Sunteți pe pagina 1din 10

Art and Science in Management Projects to Increase Employees and

Society Adaptability Established through Sector Operational Program of


Human Resources e!elopment
MI"RA# Paula $ornelia
%E%ESE&EA Mihaela
http'((stec)uni!*o!idius)ro(html(anale(RO(cuprins+,-re.umate(re.umatemai,-/-)pdf
Elaborat 0n1 2i 0n acord cu Priorit34ile $adrului Strategic #a4ional1 0n conte5tul sectorului
de plan na4ional de de.!oltare ,--6*,-/7) Programul Opera4ional de e.!oltarea Resurselor
8mane 9POS R8: este un instrument important pentru a sus4ine de.!oltarea economic3 2i
schimb3rile structurale culturale) Mai mult dec;t at;t1 in!esti4iile 0n capitalul uman !or completa
2i !or conferi sprijinul pentru cre2terea producti!it34ii muncii pe termen lung) O for43 de munc3
calificat31 cu un ni!el ridicat de calitate1 a!;nd capacitatea de a se adapta la noile tehnologii 2i
schimb3rile de pe pia43 este esen4ial3 pentru o economie competiti!3 2i dinamic3) Rom;nia !a
promo!a politici acti!e pe pia4a for4ei de munca pentru sporirea adaptibilit34ii 2i securitatea
fle5ibil3 a for4ei de munc3) Reali.area unui ni!el mai mare de participare este pre.is pe pia4a
for4ei de munc3 ca ba.3 a unei economii finan4ate pe cunoa2tere) <n acest conte5t1 rolul de
manager de proiect atinge noi !alori 2i dimensiuni1 ceea ce face din conducerea proiectului 2i
lider de om arta 2i 2tiin43 spre perfec4iune) $ultura de!ine o component3 important3 2i resurs3 a
culturii organi.a4ionale)
/
Human $apital In!estments and Employee Performance' An Analysis of I"
Ser!ices Industry
Ra!i %apna1 #ishtha &anger1 Amit Mehra1 Ram =opal1 Alo> =upta
http'((mansci)journal)informs)org(content(?@(7(AB/
Ritmul rapid al ino!a4iei tehnologice necesit3 ca tehnologia informa4iei 9I":1 firme de
ser!icii ce in!estesc continuu 0n completarea competen4ele lor de ba.a1 capitalul uman) Com
e5amina dac3 in!esti4iile 0n capitalul uman 0ndreptate spre instruirea angaja4ilor sunt eficiente 0n
0mbun3t34irea performa4ei angaja4ilor) "abelul pri!ind datele despre angaja4i cu salarii mari ne
ofer3 posiblitatea de a lega instruirea formal3 cu performan4a la ni!el indi!idual fa43 de angajat)
Dolosind un model de panou dinamic1 !om identifica un impact po.iti! semnificati! de instruire
asupra performan4ei angaja4ilor) O unitate de cre2tere 0n formare este legat3 de o cre2tere de
,1/B+ 0n performan4a unui angajat) Interesant c3 0n sectorul I" gasim o sl3bire de compenten4e
2i prin urmare angaja4ii cu e5perien43 mare culeg profituri mai mari de formare1 care scoate 0n
e!iden43 natura dinamic3 de I" cuno2tin4e 2i abilit34i) Am gasit de asemenea c3 formarea
generala pe care un angajat o poate utili.a din afara firmei centrale 0mbun3t34e2te performan4a
angaja4ilor) $u toate acestea1 formarea specific3 pertinente pentru firma central3 nu este legat3
0n mod po.iti! de performan43) Pe de alt3 parte1 de2i domeniul 2i instruirea tehnica sunt ambele
0mbun3t34ite pentru performan4a indi!idual3 a angaja4ilori1 interac4iunea dintre cei doi sugerea.3
o rela4ie de substitu4ie) Astfel constat3rile noastre sugerea.3 c3 !aloarea de formare este
condi4ionat3 de o abordare curricular3 care pune accentul pe un program structurat de
de.!oltare a competen4elor) $ercet3rile noastre au at;t semnifica4ia teoretic3 c;t 2i practic3) $el
mai important dintre ele justifica cre2terea in!esti4iilor 0n capitalul uman pentru a alimenta o
!iitoare cre2tere economica 0n aceast3 component3 important3 a economiei globale)
,
"he Impact Of Human Resource Management Practices On "urno!er1 Producti!ity1 And
$orporate Dinancial Performance
Mar> A) Huselid1 Rutgers 8ni!ersity
http'((amj)aom)org(content(7E(7(A7?)short
Acest studiu a e!aluat complet leg3turile dintre sistemele de practici de munc3 de 0nalt3
performan43 2i performan4ele firmei) Re.ultatele ba.ate pe un e2antion na4ional de
aproape o mie de firme indic3 faptul ca aceste practici au un impact economic 2i
semnificati! statistic la ambele re.ultate intermediare angaja4ilor 9cifra de afaceri si a
producti!it34ii: 2i m3suri scurte si pe termen lung de performan43 financiar3 a
companiilor) Suportul pentru pre!i.iuni pe care impactul practicilor de munc3 de 0nalt3
performan43 a firmei este 0n mare parte condi4ionat3 de interdependen4a lor 2i leg3turii
cu strategia competiti!a a fost limitat3)
7
Human $apital In!estment' "he Returns from Education and "raining to the Indi!idual1
the Dirm and the Economy
Richard %lundell1 &orraine earden1 $ostas Meghir1 %arbara Sianesi
http'((onlinelibrary)Filey)com(doi(/-)////(j)/B6?*?E@-)/@@@)tb----/)5(abstract
Aceast3 lucrare ofer3 o anali.3 non*tehnic3 al do!e.ilor pri!ind a!antajele educa4iei 2i
form3rea pentru indi!id1 firma si economia 0n general) Acesta 0ncepe prin re!i.uirea muncii
empirice care a 0ncercat pentru a estima efectul real de cau.alitatea educa4iei 2i formarea pe
c;2tigurile indi!iduale1 concentr;ndu*se pe literatura recent3 pe care a 0ncercat s3 o controle.e
pentru posibililele erori 0n declara4iile estimate la educa4ie 2i formare profesional3) Se trece apoi
la re!i.uirea literaturii de specialitate care a anali.at !eniturile pro!enite din in!esti4ii 0n capitalul
uman pentru angajatori) &ipsa datelor adec!ate 2i dificult34ile metodologice au dus la un numar
mic de studii pe care s*au efectuat lucr3ri empirice pe aceast3 tem3) <n ultima parte a re!i.uirii
ne uit3m la locul de munc3 care a 0ncercat s3 e!alue.e contribu4ia capitalului uman la cre2terea
economic3 na4ional3 la un ni!el macroeconomic) Acest lucru a implicat 0n general teorii folosind
fie cadrul teoretic de cre2tere contabila fie teoriile noi cre2teri) e2i do!e.ile empirice
macroeconomic care 0nso4esc aceast3 lucrare nu permit 0n general distinc4ia dintre cele dou3
abord3ri1 e5ist3 0ns3 un corp substan4ial de do!e.i pri!ind contribu4ia educa4iei la cre2terea
economic3)

B
HoF oes Human Resource Management Influence Organi.ational OutcomesG A Meta*
analytic In!estigation of Mediating Mechanisms
Haifeng Iiang1 a!id P) &epa>1 Iia Hu1 Iudith $) %aer
http'((amj)aom)org(content(??(A(/,AB)abstract
%a.;ndu*se pe modelul capacitate*moti!a4ie*oportunitate1 aceast3 meta*anali.3 a
e5aminat efectele a trei dimensiuni ale sistemelor de HR*componen4e*consolidare1 moti!a4ie*
consolidare 2i posibilitatea de consolidare asupra re.ultatelor organi.a4ionale pro5imal
9capitalului uman 2i moti!a4ia: 2i re.ultatele organi.a4ionale distale 9cifra de afaceri1 re.ultatele
opera4ionale si a re.ultatelor financiare:) Re.ultatele indica faptul c3 practicile de calificare de
cre2tere au fost legate mai mult po.iti! de capitalul uman 2i mai pu4in po.iti! de moti!are a
angaja4ilor dec;t moti!a4ia practic3 de consolidare 2i oportunitatea de 0mbun3t34ire) Mai mult
dec;t at;t1 cele trei dimensiuni ale sistemelor de resurse umane au fost legate de re.ultatele
financiare1 at;t direct c;t 2i indirect prin influen4area capitalului uman 2i moti!area angaja4ilor1
precum 2i cifra de afaceri de !oluntariat 2i a re.ultatelor opera4ionale 0n ordine)
Resource*%ased Perspecti!es on 8nit*&e!el Human $apital
Anthony I) #yberg1 "homas P) Moliterno1 onald Hale Ir)1 a!id P) &epa>
http'((jom)sagepub)com(content(early(,-/,(-@(-A(-/B@,-A7/,B?E6-7)abstract
Interesul 2tiin4ific pentru mobili.area teoriei ba.at3 pe resurse pentru a e5plora ni!elul
unit34ii a capitalului uman1 trece printr*o schimbare de paradigm3 0n strategia 2i managementul
?
strategic al resurselor umane) $a s3 se angajea.e 0n urmatoarea genera4ie de cercet3tori1
oameni de 2tiin43 !or fi informa4i 0nainte de c3tre o anali.3 riguroasa la ni!elul societ34i de
cercetare H$R) <n acest scop !om pre.enta o anali.3 sintetic3 2i multidisciplinar3 de burse care
in!oc3 teoreti.area ba.at3 pe resursele unit34ii 0n e5aminarea H$R) Am re!i.uit /?A de articole
publicate 0n strategia 2i literaturile strategice HRM care conceptuali.ea.3 H$ ca o resurs3 la
ni!elul unit34ii) Aceast3 re!i.uire sugerea.3 ca o tipologie multidimensional3 H$R a ap3rut la
ni!elul unit34ii) <n particular1 cercetarea a e5aminat tipul H$R1 conte5tul 2i antecedentele
anterioare) #oi construim pe re!i.uirea noastr3 a acestei tipologii multidimensionala pentru a
propune o integrare conceptuala pe mai multe ni!eluri de cercetare H$R la ni!elul unit34ii
actuale 2i !iitoare 0n strategie 2i domenii strategice HRM) Acti!itatea 2tiin4ific3 curent3 din
aceste doua domenii sugerea.3 c3 aceste dou3 literaturi sunt con!ergente1 iar tipologia
multidimensional3 H$R propus3 de re!i.uirea noastr3 informea.3 aceast3 con!ergen43)
<ncheiem cu o discu4ie despre domeniile !iitoare de cercetare care !or a!ansa integrarea
teoretica pe mai multe ni!eluri cum am propus)
Human Resource Dle5ibility as a Mediating Cariable %etFeen High Performance Jor>
Systems and Performance
Inmaculada %eltrKn*MartLn1 Cicente Roca*Puig1Ana Escrig*"ena1 Iuan $arlos %ou*
&lusar
http'((jom)sagepub)com(content(7B(?(/--@)abstract
A
O mare parte din literatura managementului resurselor umane a demonstrat impactul
unor sisteme de lucru de 0nalt3 performan43 9HPJS: asupra performan4ei organi.a4ionale) O
nou3 gener4ie de studii este 0n curs de de.!oltare 0n aceast3 literatur3 care recomand3
includerea de mediere 0ntre !alorile HPJS 2i a performan4ei organi.a4ionale) Rata de cre2tere
a dinamismului 0n medii competiti!e sugerea.3 c3 m3surile de adaptabilitate pentru angajat ar
trebui s3 fie incluse ca un mecanism care ar putea e5plica rele!an4a HPJS a competiti!it34ii
firmei) Pe un e2antion de ,,A de firme spaniole1 re.ultatele studiului confirm3 c3 HPJS
influen4ea.3 performan4a prin impactul asupra resurselor umane ale firmei 9HR:)
Human $apital In!estment
Ioana*Iulieta Iosan
http'((ideas)repec)org(a(but(manage(!/?y,-/,i/p/-B*//,)html
6
Odat3 cu de.!oltarea teoriei capitalului uman1 educa4ia a primit o !aloare economic3)
"eoreticieni de conducere 2i speciali2ti 3n domeniu au ar3tat c3 remarcabilele efecte
economice ale in!esti4iilor 0n educa4ie influen4ea.3 2ansele de a dob;ndi un loc de munc3 2i
c;2tiguri1 demonstr;nd modul 0n care teoria justific3 o astfel de in!esti4ie) Pe de alt3 parte1
alocarea de resurse 0n capitalul uman aduce performan43 2i beneficii pentru companiile care
in!estesc 0n angaja4ii lor) e asemenea1 in!esti4ia 0n capitalul uman este strategic3 pentru orice
4ar3 care 0ncearc3 s3 cree.e o economie ba.at3 pe cunoa2tere) A!;nd 0n !edere argumentele
de mai sus1 scopul aceste lucr3ri este de a e!iden4ia caracteristicile de in!esti4ii 0n capitalul
uman1 tipurile de in!esti4ii1 factorii de in!esti4ii 0n educa4ie 2i entit34ile interesate 0n a in!esti 2i
beneficiile lor)
DI and Human $apital e!elopment
P) Srini!as Subbarao
E
http'((ideas)repec)org(p(ess(Fpaper(id,676)html
DI a considerat un catali.ator major 0n promo!area de.!olt3rii durabile 0n 43rile 0n curs
de de.!oltare) DI are poten4ialul de a genera locuri de munc31 cre2terea producti!it34ii1 abilit34i
de transfer 2i de tehnologie1 cre2terea !eniturilor1 a spori e5porturile 2i s3 contribuie la
de.!oltarea economic3 pe termen lung a 43rilor 0n curs de de.!oltare din lume) M3rile care
in!estesc de obicei furni.area de tehnologii superioare pentru 43rile ga.d3) $u toate acestea la
etapele ini4iale 43rile mai pu4in de.!oltate dispun nu numai de aptitudinile necesare 2i a
infrastructuri pentru a atrage in!esti4iile str3ine directe 0n sectorul de 0nalt3 tehnologie ci 2i de
cuno2tin4e pentru punerea 0n aplicare a tehnologiei corespun.3toare) in moment ce acest
lucru necesit3 capacit34i mai pu4in tehnice1 de construc4ie de calificare 0n 43rile mai pu4in
de.!oltate este mai mic3) $u toate acestea construirea unui astfel de calificare1 chiar dac3 mic1
creea.3 o platforma pentru 43rile mai pu4in de.!oltate de a de.!olta tehnologiile lor e5istente 2i
producti!itatea capitalului) Acest lucru ajut3 la 0mbun3t34irea capitalului uman al 43rii prin
facilitarea educa4iei 2i formarea tehnica la o mas3 mai mare de oameni) <n cele din urm31 cu
de.!oltarea economiei 43rii se mut3 de la ni!elul de sub.isten43 p;n3 la punctul 0n care
dependen4a de DI se schimb3 treptat de la simplul ni!el de produc4ie la ni!el de conducere a
unei companii) <n acest timp1 43rile mai putin de.!oltate ar trebui s3 !i.e.e atragerea de DI
eficiente) e DI eficiente1 ne referim la 43rile mai pu4in de.!oltate1 DI fa!ori.ea.3 nu numai o
cre2tere a na4iunii1 de asemenea cre2terea 2i de.!oltarea fiec3rui locuitor al 43rii) $u alte
cu!inte1 eficien4a DI complace 0n consolidarea capitalului uman al 43rii) $re2terea unei
economii poate fi sus4inut3 doar prin cre2terea for4ei de munc3 producti!3 din punct de !edere
economic) Acest document e5plic3 importan4a competen4elor capitalului uman1 rela4ia dintre
in!esti4iile str3ine directe 2i de.!oltarea capitalului uman pe l;ng3 e5perien4ele acestor dou3 0n
diferite regiuni ale lumii1 de e5emplu1 e5perien4e din Asia 2i America &atin3)
Human $apital and Romanias Perspecti!e in the E8
@
Mihai $hiril3
http'((ideas)repec)org(a(ddj(fseeai(y,--@i/pB7*BE)html
Sursa de 0mbun3t34ire a ni!elului de trai al oamenilor depinde al3turi de al4i factori1 la
eforturile orientate spre educa4ie1 cercetare 2i 0mbun3t34irea cuno2tintelor) Este de asemenea1
legat de de.!oltarea 2i diseminarea de tehnologie de 0nalt3 performan431 cu de.!oltarea de
cuno2tin4e1 aptitudini 2i abilit34i de formare profesional3 0n m3sur3 s3 reali.e.e1 difu.a1 2i de a
folosi ino!area) $u toate acestea1 aceste in!esti4ii 0n capitalul uman !or duce la re.ultate bune
prin e5tinderea !ie4ii acti!e a lucr3torilor califica4i1 prin 0mbun3t34irea st3rii generale de s3n3tate
a popula4iei1 prin conser!area mediului1 prin 0mbun3t34irea produselor alimentare de calitate)
"oate acestea sunt mai mult !alabile pentru economia din Rom;nia1 cu at;t mai mult trebuie s3
fie integrate 0n .ona din Europa de Cest1 care este un domeniu e5trem de competiti!1 sau relati!
sub*in!esti4iei 0n capitalul uman autohton ar putea for4a 4ara noastr3 0n a de.!olta a!antaje
comparati!e 0n domenii de frontier3 din punct de !edere al producti!it34ii1 s3 se speciali.e.e 0n
domenii care folosesc intensi! materii prime1 s3 se transforme 0ntr*o pia43 mica a muncii pl3tite)
/-