doilea rand de di"tanta e urmea'a "a %ie #arur"a(
Prini#alele %orme ale tran"#ortului #e u"at "unt ele #e rauri "i anale, ai
%erate "i "o"ele( In re)iunile in are "e e*tra)e )a'ul metan natural "au #etrolul, o %orma
#artiulara de tran"#ort o re#re'inta ondutele ma)i"trale(
Primele dintre ae"te %orme de tran"#ort, din #unt de !edere ronolo)i au %o"t
ele de #e rauri "i anale( Canalele au de!enit %oarte im#ortante in "e al +,-lea, in"a ele
au "u%erit un delin in "e al +.-lea din au'a om#etitiei u aile %erate( In Euro#a au
%o"t on"truite retele den"e de ai %erate, dar ele au a#arut "i in 'onele mai inde#artate,
um ar %i C/ina, India, 0a#onia, "au Statele Unite ale Ameriii( Pe aile %erate erau
tran"#ortate di!er"e mar%uri( In "e al 12-lea tran"#ortul rutier a de!enit dominant(
Im#ortanta tran"#ortului rutier a re"ut datorita on"truirii unei ade!arate retele
de "o"ele "i a !ariatelor ino!atii te/nie "i te/nolo)ie din indu"tria auto!e/iulelor(
E"aladarea #ermanenta a #ro$lemelor eolo)ie, inlu"i! #eriolul inal'irii )lo$ale,
au'ata, in #arte, de arderea om$u"ti$ililor, um ar %i #etrolul, a determinat multa lume
"a on"idere a utili'area auto!e/iulelor #e "o"ea ar tre$ui dra"ti limitata( Tra%iul
inten", ')omotul "i !i$ratiile datorate amioanelor de mare tona3 re#re'inta alte
de'a!anta3e( Tran"#ortul rutier on"tituie "i un mare on"umator al unor re"ur"e naturale
din e in e mai "arae( Fata de tran"#ortul #e aile %erate, tran"#ortul rutier are o
e%iienta de doar o 'eime, atuni and am$ele "i"teme lurea'a la o a#aitate ma*ima(
Folo"irea #e "ara tot mai lar)a a automo$ilelor a a!ut numeroa"e e%ete a"u#ra
"oietatii( Cre"terea numarului de automo$ile detinute de atre #er"oanele #artiulare a
ontri$uit mult la de'!oltarea "u$ur$iilor, louite de ei are lurea'a in marile ora"e,
dar arora nu le #lae "a louia"a intr-un mediu ur$an( Ma"inile "unt ra"#un'atoare "i
de aele a)lomerari ale tra%iului rutier are a#ar mai ale" la orele de !ar%( Pentru a #utea
%ae %ata unui tra%i rutier din e in e mai inten", a %o"t nee"ara on"truirea unor retele
de "o"ele mult mai late, ele duand, in"a, "i la o re"tere a #oluarii aerului, a #ra%ului, a
')omotului "i a !i$ratiilor(
Unele )u!erne au introdu" le)i "e!ere, are ar tre$ui "a ai$a a e%et reduerea
#oluarii, in tim# e #o#ulatia a de!enit din e in e mai intere"ata de ueririle
te/nolo)ie "i "aluta introduerea unor om$u"ti$ili mai urati, a auto$u'elor diri3ate
#rin om#uter "i de'!oltarea unor noi %orme de tran"#ort, um ar %i monoraiurile,
trotuarele rulante "i te/nolo)ia a!an"ata a trenurilor de #a"a)eri, de mare !ite'a(
S/im$arile ra#ide e "e #etre in lumea atuala !or due la o re"tere a tran"#ortului
loal "i international u onditia a el "a %ie mai ra#id "i mai ie%tin( Eolo)i"tii !or a!ea
o "arina "i mai )rea #entru a %ae %ata "i ontraara e%etele ne)ati!e ale #oluarii
Multe dintre a"#etele on"trutiei moderne de drumuri au %o"t de'!oltate de
romani, are erau in)ineri #rie#uti( Ei au on"truit drumuri u %undatii $une, "u#ra%ete
netede "i un drena3 e%iient(
Retelele romane de drumuri erau #lani%iate u )ri3a iar #e tra"eele #rini#ale "e
a%lau #unte de o#rire $ine "ituate-e/i!alentul #untelor de intretinere auto din 'iua de
a'i( In"a odata u deaderea Im#eriului Roman, a "a'ut mult intretinerea lor "i tre#tat
drumurile "-au deteriorat( Unele au di"#arut om#let, iar din altele au rama" doar urme(
Totu"i multe dintre tra"eele %olo"ite demult de romani %ormea'a $a'a "i"temelor de
drumuri moderne in ea mai mare #arte a Euro#ei(
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
In Marea 4ritanie "tiinta on"trutiei drumurilor a in%lorit la ine#utul anilor
+,22 "u$ in%luenta in)inerilor "otieni & T/oma" Tel%ord "i 0o/n MAdam( Tel%ord a
"u#ra!e)/eat on"trutia a #e"te +5226m de drumuri "i a#ro*imati! +122 de #oduri( Pe
lan)a on"trutia unor drumuri, MAdam a #u$liat arti de"#re on"truirea lor "i a
introdu" o "u#ra%ata de drum uno"uta "u$ numele de maadam )udronat(
E*tinderea "i"temelor de ai %erate a intreru#t de'!oltarea te/niilor de
on"trutie a drumurilor in Marea 4ritanie, dar intere"ul #entru drumuri a rena"ut la
"%ar"itul anilor +,22 odata u a#aritia automo$ilului( Pe ma"ura e numarul
automo$ilelor re"tea "i "-a ra"#andit %olo"irea !e/iulelor )rele in omert, ne!oia unei
retele om#let noi de drumuri a de!enit e!identa( Ca re'ultat in anii +.72 a ine#ut
on"trutia retelei de auto"tra'i din Marea 4ritanie(
In le)atura u #roietarea auto"tra'ilor, odata e "e on"tata nee"itatea unei
auto"tra'i intre doua 'one tre$uie "ta$ilit tra"eul e*at( Unde e"te #o"i$il, auto"trada ar
tre$ui "a e!ite entrele ora"elor, "u#ra%etele a)riole %ertile, re)iunile de un #itore"
deo"e$it "i 'onele indu"triale( Deo$iei in)inerii #roietanti e%etea'a o eretare
)enerala "i #lani%ia mai multe alternati!e #e o /arta( Du#a "ta$ilirea a!anta3elor "i
de"a!anta3elor %iearui tra"eu ei ale) unul "i e%etuea'a o eretare amanuntita, iar
#lanurile numite "/ita de #roiet "unt a#oi #u$liate "i oriine e"te a%etat in mod
de%a!ora$il de on"trutia auto"tra'ii #ro#u"e are dre#tul "a o$iete'e la #roiet 8 in
multe a'uri "e e%etuea'a un "onda3 #ri!ind "/ita de #roiet are ade"ea are a re'ultat
introduerea unor "/im$ari(
Pe lan)a on"trutia auto"tra'ii ae"t #roiet ao#era detalii #ri!ind 3ontiunile,
drumurile are intra "i ie" de #e auto"trada, #odurile, #a"a3ele in%erioare "i alte "truturi(
Or)ani'area intre)ului luru im#liat e"te atat de om#le*a inat in)inerii %olo"e"
#ro)rame "#eiale de alulator #entru a o %ae #o"i$ila(
Podurile #ot %i im#artite in mai multe ti#uri in %untie de %orma "truturii are
#oarta )reutatea 9 o "o"ea "au o ale %erata, #reum "i oamenii "i auto!e/iulele are le
utili'ea'a( E*i"ta : ti#uri de $a'a de #oduri %i*e & #odul )rinda, #odul $olta "i #odul
"u"#endat, dar multe #oduri "unt om$inatii ale ae"tor %orme elementare iar altele "unt
ada#tari ale ti#urilor de $a'a 9 de e*em#lu #entru a %i mai re'i"tente "au #entru a de!eni
mo$ile(
Podul Po"t$rid)e #e"te raul Ea"t Dart din De!on, An)lia e"te un #od ra$ata$il
din dale de )ranit, a"e'ate #e "tal#i are datea'a din anii +122( Ae"t #od e"te o %orma de
#od )rinda u mai multe de"/ideri(
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
Fort/ 4rid)e e"te un model de #od in on"ola din otel( Cele trei turnuri ale "ale
"unt in on"ola u de"/ideri "urte intre ele (
Podul Se!erin" din Germania e"te un #od anorat u a$luri( Ca$lurile de turnuri
"u"tin #untea(
Pont Valentre Ca/or", din "ud-!e"tul Frantei e"te un #od $olta u mai multe
de"/ideri( Con"trutia "a a durat 72 ani intre anii +:27-+:77(
Iron 4rid)e #e"te raul Se!ern din S/ro#"/ire, An)lia a %o"t #rimul mare #od de
%ier din lume( Ae"t #od u o "in)ura $olta a %o"t on"truit in anul +;;.(
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
In anul +.:1 a %o"t on"truit el mai mare #od $olta de otel, #odul S<dne<
Har$our, el e"te lun) de 72: m "i #ana a'i el mai lat #od din lume u =,,,m, el a %o"t
modelat #e Hell Gate din Ne> ?or6 are a %o"t #rimul #od @$olta ontinua A adia
de"/iderea entrala e"te "u"#endata de $olta in lo "a "e a%le #e !ar%ul ei(
In anii +.:2 "-a ine#ut utili'area $etonului in on"trutia de #oduri( Primul a
%o"t Podul Plou)a"tel de lan)a 4re"t, Franta( Toate arurile tre$uie on"truite #rin
utili'area unui o%ra3 "au intru 9 un adru are "u"tine #odul in tim# e "e a%la in
on"trutie(
Cele mai lun)i #oduri din lume "unt aum #odurile "u"#endate(
Primul #od "u"#endat a %o"t on"truit de T/oma" Tel%ord intre anii +,+. "i +,1.
#e"te Stramtoarea Menai dintre Tara Galilor "i An)le"e<( El a "u"#endat #odul #e +5
lanturi )rele, %ieare lun) de 7+,m(
In anul +,77 0o/n A( Roe$lin) a on"truit #odul "u"#endat Nia)ara(
Cel mai lun) #od "u"#endat din Re)atul Unit e"te Podul Hum$er, are are o
de"/idere de +=+2m( El e"te "u"tinut #e doua a$luri, %ieare antarind ++222 t "i
"u"tinand o )reutate de +.222 t(
Podul A6a"/i-Bai6<o din 0a#onia are o de"/idere de +.,2m %iind el mai lun)
#od "u"#endat din lume(
Ti#urile de tran"#orturi rutiere, "#re deo"e$ire de elelalte ti#uri de tran"#ort #ot
#atrunde "i in re)iunile di%iil de "tra$atut ale #lanetei, %ailitand a"t%el le)aturile "i
omuniatiile, indeo"e$i #e di"tante mii "i mi3loii( Re#artitia )eo)ra%ia a ailor
rutiere e"te mai e/ili$rata deat a elor %ero!iare "i in on"einta ae"tea au #reluat o
mare #arte a tran"#ortului de mar%uri, in tarile de'!oltate re#re'entand mai mult de 52C
din total(
E*i"ta mai multe ate)orii de ai rutiere, in %untie de im#ortanta lor &
- drumuri de intere" loal 8
- drumuri nationale 8
- "o"ele ontinentale 8
- "o"ele tran"ontinentale 8
- auto"tra'i
Lun)imea drumurilor moderni'ate e"te in #re'ent de #e"te +7mil 6m, iar ea a
auto"tra'ilor "e a#ro#ie de +222226m(
Pentru a inle'ni le)aturile rutiere au %o"t on"truite #oduri, tunele, !iadute a "i
in a'ul tran"#orturilor %ero!iare(
De a"emenea "o"elele ura #ana la mari inaltimi, a3un)and la =222-7222m in
Podi"ul Ti$et "i M-tii An'i "i la a( 1722m in M-tii Al#i(
Ma)i"trale rutiere e*i"ta #e toate ontinentele, unele a!and dimen"iuni
im#re"ionante &
- Panameriana de #e"te 1;2226m are "tra$ate Ameria de la N la S #e latura
#ai%ia 8
- Tran"ama'onianul de 77226m 8
- Tran""a/arianul de :1226m are lea)a tarile din N u ele din "udul elui mai
intin" de"ert al Planetei(
Cele mai mari retele de ai rutiere "i den"itati ridiate in domeniu "e a%la in
Euro#a, mai ale" in Euro#a de V "i Ameria de N( La #olul o#u", e*i"ta intin"e
re)iuni in are reteaua ailor rutiere e"te #utin de'!oltata, um "unt & Si$eria, nordul
anadian, #odi"urile Pamir "i Ti$et, de"erturile Sa/ara, Go$i "i ele au"traliene, ea
mai mare #arte a Penin"ulei Ara$ia, intin"ele #aduri tro#iale din Ameria de S "i
A%ria(
Un rol tot mai im#ortant il au auto"tra'ile, #rimele %iind on"truite intre ele
doua ra'$oaie mondiale, mai intai in SUA, a#oi in unele tari !e"t "i "ud euro#ene a
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
Germania, Italia( Si in #re'ent Ameria de N "i Euro#a de V onentrea'a ea mai mare
#arte a retelei de auto"tra'i, la are "e adau)a unele tari din A"ia de E a 0a#onia, Boreea
de "ud, din A"ia de "ud-!e"t DAra$ia "audita, Emiratele Ara$e UniteE, Au"tralia(
Pe drumurile Planetei irula in 3ur de 572mil de auto!e/iule, ea mai mare
#arte a ae"tui #ar de mi3loae de tran"#ort %iind onentrata in Ameria de Nord "i
Euro#a DGermania, Italia, Marea 4ritanie, Franta, S#aniaE( Pe alte ontinente #utine tari
"e remara in aea"ta #ri!inta, intre are 0a#onia, 4ra'ilia, Au"tralia, Me*i "i Coreea de
"ud(
Romania
Varietatea "i $o)atia atratiilor turi"tie, naturale dar "i ulturale "i i"torie adue
Romania #e unul din #rimele louri in Euro#a( Loali'area Romaniei la intretaierea mai
multor drumuri euro#ene %ailitea'a ae"ul aii #e toate aile - u a!ionul, ma"ina,
trenul "au !a#orul(
Autostrazi&
total& +7:(+;2 6m
#a!ate& ;,(++; 6m Dinlu"i!e ++: 6m de auto"tra'i e*#re"E
ne#a!ate& ;7,27: 6m D+..7 e"t(E
Reteaua rutiera& Urmatoarele drumuri nationale %a le)atura intre Romania "i alte ora"e
euro#ene im#ortante&
E ,+ D4erlin-Var"o!ia-4uda#e"ta-PeteaE8
E 52 DViena-Pra)a-4uda#e"ta-4or"E8
E 5, DViena-Pra)a-4uda#e"ta-AradE8
E ;2 DTrie"te-4el)rad-Portile de FierE8
E ;. DAtena-Tirana-So%ia-Cala%atE8
E ,7 DAtena-I"tan$ul-So%ia-Giur)iuE8
E ,7 DVar"o!ia-Bie!-Cernauti-SiretE8
E ,; DI"tan$ul-Tirana-So%ia-Vama Ve/eE8
E 7,+ DMo"o!a-Bie!-C/ini"au-Al$itaE
Distantele pe sosea intre&
4uure"ti - Atena - +171 6m,
4uure"ti - 4erlin - 1+7= 6m,
4uure"ti - 4erna DFuri/E - 1+17 6m,
4uure"ti - 4ru*elle" - 1:.= 6m,
4uure"ti - 4onn - 1+22 6m,
4uure"ti - 4uda#e"ta - ,.: 6m,
4uure"ti - Co#en/a)a - 17,; 6m,
4uure"ti - Fran6%urt - 1+22 6m,
4uure"ti - Ha)a DAm"terdamE - 1=1, 6m,
4uure"ti - Hel"in6i - 1.22 6m,
4uure"ti - I"tan$ul - ;2= 6m,
4uure"ti - Bie! - +257 6m,
4uure"ti - C/i"inau - ==7 6m,
4uure"ti - Li"a$ona - =+12 6m,
4uure"ti - Londra - 17;; 6m,
4uure"ti - Madrid - :7:2 6m,
4uure"ti - Min"6 - +572 6m,
4uure"ti - Mo"o!a - +.5: 6m,
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
4uure"ti - O"lo - 1,12 6m,
4uure"ti - Pari" - 1=2+ 6m,
4uure"ti - Pra)a - +=57 6m,
4uure"ti - Ri)a - +.77 6m,
4uure"ti - Roma - 1+=. 6m,
4uure"ti - So%ia - =2; 6m,
4uure"ti - Sto6/olm - :+22 6m,
4uure"ti - Viena - ++22 6m,
4uure"ti - Var"o!ia - +;.; 6m
Re)iunea S-V Oltenia are o in%ra"truturG de tran"#ort relati! $ine de'!oltatG(
Teritoriul Re)iunii e"te "trG$Gtut de trei drumuri euro#ene&
E70 - din"#re Iu)o"la!ia DMora!iHaE - TimiIoara - 4uureIti - nordul HGrii8
E79 - din"#re Un)aria - Oradea D4orIE Ii %ae le)Gtura u "udul HGrii8
E81 - tran'itea'G 3udeHul VJlea "#re Un)aria(
Drumurile 3udeHene Ii omunale de #e teritoriul Re)iunii au o #ondere de ,2,5C
din totalul drumurilor #u$lie, din are +2,2C "unt moderni'ate Ii :1,;C au
Km$rGGminHi uIoare rutiere( Re)iunea e"te tra!er"atG de .(.7+ 6m de drumuri #u$lie,
din are 1(=,, 6m re#re'intG drumuri naHionale( Cu toate ae"tea, in%ra"trutura rutierG
nee"itG moderni'are Ii rea$ilitare(
Pe teritoriul Re)iunii e*i"tG douG #unte de treere a %rontierei u 4ul)aria
DCala%at Ii 4e/etE Ii unul are a"i)urG tran'itul la )raniHa u Iu)o"la!ia DDro$eta-Turnu
Se!erinE(
Transporturi
RomJnia are un "i"tem e*tin" Ii di!er"i%iat de tran"#ort, are nee"itG, Kn"G,
Km$unGtGHiri "u$"tanHiale( In ultima deadG "-a de#u" un e%ort on"idera$il #entru
tran"%ormarea le)i"lati!G Ii in"tituHionalG Kn domeniul tran"#orturilor #entru a "e a"i)ura
on%ormitatea u "tandardele euro#ene Ii #entru a "e Km$unGtGHi in%ra"trutura %i'iG(
Com#arati! u "tatele mem$re UE Ii u unele HGri e"t-euro#ene, "i"temul de
tran"#ort romJne" e"te in"u%iient de'!oltat Ii de alitate "la$G(
Anali'a "i"temului de tran"#ort romJne" due la urmGtoarele onlu'ii&
tran"#ortul intern, deIi di!er"i%iat, are o a#aitate in"u%iientG de tran"#ort al
$unurilor Ii #a"a)erilor, Kn "#eial Kn unele 'one Ii Kn anumite #erioade ale anului
D"e'onul de !arG, "%JrIitul de "G#tGmJnGE8
in%ra"truturile de tran"#ort din RomJnia nu "unt "u%iient de'!oltate Ii nee"itG
in!e"tiHii im#ortante #entru a %i la ni!elul "tandardelor euro#ene,
ae"ul la oridoarele !e"t-euro#ene, a Ii la ele din Euro#a de E"t Ii de Sud-
E"t, e"te limitat Ii di%iil, din au'a a#aitGHii redu"e de tran"#ort Ii a alitGHii
in%ra"truturii %i'ie "#ei%ie Dnumai +22 6m de auto"trG'i, drumuri naHionale
nemoderni'ate et(E8
loali'area RomJniei la inter"eHia a numeroa"e drumuri are lea)G Euro#a de
Ve"t Ii ea de E"t, a Ii Euro#a de Nord u ea de Sud, #reum Ii "ituarea HGrii #e
a*ele de tran'it Kntre Euro#a Ii A"ia, "u$linia'G im#ortanHa e*i"tenHei unei
in%ra"truturi de'!oltate8
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
ae"ul RomJniei la Marea Nea)rG Ii la DunGre re#re'intG o o#ortunitate Ii un
ar)ument #entru a reIte !olumul tran"#orturilor #e a#G, luJndu-"e Kn on"iderare
o"turile "G'ute ale ae"tui ti# de tran"#ort, om#arati! u tran"#ortul #e u"at
"au aerian(
Transportul rutier
ReHeaua drumurilor #u$lie %ae #arte din #atrimoniul naHional Ii on"tituie
in%ra"trutura rutierG #e are "e de"%GIoarG ma3oritatea tran"#orturilor de #a"a)eri Ii
mar%G(
A!Jnd o di"tri$uHie uni%ormG #e teritoriul RomJniei, reHeaua de drumuri #u$lie
Kn"umea'G +7,(=,, 6m(, din are +=(,1= 6m( "unt drumuri naHionale, :7(,.5 6m(
drumuri 3udeHene, 1;(;7. 6m( drumuri omunale Ii a#ro*imati! ,2(222 6m "trG'i din
intra!ilanul loalitGHilor( ReHeaua rutierG de drumuri naHionale "e om#une din ++: 6m(
de auto"trG'i Ii +=(;++ 6m( drumuri naHionale, a!Jnd o #ondere de .,: C din totalul
reHelei de drumuri #u$lie(
Cea mai im#ortantG din #unt de !edere eonomi Ii al tra%iului de tran'it e"te
reHeaua de drumuri euro#ene DinternaHionaleE, are tra!er"ea'G RomJnia, Kn lun)ime
totalG de 7(7;1 6m(, on"tituitG din ++ tra"ee, ele mai im#ortante %iind inlu"e Kn
oridoarele de tran"#ort #aneuro#ean(
Lne#Jnd u anul +..1, Mini"terul Tran"#orturilor a demarat o "erie de #ro)rame de
rea$ilitare a reHelei rutiere din RomJnia, u a"i"tenHG aordatG de #rini#alele in"tituHii
%inaniare euro#ene, la are "-a adGu)at ontri$uHia Gu!ernului RomJniei, Ii are, #JnG
Kn #re'ent, "-a onreti'at Kn re%aerea in%ra"truturii Ii a "u#ra"truturii rutiere #e o
lun)ime totalG de +(2:+ 6m (
Primul Pro)ram de Rea$ilitare a Drumurilor demarat Kn +..: a %o"t %inali'at Kn
+..;M+..,, re'ultatele lui %iind rea$ilitarea a .7; 6m de drumuri naHionale ale reHelei de
$a'G( Ae"t Pro)ram a %o"t o-%inanHat de trei In"tituHii Finaniare InternaHionale D4IRD,
4ERD "i 4EI 9 1=7 MEUROE, Gu!ernul RomJniei Ii Pro)ramul PHARE al Comi"iei
Euro#ene( Cel de-al doilea Pro)ram de Rea$ilitare, de a"emenea o-%inanHat de trei IFI
D4IRD, 4ERD "i 4EIE, Gu!ernul RomJniei Ii Pro)ramul PHARE a Kne#ut Kn anul +..;
Ii "e a%lG KnG Kn ur" de derulare( Pro)ramul de Rea$ilitarea Drumurilor eta#a a :-a o-
%inanHat de 4EI Ii Gu!ernul RomJniei a Kne#ut Kn anul +... Ii e"te Kn ur" de derulare(
Un alt Pro)ram de Rea$ilitare a Drumurilor e"te o-%inanHat de Gtre 4ana 0a#oniei de
Coo#erare InternaHionala D04ICE Ii Gu!ernul RomJniei Ii a Kne#ut in +...(
Pro)ramul de de'!oltare a auto"trG'ilor PiteIti-4uureIti-Con"tanHa a Kne#ut Kn
+..; u #roietul de De'!oltare Ii Rea$ilitare a Auto"trG'ii 4uureIti-PiteIti, o-%inanHat
de 4ERD Ii Gu!ernul RomJniei Ii "e !a ontinua u on"truHia auto"trG'ii 4uureIti-
Con"tanHa, o-%inanHat de 4EI, Gu!ernul RomJniei Ii, #otenHial, Comi"ia Euro#eana #rin
Failitatea ISPA(
A)enHii eonomii - o#eratori de tran"#ort -, a urmare a le)i"laHiei moderne Ii li$ere
e*i"tente Kn domeniul tran"#orturilor, au %o"t "timulaHi #entru de'!oltarea unor ati!itGHi
#ri!ate, a/i'iHii de auto!e/iule, #ermaneti'area relaHiilor omeriale Ii ontratarea
ati!itGHii de tran"#ort( Ln tran"#ortul #u$li de mar%G KIi de"%GIoarG ati!itatea a(
17(222 o#eratori de tran"#ort, iar Kn tra%iul de #er"oane a( +(722 o#eratori( Din
aeItia, a( 5(222 ati!ea'G Ii Kn tran"#ortul internaHional de mar%G, iar a( 722 Kn
tran"#ortul internaHional de #er"oane( Cea mai mare #arte a o#eratorilor de tran"#ort
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
mar%G Ii #er"oane "unt o#eratori #ri!aHi, #onderea #re"taHiilor reali'ate de "etorul #ri!at
%iind de a( 52C
Ln anul 1222, au %o"t tran"#ortate 151(.=: mii tone mar%G, din are 1(,== mii tone Kn
tra%i internaHional Ii 15; mii tone Kn tran'it, tran"#ortul rutier de #er"oane totali'Jnd un
numGr de 127(.;. mii #a"a)eri - tran"#ort interur$an Ii internaHional, din are +(=,, mii
#a"a)eri Kn tra%i internaHional(
Pentru tran"#ortul internaHional, a urmare a e%ortului in!e"titorilor #ri!aHi, au %o"t
a/i'iHionate auto!e/iule noi Ii moderne are ore"#und nu numai unui tra%i "i)ur Ii
de alitate, dar Ii erinHelor unui tran"#ort eolo)i( Pentru tran"#ortul internaHional de
mar%G "unt utili'ate #e"te ,(222 auto!e/iule moderne, iar Kn tran"#ortul de #er"oane
#e"te :(222 auto$u'e Ii miro$u'e(
In ultimii ani, #arul de auto!e/iule a Knre)i"trat o reItere #ermanentG( In #re'ent,
Kn RomJnia, "unt Knre)i"trate :(+1,,, mii autoturi"me, =,,+ mii auto$u'eMmiro$u'e,
==,,5 mii auto!e/iule #entru tran"#ortul mGr%urilor Ii +1.,7 mii auto!e/iule
mi*teM"#eiale(
Ln tran"#ortul rutier "e a#liG u "ue" te/niile de e!idenHG in%ormati'atG Ii, Kn
"#eial Kn tran"#ortul internaHional, "e utili'ea'G tele%onia mo$ilG GSM "au
monitori'area irulaHiei #rin "i"temul GPS(
O #reou#are ma3orG Kn eea e #ri!eIte tran"#ortul rutier o on"tituie de'!oltarea
dura$ilG Ii diminuarea e%etelor ne)ati!e a"u#ra mediului )enerate de #oluarea /imia
"au %oniG(
Ca urmare, normele de omolo)are #entru auto!e/iule Ii de in"#eHie te/niG
#eriodiG au %o"t aliniate la #re!ederile Kn domeniu din Uniunea Euro#eanG(
Or)ani'area tran"#orturilor rutiere re"#etG Kn ea mai mare #arte aNui"-ului
omunitar, ondiHiile de ae" la #ro%e"ie Ii la #iaHG %iind a"emGnGtoare u ele din
Uniunea euro#eanG(
Pentru reali'area ni!elului atual de inte)rare, RomJnia a #rimit un "#ri3in "u$"tanHial
din #artea Uniunii Euro#ene #entru reali'area unor "tudii Ii lurGri de im#ortanHG ma3orG
Kn domeniul le)i"lati!, "i)uranHa rutierG, de'!oltarea in%ra"truturii et(
In%ormatii )enerale
Anglia
I"toria te intam#ina #e drumurile An)liei( Poti !i'ita Strat%ord-on-A!on, loul de
na"tere al lui Oilliam S/a6e"#eare "au O/ite Cli%%" din Do!er in "ud( Londra e"te #lina
de unele dintre ele mai #line de i"torie louri din lume "i toate ae"i$ile u ma"ina(
Din tran"#ortul de #er"oane .2C "e de"%a"oara #e drumurile #u$lie, din
tran"#ortul de mar%uri ,1C(
Lun)imea totala a drumurilor u in!eli" ri)id e"te de :51:7;6m Ddin are
:+=;6m auto"tra'iE(
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
Austria
Pri!eli"ti e-ti taie ra"u%larea "e intalne" la tot #a"ul alatorind #e auto"tra'ile
Au"triei( Poti "a ondui #rin Al#i, "a %ai o roa'iera de-a lun)ul Dunarii "i "a !i'ite'i
a"tele "tra!e/i ale ae"tei tari entrale(
Cu toate a e"te o tara muntoa"a, Au"tria e"te totu"i o ra"rue de drumuri
im#ortante, o !eri)a im#ortanta intre tarile euro#ene !eine( Unele din #rini#alele
drumuri "e a%la #e malul Dunarii iar #e"te Al#i "e irula #e treatori im#ortante(
Lun)imea totala a drumurilor rutiere e"te de +2;72:6m (
Belgia
4el)ia e"te o tara om#ata unde orie e"te la o di"tanta relati! "urta de #arur"
u ma"ina( Vi'itea'a ora"ul medie!al 4ru)e "au ')omotoa"a a#itala 4ru*elle"( Pari",
Am"terdam, Lu*em$our) "i Colo)ne "e a%la toate la o di"tanta u"or de #arur" u
ma"ina de oriunde te-ai a%la in 4el)ia(
Bulgaria
Sunt #e"te ,222 mile de "o"ea e lea)a marile ora"e ale 4ul)aria "i alitatea
ae"tor "o"ele e"te in )eneral $una( De indata e te a$ati de la marile "o"ele, "e intra intr-
o "erie de drumuri mai mii intre ora"e( Treerea dintr-o #arte in alta a 4ul)ariei durea'a
am 5/(
Un element a!anta3o" #entru indu"tria de tran"#ort a 4ul)ariei e"te a"e'area "a
)eo)ra%ia( Po'itia "a ii #ermite le)aturi !itale u Euro#a de Ve"t, Ru"ia, A"ia Mia,
Marea Adriatia, Marea E)ee "i Marea Nea)ra, #rintr-o retea de auto"tra'i internationale
are ao#era intrea)a tara(
Reteaua de drumuri in"umea'a :5.2,6m(
Cehia
Pra)a e"te una dintre ele mai #o#ulare de"tinatii in Euro#a de E"t, daa nu in
intrea)a Euro#a( Ma3oritatea auto"tra'ilor nu "unt a)lomerate "i "unt ideale #entru un
iruit turi"ti in 'ona rurala a Ce/iei "i in drum "#re Germania(
Drumurile #u$lie %ormea'a o retea de +;5,76m lun)ime(
Cipru
Munti, #la3i ni"i#oa"e, dealuri "i oa"te de "tani "e re)a"e" u toate #e aea"ta
in"ula( Ci#ru de!ine o de"tinatie #o#ulara #entru "#orturile de iarna, u %oarte multe
"tatiuni montane( Se irula #e #artea "tan)a a drumului( In"ula e"te relati! u"or de
#arur" u ma"ina(
In Ci#ru numai 3umatate din ei ,.556m de "o"ea e"te #a!ata(
Croatia
Marea Adriatia o%era numeroa"e #ri!eli"ti "#etauloa"e and ondui #e tarmul
Croatiei( Unele dintre drumurile din a%ara ora"elor #reum Fa)re$ "au Du$ro!ni6 "unt
u'ate "i #roa"te "i-ti "oliita intrea)a atentie( E"te nee"ara atentie a"u#ra antitatii de
$en'ina din re'er!or atuni and ondui in Croatia deoaree "tatiile de $en'ina #ot %i
#utine "i la mare di"tanta una de alta in 'onele rurale(
Danemarca
Danemara e"te o tara mia u o !a"ta retea de "o"ele e te #oarta de la Ti!oli
Garden" la Ro<al 4allet( Sunt "o"ele e im$rati"ea'a tarmul atlanti al Danemarei "i
o%era #ri!eli"ti "#etauloa"e a"u#ra oeanului( De urand, on"trutia Podului Great
4elt, e lea)a in"ulele Sealand "i Funen, a %o"t in/eiata( Podul are ++ mileM+,6m
lun)ime "i on"trutia "a a durat +2 ani(
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
Elvetia
Drumurile el!etiene o%era #ri!eli"ti "#etaulare ale Al#ilor, unul dintre ele mai
"#etauloa"e lanturi muntoa"e din lume( Treatorile din al#i "unt u"or ae"i$ile u
ma"ina, dar tre$uie "a %ii %oarte atent #e drumurile "tramte "i "er#uitoare( Poti de
a"emenea "a alatore"ti #rin "ate medie!ale, minunate )radini de %lori "i "a !i'ite'i una
dintre numeroa"ele #od)orii ale El!etiei( Tra%iul de!ine e*trem de a)lomerat in "#eial
in lunile de !ara "i iarna e ore"#und "e'onului turi"ti(
Reteaua de drumuri are lun)imea de ;+222 6m( Treatoarele naturale are
tra!er"ea'a muntii au o im#ortanta deo"e$ita, "#re e*em#lu "tramtorile S%( 4ernard "i S%(
Got/ard "i Sim#lon(
Estonia
Reteaua atuala de "o"ele in E"tonia e"te relati! e*tin"a, dar nu e*i"ta a"a multe
auto"tra'i "au "o"ele im#ortante( 4en'ina %ara #lum$ e"te u"or di"#oni$ila( In ultimii ani,
)u!ernul a de'!oltat rute turi"tie atra)atoare in ola$orare u tarile !eine( PVia
4altiaP inaintea'a #e diretia "ud-!e"t din a#itala Tallin #rin Parnu #ana la Ri)a, in
Lituania( PVia E"toniaP mer)e in diretia "ud-e"t de la Tallin atre %rontiera ru"a(
Auto"trada PVia Han"aP mer)e #aralel u tarmul "udi al Gol%ului Finlande' "i mer)e
atre Nar!a "i St( Peter"$ur)(
Finlana
Finlanda o%era automo$ili"tilor unul dintre ele mai %rumoa"e "i unie #ei"a3e din
Euro#a( Si"temul auto"tra'ilor e"te e*elent, u toate a multe rute "unt indirete datorita
numeroa"elor lauri din "udul Finlandei( Cu at inainte'i "#re nordul tarii, u atat mai
#utine "o"ele !ei )a"i( 4auri "o"e" in a#itala Hel"in6i din Suedia, Germania "i /iar
An)lia(
Reteaua de drumuri #u$lie are +1.1=56m din are =2C in #ro#rietate #ri!ata(
Franta
Franta are a#ro*imati! 17222mileM=22226m de auto"tra'i nationale, din are
a#roa#e 5222mileM.5226m "unt "u#er-auto"tra'i u = $en'i, uno"ute "u$ numele de
Pautoroute"P( Multe din ae"te "u#er-auto"tra'i "unt u ta*a, numite Pautoroute" a
#ea)eP( Ae"te drumuri u ta*a "-au de'!oltat ine#and u anul +.52 #rin one"iuni
#ri!ate, du#a e )u!ernul a reali'at a tara rama"e"e oareum in urma "tatelor !eine in
eea e #ri!e"te "i"temul "u#er-auto"tra'ilor( Gu!ernul %rane' mentine de a"emenea o
retea $una de auto"tra'i nationale "eundare, marate #e /arta u un PNP inaintea
numarului rutei( DDe multe ori re%erirea la ae"te auto"tra'i "e %ae "i #rin %olo"irea
initialelor RN, de la PRoute NationaleP, urmate de un numarE( Gu!ernele loale intretin
"o"elele loale, uno"ute a PRoute De#artamentale"P, are "unt ade"ea ele mai
#itore"ti "i "unt marate #rintr-un PDP #la"at inaintea numarului( Auto"tra'ile Frantei
tind "a %ie e*trem de a)lomerate la "%ar"itul lui IulieMine#utul lui Au)u"t "i din nou
"%ar"itul lui Au)u"tMine#utul lui Se#tem$rie, and #ara toata Franta "e indrea#ta atre
louri de !aanta(
In tara e*i"ta +72=.=26m auto"tra'i u #lata(
!ermania
Germania a %o"t #rima tara din lume e a de'!oltat un "i"tem national de "u#er-
auto"tra'i "i #entru multi ani, "i"temul "au Aut/o$a/n a on"tituit un model #entru multe
natiuni( Du#a uni%iare, auto"tra'ile din #artea e"tia a tarii au %o"t moderni'ate "imtitor(
A"ta'i Germania are a#roa#e 5222 mileM.5526m de Auto$a/n" "i o retea e*trem de $ine
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
de'!oltata de auto"tra'i mai mii( A"t%el a tra!er"area ae"tei tari de!ine e*trem de
u"oara "i #lauta, iar reteaua )ermana e"te de a"emenea interonetata u retele din tarile
!eine( Germania are a#roa#e 722 mileM,276m lun)ime DN-SE "i =22 mileM5== 6m
latime(
Retea rutiera a Germaniei e"te de 5+7+;,6m din are 1151,16m "o"ea nationala(
!recia
So"elele im#ortante ale Greiei au %o"t on"truite du#a el de-al doilea ra'$oi
mondial "i o%era o multime de de"tinatii e merita a %i e*#lorate( Multe din ae"te "o"ele
ratae" #rintre dealuri #itore"ti "i tre #rin numeroa"e "atulete( Multe din ae"te "ate
o%era unele dintre ele mai dramatie #ri!eli"ti de-a lun)ul Marii Mediteraneene(
Auto"tra'ile Greiei te !or #urta #rin i"toria antia(
Pei"a3ul munto" "i "tano" a im#iediat moderni'area "o"elelor dar ele "-au
im$unatatit in ultimii 12 ani( Sunt 77226m de "o"ea din are #e"te un "%ert "unt
ne#a!ate(
"rlana
Irlanda are un "i"tem de "o"ele e*tin" datorita lar)ii #o#ulatii rurale( Calatorind
#rin Irlanda, e"ti inon3urat de #ei"a3e e-ti taie ra"u%larea, 'one rurale e*trem de lini"tite
"i multe de"tinatii e merita a %i e*#lorate( Ma3oritatea #ri!eli"tilor "i atratiilor "e a%la la
mia di"tanta de loul unde te a%li, data %iind dimen"iunea redu"a a ae"tei tari in"ula(
Atentie in Irlanda "e irula #e #artea "tan)a(
"slana
Auto"trada ea mai im#ortanta din I"landa urmea'a tarmul ae"tei mii tari
in"ula( Poti #orni din Re<63a!i6 "i %oarte u"or a3un)i in orie omunitate o"tala(
Calatoria in"#re interiorul tarii te #oate ondue #rintr-o "erie de drumuri ne#a!ate(
Multe dintre ae"te drumuri "unt de netreut in tim#ul !erii datorita noroiului, iar
alatoria e"te #ermi"a numai #e drumurile reomandate(
Iarna, ma3oritatea drumurilor "unt inae"i$ile(
"srael
I"raelul o%era a#roa#e +2222 mileM+5+226m de auto"trada #e are ii #oti "tra$ate
#entru a in!e"ti)a unor dintre tarile ele mai #line de i"torie din lume( Poti ondue de-a
lun)ul oa"tei mediteraneene "i !i'ita ora"ul i"tori Tel A!i!( Ca#itala Ieru"alim e"te
u"or de ae"at #rin intermediul auto"tradei e #orne"te din Tel A!i!(
"talia
Italia are o e*elenta retea de "o"ele "i auto"tra'i, una dintre ele mai e*tin"e din
Euro#a, eunind a#ro*imati! =222 mileM5=226m de auto"tra'i e*#re" "i
+,2222M1,,2226m de "o"ele "eundare( Faimoa"ele "u#er auto"tra'i ale tarii Dnumite
Pauto"tradePE mer) de-a lun)ul "i de-a latul #enin"ulei( Ae"te "o"ele u ta*a "unt
"u"tinute de o e*elenta retea de drumuri "eundare, la"i%iate in di!er"e ate)orii,
anume drumuri nationale DQ"trade "tataliRE, drumuri #ro!iniale DQt"rade #ro!inialiRE "i
drumuri munii#ale DQ"trade ommunaliRE( Datorita "ue"ului unor mari om#anii
#reum Fiat, Italienii au un ni!el ridiat al )radului de dotare u ma"ini( Ae"t luru
#oate rea ade!arate a)lomerari in 'onele nordie "i in ora"e( Dar in re)iunile "udie
drumurile "unt mai #utin a)lomerate(
ReHeaua de auto"trG'i italene ao#erG Kn mod "ati"%GGtor Italia e*e#Hie %GJnd
#erioadele #reme)Gtoare Ii imediat urmGtoare "Gr$Gtorilor, Jnd o'ile la intrGrile Kn
marele oraIe mG"oarG o medie de 12 6m(
Bm de "o"ea :2+:2;6m(
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
"ugoslavia
Ser$ia e"te im#artita in doua "e)mente )eo)ra%ie di"tinte( In #artea nordia
"unt terenuri #lane "i %ertile at !e'i u o/ii( In "ud, lanturi de munti "i #aduri( Fii u
o/ii #e antitatea de $en'ina din re'er!or #entru a "tatiile de $en'ina "unt #utine in
a%ara marilor ora"e(
=;.+16m de "o"ea
#u$em%urg
Lu*em$our) are o e*elenta retea de auto"tra'i "i drumuri "eundare e a"i)ura
ae"ul ra#id la tarile !eine 4el)ia, Germania "i Franta( Drumurile "tra$at numeroa"e
dealuri "i te #ot ondue la unul dintre a"telele ae"tei mii natiuni(
&alta
Trei in"ule reunite %ormea'a #ratie natiunea malte'a& Malta, Go'o "i Camino(
Ae"te in"ule "unt in Marea Mediteraneeana "i toate "u#ra%ete de am#ie, %ara munti "au
rauri( Ade!aratele omori ale Maltei "unt #orturile, #la3ile ni"i#oa"e "i a!ernele in
"tana tarmurilor(
Tran"#ortul e"te a"i)urat #rin auto$u'e intre Valletta "i re"tul in"ulei(
'orvegia
Auto"tra'ile im#ortante ale Nor!e)iei #ermit alatoria ra#ida atre %iorduri,
'onele de dealuri a$ru#te "i !aile lu*uriante( Sate neo$i"nuite u ar/itetura din "e +1
"e intalne" in toata 'ona ruirala( Si"temul nor!e)ian de auto"tra'i "i "o"ele ao#era
75=:2 mile "i e*i"ta de a"emenea $auri e %a Nor!e)ia ae"i$ila din"#re Danemara(
Le)atura intre 'onele tarii e"te reali'ata #rin intermediul retelei de drumuri u o
lun)ime de ,.;:;6m(
(lana
O retea e*elenta de auto"tra'i %a a Am"terdam, Rotterdam, Den Haa) DHa)aE
"i Gronin)en "a %ie la mai #utin de + 'i alatorie u ma"ina de oriunde in Olanda(
Canale, mori de !ant "i %aimoa"ele lalele in"ote" e*tin"ele "o"ele ale Olandei(
E*#lorea'a e*traordinara oa"ta a Marii Nordului "i !i'itea'a miile "ate de #e"ari u
a"ele lor #line de uloare( Olanda are numeroa"e auto"tra'i e o%era ae" ra#id la
de"tinatii !eine #reum 4u*elle", Du""eldor% "i Lu*em$our)(
Cam#ia intin"a a reat onditii $une #entru in%iintarea unor retele intin"e de
tran"#orturi u toate a multimea de rauri, anale "i "anturi au reat #ro$leme(
Lun)imea drumurilor rutiere e"te de +++,.+6m(
)olonia
E*i"ta #e"te +1=222 mileM+..5=26m de drumuri in Polonia "i ae"tea te #ot #urta
din ora"ele Var"o!ia "i Gdan"6 atre "atele inde#artate u a"tele "i ultura !e/e( Vei
)a"i "o"ele #e mai multe $en'i in Var"o!ia "i e*i"ta #roiete in derulare #entru
im$unatatirea drumurilor in 'onele rurale( Poti "a )a"e"ti arute tra"e de ai #e multe din
drumurile de tara ale Poloniei(
)ortugalia
Portu)alia a rama" in urma elorlalte "tate din Euro#a de Ve"t in eea e #ri!e"te
de'!oltarea unui "i"tem national de auto"tra'i "i a urmare numarul "u#erauto"tra'ilor
e"te limitat( O auto"trada u = $en'i, Pauto-e"tradaP, ao#era a#ro*imati! :52mileM7.2
6m intre Li"a$ona "i Porto( Auto"tra'i u doua $en'i de $una alitate onetea'a re"tul
tarii(
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
E*i"ta 712226m de "o"ele din are in"a numai +,,;,6m "unt drumuri nationale(
Prini#alele le)aturi "e intind din nord "#re "ud de-a lun)ul de#re"iunilor de #e oa"ta,
de la Porto #ana la Li"a$ona(
Romania
Pe lan)a omorile i"torie "i naturale, teritoriul Romaniei i"i im#re"ionea'a
!i'itatorii #rin di!er"itatea relie%ului "i a re)iunilor $o)ate in i"torie, %ollor "i o$ieiuri,
re)iuni e i"i Pdi"#utaP %rumu"etea in toate anotim#urile anului( Cu "eole de i"torie "i
traditii, u #ei"a3e #itore"ti, Romania iti #oate o%eri trairi de neuitat(
Rusia
So%atul in Ru"ia #oate o%eri o lar)a !arietate de e*#eriente( E*i"ta auto"tra'i
e*#re" e du de la Mo"o!a la St( Peter"$ur)( Daa ine#i "a alatore"ti in 'one mai
inde#artate ale Ru"iei nu %i "ur#rin" "a intri #e drumuri ne#a!ate( O idee e*elenta e"te
"a-ti "ta$ile"ti o ruta de alatorie in Ru"ia inainte de a te a!anta la drum(
Din Mo"o!a e*i"ta tra"ee "#re toate ora"ele mari(
*lovacia
Centurile de "i)uranta "unt o$li)atorii in Slo!aia "i un o#il tre$uie "a ai$a el
#utin +1 ani #entru a "ta #e "aunul din %ata( Nu e*i"ta un ni!el #ermi" al aloolemiei "i
#ede#"e "e!ere "unt #re!a'ute #entru inalarea ae"teia( Var"ta minima #entru "o%at
!aria'a in %untie de ate)oria ma"inii( So%erilor "u$ 17 de ani e"te #o"i$il "a li "e
im#una o "u#rata*a #entru P"o%er tanarP(
*lovenia
Slo!enia are un "i"tem e*tin" de auto"tra'i NMS "i EMV( Ae"ta o%era #o"i$ilitatea
unui ae" %ail atre tarile !eine Au"tria "i Italia( Intr-o diretie #oti alatori atre
numeroa"ele "taiuni montane din Al#i, in ealalta atre "tatiunile litorale ale Marii
Adriatie( Una dintre ele mai #o#ulare omunitati e"te ea de lan)a Laul 4led unde "e
#oate #atina "i 3ua urlin) in lunile de iarna "au inota "i #lim$a u $ara in ele de !ara(
*pania
Madrid e"te entrul #oliti, ultural "i )eo)ra#/i al S#aniei "i de a"emenea
on"tituie nod #entru ea mai mare #arte a retelei de drumuri a tarii( S#ania are a#roa#e
+22222mileM+522226m de drumuri "i "o"ele( Su#er-auto"tra'ile "unt toate u ta*a "i "unt
in )eneral $ine intretinute( Drumurile #ro!iniale !aria'a in eea e #ri!e"te alitatea
lor, dar toate auto"tra'ile ma3ore "unt de alitate "u#erioara(
Din :+,..+6m de "o"ele, multe "unt a"%altate neore"#un'ator(
Tran"#ortul #e "o"ea e"te mai im#ortant "i liniile de auto$u'e lea)a toate ora"ele(
*ueia
Reteaua de auto"tra'i "i de drumuri "eundare din Suedia, unde ma3oritatea
)o"#odariilor au el #utin o ma"ina, e"te una dintre ele mai $une din Euro#a(
Auto"trada, uno"uta "u$ numele de Motor!a), tree #rin Sto6/olm, Gote$or) "i
Malmo "i onetea'a #ratie Sto6/olm-ul u re)iunea de oa"ta din nordul Suediei(
Drumurile Suediei tra!er"ea'a #ei"a3e di!er"e treand #rin #aduri #ana la #ri!eli"ti de
oa"ta( Calatore"te atre muntii din nord "i !i'itea'a re)iunea S6ane u a"telele "ale "i
%rumoa"ele #la3i( E"te #o"i$il "a "o%e'i #e intrea)a lun)ime a Suediei din nord atre "ud(
Reteaua de drumuri are o lun)ime totala de +:2,:=6m iar numarul de
automo$ile ra#ortat la numarul de louitori e"te el mai mare din Euro#a & :, : mil adia
un automo$il #t 1,5 louitori(
UNIVERSITATEA DIN PITESTI, FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
Turcia
Turia are o retea e*tin"a de drumuri $ine intretinute, %aand le)atura intre ora"e,
"ate "i ariile turi"tie #o#ulare( Gu!ernul tur a in!e"tit "i ontinua "a in!e"tea"a #entru
im$unatatirea retelei de drumuri( Numarul de !e/iole de #e drumurile ture"ti e"te
relati! redu" om#arati! u "tandardele euro#ene( Turia o%era minunata oa"ta
mediteraneeana, ruine romane "i a"tele, iar I'mir "i I"tan$ul "unt ora"e ati!e e-"i
#a"trea'a #ro#riul %arme traditional(
+ngaria
Auto"tra'ile "i #rini#alele "o"ele din Un)aria "unt de re)ula in $une onditii dar
"a nu %ii "ur#rin" daa de"o#eri a unele drumuri au "u#ra%ata %oarte dura, #ietroa"a(
E*i"ta , rute #rini#ale in Un)aria, de"emnate #rintr-o i%ra, "a#te dintre ele tre #rin
a#itala, 4uda#e"ta( So"ele "eundare "unt identi%iate #rin numere u 1 "au : i%re(
Ae"te drumuri tra!er"ea'a 'ona rurala a Un)ariei, "tatiunile "i 'ona %ermelor lu*uriante(
Lun)imea reHelei rutiere a HGrii de#GIeIte :2(222 6ilometri, Ii toate loalitGHile
HGrii Da#roa#e :122E au un #a!a3 tare( Auto"tG'ile "unt notate u litera M, iar drumurile
naHionale u litera E( Drumurile "eundare - numerotarea lor Kne#e u i%ra drumului
#rini#al - "unt numerotate u douG, re"#eti! mai multe i%re(