UNITATEA DE INVATARE NR 1O

SISTEMUL DE GUVERNARE
OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE NR 10
1.Cunoasterea caracteristicilor dimensionale si de centraj ale
aliniamentului sistemului de guvernare.
2. Cunoasterea principalelor defecte ale sistemului de guvernare si
proceduri de reparatii.
1O.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE
In sistemul de guvernare solicitarile mecanice ale penei carmei se
transmit:
1.Articulatiilor mobile ale ansamblului si anume:
pivot inferior constituit din bolt- piulita-bucsa cuzinet montat in
articulatia inferioara situate in pintenul etamboului;
pivot superior constituit din bolt-piulita-bucsa montat in
articulatia superioara a penei carmei;
cuzinetii (lagarele a!ului masinii carmei;
2.Articulatiilor fi!e si anume:
bolturile de cuplare ale flansilor de cuplare intre pana carmei si
a!ul masinii carmei;
zona de racordare a flansii de cuplare si a!;
sistemul de prindere al masinii carmei in placa de baza;
"oate aceste solicitari produc uzuri mecanice care produc jocuri-tolerante in
aliniamentul ansamblului acestor articulatii si in situatii speciale# deformatii
ale tablei-osaturii penei carmei.
$rincipalele operatiuni de control si reparatii ale sistemului de guvernare
sunt urmatoarele:
- verificarea jocurilor-tolerantelor in articulatii;
-inlocuirea bucsilor uzate;
-verificarea si refacerea(daca este cazul a aliniamentului
masina carmei-a!-pana carmei;
-verificarea etanseitatii penei carmei si reparatiile eventualelor
deformatii.
10.2 CARACTERISTICI DIMENSIONALE ALE ELEMENTELOR
SISTEMULUI DE GUVERNARE
1.MASINA CARMEI
%enumire &oc (mm 'bservatii
(ontaj
&oc intre laine si placa de
baza
) *#*+ ,onda sa nu intre
mai mult de 1*
mm
$laneitate d1) 2
-1--2)*#1.
ALINIAMENTUL CARMEI
%enumire &oc(mm 'bservatii
/agar carma
&oc intre carcasa si laine
) *#*+ ,onda sa nu
intre mai mult
de 1*mm
Centrul balamalei(pentru carma
Aliniere(centraj dupa montarea bucselor
d ) *#.
l 0 . l 0 1*
MONTAJUL AMSAMBLULUI SISTEMULUI. TOLERANTE DE MONTAJ
(ontarea
carmei
%istanta
dintre
balamaua
superioara-
inferioara
a:0 .
(mm
a:0 1*
(mm
%istanta
dintre pupa
tubului
etambou-
perete
afterpea1
b:0 .
(mm
b:01*
(mm
%eformatia
aliniamentului
c:.
(mm
c:1*
(mm
Abaterea
carmei de la
verticalitate in
dreptul
arborelui
d:+
(mm
d:2
(mm
port-elice
Carma %eformatii
ale tablei
carmei
'satura
3
(mm
,afran
1*
(mm
Indreptare sau
reasamblare partiala

Observatii:
-in practica# verificarea aliniamentului ansamblului carmei se face dupa o
avarie cu deformatii ale pintenului#sau ale deza!arilor produse de
nerespectarea jocurilor de montaj ale articulatiilor;
10. CENTRAJUL BUCSILOR A!ULUI CARMEI
4(a : deviatia ) 1.* mm;
-orice montaj trebuie sa respecte aceleasi conditii de toleranta ca la o
constructie noua.
10." DE#ECTIUNI MAJORE ALE SUBANSAMBLELOR SISTEMULUI DE
GUVERNARE$METODE DE REMEDIERI
1$RASUCIREA A!ULUI CARMEI
5ezistenta materialului a!ului carmei permite deformatii la rasucire si
foarte rar la incovoiere.
5asucirea a!ului#de regula se produce in zona cu diametrul cel mai mic.
5asucirea provoaca tensiuni intene in materialul a!ului
de 6-37 .$entru eliminarea tensiunilor se procedeaza la tratarea termica a
a!ului dupa cum urmeaza:
1.Dete%si&%are prin incalzire la o temperatura intre (6.* -3**gradeC
"impul de mentinere la 3** gradeC este de + ore.
2.N&r'a(i)are printr-o racira controlata cu un gradient de temperatura
de .*grade89 pana la temperatura de 6.*gradeC urmat de o racire lenta;

:alorile ung9iului de rasucire#conditii de indeplinit si urmarit:
1-:alori acceptate ale rasucirii fara preincalzire:

) 3#2;/8%
2-:alori dupa detensionare la 3** gradeC:
3#2;/8% <

) 1.;/8%
6-:alorile dupa normalizare:

=1.;/8% unde

> ung9iul de rasucire;

/ > lungimea a!ului in zona rasucirii;
% > diametrul a!ului carmei in zona cilindrica.
In urma tratamentului termic nu se elimina defectul de rasucire al a!ului
ci doar tensiunile interne din material.
C&'*e%sarea +%,-i+(+i .e ras+/ire se face prin 2 metode:
1-M&.i0i/area *&)itiei penei a!ului prin montarea unei pene in trepte:
-b>latimea suprafetei supusa forfecarii unde b=A8/
A>*#2+;dm
2
8fm (mm
2

-A>suprafata totala supusa forfecarii(mm

2

-/>lungimea penei
unde: />lungimea penei;
dm >diametrul a!ului;
fm > factor de material.
2-M&.i0i/area *&)itiei 'asi%ii /ar'ei
In situatia in care se impune modificarea pozitiei masinii carmei pe rama
de fundatie pentru compensarea ung9iului de rasucire al a!ului#
tubulaturile 9idraulice se inlocuiesc dupa o noua izometrie.
Ate%tie:
-?u se permite inlocuirea tubulaturilor cu racorduri fle!ibile de presiune.
-$entru cuplarea fara pana dintre a! si masina carmei suprafata de contact
dintre conul a!ului si cuzinetul locasului din masina carmei se verifica
prin TUSARE.,uprafata de contact(pata de contactadmisa trebuie sa fie
de @*7 din suprafata totala de contact.
C&%.itii i'*+se .e va(&ri(e +%,-i+ri(&r .e ras+/ire
1$1e%tr+ +%,-i+ri .e ras+/ire

2 3
*
se impun luarea urmatoarelor
masuri:
-Inspectia aliniamentului carmei si a masinii carmei;
-Controlul nedistructiv al canalului de pana;
-:erificarea strangerii piulitelor si bolturilor de fi!are in postament;
-"este de functionare.
2$1e%tr+ +%,-i+ri .e ras+/ire

/+*ri%se i%tre 3$13

*
-,e impune reparatia capitala in termen de 6-3 luni pentru restabilirea
conditiilor normale de functionare;
-,e aplica programul aplicat pentru ung9iuri<. grade;
-,e e!ecuta probe de functionare;
-"este de manevra cu toata viteza;
-:erificarea semnalizarilor din comanda de navigatie pentru ung9iuri de
rotire.
$1e%tr+ +%,-i+ri .e ras+/ire

= 1. grade
-,e acorda permisul de traversada pana in primul port pentru reparatii;
-,e aplica programul pentru ung9iuri intre .-1. grade;
"$ 1e%tr+ +%,-i+ri .e ras+/ire

4 3.2!/8% se punctul 6.aplica masurile

aplicate (a
2$INCOVOIEREA A!ULUI CARMEI
Aste un defect rar intalnit in urma loviturilor in pintenul a!ului carmei in
timpul esuarii navei lipsita de propulsie.Ca si in cazul rasucirii# incovoierea
produce tensiuni interne in materialul a!ului care se elimina prin tratament
termic.$entru deformatia la incovoiere se iau in calcul cele mai mari valori
ale tensiunilor pentru a se putea compensa valorile combinate ale rasucirii si
incovoierii.$entru cuplarea fara pana a a!ului cu cuzinetii de sprijin se
verifica daca e!ista urme de alunecare in zona conica de contact.
A!emplu de blocaj al a!ului datorita incovoierii
Va(&ri(e ra)ei .e ra/&r.are .i% )&%a i%/&v&iata
-$entru indreptare fara tratament termic raza de racordare va fi:
5=6*!%m;
-%upa detensionare la 3** grade si indreptare:
2*%m<5<6*%m;
-%upa normalizare si indreptare:
5<6*%m;
Bnde: 5> valoarea minima acceptata a razei de racordare in
zona indoita;
%m>diametrul a!ului in zona indoita.
RE1ARATII:
$I%.re*tarea a5+(+i i%/&v&iat se face cu presa 9idraulica dupa tratamentul
de detensionare la indicatia societatii de clasificare.
Observatii
%iametrul minim acceptat al a!ului carmei in urma
masuratorilor din cadrul inspectiilor de reclasificare este
%=*#C@ % original;
/ainerul nu este inclus in dimensiunea diametrului masurat;
Controlul a!ului este vizual.?u se admit DI,B5I./a cererea societatii
de clasificare se poate face un control nedistructiv pentru depistarea
unor eventuale fisuri;
Eonele corodate se rectifica prin polizare si se protejeaza prin vopsire
cu anticoroziv.;
Disurile se elimina prin resudare.5esudarea se e!ecuta cu preincalzire
la 2** grade(nu se recomanda preincalzirea cu flacara o!igaz;
,udura se recomanda a fi automata;
%upa finalizarea sudurii se realizeaza un tratament de detensionare la
temperaturi cuprinse intre .**-3** gradeC.5ata de racire este de .*
grade89 pentru temperaturi mai mari de 6.* grade C urmata de o
racire lenta;
In final dupa rectificarea zonei resudate se e!ecuta un control
nedistructiv cu magnaflu!.
$ BLOCAREA BOLTURILOR DE CU1LARE ALE #LANSILOR DE
LEGATURA A!$1ANA
Alementele de legatura dintre a!ul carmei si cel al penei carmei sunt
flansele.
5igidizarea lor se realizeaza prin intermediul bolturilor#care preiau
fortele de rotire ale a!ului carmei si le transmit penei.Ale se monteaza
cu strangere in canalele flansilor.
/a montare o mare atentie trebuie acordata sigurantarii piulitelor prin
sudarea unei platbande de otel ino!idabil intre ele# deoarece
nesigurantarea lor duce in timp la desfacerea si pierderea bolturilor.
Dortele la care sunt supuse bolturile sunt de incovoiere.$entru
preintampinarea aparitiei jocurilor dintre bolturi si locasurile din
flansi#la montaj ele se pretensioneaza.
/a demontare fiecare bolt se masoara iar valorile masuratorilor se trec intr-o
fisa de masuratori care se prezinta inspectorului de registru.Aceste valori se
compara cu cele initiale;
%iametrul boltului>f(da!#factori de material pentru bolturi si a! si numarul
de bolturi
NOTA:
demontarea bolturilor se face prin depresare 9idraulica.
bolturile blocate in locasurile flansilor de cuplare a!-pana#se scot prin
taiere.
bolturile uzate se inlocuiesc cu altele de diametru marit cu respectarea
valorilor de strangere inscrise in cartea te9nica.
"$U6URI DE CORO6IUNE ALE CU1LAJELOR CONICE ALE A!ULUI
C&%.itii .e '&%ta7:
dm F 1#2 d2 ; l =d1 unde dm>diametrul mediu a!
$resiunea admisa pe suprafata de contact dintre bucsa inferioara si a!
trebuie sa aibe valoarea $> +* 1?8mm2# suficienta pentru ca fortele de
frecare sa permita rotirea sistemului a!- in- bucsa fara solicitari la
torsiune;
/a demontare in general se constata uzura suprafetei conului de
contact al a!ului;
Eonele corodate se rectifica prin polizare si sudura;
,udura se face cu preincalzire la .*-1** grade C pentru
locas.$reincalzirea conului se face la temperatura de 2** grade C.
%upa sudura se procedeaza la detensionarea a!ului si pivotului prin
incalzire la temperatura de .2*-3** grade C urmata de o racire
controlata cu un gradient de temperatura de .*grade89 de la
3**gradeC la 6.* grade C."impul de mentinere la temperaturile
prescrise este de + 9;
%upa racire zonele sudate se rectifica si se fac masuratori
nedistructive (maganaflu!;
Inainte de montaj suprafetele de contact dintre con si bucsa se
tuseaza."usarea se efectueaza cu pasta de tusat(albastra pana cand
procentul de contact dintre suprafete este de min @*7;
ATENTIE:
-(ontajul trebuie facut cu controlul aliniamentului si jocurilor ansamblului
a!-cuzinet pentru prevenirea miscarilor relative dintre aceste elemente care
pot conduce la solicitari e!cesive de incovoiere.
- %aca cuplajul conic este cu pana# suprafata de contact se verifica cu pana
montata.
-%emontarea si montarea a!ului se face cu depresare cu o pompa 9idraulica
ce asigura o forta de depresare mai mare decat greutatea a!ului.

"$#ISURI IN 6ONELE DE RACORDARE ALE #LANSELOR DINTRE A!$
1ANA CARMA
,olicitarile la care este supusa flansa a!ului carmei sunt de torsiune.In
general efectul acestor solicitari sunt aparitia unor fisuri in zonele de
racordare dintre a! si flansa.
5epararea se efectueaza prin sudura in zonele fisurate.,udurile se fac cu
penetrare 1**7.
5aza de racordare a cordonului de sudura r =*.*2ds(diametrul a!ului.
In situatia sc9imbarii flansii#trebuie verificat certificatul de calitate al
materialului acesteia care trebuie sa fie identic cu cel al a!ului.
$rocedura de sudare trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
$reincalzirea zonei se face la in functie de continutul de Carbon al
materialului :
pentru C<*#27 ">1.*
*
C
C>*#67 ">2.*
*
C
,udura se e!ecuta alternativ pe laturile canelurilor din zona de
imbinare;
%etensionarea se face la o temperatura de .2*-3**grade C;
5acirea este controlata cu un gradient de temperatura de .* gradeC89
de la 3**gradeC la 6.* grade C;
"impul de mentinere la temperatura de 3**gradeC>+9.
%upa finalizarea sudurilor si tratamentului termic se face un control
nedistructiv (magnaflu!.
Dista%ta 87&/+( .i%tre 0(a%se9:
D
4 > jocul dintre flanse
4> 2!1*
3$U6URILE DE CORO6IUNE ALE CU6INETILOR A!ULUI CARMEI
-Inaltimea de contact a cuzinetului cu a!ul carmei este 9c<1#2da!
-"olerantele dintre bucsi si cuzineti se admit pana la o valoare minim
acceptata pentru evitarea blocarii a!ului in momentul rotatiei(miscarii
ung9iularea carmei.
-,olicitarile mecanice cele mai mari in timpul miscarii ung9iulare ale a!ului
sunt suportate de:
- Cuzinetul superior pentru carmele suspendate;
- Cuzinetul inferior pentru carme semisuspendate mai ales pentru nava
in balast cand carma este partial imersa.
OBSERVATII:
-$entru cuzinetii din gaiac sau fibre sintetice#tolerantele sunt mai mari in
comparatie cu cele din otel sau bronz datorita dilatarilor produse de
contactul cu apa de mare;
-(aterialele sintetice pentru cuzineti se impart in doua grupe in functie de
gradul de dilatare in contact cu apa de mare:
- DA?'/ICA-cu dilatare<1#.7 din grosimea peretelui("9ordon G/
t9ordon ,G/ Ambate!#Derrobate! "9ordon#/amine!;
- $'/IA(I%ICA-cu dilatare>.7 din grosimea
peretelui(Celeron#Artalon;
5ata medie de uzura recomandata se bazeaza pe valorile date de:
%82** mm8an (ma! *#.mm8an unde %>diametrul a!ului;
"olerantele ma!im acceptate sunt limitate de:
$robabilitatea loviturilor dintre a!-cuzinet;
$rotectia masinii carmei;
Cresterea stresului in aliniamentul carmei.
3.1 Met&.e .e re*aratii a(e /+)i%eti(&r a5+(+i /ar'ei
I%(&/+irea /+)i%eti(&r se face daca acestia se prezinta in conditii de uzura
sau coroziune e!cesiva.%aca situatia o impune se rectifica si linerul.
- %aca temperatura spatiului unde se e!ecuta prelucrarea este mai mare
decat temperatura la locul de montaj#diametrul e!terior al cuzinetului
prelucrat trebuie sa fie mai mare decat cea din tabelul de strangeri
pentru compensarea valorii de strangere .
#i,.1 #i,.2
Dig.1-"olerante strangere pentru bucsi din bronz-ino!:
4> strangerea butonului a!ului carmei in cuzinet;
%> diametrul e!terior al bucsei.
Dig.2-"olerantele de strangere in functie de temperatura de prelucrare:
%>Cresterea diametrului e!terior in timpul prelucrarii pentru 1 grad C
(diferenta dintre temperatura cuzinetului si temperatura
locasului.:aloarea trebuie crescuta cu diferenta de temperatura.
- 4%> adaosul in diametrul e!terior al bucsei pentru 1grad C diferenta
intre temperatura la care se e!ecuta strunjirea si temperatura locala a
cuzinetului.
- %: %iametrul e!terior al bucsei.
3.2 Va(&ri(e stra%,eri(&r *e%tr+ /+)i%etii si%teti/i
(odulul de elasticitate al materialelor sintetice este mai mic decat al otelului
in timp ce coeficientul de dilatare termica este mai mare fata de otel.
E!EM1LU:
$entru bucsile "9ordon:
(odulul de elasticitate >17 fata de otel
Coeficientul de dilatare>1.-267 mai mare decat al otelului
%atorita acestui coeficient la sc9imbarea si prelucrarea bucsilor
trebuie sa se tina cont de majorarea tolerantei de prelucrare :
a>1;2!tH;("-"o(mm unde;
a>majorarea tolerantei minime in functie de temperatura de montaj;
1>coeficient de dilatare al materialului;
1>.;1*
.
pt "9ordon G/;
1>26!1*
.
pt "9ordon ,G/;
tH>grosimea bucsii(mm;
">temperatura ma!ima de lucru;
"o>temperatura de referinta la momentul masuratorilor si
montajului;
E5e'*(+:
%aca 1>26!1*
.
#tH>2.mm#("-"o>6* gradeC rezulta o valoare a lui
a>*#6. mm ceea ce inseamna ca valoarea tolerantei este cu *#6. mm mai
mare decat valoarea minim acceptata.
3. Gra0i/e /+ va(&ri(e stra%,eri(&r *e%tr+ 'ateria(e 0e%&(i/e si T-&r.&%
1&(ia'i.i/e:
a9 b9
a materiale fenolice
b "9ordon
3." T&(era%te *e%tr+ /+)i%eti /+ siste'e .e +%,ere s+b presiune
:aloarea normala a tolerantelor>*#6-1mm
/ungimea cuzinetului si ung9iul de rotatie al a!ului sunt baza de
calcul pentru dimensionarea tolerantelor in vederea evitarii
blocarii a!ului.
?u se admit uzuri accentuate in cuzinet
3.3 1r&/e.+ri .e re*aratii:
- $entru efectuarea masuratorilor se goleste uleiul din sistem si se
demonteaza presetupa;
- %aca se constata ca nu sunt scurgeri de ulei#nu se mai fac masuratori
si se verifica e!istenta uleiului din sistem;
- %aca sunt scurgeri de ulei#se demonteaza bucsa#se rectifica zona de
contact a garniturilor#se sc9imba garniturile de etansare.
.
3.; Va(&ri(e a//e*tate a(e *resi+%i(&r .i% /+)i%eti:
-"9ordon ,G/ $>ma! @.**1?8m2
-Ironz sau ino! $>ma! @***1?8m2
-(aterial sintetic $>ma! ..**1?8m2
-(etal alb(cu ungere cu ulei $>ma! +.**1?8m2
-Jaiac $>ma! 2.**1?8m2
NOTA:
- $resiunea in cuzinetii a!ului carmei se calculeaza cu formula:
- $>(D89b;da;1*
3
unde:
- $>presiunea in cuzinet(1?8m2;
- D>forta de reactiune in cuzinet(1?;
- 9b>inaltimea cuzinetului(mm;
- da>diametrul a!ului in zona e!terioara linerului (mm;
- In practica se ia in consideratie pentru toate tipurile de material ale
cuzinetilor o rata a uzurii de *#.mm8an(mai e!act pe anul de
functionare efectiva;
- Iucsile de bronz sau ino! se pot inlocui cu bucsi din materiale
sintetice doar la indicatia societatii de clasificare;
TE<NOLOGII DE RE1ARATII 1ERMANENTE ALE BUCSILOR

-Iucsa uzata se demonteaza din locas prin depresare.
-,uprafetele locasului se curata prin polizare#sablare sau
5ectificare;
-(ontajul bucsii se face cu strangere cu respectarea tolerantei
admise de clasa;
-,e verifica aliniamentul;
RE1ARATII TEM1ORARE:
-,unt valabile 3 luni;
-%aca bucsa uzata se mentine pe pozitie#atunci dupa verificarea
aliniamentului#se anuleaza jocul dintre cuzinet si locas prin
injectarea in spatiul dintre ele cu BEL6ONA.Injectarea se face
de jos in sus cu penetrare.

NOTE:
- %iferentele admisibile dintre duritatile materialelor componentelor in
miscare relativa intre ele(bucsa-liner este de min 3. -I;
- Combinatiile de material pentru bucsi-linere nerecomandate;
- 'tel-otel#ino!-ino!#bronz-bronz care conduc la uzuri e!cesive;
- Combinatiile de material pentru bucsi-linere recomandate;
- /iner otel ino!-bucsa bronz;
- /iner bronz-bucsa otel ino! sau sintetic;
- Interpretarea compozitiei c9imice a materialului de I?'G al
lainerelor;
- (olibden>2#.-67-creste rezistenta la coroziune(protectie impotriva
pittingurilor;
- Crom> min127 (o!idul de crom>esential pentru protectia
anticoroziva;

10.3 1ROCEDURA GENERALA DE INS1ECTIE=DEMONTARE SI
MONTARE A UNEI CARME COM1ENSATE SEMISUS1ENDATE
1.LUCRARI 1REGATITOARE DEMONTARII CARMEI
$Inainte de demontare se e!ecuta probe de banda cu carma in ambele borduri
cu cronometrarea timpului de bandare (22 secunde;
-,e vor verifica pozitiile limitatorilor pe pana carmei amplasati pe balamaua
superioara a penei carmei;
-,e monteaza sc9ele de acces;
-,e e!ecuta masuratorile jocurilor in cuzinetul de g9idare (steadK bearing si
ale bolturilor superior si inferior(upper and loHer pintle;
-,e demonteaza prin taiere cu flacara o!iagaz caplamalele de protectie
situate pe pana carmei pentru boltul superior si in pinten pentru boltul
inferior;
-,e curata prin rasc9etare si periere manuala zonele de masurat(daca este
cazul.
-,e masoara cu ajutorul sondelor spion in + puncte $v-$p#Ib-"b jocurile
,B,-&', si se inscriu in tabelul de masuratori;
-,e sparge protectia cu ciment a piulitelor buloanelor de strangere ale
flansilor;
-,e sudeaza oc9eti de prindere pe pana carmei si se asigura cu
zbiruri(cabluri metalice prinse in palancuri de corpul navei.
2.LUCRARI DE DEMONTARE
-%emontat inel de Iz a! carma balama superioara;
-%emontat garnitura inel '-ring sau garnitura in seu;
-,e demontaza buloanele de strangere ale flansilor de cuplare a!- pana;
-,e demonteaza prin taiere sigurantele piulitelor;
-,e demonteaza piulitele de strangere ale bolturilor (superior si inferior;
-,e depreseaza bolturile si se scot de pe pozitie;
-,e verifica daca pana carmei este plina cu ulei.%aca da#se goleste uleiul din
pana ;
-,e manevreaza pana carmei pentru asezare pe puntea docului;
-%upa demontare se e!ecuta masuratori cu micrometrul de e!terior
diametrele e!terioare ale bolturilor $v-$p Ib-"b# si cu micrometrul de
interior diametrele interioare ale lainerelor si locasurilor in cate 6 puncte si
se inscriu in tabelul de masuratori;
-,e efectueaza testul de presiune cu aer la 1#.-2 bar al penei carmei prin
montarea unui furtun de presiune cu manometru verificat metrologic in
partea inferioara a penei in locasul dopului de scurgere cu racordare la o
sursa de aer comprimat.,e lasa in presiune timp de o ora dupa care se preda
la inspectorul de registru proba de presiune prin verificarea manometrului.
-,e curata toate locasurile prin rasc9etare#periere#sablare(dupa caz si se
protejeaza anticoroziv.
-Iolturile se curata si se rectifica(daca este cazul;
ETA1ELE DEMONTARII UNEI CARME SEMISUS1ENDATE
DESCRIEREA SISTEMULUI 8ter'i%&(&,ii9
1- $intle pin nut-access panel > piulita boltului inferior-gura de vizita;
2- $intle pin is fi!ed to rudder and moves Hit9 it > boltul inferior este fi!at
de pana carmei si se misca odata cu ea;
6- $intle pin > boltul inferior;
+- 5udder 9olloH > zona degajata a penei carmei;
.- (etal to metal interference fit > contactul dintre bolt si linerul locasului
din pinten este metal8metal;
3- 5udder stoc1 nut > piulita de strangere a a!ului carmei;
@- 5udder 9orn > locasul boltului superior;
2- ,9ip 9ull > corpul navei;
C- Iearing > cuzinetul(superior al a!ului;
1*-5udder stoc1 > a!ul carmei.
1-$ana carmei este asigurata prin oc9eti de prindere cu palancuri de corpul
navei;

2-,e demonteaza piulita boltului superior:
6-,istemul pana carmei-articulatii(pivoti se degajeaza din aliniamentul
carmei;
+-,e demonteaza piulita pivotului inferior care se depreseaza din locasul
penei;
.-,e verifica centrajul aliniamentului cu o struna din centrul a!ului-locasul
pivotului inferior;
3-,e rectifica bolturile(daca este necesar
@-,e roteste a!ul carmei;
2-,e fac masuratori ale aliniamentului cu un micrometrul de interior;
C-:edere de sus a penei carmei cu jugul de prindere si fi!are al
dispozitivului de verificare a aliniamentului;
1*- Iratele mobile ale dispozitivului de urmarire a conicitatii locasurilor
bolturilor superior si inferior.
11-Centrajul boltului inferior.
#ISE DE MASURATORI ALE TOLERANTELOR DIN ALINIAMENTUL A!$
CU6INET$BOLTURI SU1ERIOR SI IN#ERIOR
.LUCRARI DE MONTAJ
-(ontajul se e!ecuta in ordinea inversa demontarii;
-Inaintea de strangerea piulitelor bolturilor se fac masuratorile finale cu
sonda spion(filler;
-,e siguranteaza si se cimentuiesc piulitele bolturilor de strangere flansi;
-,e sudeaza caplamalele de protectie ale bolturilor inferior si superior;
-,e ##suflaLL prin taiere cu flacara o!igaz oc9etii de prindere de pe pana
carmei;
-,e demonteaza sc9elele de acces.
OBSERVATII:
A!ista situatii in care datorita montajului anterior incorect#al jocurilor si
deci a uzurilor e!cesive in aliniamentul carmei sa se produca deformatii ale
locasurilor de sprijin si g9idare a carmei.In astfel de cazuri se procedeaza la
refacerea aliniamentului prin:
- :izarea cu firul de plumb a aliniamentului pornind din centrul a!ului
masinii carmei si punct final centrul locasului din pinten.
- 5ectificare prin alezare cu un strung mobil de alezaj (I',"A?JA
montat pe pozitie pentru refacerea aliniamentului vertical.
Alezarea se realizeaza in zonele deformate:
1- in locasul pintenului navei;
2- in locasurile articulatiilor din pana;
%upa alezare#se fac masuratori si se rectifica suprafetele de contact prin
operatiunea de tusare.,uprafata de contact minim acceptata este de @*7 .
TEST DE AUTOEVALUARE 1ENTRU UNITATEA DE INVATARE NR 10
1. %efectiunile majore ale sistemului de guvernare.proceduri de
reparatii.
2. $rocedura generala de inspectie;(asuratori.
6. $rocedeul de demontare a unei carme compensate semisuspendate