1

Argument


Activitatea industriala , dar activitatea curenta efectuata in diferite unitati
industrial , necesita uitilizarea unui numar de masini , utilaje si instalatii.
Acestea trebuie sa functioneze la parametrii optimi , fara intreruperi si fara a
produce accidentari.Aceasta este de altfel conditia esentiala a unei activitati de
calificare.
In timpul functionarii, masinile si instalatiile sufera un process de uzura ce poate
afecta buna functionare a acestora, dar poate produce si importante erori de
prelucrare sau chiar accidente de munca.
In momentul predarii uitilajului sau instalatiei catre beneficiar , acestea au prevazut
o serie de norme si reglementari pentru asigurarea functionarii in parametrii
normali.
Activitatea de ntreinere i reparare a utilajelor este impus de faptul c, pe
parcursul folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i
moral. Ca urmare, a procesului de uzur fizic, are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de ntrebuinare a utilajului, i n final o pierdere a capacitii de
satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat.
Obinerea unei durate de funcionare normale ct mai lungi se poate realiza
prin ncetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente, aceasta
asigurndu-se prin: exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor la sarcina
normal (prin evitarea suprancrcrilor), ntreinerea corect i curirea zilnic,
ungerea pieselor n micare, observarea continu a strii i funcionrii lor, lucrul
de bun calitate a echipelor de ntreinere i reparaii i executarea reparaiilor la
timp, conform prescripiilor ntreprinderii constructoare.


2


n vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului i a
funcionrii n condiii ct mai apropiate de cele iniiale, n cadrul ntreprinderilor
se organizeaz un serviciu de ntreinere i reparare a utilajului de producie. Din
analiza comportamentului utilajelor n procesul de uzur fizic se poate constata c
uzura n timp a diferitelor componente are loc n mod difereniat.
Fenomenul de uzur fizic a utilajului poate fi ameliorat i printr-un sistem
de activiti de ntreinere a acestuia, precum i printr-un ansamblu de operaii de
control i revizie, care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni.
Uzarea atac i distruge fr a face difereniere, astfel chiar i rile cu o
economie stabil au probleme in cutarea de noi mijloace de prevenire i reducere
a inevitabilului proces de uzur.

Intretinerea este ansamblul de operatii ce urmareste sa mentina masinile ,
instalatiile si utilajele in conditii normale de functionare intre doua reparatii
consecutive ,reducand posibilitatea aparitiei unor reparati accidentale.
Reparatiile sunt operatii realizate in scopul remedierei defectiunilor aparute in
timpul exploatarii.Un indice de calitate al unei masini este durata perioadelor
dintre reparatii.Aceasta depinde de durata de serviciu a pieselor componente ale
masinii ,dar si modul de intretinere si exploatare, precum si de calitatea reparatiei
anterioare.





3

Capitolul 1

UZAREA MANLOR NSTALALOR

Uzarea este procesul de distrugere a suprafeelor aflate n contact, datorit
frecrii. Ea este urmat de schimbarea geometriei, calitii, precum i a
proprietilor stratului superficial al materialelor.
Procesul de uzare se desfoar n timp i este nsoit de pierdere de energie
caloric i de material prin desprindere de material.
Rezultatul uzurii se exprim n uniti absolute ( mas, volum, lungime),
prin raportare la lungime, folosind o mrime numit intensitatea uzurii ( mg/h) sau
viteza uzurii sau prin raportare la timpul de frecare ( mg/h , m/h).

1.1. Cauzele si etapele uzarii
Fenomenul de uzare este strans legat de fenomenul de frecare.Uneori,
chiar in stadiul incipient, uzarea poate duce la erori de functionare. In
constructia de aparate , de multe ori uzarea incompatibila cu destinatia
produselor caracterizate prin precizie si fidelitate in trasmiterea semnalelor.
Procesul de uzare se desfasoara in timp ce este insotit de pierderea de
energie si de material.
Rezultatul uzurii este exprimat in unitati absolute (masa,volum,lungime),
prin raportarea la lungime, folosind o marime numita intensitate
uzurii(mg/h) sau viteza uzurii sau prin raportarea la timpul de frecare(mg/h,
m/h).



4

Etapele uzrii sunt reprezentate de variaia uzurii n timp.

Fig.1-Etapele uzarii

Etapele uzrii sunt:
I - Etapa de rodaj este perioada de adaptare a suprafeelor ;
II - Etapa de uzare normal este perioada cnd viteza sau intensitatea
uzrii se menin aproape constante
III - Etapa de uzare distructiv este perioada n care parametrii de
funcionare au valori care nu mai corespund unei funcionri normale.

1.2.TIPURILE DE UZURA
Procesul de frecare dintre suprafeele n contact ale pieselor componente ale
mainilor, utilajelor i instalaiilor are ca efect pierderea de energie manifestat
prin cldura produs i uzarea fizic, rezultat al desprinderii de material i al
modificrii strii iniiale a acestor suprafee.
In practica, la functionarea cuplelor de frecare se intalnesc combinatii ale
acestor tipuri principale de uzari si separat numai in cazuri speciale.
Lund n considerare factorii care contribuie la deteriorarea suprafeelor i
aspectul acestora, uzrile fizice s-au clasificat n urmtoarele tipuri:

5

de adeziune,
de oboseal,
de abraziune,
de impact,
de coroziune etc.

Uzarea de adeziune (de contact)

Uzarea de adeziune (de contact) apare in toate formele de frecare atunci
cand suprafetele conjugate nu mai sunt separate complet de lubrifiant, adica in
momentul cand lubrifierea este intrerupta ca urmare a unor defectiuni ale instalatiei
de lubrifiere, utilizarea unui lubrifiant necorespunzator in raport cu jocul, viteza si
incarcarea cuplei sau a unei cantitati de lubrifiant insuficient intre suprafetele in
contact .
Uzarea de adeziune se produce prin sudarea si ruperea puntilor de sudare
intre microzonele de contact, caracterizadu-se printr-un coeficient de frecare ridicat
si o valoare mare a intensitatii uzarii.
Microcontactele apar ca urmare a faptului ca suprafetele metalice, chiar si
cele mai fin prelucrate, prezinta numeroase asperitati, care la contactul direct dintre
suprafete suporta pe varful lor sarcini foarte mari. Sub efectul acestor forte
excesive, asperitatile sufera o deformare plastica, care inceteaza atunci cand
suprafata reala de contact devine suficient de mare ca sa suporte sarcina respectiva.
De cele mai multe ori deformarea plastica este insotita de formarea
microsudarilor punctiforme intre varfurile asperitatilor opuse
Cand microsudarile au aceeasi rezistenta la rupere cu materialele cuplei de
frecare sau mai mica, atunci ruperea se va produce chiar la nivelul sudarii . Daca
rezistenta lor este mai mare decat a materialelor cuplei, atunci ruperea se va

6

produce fie la sprafata mai moale cu transfer de material de pe o suprafata pe
cealalta, fie in ambele suprafete cu eliberarea particulelor de uzare care pot
provoca rizuri pe suprafata mai moale.

Griparea
O consecinta a uzarii de adeziune este griparea , care apare la sarcini mari ,
in lipsa lubrifiantului sau la strapungerea peliculei in urma unor incalziri locale
ridicate pana la temperatura de topire a materialului. Sub actiunea sarcinii,
suprafetele se apropie la o distanta de interactiune atomica. Adeziunile sau
microcontactele puternice ce se uzeaza nu mai pot fi forfecate si deplasarea relativa
intre suprafete inceteaza , cupla de frecare fiind astfel blocata.

In functie de temperatura la care se produce , griparea poate avea doua
forme :
griparea la temperaturi joase este caracteristic unor viteze reduse de
deplasare;apar deformaii plastice ale stratului superficial al suprafeei de
frecare . Aceast form se caracterizeaz prin valori mari ale coeficienilor
de frecare i fenomenul are o evoluie rapid.
griparea la temperaturi nalte (griparea termic) este caracteristic unor
viteze mari i apare ca urmare a energiei termice acumulate n zona de
contact; coeficientul de frecare este mai mic (0,20,5), iar viteza uzrii mai
redus. Apariia gripajului poate fi nlesnit de un rodaj necorespunztor,
jocuri prea mici ntre suprafee sau de suprafee superfinisate, lipsite de
posibilitatea crerii micropungilor de ulei, utilizarea unui lubrifiant
neindicat, depirea unor parametri funcionali (sarcin, vitez etc.),
prezena unei perechi de materiale antagoniste etc.

7

Aparitia gripajului este inlesnita de un rodaj necorespunzator : jocuri prea
mici intre suprafete sau de suprafete superfinsate ,lipsite de posibilitatea crearii
micropungilor de ulei: utilizarea unui lubrifiant neindicat: depasirea unor parametri
functionali (sarcina, viteza ,etc.) prezenta unei perechi de materiale
Se produce prin sudarea i ruperea punilor de sudare ntre microzonele de
contact, caracterizndu-se printr-un coeficient de frecare ridicat i o valoare mare a
intensitii uzrii.

La sudarea unor asperiti n contact(fig.2,a), notnd cu
1
i
2
eforturile
unitare la forfecare ale materialelor celor dou suprafee1 i 2 i cu
s
al
microsudrilor, pot avea loc urmtoarele situaii:
dac
2
i
s
<
1
(fig.2.b)ruperea va avea loc n interiorul corpului mai moale.
Fiecare deplasare relativ produce un transport de materiale de pe corpul 1,
iar dup un anumit timp frecarea se produce ntre materialele corpului mai
moale. Acest tip de frecare este denumit frecare prin sudare.
Microjonciunile ce rmn prinse de suprafaa corpului 1 pot provoca rizuri
pe suprafaa mai moale, iar dup un anumit timp se vor rupe, provocnd
particule de uzare;
dac
1
i
s
<
2
, pentru a se produce micarea, se presupune, de asemenea,
ruperea corpului mai moale, i n acest caz se consider c apare un tip de
frecare prin sudare;
dac
s
<
1
i
2
(fig.2,c),vor ceda microsudrile fr smulgere de metal de pe
suprafeele n frecare i fr transport de material. Acest tip de frecare se
numete frecare prin forfecare.

8


Fig.2.-Schia formrii unor microjonciuni i a forfecrii acestora

Uzarea de abraziune
Este provocat de prezena particulelor dure ntre suprafeele n contact sau
de asperitilor mai dure ale uneia dintre suprafeele de contact. Aceast uzare este
uor de recunoscut prin urmele lsate de microachiere, ea accelernd uzarea prin
coroziune.Particulele dure pot proveni de la forfecarea prealabil a unor contacte
(uzare de adeziune), desprinderi de poriuni din stratul de suprafa mai dur, prin
desprinderea i evacuarea materialului unor ciupituri etc., precum i prin produsele
metalice ale altor uzri.
Rezultatele cantitative ale uzrii abrazive sunt dependente de:
natura cuplului de materiale, n sensul c o duritate mai mare a suprafeei
opune o rezisten sporit aciunii de rodare i, dimpotriv, materialele
plastice permit mplntarea particulelor dure n ele;
natura abrazivului, dimensiunile i forma lor;
condiiile funcionale.

9

Prin rodarea vrfurilor asperitilor se mrete continuu suprafaa de
susinere. Deoarece presiunea de contact scade invers proporional cu creterea
suprafeei, la un moment dat, intervine un echilibru de durat mai ndelungat,
determinat n principal de ncrcare, vitez, temperatur; aceasta cu att mai mult
cu ct particulele abrazive, prin tocire sa sfrmare, i pierd capacitatea
distructiv.
Caracterul uzarii nu se schimba, indiferent daca particulele abrazive provin
din afara sau sunt continute intr-unul din corpurile in frecare (cazul pieselor
reconditionate prin cromare, metalizare, sudare etc.).
Acest tip de uzare se manifesta prin deformatii plastice locale,
microzgarierea si microaschierea suprafetelor in contact .
Rezultatele cantitative ale uzarii abrazive sunt dependente de: natura
cuplului de materiale, in sensul ca o duritate mai mare a suprafetei opune o
rezistenta sporita actiunii de uzare si, dimpotriva, materialele plastice permit
implantarea particulelor dure in ele; de natura abrazivului, dimensiunile si forma
lor; presiunea specifica si viteza de alunecare.
Brazdarea este o forma severa de abraziune, cu rizuri late si adanci, care
poate fi produsa direct de contrapiesa la angrenaje, capul dintelui), de particule
mari, dure, interpuse (in cazul discurilor de frana), de piese metalice si alte
materiale dure (la organe active de lucru al solului).
Zgarierea reprezinta forma cea mai usoara de abraziune si se manifesta prin
rizuri liniare, paralele, izolate etc. ; poate aparea pe diferite piese (flancurile
dintilor unui angrenaj, cuzinetul unui lagar, camasa unui cilindru) fiind produsa tot
de interpunerea unor particule mai dure, actiunea unei rugozitati etc.




10

Uzarea la oboseala
Se produce n urma unor solicitri ciclice a suprafeelor n contact, urmate de
deformaii plastice n reeaua atomic a stratului superficial, de fisuri, ciupituri sau
exfolieri. n general. Aceste uzri apar sub form de desprinderi de particule din
material, lsnd urme caracteristice fiecrui gen de asemenea uzare. Uzrile de
oboseal sunt:pitingul, uzarea prin exfoliere i uzarea prin cavitaie.

Pitingul
Pitingul este o forsm a uzrii de oboseal a suprafeelor cu contacte
punctiforme (de exemplu, cile de rulare a lagrelor de rostogolire) sau liniare (de
exemplu, flancurile roilor dinate) i se recunoate sub forma caracteristic de
gropie sau ciupituri (diferite de cele de adeziune provocate prin smulgeri). n
aceste situaii, nsui modul de funcionare d natere unor eforturi unitare n n
punctele de contact, cu caracter pulsator.
Oboseala stratului se exteriorizeaz prin fisuri foarte fine n locurile slbite
dintre cristale i anume, la suprafa, n punctele de concentrare a tensiunilor, sau
la o anumit adncime, n stricta apropiere a suprafeei, n locul n care exist
efortul unitar maxim de forfecare. Sub aciunea unor presiuni mari de contact, n
prezena unui ulei de vscozitate insuficient, acesta ptrunde n cele mai fine
fisuri, contribuind la dislocarea unor particule de material printr-o puternic
aciune de pan. Astfel, la nceput apar mici ciupituri care, prin cumulare, se
transform n cratere de dimensiunile unei gmlii de ac i mai mari.

Uzarea prin exfoliere
Uzarea prin exfoliere (cojire) este caracterizat prin desprinderea de mici
particule metalice, de ordinul a 1m, sau de oxizi de ordinul a 0,01m, care se
produce la materiale metalice plastice, cnd este depit rezistena la forfecare, n

11

zonele de contact cu frecri concentrate. Exfolierea este activat de tensiunile
interne rmase n urma tratamentelor defectuoase de clire, cementare sau
nitrurare, prin micorarea mobilitii atomilor de reea. Condiiile iniiale care
provoac aceast uzare sunt diferite de cele din cazul pittingului.

Uzarea prin cavitatie
Uzarea prin cavitaie este definit ca fiind un proces de distrugere a
suprafeei (si deplasare de material sub form de mici particule) produs de mediul
lichid sau gazos n contact cu metalul, fr prezena celei de a doua suprafee de
frecare ca n celelalte forme de uzare. Se mai numete i eroziune de cavitaie sau
coroziune de cavitaie i se produce, de regul, pe suprafeele paletelor, rotoarelor
de pomp, cilindrii motoarelor Diesel etc., care sunt n contact cu fluide la viteze
mari.
Uzarea prin cavitaie se explic astfel: la micrile relative mari sau la
schimbri de vitez dintre un lichid i metal, presiunile locale devin reduse, n fluid
se produce transformarea de energie, temperatura lichidului depete punctul de
fierbere i se formeaz mici pungi de vapori i gaze ( bule de cavitaie). Cnd
presiunea revine la normal (sau crete) se produce o implozie (spargerea bulelor).
Cu fore mari de impact pe microzonele suprafeei metalice, producndu-se
oboseala stratului i apariia de ciupituri de cavitaie.

Uzarea de impact
La unele tipuri de maini, utilaje i instalaii, ca de exemplu: concasorul cu
ciocane articulate, moara cu bile, maina de scris sau de perforat etc., datorit unor
lovituri locale repetate se produce un tip specific de uzare mecanic, denumit uzare
de impact.

12

Uzarea de impact se poate produce i n funcionarea unor organe de maini:
came, roi dinate etc. atunci cnd, mpreun cu alunecarea sau rostogolirea ( de
exemplu, pe flancurile roilor dinate), are loc i un impact compus.
Uzarea de impact poate fi clasificat n dou categorii:
uzare prin percuie
uzare prin eroziune.
n general, uzarea de impact conine mecanismele de baz ale uzrii: de
adeziune, abraziune, oboseal de suprafa, uzare chimic i termic.
Uzarea de impact se datoreaza unor lovituri locale repetate si apare atunci
cand impreuna cu alunecarea sau rostogolirea are loc un impact compus
(componentele normale si tangentiale). Acest tip de uzare se intalneste la unele
tipuri de masini, utilaje si instalatii, ca, de exemplu: concasorul cu ciocane
articulate, moara cu bile, masina de scris sau de perforat etc.
Uzarea de impact se poate produce si in timpul functionarii unor organe de
masini:came, roti dintate, etc., cand, impreuna cu alunecarea sau rostogolirea (de
exmplu, pe flancurile rotilor dintate), are loc si un impact compus.
Uzarea de impact poate fi clasificata in doua categorii: uzare prin percutie si
uzare prin eroziune. In general, uzarea de impact contine mecanismele de baza ale
uzarii de: adeziune, abraziune, oboseala de suprafata, uzare chimica si termica.

Uzarea de coroziune
Constituie deteriorarea suprafeei de frecare i deci pierderea de material, de
greutate, datorit aciunii simultane sau succesive a factorilor chimici agresivi din
componena mediului respectiv i a solicitrilor mecanice.
Mecanismul uzrii de coroziune presupune corelarea a dou efecte de
coroziune: coroziunea chimic i coroziunea mecanochimic.


13

Coroziunea chimic
Coroziunea chimic este o aciune chimic continu a mediului ambiant
asupra suprafeelor elementelor componente ale mainii, utilajului sau instalaiei.
Coroziunea chimic poate evolua diferit, n funcie de parametrii fizico-
chimici ai materialului respectiv. n perioada de repaus aceast coroziune
acioneaz ca proces chimic numai asupra suprafeelor deschise, care nu trec prin
zona de contact i celorlalte suprafee libere. Ca forme de coroziune chimice se
disting:
Ruginirea, care este o coroziune electrochimic a fierului ce se datoreaz
aciunii combinate a oxigenului i apei i poate s apar n aer la temperatur
normal.
Coroziunea n mediu librifiant, de natur electrochimic, apare n cazul
prezenei n lubrifiani a unor mici cantiti de ap care, n contact cu suprafaa,
formeaz microcelule electrolitice. Corozivitatea lubrifianilor se poate datora i
sulfului provenit din uleiul de baz sau din combustibil.
Daca coroziunea are loc in gaze, latemperaturi obisnuite, produsul coroziunii
este volatil (de exemplu, reactia fierului cu clorul), iar la oxigen, la temperaturi
ridicate, se formeaza pelicule aderente de oxizi, care micsoreaza sectiunea piesei.
In lichid neelectrolitic se produce o dizolvare a metalului fara formare de pelicule
protectoare (de exemplu, aluminu in clorura de amoniu, plumb in clorura de plumb
etc.)
La piesele din otel, incalzite in cuptoare, pentru a fi prelucrate sau
reconditionate prin deformare plastica sau tratamente termice, coroziunea este
insotita de o decarburare a cementitei, cu formarea de straturi de oxizi, care la
prelucrari se desprind, formand insemnate pierderi de metal.

14

Fenomenul este favorizat de temperatura ridicata din cuptoare, de peste 973
K, unde hidrogenul difuzeaza in reteaua metalica, producand decarburarea si
formarea de hidruri.
La piesele din fonta, o incalzire de lunga durata sau cu alternante face ca
patrunderea agentului oxidant la limita dintre cristale sa dea produsi de coroziune
voluminosi. Fenomenul "de crestere" limiteaza folosirea fontelor cenusii la
temperaturi mai mici de 673 K.
Coroziunea mecanochimic
Coroziunea mecanochimic (tribochimic) se refer la modificrile suferite
de suprafaa de frecare n timpul funcionrii. Dup natura solicitrilor mecanice
sunt acceptate urmtoarele subclase:
coroziunea de tensionare, ce apare datorit solicitrilor mecanice statice prin
care se distruge stratul protector, producndu-se o intensificare a efectului
corosiv;
coroziunea de oboseal, care apare datorit solicitrilor periodice,
fenomenul de oboseal propriu-zis fiind activat de prezena unui anumit
mediu ambiant. Prin aciunea combinat a factorilor mecanic i chimic, are
loc creterea uzrii i scderea accentuat a rezistenei la oboseal;
coroziunea tribochimic propriu-zis, consecin a solicitrilor de frecare .
Solicitarile mecanice nu declanseaza reactii chimice. Ele provoaca, in
prealabil, modificari in starea suprafetei sau in structura interna, degajari mari de
energie termica, acumulari de potential electrostatic etc., care fac posibile sau
accelereaza reactiile chimice ale materialelor suprafetei de frecare cu mediul
ambiant respectiv.




15

Coroziunea electrochimica
Coroziunea electrochimica presupune, pe langa reactiile chimice, si un
transfer de sarcini electrice la suprafata de separare intre metal si mediul corosiv.
In cazul contactului metal-mediu corosiv, metalele au tendinta sa treaca sub
forma de ioni in mediul corosiv, lasand pe metal o sarcina electrica, formata din
electronii corespunzatori atomului metalic ionizat (fig.5). Sarcina negativa a
suprafetei metalice atrage o cantitate egala de ioni pozitivi, afati in imediata
vecinatate a suprafetei, cantitate echivalenta cu numarul sarcinilor suprafetei. In
acelasi timp, la suprafata metalului imersat in mediu corosiv are loc absortia de
constituenti ai mediului, dipolii apeii si moleculele polarizabile, prezente in mediul
corosiv, orientandu-se sub influenta sarcinii suprafetei.
Intre metalul incarcat cu sarcini de un anumit semn si solutia ce contine
sarcina de semn contrar ia nastere o diferenta de potential, denumita potential de
electrod, a carui marime in stratul dublu depinde de tendinta ionului metalic de a
parasi reteaua.
Aceasta reactie de ionizare a metalului constituie reactia anodica a
procesului de coroziune. Atomii cei mai expusi ionizarii sunt cei aflati in muchiile,
nodurile sau dislocatiile retelei cristaline, ca avand energia cea mai mare. Ionii
formati pot trece sub forma de combinatii, aflate in stare solida (oxizi, compusi
insolubili) sau sub forma de combinatii solubile.








16

Capitolul.2.

LUCRARI DE INTRTINERE A MASINILOR SI
INSTALATIILOR
2.1.Lucrari de intretinere executate de personalul care foloseste
masinile si uitilajele.

Exploatarea rationala a masinilor , utilajelor si instalatiilor necesare:
-mentinerea si curatenia zilnica;
-efectuarea la timpa reparatiilor planificate;
-remedierea rapida a defectelor accidentale aparute;
-verificarea cu regularitate a preciziei de prelucrare si detectarea neconcordantelor
aparute.
Indeplinirea acestor cerinte duce la cresterea durabilitatii masinilor, dar si la
cresterea productivitatii acestora.Timpul de functionare, dar si volumul lucrarilor
effectuate determina uzarea masinilor , instalatiilor si utilajelor , femomenul
neputand fi evitat.
Pentru prevenirea uzurii ,pastrarea duratiei de exploatare, dar si a preciziei de
prelucrare , este necesar ca personajul ce foloseste utilajul sa realizeze o serie de
operatii de intretinere, si anume:
a) supravegherea si curatarea zilnica, saptamanala sau lunara prin aceasta
evitandu-se:
-aparitia zgomotelor anormale;
-existenta socurilor sau vibratiilor;
-incalzirea partilor component sau a intregii instalatii;
-aparitia eventualelor jocuri in legatura sau angranaje;

17

-aparitia eventualelor defecte in inbinari;
-micsorarea preciziei de prelucrare sau de exploatare.
b)reglarea functionarii subansamblarilor si pieselor componente pentru
eliminarea jocurilor si corectia preciziei, dar si pentru asigurarea parametrilor
optimi de functionare;
c)ungerea regulate a utilajelor , comform prescriptiilor din cartea tehnica ,
respectant atat cantitatea lubrefiantului ca si ciclul de completare inlocuirea
acestuia;
d) remedierea imediata a defectelor acolo unde este posibil, operatia care
consta in:
-inlocuirea garniturilor;
-inlocuirea pieselor uzate;
-inlocuirea dispozitivelor si a sculelor uzate.

2.2. Lucrarilor de intretinere execuate de personalul specializat

Intretinerea masinilor ,uitajelor si instalatiilor contribuie in mod decisiv la
cresterea productivitatii.Intretinerea masinilor si uitilajelo este o modalitate de
mentinere a acestora in limitele de precizare cerute.
Dregradarile masinilor si utilajelor sunt produse de:
- exploatarea nerationala;
- nerespectarea planului de reparatii;
- lucrul de slaba calitate al echipamentelor de intretinere si reparatii;
- lipsa de ingrijire si curatenie zilnica.
Lucrarile de intretinere realizate de personalul specializat sunt:
- verificarea sistemului de raciere si ungere;

18

- inregistrarea rezultatului verificarii in dosarul masinii pentru a putea fi
determinate cauzele uzarii , inscopul stabilirii timpului reparatie.

2.3.Lucrari de intretinere propriu-zisa

Personalul de intretinere are obligatia de a efectua zilnic sau la anumite perioade de
timp stabilite prin normative verifcand pentru stabilirea starii tehnice si a modului
de functionare a masinilor si uitaljelor.
Urmarirea si verificarea masinilor si instalatiilor se face dupa program bine stabilit,
corelat cu cerintele productiei.
Vom prezenta in continuare principalele verificari periodice effectuate asupra
masinilor si uitilajelor , specificand pentru fiecare ce consecinte negative sunt
prevenite.
a) Instalatia de ungere - se previn griparea masinii,a uzurii puternice si opririle
accidentale;
b) Manetele, parghiile, tablourile de comanda- se previn actionarea greoaie a
comenzilor , eforturile fizice mari pentru manevrare;
c) Dispositive de franare- se evita blocarile, functionarea defectuoasa si
nesigura;
d) Mecanismele , aparatele, dispozitivele care asigura protectia munci- se
previn accidentele de munca;
e) Angrenajele si reductoarele se previn vibratiile, opririle prin blocare
,zgomotele anormale;
f) Ghidajele si glisierele se previn blocarile;
g) Cuplajele , ambreiajele- se previn opririle accidentale , uzura permanenta si
vibratiilor;

19

h) Rulmentii si lagarele de alunecare se previn blocarile si functionarea
zgomotoasa;
i) Suportii ,elementele de sprijin, dispozitivele de fixare- se previn vibratiile ,
accidentarea lucratorilor, uzura puternica a echipamentelor;
j) Garniturile se previn pierderile de lubrefiant , pierderile de presiune;
k) Echipamentul hydraulic-se previn scurgerile de lichid , uzura prematura ,
opririle accidentale , pierderile de presiune;
l) Echipamentul electric , motoarele electrice- se previn opririle accidentale ,
zgomotele si vibratiile, uzura preamatura, blocarile;
m) Pompele se previn vibratiile, griparile, oprirle accidentale;
n) Filtrele se previn infundarile, uzura puternica a unor subansamble,
poluarea;
o) Limitatoarele de cursa- se previn blocarile, functionarea nesigura, uzura;
p) Imbinarile prin suruburi ,nituri ,suruburi se previn desfacerea
imbinarii,uzura premature, avariile;
q) Fixarea pe postament a batiului se previn vebratiile , accidentarilor.

Curatenia
Curatenia si spalarea se realizeaza frecvent, atat de catre lucrator care foloseste
masina ,cat si de personalul specializat in domeniu si spalarea masinii se
executa in scop de intretinere ,dar si inainte de reparatii.
Se vor demonta si curate cu regularitate:
- Sistemele de etansare;
- Filtrele instalatiilor de ungere;
- Filtrele instalatiilor de functionare si de evacuare a rezidurilor;
- Suprafetele active de lucru;
- Sculele ,dispozitivele si verificatoarele.

20

Materialele de sters folosite sunt : lavete, deseuri de bunbac, panza de sac moale
,piele de caprioara.Pentru partile masinii care au prelucrari si precizie mare se
foloseste carpe moi, pentru suprafete cromate se foloseste piele de caprioara.
Intervalul de timp la care se efectueaza operatia de curatare a masinilor depinde de
mediul in care acestea lucreaza , dar si de tipul si precizia operatiilor pe care le
realizeaza.

Intretinere echipamentulu hidraulic
Instalatiile hidraulice componente ale masinilor au nevoie de o supraveghere
atenta a functionarii lor, atat din partea utilizatorului ,dar si a personalului calificat
in intretinere.
Intretinerea echipamentului hidraulic are doua componente principale si anume:
a) Intretinerea agentului hidraulic;
b) Intretinerea elementelor componente ale instalatiei.
La intretinerea unei instalatii hidraulice se au in vedere urmatoarele reguli:
- Se verifica zilnic etasarea organelor de masini in miscare pentru
prevenirea scurgerilor de agent hidraulic(apa,ulei,etc.);
- Se verifica daca aschiile ,murdaria patrund in sistemul hidraulic;
- Se verifica periodic starea agentului hidraulic , temperatura la care aceasta
lucreaza.
Decantarea- este operatia aplicata instalatiilor care lucreaza cu cantitati mari
de lichid.Operatia consta in separarea impuritatilor cu densitate mai mare decat a
agentului hidraulic prin metoda gravimetrica.Instalatiile sunt prevazute cu
compartimente pe retur , unde lichidul stationeaza intre 10si 30 minute la o
temperature de aproximativ 75C .


21

Filtrarea lichidelor- este operatia de curatare a agentului hidraulic folosind
piese special numite filter.
Filtrere pot fi:
- Site metalice de evacuare;
- Tesaturi metalice
- Site confetionate din material sintetizate;
- Filtre magnetice;
- Filtre din hartie, pasla ,panza.
Conductele dupa demontare ,se spala in solutii alkaline calde, tinandu-se
seama de prevederile continute in cartea masinii , apoi se usuca prin suflare cu aer
cald.Pentru conductele care necesita protectia anticoroziva se sulfa in interior abur
si apoi uleiuri additive.Dupa aceea, conducta se tine un anumit interval de timp
inchisa la capete.
Rezervoarele se curate prin sablare sau folosind perii de sarma , in final
spalandu-se cu o solutie recomandata in prescriptiile tehnice.
Intretinerea echipamentului electric
Instalatiile electrice ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor cuprind elemente de
actionare propriu-zisa , electromagneti de actionaream mase magnetice.
Protectia acestor elemente se grupeaza ,dupa functia lor ,astfel:
1. Aparate de comanda si programare
2. Aparate de conectare automate si neautomate
3. Aparate de protective
4. Aparate de pornire si reglare
Aparate de comanda si programare din acesata grupare de parate fac
parte:butoane de comanda, microintrerupatoare, limitatoare de cursa, limitatoare de
mers in gol .


22

Botoanele de coamanda executa comanda la distant a celorlate aparat.
Microintrerupatoarele- prin constructia lor inchid si deshid contactele practice
instantaneu ,independent de viteza de actionare.
Limitatoarele de cursa sunt de doua tipuri : cu microintrerupatoare si cu tija.

a) b)

Limitatoare de cursa: a)cu role; b)cu tija.

Aparate de conectare automate si neautomate
In categoria aparatelor de conectare neautomate intra:separatoarele
,intrerupatoarele cu parghie, prizele si fisele industrial, prizele si fisele
multicontact.Contactele acestor aparate se defecteaza datorita oxidarii lor ,
depasirii frecventei de conectare pentru care au fost contruite, scaderii presiunii de
contact si supunerii aparatelor la curenti ce depasesc curentul normal..

Aparate de pronire si relgare sunt folosite pentru pornirea si reglarea vitezei
de rotatie a masinilor electrice.
Contactele uzate se vor inlocui, tinand seama de forma si de material din care sunt
executate.
Reostatele de pornire sunt folosite la pornirea motoareleo electrice,Rezistentele de
pornire cu care sunt echipate motoarele suporta valorile mari ale curentilor un timp
egal cu timpul de pornire al motoarelor.Motoarele si generatoarele se verifica
periodic la 6 luni.








23

Ungerea organelor de masini
Pentru masinile sin instalatiilor avand organe de masini in miscare se folosesc
material lubrifiante avand rolul sa diminueze frecarea, sa inlature caldura rezultata
din frecare si sa impiedice coroziunea.


Se utilizeaza lubrifianti si acestia pot fi:
- Lichizi (uleiul)
- Semilichizi
- Solizi(grafitul)
- Gazosi(lagare gazodinamice)
Alegrea lubrifiantilor se face in functie de proprietatile lor ,cat si de scopul in
care se face lubrifierea.Aceste proprietati sunt: vascovitatea ,densitatea ,punctual
de inflamabilitate si punctual de ardere, temperature de congelare, capacitatea de
ungere, continutul de cenusa, puritatea,etc.

Uleiurile folosite pot fi :
- Uleiurile vegetale se folosesc mai ales ca aditivi pentru uleiuri
minerale.Sunt folosite in uleiul de rapita si uleiul de ricin.
- Uleiurile animale sunt folosite pentru fabricarea unsorilor consistente.
- Uleiurile minerale .

Ungera manuale se face folosind cani de ungere cu ajutorul carora uleiul se
toarna in locul de ungere prin intermediul unei tievi de picurare.
Pompele maunale de ungere sunt folosite pentru ungerea cu unsori consistente.















24

Ungatoarele cu bila-au un orificiu astupat de o bila pe langa care unsoarea este
introdusa fortat cu o pompa manuala.




Ungatorul cu palnie se umple cu unsoare dupa care se inchide capacul, moment
in care unsoarea refuleaza in locul de ungere.







25

Bibliografie


1. Ciocirlea-Vasilescu A.,Constantin M.-Asamblarea,intretinerea si repararea
masinilor si instalatiile, Bucuresti, All Educational 2002



















26


Anexe




Ungator cu palnie Limitatoare de cursa cu role


27

Limitatoare de cursa cu tija