Defectele materialelor metalice

1. Clasificare si terminologie
Elaborarea materialelor metalice este un proces tehnologic complex in a carui
desfasurare intervin o serie de factori, care favorizeaza mai mult sau mai putin prezenta
discontinuitatilor in material. Aceste discontinuitati mai mici sau mai mari, in unele cazuri,
intra in categoria defectelor admise iar in altele ele constituie defecte neadmise pentru
instalatia careia i-a fost destinat materialul respectiv.
Dimensiunea unei instalatii se realizeaza, in principiu, printr-un calcul de rezistenta in
care se introduc si valori ale caracteristicilor mecanice ale materialelor, valori stabilite prin
incercari pe epruvete de forme si dimensiuni standardizate, sau chiar pe cateva piese dintr-un
lot. Caracteristicile mecanice sunt reglementate prin standarde de produs, cataloage, prospecte
ale furnizorului etc.
Este cunoscut faptul ca prezenta discontinuitatilor in materialele metalice influenteaza
proprietatile mecanice ale acestora. Prezenta discontinuitatilor se datoreaza:
- procesului de elaborare a materialului turnare!,
- procesului de fabricatie a pieselor for"are, laminare, sudura, tratament termic!,
- functionarii, ca urmare a solicitarilor, la care este supus materialul coroziune, fisurare etc.!.
Aceste discontinuitati existente in mod inevitabil in material, sunt considerate defecte
admise sau neadmise in functie de marimea acestora, numarul lor si locul unde se gasesc
situate.
Examinarea vizuala a materialului pe diverse faze, evideantiaza discontinuitatile
suprafetei exterioare, in cazul ca acestea au o anumita marime.
Pentru a pune in evidenta insa, discontinuitatile din interiorul materialului, acesta este
supus un numar de piese! prin sonda" la incercari distructive, rezultatul lor permitand
tragerea unor concluzii cu privire la calitatea unui intreg lot de piese.
Discontinuitatile in structura materialelor metalice, din care sunt confectionate piesele,
se pot pune in evidenta prin incercari nedistructive. #na din metodele de incercari
nedistructive curent utilizate in practica este metoda ultrasonica. #tilizarea cu succes a
metodelor ultrasonice in evidentierea discontinuitatilor in structurile metalice ale pieselor este
conditionata de cunoasterea provenientei, a formei sau a orientarii probabile a
discontinuitatilor, astfel incat in final sa se poata stabili cu exactitate prezenta sau absenta
acestora.
$data depistate, discontinuitatile, trebuie confruntate cu prevederile standardelor,
normelor sau conditiilor tehnice contractuale, care stabilesc daca acestea sunt admisibile,
inadmisibile sau remediabile.
2. Defectele pieselor turnate
#nul din procesele de elaborare a piselor este turnarea, proces in timpul caruia in
structura materialului pot sa apara o serie de defecte.
Prin defect al unei piese turnate se intelege orice abatere de la forma, dimensiunile,
masa, aspectul exterior, macrostructura, microstructura, sau proprietatile mecanice si chimice
ale piesei, prescrise de standardele, normele, sau conditiile tehnice contractuale.
Defectele pieselor turnate sunt clasificate pe grupe si categorii in %&A% '()-*+.
,edam in tabelul -, clasificarea pieselor turnate pe grupe si categorii.
.nsistam in cele ce urmeaza asupra caracteristicilor acelor discontinuitati defecte!,
existente in interiorul pieselor turnate si care pot fi evidentiate prin metode ultrasonice.
Tabelul 1
/rupa de defecte Categorii de defecte
Denumirea defectului %imbolul Denumirea defectului
- 0orme, dimensiuni si mase
necorespunzatoare
D& --
D& -)
D& -1
D& -+
D& -2
D& -*
D& -'
D& -(
#mplere incompleta
Dezaxare
3avura
#mflatura
Deformare
Deteriorare mecanica stirbire!
Dimensiune necorespunzatoare
4asa necorespunzatoare
) Defecte de suprafata D& )-
D& ))
D& )1
D& )+
D& )2
D& )*
D& )'
D& )(
D& )5-
D& )5)
D& )51
D& )5+
Aderenta
,epriza
Crusta
Excrescenta
Creasta
Picatura
Arsura
Adancitura, urma de lovire, deteriorare
Carie
,ugozitate necorespunzatoare
Cuta
0agure
1 Crapaturi D& 1-
D& 1)
Crapatura la cald
Crapatura la rece
+ /oluri D& +-
D& +)
D& +1
D& ++
D& +2
D& +*
%uflura
%ita sufluri aciculare!
,etasura
4icroretasura
Porozitate de contractie
4icrosulfura porozitate gazoasa!
2 .ncluziuni D& 2-
D& 2)
D& 21
D& 2+
D& 22
.ncluziune de zgura
.ncluziune de amestec de formare
.ncluziune nemetalica
Picatura rece
.ncluziune metalica
* Defecte de structura D& *-
D& *)
D& *1
D& *+
D& *2
D& **
6icuatie
7ecorespondenta marimii grauntelui
8ona dura
%egregatie
7ecorespondenta structurii
%trat decarburat
' Compozitie chimica,
caracteristici mecanice si
fizice necorespunzatoare
D& '-
D& ')
D& '1
7econcordanta compozitiei chimice
7econcordanta caracteristicilor mecanice
7econcordanta proprietatilor fizice
Crapatura la cald cu o forma neregulata, cu margini zdrentuite si suprafata oxidata este
un defect care apare la temperaturi mari, sau in timpul tratamentului termic, reprezentandu-se
schematic ca in figura -.
Figura 1. Crapatura la cald
%ulfura interioara este un gol in cadrul piesei turnate, care in ma"oritatea cazurilor are
forma rotun"ita sferica sau alungita! cu suprafete netede, curate, de culoare argintie9 rareori
sunt oxidate sau prezinta culori de revenire9 apare sub forma de sulfuri izolate, in cuib, sau in
grup si se reprezinta schematic ca in figura ).
Figura 2. %ulfura interioara
%ite, sau sulfuri aciculare, sunt goluri mici alungite, cu suprafata neteda, orientate
perpendicular pe suprafata piesei si amplasate la o adancime de )...1 mm sub suprafata. Dupa
tratamentul termic al piesei, aceste goluri sunt descoperite, luand aspectul unei site.
,eprezentarea schematica este data in figura 1.
Figura 3. %ita sulfuri aciculare!
,etasura interioara este un gol inchis in corpul piesei turnate, cu suprafata rugoasa, sau
microcristalina, de obicei oxidata, care se formeaza in piesa turnata sub influenta contractiei,
in timpul solidificarii. #neori retasura apare ca o adancitura pe suprafata piesei turnate si se
reprezinta schematic ca in figura +.
Figura 4. ,etasura interioara
4icroretasura este o acumulare locala de goluri mici, uneori microscopice, cu
structura macrogranulara si poroasa, cauzata de contractia metalului in timpul solidificarii
fig.2!.
Figura 5. 4icroretasura
Porozitatea de contractie apare sub forma unor goluri intercristaline, invizibile cu
ochiul liber, constituite din zone afinate in corpul piesei, cauzate de contractia metalului in
timpul solidificarii.
4icrosuflura sau porozitatea gazoasa apare sub forma unor goluri punctiforme mici,
repartizate neregulat in peretii piesei turnate, datorate gazelor aflate in metalul lichid si
separate in timpul silidificarii. %e intalneste in general in alia"ele metalelor neferoase.
.ncluziunea de zgura este un gol inchis in corpul piesei turnate, umplut total sau partial
cu zgura si se reprezinta schematic ca in figura *.
Figura 6. .ncluziune de zgura
.ncluziunea interioara de amestec de formare este un gol inchis umplut total sau partial
cu amestec de formare, material ceramic, grafit etc.
.ncluziunea nemetalica este o particula microscopica inclusa in corpul piesei turnate,
formata in timpul elaborarii sau turnarii metalului, din cauza interactiunii elementelor chimice
sau a compusilor chimici.
Picatura rece este strop de metal de forma rotun"ita, oxidat si solidificat, independent
de piesa turnata, inclus in corpul piesei amplasat de obicei intr-o suflura deschisa sau inchisa
in general neunindu-se cu corpul piesei turnate. %e reprezinta schematic ca in figura '.
Figura 7. Picatura rece
.ncluziunea metalica este o particula metalica inclusa in corpul piesei turnate, care se
deosebeste bine de metalul piesei, de exemplu, sarma, feroalia"e netopite etc fig.(!.
Figura 8. .ncluziune metalica
Prin controlul cu ultrasunete al pieselor turnate se pot pune in evidenta, prezenta si
locul discontinuitatilor interne, fara a stabili si natura acestora. Acest lucru are o mare
importanta, deoarece permite taierea suntarea! capetelor la distante bine precizate fig 5!,
asigurand o economie de material, iar in cazul in care piesa contine numeroase discontinuitati
fig.-:! se evita prelucrari ulterioare inutile fig.5 si fig.-:!.
Figura 9. Debitare corecta a unei piese turnate
Figura 10. %ir de incluziuni
3. Defectele pieselor forjate
#n alt procedeu de elaborare a pieselor deformate plastic este for"area libera sau in
matrita, proces care se poate solda de asemenea, cu aparitia in structura metalica a pieselor, a
unor defecte, grupate si clasificate de %&A% *:5)-**. ,edam in tabelul ) clasificarea
defectelor pieselor for"ate pe grupe si categorii.
Dintre defectele enumerate in tabel, insistam mai mult asupra caracteristicilor acelora
situate in interiorul pieselor for"ate si anume:
- fisura este definita ca o discontinuitate intercristalina sau intracristalina foarte fina,
- retasura este un gol de contractie, povenit din materialul initial, cu marginile oxidate si
bogate in impuritati nemetalice,
- suflura este o discontinuitate sub forma unui gol in materialul de for"are provenit din turnare,
- fulgii sunt discontinuitati sub forma unor fisuri fine si scurte provocate de obicei de prezenta
hidrogenului si de o racire necorespunzatoare,
- incluziunile nemetalice sunt particule nemetalice zgura, silicati etc.! incluse in corpul piesei
for"ate si provenite din materialul initial,
- incluziunile metalice sunt particule metalice straine feroalia" netopit, sarma etc.! incluse in
corpul piesei for"ate si provenite din materialul initial.
Prin controlul cu ultrasunete al pieselor for"ate se pot pune in evidenta prezenta si
locul discontinuitatilor interne, care sunt in general, orientate paralel cu axa. Cunoscand
aceasta orientare a defectelor interne, controlul cu ultrasunete trebuie sa se faca numai pe
suprafetele radiale.
&abelul )
7r.
Crt.
Denumirea defectului %imbol Categorie de defecte
- 0orme, dimensiuni si
mase necorespunzatoare
D0 --
D0 -)
D0 -1
D0 -+
D0 -2
D0 -*
D0 -'
6ipsa de material
Plus de material
Dezaxare
3avura
Deformare
Deteriorare mecanica
4asa necorespunzatoare
) Defecte de suprafata D0 )-
D0 ))
D0 )1
D0 )+
D0 )2
.mprimari de oxizi de zgura sau material
refractar
Arsura
Adancitura, urma de lovire, deteriorare
Aschii, exfolieri, solzi, urme de gripare
%uprapuneri de metal
1 Discontinuitati, goluri D0 1-
D0 1)
D0 11
D0 1+
D0 12
D0 1*
D0 1'
D0 1(
Crapatura la cald
Crapatura la rece
Crapaturi de tratament termic
0isura
%parturi, rupturi, despicari
,etasura
%ulfura
0ulgi
+ .ncluziuni D0 +-
D0 +)
.ncluziuni nemetalice
.ncluziuni metalice
2 Defecte de structura D0 2-
D0 2)
D0 21
D0 2+
D0 22
D0 2*
D0 2'
%upraincalzire
Ardere
6inii de umbra
%egregatie
7econcordanta structurii
Decarburare
0ibra" necorespunzator
* Compozitie chimica,
caracteristici mecanice si
fizice necorespunzatoare
D0 *-
D0 *)
D0 *1
7econcordanta compozitiei chimice
7econcordanta caracteristicilor mecanice
7econcordanta caracteristicilor fizice
4. Defectele produselor laminate si trase din otel
$ alta categorie o formeaza produsele laminate sau trase din otel, ale caror defecte fac
obiectul %&A% **2*-**.
Din grupele defectelor prevazute in standardul mai sus amintit mentionam categoriile
defectelor de compactitate si anume:
a! golurile sunt discontinuitati de compactitate, formate la turnarea sau elaborarea otelului, in
proportii deadmise sau neindepartate la prelucrarea lingourilor9
b! deteriorarea compactitatii, care apare sub forma unor discontinuitati in compactitatea
laminatelor si traselor sub forma unor goluri, relativ inguste si prelungite in linie regulata sau
neregulata de lungimi continue, intrerupte sau deplasate.
Din prima categorie fac parte urmatoarele defecte:
a! retasura, gol de contractie cu marginile oxidate, sau cu alte impuritati formate la
solidificarea lingoului defect prezentand retasura exagerata sau nelocalizata!, sau a taierii
insuficiente a capetelor la laminarea lingoului.
b! porozitatea interioara sau microretasura, se prezinta sub forma de goluri marunte si
numeroase, provenite de regula din contractie, formate la marginile cristalelor.
c! suflurile, sunt discontinuitati nesudate sau partial sudate, care apar in sectiunea laminatelor,
provocate de gaze la solidificarea otelului lichid din lingou si aplatizate in timpul laminarii si
tragerii, suprafata lor este neteda si de obicei neoxidata ceea ce permite sudarea lor mai mult
sau mai putin completa, in functie de conditiile de temperatura si de presiune la laminarea la
cald.
c! stratificarea, este desfacerea laminatului sau trasului in straturi, prin separari orientate la
laminate, de preferinta paralel cu planul de laminare, datorita, de regula, unor discontinuitati
interne provenite din lingou.
Din cea de a doua categorie fac parte printre altele urmatoarele forme de defecte:
- crapaturi-fisuri, care sunt deteriorari ale compactitatii, putand proveni fie din materialul
initial, fie din prelucrari si incalziri, fie de asemenea din formare sau racire
necorespunzatoare9 crapaturile la cald au marginile oxidate si neregulate si sunt discontinuitati
intercristaline, iar crapaturile la rece sunt discontinuitati intracristaline cu marginile regulate
si neoxidate, uneori cu slabe culori de revenire.
- spartura sau crapatura mai mare, care patrunde mult in adancime si apare cel mai adesea la
otelurile aliate si inalt aliate, este urmarea unui regim de incalzire sau de deformare,
necorespunzator.
- ruptura interne, strapungerea, apare sub forma unor despicaturi interne putand lua uneori
forma de sparturi fara comunicare cu exteriorul, care iau nastere la laminate sau trase sub
actiunea tensiunilor de intindere neuniforma de natura mecanica. Ele sunt dispuse transversal,
paralele intre ele, la distante relativ regulate mai deschise in partea centrala si avand adesea
forma unor cozi de randunica.
- fulgii, sunt niste discontinuitati sub forma unor fisuri fine si scurte, cateodata invizibile cu
ochiul liber, de culoare argintie, provocate de obicei de prezenta hidrogenului. .n ruptura
otelului apar ca pete mici, albicioase, formate in timpul racirii necorespunzatoare dupa
laminarea la cald a otelului cu continut ridicat de carbon si in special la otelurile aliate. .n
probele macroscopice, transversale, slefuite si atacate, fulgii apar sub forma unor crapaturi
foarte fine, scurte si cu orientari variate.
6a controlul cu ultrasunete al pieselor laminate se pot pune in evidenta prezenta si
locul discontinuitatii interne, avandu-se in vedere provenienta acestora9 ele provin fie din
taierea insuficienta a lingoului, fie datorita racirii si tratamentului termic al materialului.
5. Defectele din imbinarile sudate
6a imbinarile sudate prin topire defectele sunt clasificate in sase grupe %&A% ':(-;--
'1! si anume:
- fisuri
- goluri
- incluziuni solide
- lipsa de topire si patrundere
- defecte de forma
- alte defecte.
0isurile sunt definite ca discontinuitati bidimensionale, care se produc fie in timpul
racirii fisura la cald!, fie ulterior acesteia, fisura la rece! fiind sinonime cu microfisurile. 6a
randul lor fisurile se clasifica dupa cum urmeaza:
a! fisura longitudinala, este acea fisura a carei directie principala este aproximativ paralela cu
axa cusaturii fig. --!.
Figura 11. 0isuri longitudinale
Dupa locul in care este situata deosebim:
- fisura longitudinala in metalul depus,
- fisura longitudinala in zona de trecere,
- fisura longitudinala in zona influentata termic,
- fisura longitudinala in metalul de baza.
0isura transversala are directia principala aproximativ perpendiculara pe axa cusaturii
fig.-)!, iar dupa locul in care este situata poate fi:
- fisura transversala in metalul depus,
- fisura transversala in zona influentata termic,
- fisura transversala in metalul de baza.
Figura 12. 0isuri transversale
0isura stelata este constituita dintr-un grup de fisuri amorsate dintr-un punct avand
ramuri drepte mai mult sau mai putin egale fig.-1!. Dupa locul in care este situata fisura
deosebim:
- fisura stelata in metalul depus,
- fisura stelata in zona influentata termic,
- fisura stelata in metalul de baza.
Figura 13. 0isuri stelate
0isura de crater fig.-+! produsa intr-un crater si deosebita dupa felul orientarii astfel:
- fisura de crater longitudinala,
- fisura de crater transversala,
- fisura de crater stelata.
Figura 14. 0isuri de crater
0isuri de retea fig.-2! constituite din grupuri de fisuri de forma si orientari variabile si
deosebite dupa locul in care sunt situate in:
- fisuri in retea in metalul depus,
- fisuri in retea in zona influentata termic,
- fisuri in retea in metalul de baza.
Figura 15. 0isuri in retea
0isura ramificata este un grup de fisuri legate intre ele, care se prezinta sub forma
arborescenta fig.-*!. Dupa locul unde se afla situate se deosebeste:
- fisura ramificata in metalul depus,
- fisura ramificata in zona influentata termic,
- fisura ramificata in metalul de baza.
Figura 16. 0isuri ramificate
Din grupa goluri, care sunt definite ca discontinuitati tridimensionale neumplute cu
material solid, fac parte:
%uflura sferiodala, este o cavitate sferica sau apropiata de sfera, la care axa mare nu
depaseste insa cu mai mult de 2:< celelalte axe fig.-'!.
Figura 17. %uflura sferoidala
%uflura sferoidala uniform repartizata se prezinta sub forma unor sufluri sferice
distribuite relativ uniform in sudura. Aceasta se mai numeste si porozitate uniforma fig.-(!.
Figura 18. %ufluri sferoidale uniform repartizate
%uflurile grupate sunt sufluri dispuse in grupuri de sudura sinonime cu porozitatea
localizata fig.-5!.
Figura 19. %ufluri grupate
%uflurile aliniate sunt un sir de suduri dispuse in lant de-a lungul axei longitudinale a
sudurii fig.):!.
Figura 20. %ufluri aliniate
%uflura alungita este o cavitate la care axa mare este cu peste 2:< mai mare decat
celelalte axe si este paralela cu axa sudurii fig. )-!.
Figura 21. %uflura alungita
%uflurile tubulare sunt de forma tubulara, dispuse uneori sub forma de os de peste
fig. ))!.
Figura 22. %ufluri tubulare
Porii de suprafata sunt sufluri marunte la suprafata cusaturii fig.)1!.
Figura 23. Por de suprafata
,etasura este o cavitate produsa in sudura in urma contractiei metalului la solidificare.
,etasura interdendritica este o cavitate de forma alungita, orientata in general
perpendicular pe suprafete exterioare, aparand intre dendrite in cursul racirii fig.)+!.
Figura 24. ,etasurii interdendritica
4icroretasura este o retasura vizibila numai la microscop.
4icroretasura interdendritica este o retasura interdendritica vizibila de asemenea
numai la microscop.
,etasura de crater este o cavitate depresiune! produsa la intreruperea sudurii si
ramasa neeliminata in cursul operatiilor ulterioare. Este sinonima cu craterul si arata ca in
figura )2.
Figura 25. ,etasura de crater
Din grupa a treia de incluziuni solide care sunt corpuri straine incorporate in masa de
metal depus, fac parte urmatoarele defecte:
.ncluziunea de zgura fig.)*! este un rest de zgura incorporat in masa de metal depus
aparand sub forma de:
- incluziuni de zgura aliniate,
- incluziuni de zgura izolate,
- incluziuni de zgura imprastiate.
Figura 26. .ncluziune de zgura
.ncluziunea de flux este un rest de flux inclus in masa metalului depus sub forma de :
- incluziuni de flux aliniate,
- incluziuni de flux izolate,
- incluziuni de flux imprastiate.
.ncluziunea de oxid este un oxid metalic inclus in sudura, fie in timpul solidificarii, fie
in timpul procesului de sudare.
Pelicula de oxid se prezinta sub forma de membarne de oxizi metalici, dispuse in
straturi, formandu-se in special in cazul alia"elor usoare.
.ncluziunea metalica este o particula de metal strain inclusa in masa metalului depus,
care poate fi:
- =olfram,
- cupru,
- alte metale.
$ alta grupa este lipsa de topire si de patrundere, ambele defecte fiind cuprinse chiar
in denumirea grupei si anume:
6ipsa de topire se caracterizeaza prin lipsa de legatura dintre metalul depus si metalul
de baza sau dintre straturile succesive ale metalului depus fig. )'!.
Figura 27. 6ipsa de topire
%e deosebesc:
- lipsa de topire laterala,
- lipsa de topire intre straturi,
- lipsa de topire la radacina.
6ipsa de patrundere se manifesta prin lipsa de patrundere a metalului topit pe toata
sectiunea necesara sudurii astfel incat ramane un spatiu neumplut cu metal depus. Este
sinonima cu patrunderea fig. )(!.
Figura 28. 6ipsa de patrundere
Penultima grupa o constituie defectele de forma, care sunt abateri ale formei imbinarii
sudate sau ale suprafetei exterioare, fata de forma, respectiv,fata corecta. Dintre defectele de
forma deosebim:
Crestatura este o adancitura longitudinala la marginea cusaturii sau a unui strat sudat
paralela la axa sudurii.
Crestatura continua este adancitura pe o anumita lungime, in general pe ambele laturi
ale cusaturii fig.)5!.
Figura 29. Crestatura continua
Crestatura intermitenta apare sub forma unor adancituri cu caracter local pe una sau
pe ambele margini ale cusaturii sau intre straturile ei fig.1:!.
Figura 30. Crestatura intermitenta
Ingrosarea excesiva este un exces de metal depus la ultima trecere fig.1-!.
Figura 31. .ngrosare excesiva
Convexitatea excesiva este un exces de metal depus la suduri la colt fig.1)!.
0igura 1). Convexitate excesiva
Excesul de patrundere fig.11! este un exces de metal la radacina, produs prin
scurgerea metalului prin rost de suduri dintr-o singura trecere, sau prin metalul depus anterior
la suduri cu mai multe treceri.
Figura 33. Exces de patrundere
Picatura este un exces local de patrundere.
Defectul de racordare este unghiul >! prea mare intre planul tablei si planul tangent la
suprafata cusaturii in locul racordarii fig.1+!.
Figura 34. Defect de racordare
%curgerea de metal apare sub forma unui exces de metal depus care se scurge peste
marginea cusaturii pe metalul de baza netopit, fara legatura intima cu acesta din urma fig.12!.
Figura 35. %curgere de metal
Defectul de aliniere este deplasarea cu o distanta a axei unei piese in raport cu pozitia
corecta,axele pieselor mentinandu-se in general paralele fig.1*!.
Figura 36. Defect de aliniere
Defectul unghiular este nerespectarea paralelismului dintre axele pieselor sudate sau a
unghiului prescris fig.1'!.
Figura 37. Defect unghiular
%upratopirea reprezinta curgerea sub actiunea gravitatiei a metalului topit, datorita
temperaturii excesive, provocand un exces sau lipsa de metal si aparand sub forma de:
- supratopire in cornise fig. 1(!,
- supratopire de plafon orizontala! fig. 15!,
- supratopire in colt fig.+:!,
- supratopire pe muchie fig. +-!.
%trapungerea este data de cufundarea baii topite, care in general provoaca perforarea
sudurii fig.+)!. %ubtierea este o depunere insuficienta- locala sau continua ? de metal topit
fig. +1!.
%udura nesimetrica reprezinta nerespectarea formei cusaturii de colt fata de
bisectoarea unghiului sau sudura deplasata fata de axa x ? x a rostului la cusaturile cap la cap
fig. ++!.
Figura 44. %udura nesimetrica
6atimea neregulata este latimea cusaturii necorespunzatoare fata de cea prescrisa,
datorita sanfrenarii sau asamblarii incorecte9 latimea poate fi prea redusa sau prea mare de-a
lungul cusaturii fig.+2!.
Figura 45. 6atime neregulata
%uprafata neregulata este sinonima cu neuniformitatea suprafetei cusaturii fig. +*!.
Figura 46. %uprafata neregulata
,etasura la radacina sau crestatura la radacina este o adancitura la radacina sudurii
provocata de contractarea metalului topit9 poate fi simpla sau bilaterala fig.+'!.
Figura 47. ,etasura la radacina
%uprafata spongioasa este o formatie spongioasa la radacina sudurii, provocata de
fierberea metalului topit in momentul solidificarii.
,eluarea defectuoasa este o neregularitate locala a suprafetei in locul intreruperii
sudurii fig.+(!.
Figura 48. ,eluare defectuoasa
Defectele imbinarilor sudate prin topire care nu se incadreaza in cele cinci grupe
prezentate mai sus se constituie intr-o grupa separata sub titlul alte defecte. Din aceasta grupa
fac parte:
Arsura care este o urma de deteriorare a suprafetei metalului de baza, datorita
amorsarii accidentale a arcului in vecinatatea sudurii.
%tropul este o picatura de metal topit proiectat in cursul operatiei de sudare si fixat
aderent de metalul de baza, sau pe suprafata de"a solidificata a cusaturii.
%tropul de =olfram este o particula de =olfram proiectata pe piesa in timpul sudarii.
,uptura locala este deteriorata locala a metalului de baza produsa in timpul demontarii
pieselor sudate provizoriu.
#rma de slefuire si urma de daltuire sunt deteriorari locale produse printr-o slefuire,
respectiv daltuire, incorecta.
%lefuirea excesiva este reducerea grosimii cusaturii printr-o slefuire exagerata.
6. Defecte provenite din tratamentul termic
.n procesul de fabricatie a pieselor, structura metalului sufera modificari prin
tratamentul termic, respectiv prin incalzirea pana la o anumita temperatura si prin racirea
ulterioara. Datorita neuniformitatii transformarilor si dilatarii sau comprimarii termice in
unele puncte ale pieselor apar tensiuni interne, care pot depasi nu numai limita de elasticitate,
sau limita de curgere, dar chiar si rezistenta la rupere. .n acest ultim caz pot aparea
microfisuri, crapaturi, sau se poate produce chiar chiar si ruperea piesei. Datorita faptului ca
aceste tensiuni interne depind de numerosi factori, cum ar fi compozitia otelului, viteza de
racire, marimea sectiunii, neuniformizarea incalzirii etc., aparitia defectelor in piese este
destul de frecventa. Pentru acest motiv, in anumite cazuri examinarea cu ultrasunete este
recomandata atat inainte, cat si dupa tratamentul termic, pentru a pune in evidenta tocmai
acest fel de discontinuitati aparute in material.
7. Defecte provenite din exploatare
.n functionare, ca urmare a tensiunilor interne sau externe, la care este supus
materialul, apare fenomenul de rupere. Acesta prezinta doua faze distincte si anume: initierea
fisurii si propagarea acesteia. .n general, ruperea se clasifica in: rupere ductila, caracaterizata
printr-o deformare plastica mare si rupere fragila, caracterizata printr-o viteza mare de
propagare a fisurii. Dintre aceste doua ruperi, ruperea fragila poate avea consecinte din cele
mai grave, deoarece apare in procesul de functionare fara o avertizare prealabila.
6a ruperea fragila contribuie trei factori si anume: starea de tensiune spatiala,
temperatura "oasa si viteza de deformare. Pe langa acesti factori, mai pot actiona concentratori
de tensiune, defectele din interiorul materialului in special in cazul imbinarilor sudate. Acesti
concentratori, respectiv discontinuitatile din material, pot fi puse in evidenta,de la caz la caz,
cu a"utorul ultrasunetelor.