LENEA SOCIALA

Cu totii avem momente in care preferam sa nu actionam de nici un fel, sa nu iesim

din zona noastra de confort, sa stam pur si simplu, adica sa fimlenesi. Potrivit DEX-
ului, lenea ar insemna o anume inclinatie a unei persoane careia nu-i place,care nu
doreste, careia ii place sa stea fara sa munceasca precum si faptul de a se complace intr-o
stare de inactivitate. Teoriile referitoare la acest aspect sunt numeroase, iar felul in care
lenea devine un aspect social ce ifluenteaza grupurile este interesant de urmarit.
Asadar, pentru a se determina efectele acestui aspect la nivel social au fost realizate
numeroase si interesante experimente. Efectul Ringelmann denumit ulterior si lenea
sociala este bazat pe un experiment a lui Max Ringelmann, profesor de inginerie
agricola ce la inceput anilor 1900 realizeaza o serie de experimente pentru a stabili
eficienta unor grupuri de marimi diferite, in agricultura. In acest sens, inginerul a pus un
grup de muncitori sa traga de funie si a masurat cu dinamometre forta dezvoltata de
fiecare individ. El a constatat ca indivizii trag mai tare de funie cand li se cere sa faca
asta singuri si ca forta exercitata de o persoana descreste pe masura ce grupul crteste ca
numar de membri. Prin urmare, se refera la reducerea efortului individual ca urmare a
cresterii numerice a grupului. Specialistii contemporani afirma ca in cazul acestui
experiment exista doua explicatii posibile:
lipsa coordonarii in conditia de grup, subiectii se pot incurca unii pe altii tragand
de aceeasi funie. Din cauza celorlati nu pot trage cu aceesi forta ca si cand ar
realiza sarcina singuri
pierderea motivatiei din punct de vedere psihologic, subiectii sunt mai putin
motivati sa traga cu forta de funie datorita grupului, in consecinta grupul
determina scaderea motivatiei
Experimentele ce au urmat ulterior au explicat lenea sociala dupa cum urmeaza: atunci
cand standardul de performanta nu este cunoscut subiectilor, cand sarcina nu este
atractiva pentru individ, se dezvolta acea dorinta de a lenevi ca raspuns in fata unor
sarcini plictisitoare, neinteresante ce nu determina implicarea subiectului. In cazul in care
nu exista constrangeri sociale, fenomenul de lene isi va face aparitia, iar prezenta
celorlalti membri ai grupului ofera acoperirea anonimatului pentru individul nemotivat.
Au fost postulate teorii conform carora, lenea are si efecte benefice. In acest sens,
scriitorul american Robert A. Heinlein afirma ca progresul progresul nu este realizat de
catre cei care se scoala devreme. Este realizat de oameni lenesi care cauta cai mai usoare
pentru a realiza ceva.
De asemenea,Larry Wall, inventatorul limbajului de programare Perl, scria n
cartea sa Programming Perl ca lenea este prima virtute a unui programator (urmatoarele
doua fiind nerabdarea i hybrisul), deoarece programatorul lenes cauta mijloace de a-si
face viata usoara prin automatizarea la maxim a oricarui proces si prin buna documentare
a programelor sale, care il face sa nu fie nevoit sa dea utilizatorilor explicatii n mod
repetat.
O concluzie optimista si plina de umor este cea conform careia, lenea ar lungi
viata, conform a doi cercetatori germani, Peter Axt si fiica sa, Michaela Axt-Gadermann
Un stil de viata mai relaxat este important pentru sanatate Daca ai o viata
stresanta si faci exercitii fizice in exces, organismul produce hormoni care determina
instalarea hipertensiunii arteriale, sau, o alta concluzie: lenea este, de asemenea,
importanta pentru un sistem imunitar sanatos, pentru ca celulele specializate n apararea
organismului sunt mai puternice in conditii de relaxare decat in situatii de stres
Societatea are o serie de caracteristici noi, extrem de diferite de cele ale oamenilor ce o
compun. Personalitatea constient dispare, sentimentele si ideile tuturor fiind ndreptate
n aceeasi directie, formndu-se astfel un suflet colectiv, societatea reactionnd ca o
singur fiint ce se supune legii unittii mentale ale multimilor.
Imaginati-v sau aduceti-v aminte de toate adunrile care se fac sau s-au fcut n Piata
Marii Adunri Nationale la diferite evenimente: plcute sau mai putin.
n aceast ipostaz, prerea proprie nu mai are valoarea de altdat, ci dimpotriv e
redus la maxim. La putere e prerea colectiv.Devii imun la stimulii externi si nu te mai
intereseaz nimic si uite aici se face simtita lenea sociala .E nevoie deci de o comunicare
persuasiv legat strns de factorii rezultanti: schimbarea mult asteptat. Viat mai bun.
Mers ascendent al lucrurilor, nu descendent.
Pe de alt parte, lenea e o stare de oboseal psihic care mpiedic orice individ s
ndeplineasc anumite activitti.
n principiu, aceast stare nu e de ru cteodat, este o stare de conservare, este o
modalitate prin care organismul se protejeaz n momentele de "slbiciune" mpotriva
stresului, psihic sau fizic.
Problema lenii apare atunci cnd devine repetitiv, atunci cnd devine cronic.Lenea
sociala n ziua de azi are tangente vizibile si cu procesul de dezvoltare al societtii,
evolutia tehnologiei la care asistm zi de zi. Un exemplu mai nesemnifictiv asa, ar fi c
multi copii se joac azi pe internet, ceea ce nainte era inevitabil o movil de nisip.Azi
sunt indispensabile discutiile ore ntregi la mobil, discutiile virtuale pe diferite chat-uri si
site-uri sociale. Pe atunci lumea iesea la hor, la seztoare etc.
Dac e s m refer si la careva solutii, prima ar fi existenta unei echitti. Atunci cnd
subiectii societtii noastre sunt informati gresit, pur si simplu nu are cum s existe
echilibru. Tindem mai mult ctre o comparatie social. Se ntrezreste astfel "efectul
indiferentei": de ce eu trebuie s depun un efort considerabil pe cnd cellat leneveste n
continuare. Si acest efect opereaz n toate dileme sociale.
O alt ipotez de a nlatura lenea social e cea de a reduce existenta constrngerilor
sociale, a anonimatului.

CAZUL MATERNITATII DIN GIULESTI-UN EXEMPLU DE LENE SOCIALA
Desi au trecut deja zile bune de la evenimentul nefericit petrecut la maternitatea Giulesti,
oamenii inca mai vorbesc si inca isi mai pun intrebari legat de ceea ce s-a intamplat
atunci, acolo. Una dintre cele mai frecvente dileme este aceea a motivului pentru care atat
de multa lume a stat in fata usii sectiei in care ardeau flacari fara sa faca nimic.... unii
dintre ei chiar vorbeau impasibili la telefon sau pur si simplu discutau unul cu celalalt
asteptand sa vina asistenta de seviciu. Cum este posibil asa ceva? Este vorba de
indolenta? Este vorba de indiferenta sau de faptul ca oamenii sunt tot mai reci, cu emotii
care se misca tot mai greu? Este nesimtire? Ce este?

In urma cu ani buni s-au realizat anumite studii psiho-sociologice in care cercetatorii au
demonstrat existenta unui fenomen pe care l-au numit lene sociala. Social loafing,
asa cum i se spune in engleza descrie reducerea efortului individual ca urmare a
cresterii numerice a grupului. Russel Green, un cercetator in domeniul agresivitatii si al
facilitarii sociale a propus trei explicatii pentru acest fenomen: echitatea rezultatleor, frica
de evaluare si apropierea de standard, toate acestea dovedite experimental.

Echitatea sociala arata ca subiectii isi ajusteaza eforturile la ceea ce ei percep eforturile
altora in grup si incearca sa atinga un nivel de echitate. Reperul nu va fi insa cel care
munceste mai mult ci cel care sta mai mult.

Frica de evaluare arata ca lenea sociala apare atunci cand nu exista constrangeri sociale.

Apropierea de standard lenea sociala intervine cand standardul de performanta este
necunoscut.

In toate trei cazurile mentionate, singura persoana care ar putea sa faca exceptie este
persoana cu o autodeterminare si o putere interioara foarte mari.... lucru pe care nu il
intalnim in media populatiei.

Alte exemple de manifestare a acestui fenomen puteti gasi la tot pasul: in cazul unei
organizatii in care performantele celorlalti sunt la vedere cum ar fi echipa de chelneri a
unei cafenele se intarzie in medie dupa cel care intarzie mai tare, se implica in alte
activitati care nu tin neaparat de el functie de gradul de implicare al colegului... si treptat
incepi sa incalci regulile functie de cel care le incalca mai tare. Adesea nu este o solutie
sa aduci un chelner exemplar colegii il vor izola si media abaterilor va continua sa fie
aceeasi atata timp cat standardul de performanta nu este clar stabilit si penalitatile pentru
nerespectarea standardului nu sunt semnificative. Un alt exemplu il reprezinta gramada
de gura casca ce se aduna atunci cand are loc un accident rutier sau oamenii care trec
nepasatori pe langa un om caruia i s-a facut rau. Si inca un exemplu simtul civic la care
romanii mai atat de mult de muncit....

Ce se poate face?
Am oferit cateva sugestii chiar in exemplele de mai devreme. Standardele de performanta
trebuie sa fie foarte clar stabilite si de asemeni regulile ce se urmeaza daca aceste
standarde nu se respecta, trebuie sa fie de neclintit. Fiecare trebuie sa stie ce are de facut
in cazul unor situatii neprevazute si sa cunoasca consecintele lipsei de initiativa. Pe de
alta parte, daca vi se face rau pe strada... nu cereti ajutorul la modul general ci spuneti:
Dumneavoastra, cel in camasa rosie, va rog sa ma ajutati!. Veti avea mai multe sanse.

Cat despre maternitatea Giulesti ori ar fi trebuit angajate persoane cu o autodeterminare
si o putere interioara foarte mare (adica oamenii care ar reprezenta exceptii de la regula
care se aplica mediei si asupra carora efectul lenei sociale nu ar functiona) ceea ce este
foarte dificil de facut, fie ar fi trebuit stabilite standarde foarte clare de performanta in
situatii specifice. Pe de alta parte, daca ar fi fost o singura persoana la usa, alta decat
asistenta, cu siguranta ca ar fi facut ceva - asa ca o alta idee este ca performantele
individuale sa fie usor identificabile...

Ce puteti face chiar voi ca acest efect sa nu aibe efect asupra voastra?
fiti puternici, iesiti din medie!