FARMACIA CLINICA IN FARMACIA

COMUNITARA
COORDONATOR CURS: SL DR VERONICA BILD
ATITUDINEA CLINICA A FARMACISTULUI IN
FARMACIA COMUNITARA
Abilitati de comunicare condiie eseniala
Tehnici de chestionare
Ascultarea activa a pacientului
Identificarea indiciilor non-verbale

Spre deosebire de medic sau sau asistent, care se pot baza
pe examen clinic sau rezultate ale tesetelor paraclinice,
farmacistii sunt dependenti total de capacitatea de a
obtine informaii doar prin dialogul cu pacienii

Utilizarea acronimelor si adaptarea acestora

WWHAM
Acronimul cel mai simplu de amintit
Cel mai putin util
Ofera informatii foarte limitate
Este improbabil sa ajute la disgnosticul
diferential corect
Acronimele nu sunt aplicabile complet


Sensul intrebarii Atributul acronimului

W (C) Cine este pacientul? Puncte pozitive
Stabileste motivele prezentrii
W (C) Ce simptome are?
H (T) De cat timp au fost
prezente simptomele
A (A) Masuri luate Puncte negative
Nu ia in calcul aspectul general al
pacientului
Nu se iau in calcul factorii sociali/stil de viata
Nu se cauta antecedentele heredocolaterale
Nu este suficient de specific sau profund
Nu exista un istoric al simptomatologiei
anterioare
M (M) Medicamente utilizate
ENCORE
E Exploreaza Puncte pozitive
Sectiunea observare sugereaza estimarea
aparentei pacientului cum arata
N Fara medicatie
C Ingrijire Puncte negative
Sectiunile fara medicatie si trimitere nu
adauga nimic la procesul de diagnostic
Nu se iau in calcul factori sociali sau de
mod de viata
Nu se cauta antecedente familiale
O Observatie
R Trimitere
E Explica
ASMETHOD
A Aspect/varsta Puncte pozitive
Stabileste natura problemei si
daca pacientul a avut episoade
similare anterioare
S Self/non-self
M Medicatie
E Extramedicatie
T Timpul
H Istoric
O Alte simptome Puncte negative
Nu se stabilesc complet
simptomatologia si severitatea
Nu se iau in calcul factori sociali
sau de mod de viata
Nu se cauta antecedente familiale
D Danger
SITDOWNSIR
S Site/localizare Puncte pozitive
Stabileste severitatea si natura
problemei si daca pacientul a avut
episoade similare anterioare
I Intensitate/severitate
T Tip/natura
D Durata
O Instalare
W Alte simptome Puncte negative
Nu ia in calcul aspectul general al
pacientului
Nu se iau in calcul factori sociali sau
de mod de viata
Nu se cauta antecedente familiale

N Deranjant/agaravat
S Iradiere
I Incidenta/frecventa
R
Ameliorat de
Rationamentul clinic
Procese decizionale asocite cu practica
Difera de folosirea acronimelor
Implica recunoasterea indiciilor si analiza
datelor
Raspunsul la fiecare intrebare permite
farmacistului sa reduca numarul de
diagnostice posibile fie prin eliminarea de
situatii particulare fie prin confirmarea unor
suspiciuni

PASI CHEIE
1. FORMULAREA UNUI DIAGNOSTIC BAZAT PE ASPECTUL PACIENTULUI SI
MOTIVUL PREZENTARII
Care este aspectul general?
Arata bine sau rau?
Persoana este pacientul sau altcineva?
- Utilitatea este pentru stabilirea severitatii problemei
- Varsta pacientului
- Factori epidemiologici (improbabil ca un copil cu tuse sa aiba
bronsita cronica)
- Sexul
- Modificari dramatice
- Migrenele F: x 5 M
- Dureri de tip cluster B: x 9F
- Motivul prezentarii
- Factori epidemiologici (ex. Cefaleea cea mai frecventa este cea de
tip tensional, urmata apoi de migrena apoi sinuzita)


2. INTREBARI:
- Ex.
- Subiect: femeie, 31 ani, acuza dureri de cap
- Pacient prezent
- Aspect general bun
- Varsta cca 30 ani



- Epidemiologie
- Cefalee de tip tensiune
- Femeile sunt mai predispuse la migrena
- Scopul chestionarii
- Diferentierea intre cefalee tensionala si migrena
- Natura durerii (Cefaleea tensionala durere surda, migrena
durere pulsatorie)?
- Raspuns pacient: Durere surda
- Ipotezele farmacistului: sugestiv pentru cefleea tensionala
- Localizarea durerii?
- Tensiunea de obicei bilaterala, migrena de obicei unilaterala
- Raspuns pacient: peste tot
- Ipotezele farmacistului: sugestiv pentru cefleea tensionala
- Severitatea durerii?
- Cefaleea tensionala nu este severa si nu este invalidanta, migrena
poate fi invalidanta
- Raspuns pacient: mai degraba deranjanta decat imobilizanta
- Ipotezele farmacistului: sugestiv pentru cefleea tensionala
- Alte intrebari: istoric familial

3. CONFIRMAREA FAPTELOR
- Inainte de a face recomandare se recapituleaza
informatia, mai ales cand s-au utilizat multe
intrebari
- Rationamentul clinic trebuie sa iti permita sa
prezinti o imagine cat mai completa, trebuie sa
fie specifica si flexibila pentru fiecare individ.


APARAT RESPIRATOR
TUSEA
Tusea este reprezentata de secuse expiratorii rapide,
explozive avand ca rezultat expulzarea materiilor aflate in
caile respiratorii: exudat, puroi, sange.
Tusea este un act reflex:
Receptorii localizati la nivelul aparatului respirator
(zonele tusigene bifurcatia traheei)
Cai centripete, fibre aferente sensitive (nervii trigemen,
laringelui superior, vag)
Centrul tusei: in bulbul rahidian
Cai centrifuge fibre eferente motorii: frenic (diafragm),
intercostal

Tipuri de tuse:
In functie de formarea impulsurilor nervoase:
tuse pulmonara
extrapulmonara
In functie de prezenta secretiilor:
Uscata, neproductiva (fara secretii sau cu secretie
redusa, vascoasa, aderenta)
Umeda, productiva (cu secretii care se acumuleaza si
stimuleaza zonele tusigene)

Tusea acuta
Laringotraheobronsita (infectii virale: virus
sincitial respirator, parainfluenzae etc)
Secretie postnazala
Alergie asociata cu tuse (non-productiva)
Bronsita acuta (dispnee, weezing, tuse)
Tusea cronica
Bronsita cronica (la inceput neproductiva,
ulterior mucopurulenta; factor important
fumatul)
Astm bronsic
Pneumonia comunitara (tuse neproductiva si
dureroasa, rapid productiva, sputa devine cu
pete rosii)

Cazuri rare de tuse cronica

Tuse productiva
Insuficienta cardiaca
Bronsiectazie
Tuberculoza
Carcinom de plaman
Nocardiaza
Tuse neproductiva
Boala de reflux esofagian
Abces pulmonar
Medicamente care induc tuse
IEC
AINS
Pneumotorax spontan
Tuse neproductiva
Sindrom de detresa respiratorie

Cand trebuie trims la specialsit pacientul
cu tuse?
Durere toracica
Tuse care se repeta la intervale regulate
Simptome debilitnte la batrani
Durata mai lunga de 3 saptamani
Hemoptizie
Durere in inspiratie
Persistenta tusei nocturne la copii
Weezing si dispnee

INTREBARI SPECIFCE LA CARE PACIENTUL
TREBUIE SA RASPUNDA - TUSE
Intrebare Relevanta




Culoarea sputei
Mucoasa (limpede si alba) de obicei nu este
semnificativa sugereaza lipsa infectiei
Sputa galbena verde sau bruna indica de obicei
infectii totusi sputa mucopurulenta este probabil de
cauza virala si nu necesita trimitere automata
Hemoptizie poate fi de culoarea ruginei
(pneumonie) rozalie (insuficienta ventriculara stg)
sau rosu negru (carcinom). Rareori se poate produce
sputa cu sange rosu viu ca eveniment unic care
poate fi de multe cauze.
ATENTIE! la sangerari gingivale sau epistaxis inghitit
Intrebare relevanta


Aspectul sputei
Subtire si spumoasa sugereaza IVS
Groasa mucoasa (spirale Curschmann) sugereaza
astm
Fetida sugereaza bronsiectazie sau abces pulmonar
Intrebare Relevanta

Instalarea tusei
o tuse exacerbata dimineata sugereaza
secretie postnazala bronsiectazie sau
bronsita cronica




Durata tusei

Tusea din IACRS poate dura mai mult de
trei saptamani si este numita tuse
postvirala. Daca dureaza mai mult de trei
saptamani trebuie trimis carte specialist.
-La 3 zile este IACRS
-La 3 saptamani bronsita acuta sau
cronica
-La 3 luni sugereaza bronsita cronica,
tuberculoza sau carcinom
Intrebare relevanta
Periodicitatea Adultii cu tuse recurenta bronsita
cronica mai ales daca fumeaza
Copii cu tuse recurenta si istorie
familiala sau personala de exema, astm
sau febra fanului sugereaza astm si
trebuie trimis
Varsta Copii sufera cel mai frecvent de IACRS
dar trebuie luate in considerare si astmul
sau larigo-traheobronsita. Odata cu
cresterea varstei creste prevalenta
bronsitelor, pneumoniilor si
carcinoamelor
Istoric Pacientii fumatori sunt mai expusi la tuse
cronica sau recurenta; in timp poate
evolua catre bronsita cronica si emfizem.
Baza de dovezi pentru medicatie OTC
Deseori considerata neimportanta dar poate altera calitatea
vietii si poate produce anxietate la parinti sau copii
Exista o multitudine medicamente OTC care face alegerea
foarte dificila
Scopul farmacistului: sa ofere medicatie adecvata bazandu-
se pe dovezi.
Toate principiile active din medicamentele pentru tuse au
aparut cu foarte mult timp in urma cand trialurile clinice
erau inadecvate sau inexistente
Ineficienta clinica este greu de stabilit.